Maghiarii din România

Maghiarii din România
romániai magyarok

Populație totală

etnia in 2011: 1.227.623 (6,1%)^[1] privind limba maternă declarată in 2011: 1.259.914 (6,09%)^[2]

Regiuni cu populație semnificativă

Harghita:	257 707 (85.21%)
Covasna:	150 468 (73.74%)
Mureș:	200 858 (38.09%)
Satu Mare:	112 588 (34.65%)
Bihor:	138 213 (25.27%)
Sălaj:	50 177 (23.35%)
Cluj:	103 591 (15.93%)
Arad:	36 568 (9.03%)
Brașov:	39 661 (7.69%)
Maramureș:	32 618 (7.22%)
Timiș:	35 295 (5.57%)
Bistrița-Năsăud:	14 350 (5.23%)
Alba:	14 849 (4.61%)
Hunedoara:	15 900 (4.04%)
Sibiu:	10 893 (2.93%)

Limbi vorbite

maghiară

Religii

Biserica Reformată din România, Biserica Romano-Catolică din România, Biserica Evanghelică-Lutherană din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Biserica Greco-Catolică, Convenția Bisericilor Creștine Baptiste Maghiare din România, Federația Comunităților Evreiești din România, Biserica Ortodoxă Română, Secui Sâmbotași

Grupuri înrudite sau legate cultural

secui, ceangăi

Vezi și: Ținutul Secuiesc, Regiunea Autonomă Maghiară, Maghiari, Regatul Ungariei, Maghiari în SUA

Maghiarii din România reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din România. La recensământul populației din 2011 au fost înregistrați în România 1.227.623 etnici maghiari,^[3] reprezentând 6,1% din populația țării.

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.425.507 de maghiari, reprezentând 7,8% din populația României interbelice.

Viața culturală

Port popular din Izvoru Crișului

Arthur Coulin, Femeie din Secuime (1904)

Etnografie și folclor

Ceramică de Corund

Biserica reformată din Mănăstireni, județul Cluj

Învățământ

Mass-media

Articol principal: Mass media maghiară din România.

Televiziunea Maghiară din Transilvania, fondată de Fundația Jenő Janovics, este o televiziune din România dedicată comunității maghiare. Hotărârea pentru lansarea postului a fost luată de Béla Markó și Péter Medgyessy în 14 noiembrie 2003, la Budapesta. ETV a fost lansată în 15 septembrie 2008 cu sediul în Târgu Mureș, și poate fi recepționată în multe localități din România.

Instituții culturale

Instituții teatrale și de operă

Opera Maghiară din Cluj
Teatrul Maghiar de Stat din Cluj
Teatrul Național din Târgu Mureș, Trupa Tompa Miklós (fostul Teatru Secuiesc de Stat)
Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara
Teatrul Maghiar de Stat Szigligeti Ede, Oradea
Teatrul de Nord din Satu Mare, Trupa Harag György
Teatrul Tamási Áron (Sfântu Gheorghe)
Teatrul Tomcsa Sándor (Odorheiu Secuiesc)
Teatrul Municipal, Miercurea Ciuc
Teatrul Figura Studio (Gheorgheni)
Compania de Teatru "Aradi Kamaraszínház" (Arad)
Teatrul Municipal din Târgu Secuiesc
Teatrul Studio (Târgu Mureș), secția maghiară
Yorick Studio (Târgu Mureș)
M Studio (Sfântu Gheorghe)
Teatrul de Păpuși și de Tineret Ariel (Târgu Mureș), secția maghiară
Teatrul de Păpuși Puck din Cluj, secția maghiară
Scena Partium, Oradea
Kiss Studio, Oradea

