Lista regilor Ungariei

ceasta este o listă a regilor Ungariei, care include marii principi (895–1000 d.C.), precum regii și reginele conducătoare din perioada 1000–1918.

Regatul Ungariei (1001-1526)

Nume Domnie Remarci Dinastia arpadiană Álmos născut 820 Árpád 895–907 fiul lui Álmos Interregnum: 907-947: Tarhos, Levente, Zoltan/Zsolt Fajsz/Falicsi 947–950 Taksony 955–972 fiul lui Zoltan Géza 972–997 fiul lui Taksony Ștefan I al Ungariei (Vajk/István) 997–1001 fiul lui Géza Ștefan I este încoronat ca rege. Este creat oficial Regatul Ungariei. Ștefan I al Ungariei 1001–1038 fiul lui Géza Petru Venețianul 1038–1041, 1044–1046 fiul surorii lui Ștefan I Sámuel Aba 1041–1044 soțul fiicei lui Géza Domoslav 1042 împotriva regelui; din familia Árpád Andrei I 1046–1060 strănepotul lui Taksony Bela I 1060–1063 fratele lui Andrei I Solomon 1063–1074 fiul lui Andrei I Géza I 1074–1077 fiul lui Béla I Ladislau I cel Sfânt 1077–1095 fiul lui Béla I Coloman Cărturarul 1095–1116 fiul lui Géza I Ștefan al II-lea 1116–1131 fiul lui Coloman Cărturarul Béla al II-lea 1131–1141 nepotul lui Géza I Géza al II-lea 1141–1162 fiul lui Béla al II-lea. Ștefan al III-lea 1162–1172 fiul lui Géza al II-lea. Ladislau al II-lea 1162–1163 împotriva regelui; fiul lui Béla al II-lea. Ștefan al IV-lea 1163 împotriva regelui; fiul lui Béla al II-lea. Béla al III-lea 1172–1196 fiul lui Géza al II-lea. Emeric (Imre) 1196–1204 fiul lui Béla al III-lea. Ladislau al III-lea 1204–1205 fiul lui Emeric Andrei al II-lea 1205–1235 fiul lui Béla al III-lea Béla al IV-lea 1235–1270 fiul lui Andrei al II-lea. Ștefan al V-lea 1270–1272 fiul lui Béla al IV-lea. Ladislau al IV-lea (Cumanul) 1272–1290 fiul lui Ștefan al V-lea. Andrei al III-lea (Venețianul) 1290–1301 nepotul lui Andrei al II-lea, ultimul membru al Casei arpadiene. „Interregnum” (legitimația lor e discutata ) erau denumiți Regii mici: Matei, Amadeus Aba, Roland Borșa, Henric, Ladislau Kán al II-lea, Ștefan Babonič, etc. Venceslau al III-lea 1301–1305 din Dinastia Premysliden, totodată rege al Boemiei și rege titular al Poloniei (1305–1306). Otto al III-lea de Bavaria 1305–1308 din Casa de Wittelsbach. Dinastia de Anjou Carol I Robert de Anjou 1301/1308-1342 din Casa de Anjou. În 1301 l-au încoronat, numai din 1308 a putut să o pună în practică. Moștenește tronul prin bunica Maria, fiica lui Ștefan al V-lea, căsătorită cu Carol al II-lea de Anjou. Ludovic I de Anjou 1342–1382 fiul lui Carol Robert de Anjou, din 1370 și rege al Poloniei. Are două fete: Maria și Hedviga Maria d'Anjou 1382–1395 fiica lui Ludovic I de Anjou, eventual numai până în 1387, s-a măritat cu Sigismund de Luxemburg. Carol al II-lea cel Scurt 1385–1386 rege în Napole (1381–1386) dinastiile de: Luxemburg, Habsburg, Iagello și Hunyadi. Sigismund de Luxemburg 1387–1437 soțul Mariei; rege al Boemiei (1420–1437), împărat romano-german (1433–1437) Albert de Habsburg 1437–1439 rege al Boemiei și împărat romano-german (1438-1439) Căsătorit cu Elisabeta, fiica Mariei și a lui Sigismund de Luxemburg. Interregnum: 1439-1440: Disputat între Vladislav I și Ladislau al V-lea; Elisabeta de Luxemburg a fost regentă. Vladislav al III-lea Iagello, rege al Poloniei (1434–1444) și al Ungariei, sub numele de Vladislav I Iagello 1440–1444 a murit în Bătălia de la Varna. Era fiul regelui polonez Vladislav al II-lea Iagello cu Hedviga (cea de a doua fiică a lui Sigismund de Luxemburg și a Mariei) Ladislau al V-lea (Postumul) de Habsburg 1440/1444–1457 fiul lui Albert. Albert de Habsburg și Elisabeta de Luxemburg Matia Corvin 1458–1490 fiul lui Ioan de Hunedoara Dinastia Iagello Vladislav al II-lea Iagello 1490–1516 nepotul lui Albert; rege al Boemiei (1471-1516). Fiul lui Cazimir al IV-le Iagello căsătorit cu Elisabeta (fiica lui Vladislav al II-lea Iagello și a Hedvigăi) Ludovic al II-lea Iagello 1516–1526 fiul lui Vladislav al II-lea Iagello, a murit în Bătălia de la Mohács (1526). Căsătorit cu Maria de Habsburg. Uniunea personală cu Sfântul Imperiu Roman În urma înfrângerii de la Mohács (1526), Ungaria fost împărțită