Muzee

Instituții de dans

Ansamblul de Dansuri "Mureș" (Maros Táncegyüttes) - Târgu Mureș)
Ansamblul de Dansuri "Trei Scaune" (Háromszék Táncegyüttes) - Sfântu Gheorghe
Ansamblul Național-Popular Secuiesc "Harghita" (Hargita Nemzeti Székely Népi Együttes) - Miercurea Ciuc
Ansamblul Naționalităților Sătmărene (Szatmári Nemzetiségek Népi Együttese) - Satu Mare

Case memoriale

Organizare confesională

Sub aspect confesional, conform datelor recensământului din 2002, dintre maghiarii din România 665.343 de cetățeni s-au declarat reformați, 587.033 romano-catolici, 64.984 unitarieni etc.^[4]^[5]
Principalele organisme ecleziastice care îi grupează pe maghiarii din România sunt Biserica Reformată din România (cu Episcopia Reformată de Piatra Craiului și Episcopia Reformată a Ardealului), Biserica Romano-Catolică din România (mai ales: Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, Episcopia Romano-Catolică de Oradea Mare, Episcopia Romano-Catolică de Satu Mare și Episcopia Romano-Catolică de Timișoara), Biserica Unitariană din Transilvania (Episcopia Unitariană din Cluj), Biserica Evanghelică-Luterană din România (Episcopia Evanghelică-Luterană din Cluj) și Biserica Greco-Catolică (mai ales Episcopia greco-catolică de Oradea Mare și Episcopia Maramureșului). Alte biserici care întrunesc mai mult de 10.000 de credincioși maghiari: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Baptistă din România.

Biserica	Numărul credincioșilor maghiari^[4]	Procentul maghiarilor (în biserică)	Procentul credincioșilor în comunitatea maghiară	Numărul total al credincioșilor^[4]	Liderul bisericii	Titlul liderului
Biserica Reformată din România*	665.443	95%	46,5%	701.077	Géza Pap István Csűry	episcop, președintele pastoral al sinodului
Biserica Romano-Catolică din România*	587.033	57,2%	41%	1.026.429	György Jakubinyi Eugen Schönberger László Böcskei József-Csaba Pál	arhiepiscop de Alba Iulia episcop de Satu Mare episcop de Oradea episcop de Timișoara
Biserica Unitariană din Transilvania*	64.987	97%	4,5%	66.944	Ferenc Bálint-Benczédi	episcop, președintele pastoral al sinodului
Biserica Ortodoxă Română	28.287	0,2%	2%	18.817.975	Patriarhul Daniel	Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică	19.645	10,3%	1,4%	191.556	Lucian Mureșan	Arhiepiscop major
Biserica Evanghelică-Luterană din România*	15.205	56%	1,1%	27.112	Dezső Zoltán Adorjáni	episcop, președintele pastoral al sinodului
Biserica Baptistă din România (Uniunea Comunităților Baptiste Maghiare din România)	12.961	10,2%	0,9%	126.639	Viorel Iuga	președintele Uniunii Baptiste

* "Bisericile istorice": cele patru biserici acceptate la Dieta de la Turda (1568), adică cea reformată, catolică (inclusiv bisericile greco-catolice și armeno-catolice), unitariană și evanghelică (inclusiv cea augustană a sașilor) se numesc "biserici istorice" în terminologia maghiară. La acestea s-au adăugat bisericile ortodoxe (Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Sârbă), apoi și cele evreiești (ortodoxă, neologă și Status Quo Ante - cu excepția curentelor reformiste din secolul XX.), acceptate mai târziu, în secolul XVIII. și XIX. Ca urmare bisericile istorice (în terminologia maghiară de azi) sunt cele catolice (romano-catolice, greco-catolice și armeno-catolice), protestante (calviniste, lutherane sau unitariene), ortodoxe și mozaice tradiționale.^[6]^[7]

Organizare politică

Principala organizație care îi grupează pe maghiarii din România sub aspect politic este Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Există de asemenea organizații politice de mai mică anvergură ale maghiarilor din România, precum Partidul Civic Maghiar.