între Casa de Habsburg (nordul și vestul) și Imperiul otoman (centrul), iar Transilvania a devenit independentă din 1570. Nume Domnie Remarci Regi ai Ungariei și împărați romano-germani Casa de Habsburg Ferdinand I 1526–1564 fiul lui Filip I (Spania); rege al Boemiei și împărat romano-german (1554-1564) Căsătorit cu Anna Iagello, fiica lui Vladislav al II-lea Iagello Maximilian al II-lea 1564–1576 fiul lui Ferdinand I Rudolf al II-lea 1576–1608 fiul lui Maximilian Matia I 1608–1619 fiul lui Maximilan Ferdinand al II-lea 1619–1637 nepotul lui Ferdinand I Ferdinand al III-lea 1637–1657 fiul lui Ferdinand al II-lea Leopold I 1657–1705 fiul lui Ferdinand al III-lea Francisc Rákóczi al II-lea a condus lupta de independență a Ungariei și Transilvaniei (1703–1711) față de dominația habsburgică. A fost ales ca domnitor în (1705). La Ónod, în Parlament, în 1707 a declarat detronarea regilor din dinastia habsburgică. Uniunea personală cu Imperiul Austriac După eliberaria Ungariei de sub ocupația otomană, între (1683–1699), teritoriul maghiar a trecut în totalitate sub dominația Casei habsburgice. Iar monarhia maghiară din Transilvania a fost înlocuit de Imperiul habsburgic. În 1867, Imperiul Austriac a fost transformat în Imperiul Austro-Ungar. Franz Josef al Austriei a fost primul monarh din Imperiul austro-ungar . Între anii 1878-1918, fiecare din cele două state dispunea de un Parlament și un guvern propriu. De asemenea, existau trei ministere comune ale celor două părți ale Imperiului: Apărarea, Afacerile Externe și Finanțele. Nume Dominație Remarcări Casa de Habsburg Iosif I de Habsburg 1705–1711 fiul lui Leopold I. Carol al III-lea de Habsburg 1711–1740 fiul lui Leopold I. Maria Terezia 1740–1780 fata lui Carol al III-lea. Mária Terézia cu soțul ei Francisc I de Habsburg au înființat Casa de Habsburg-Lorena Maria Tereza de Habsburg cu soțul ei Francisc I de Lorena au înființat Casa de Habsburg-Lorena Casa de Habsburg–Lorena Iosif al II-lea de Habsburg 1780–1790 fiul Mariei Terezia. Iosif nu a fost încoronat. Leopold al II-lea de Habsburg 1790–1792 fiul Mariei Terezia Francisc I 1792–1835 fiul lui Leopold al II-lea. Ferdinand al V-lea de Habsburg 1835–1848 fiul lui Francisc I. Revoluția și lupta pentru independență, 1848-1849. La 14 aprilie 1849, la Debrecen în Parlament s-a pronunțat în mod oficial înlăturarea de la conducere a regilor din dinastia habsburgică în Ungaria. Lajos Kossuth a fost ales guvernator. Francisc Iosif 1848–1916 nepotul lui Ferdinand al V-lea. În 1867 după Acordul austro-ungar, a fost încoronat ca rege al Imperiului austro-ungar. Carol al IV-lea 1916-1918 nepotul fratelui lui Francisc Iosif. Epoca după Carol al IV-lea. La 13 noiembrie 1918 Carol al IV-lea a abdicat. La 16 noiembrie, la Budapesta s-a înființat Republica Populară Maghiară. După revoluția Mijă-de-toamnă, nereușită , la data de 21 Martie 1919, puterea în Ungaria este preluată de comuniști, conduși de Béla Kun, la 6-7 august Kun fuge în Austria învins de Armata română, apoi regimul horthyst vine la putere. În 1 martie 1920, Miklós Horthy este ales ca guvernator al Ungariei. În august 1944 Horthy l-a demisionat pe Döme Sztójay, și l-a numit pe Géza Lakatos prim ministru. În 15 octombrie 1944, Adolf Hitler a ocupat Ungaria, și l-a adus la putere pe Ferenc Szálasi conducătorul unic totalitar. Vezi și Conducători ai Ungariei 1446-2006 Listă de președinți ai Ungariei Ungaria Transilvania Budapesta Listă de orașe din Ungaria Listă de conducători ai Ungariei Julius Jacob von Haynau Zoltán Tildy Francisc Iosif Listă de prim-miniștri ai Ungariei Carol I al Austriei Elisabeta de Wittelsbach Ștefan I al Ungariei Lajos Kossuth Papa Silvestru al II-lea Szilágyi Mihály Miklós Horthy Ferenc Szálasi Sándor Petőfi Cei 13 de la Arad István Széchenyi Președinte Armata Română Mihály Károlyi Imperiul Austro-Ungar István Tisza Döme Sztójay Pál Teleki Gyula Gömbös Edvard Beneš Imre Nagy István Bethlen Arhiduce Francisc Ferdinand al Austriei Gyula Károlyi Géza Lakatos Otto Skorzeny Dezső Pattantyús-Ábrahám

|}|}|}|}|}

|} |}