Demografie

Ponderile cele mai mari de populație maghiară se înregistrează în județele Harghita (84,61%) și Covasna (73,81%). În cifre absolute, orașul din România cu cel mai mare număr de etnici maghiari este municipiul Târgu Mureș, cu peste 57.000 de maghiari (2011). În procente, orașul cu cea mai mare pondere de maghiari este municipiul Odorheiu Secuiesc, cu o pondere a comunității maghiare de 92,43% dintr-un total de 34.257 de locuitori (2011).

Recensământ 2011

Distribuția etnicilor maghiari în România în 2011

Distribuția etnicilor maghiari în România în 2011.

Județul	Maghiari	Procentul
Harghita	276.038	84,61%
Covasna	164.158	73,81%
Mureș	228.275	39,26%
Satu Mare	129.258	35,22%
Bihor	155.829	25,92%
Sălaj	57.167	23,07%
Cluj	122.301	17,37%
Arad	49.291	10,70%
Maramureș	46.300	9,06%
Brașov	50.956	8,75%
Timiș	50.556	7,59%
Bistrița-Năsăud	18.349	5,89%
Alba	20.684	5,40%
Hunedoara	25.388	5,20%
Sibiu	15.344	3,67%
Caraș-Severin	5.824	1,76%
Bacău	4.528	0,64%
București	5.834	0,31%

Numărul secuilor a fost estimat la circa 670.000 de persoane, reprezentând peste 45% din totalul maghiarilor din România.^[8]

La recensăminte numărul celor care se declară secui este foarte mic — s-au înregistrat 831 persoane în 1992, respectiv 532 persoane în 2002.^[9] Această nepotrivire flagrantă arată că din punct de vedere etnic secuii se consideră maghiari.

Cele mai mari comunități maghiare din România (Recensământ 2002)

Articole principale: Lista celor mai mari comunități maghiare din România și Zona metropolitană Târgu Mureș.

Cele mai mari comunități maghiare din România^[10] (peste 10 000 de locuitori de naționalitate maghiară) sunt:

Loc	Oraș	Județ	Regiune de dezvoltare	Comunitatea maghiară	Procentaj	Populația orașului	Denumirea maghiară
1	Târgu Mureș	Mureș	Centru	70.108	46,72%	150.041	Marosvásárhely
2	Cluj-Napoca	Cluj	Nord-Vest	60.287	18,96%	317.953	Kolozsvár
3	Oradea	Bihor	Nord-Vest	56.985	27,58%	206.614	Nagyvárad
4	Sfântu Gheorghe	Covasna	Centru	46.113	74,92%	61.543	Sepsiszentgyörgy
5	Satu Mare	Satu Mare	Nord-Vest	45.298	39,34%	115.142	Szatmárnémeti
6	Odorheiu Secuiesc	Harghita	Centru	35.357	95,69%	36.948	Székelyudvarhely
7	Miercurea Ciuc	Harghita	Centru	34.359	81,75%	42.029	Csíkszereda
8	Timișoara	Timiș	Vest	24.287	7,64%	317.660	Temesvár
9	Brașov	Brașov	Centru	23.176	8,14%	284.596	Brassó
10	Arad	Arad	Vest	22.492	13,01%	172.827	Arad
11	Baia Mare	Maramureș	Nord-Vest	20.466	14,83%	137.921	Nagybánya
12	Târgu Secuiesc	Covasna	Centru	18.633	90,94%	20.488	Kézdivásárhely
13	Gheorgheni	Harghita	Centru	17.524	87,54%	20.018	Gyergyószentmiklós
14	Carei	Satu Mare	Nord-Vest	12.596	54,33%	23.182	Nagykároly
15	Zalău	Sălaj	Nord-Vest	11.016	17,50%	62.927	Zilah
16	Sovata	Mureș	Centru	10.465	90,10%	11.614	Szováta
17	Reghin	Mureș	Centru	10.396	28,77%	36.126	Szászrégen
18	Salonta	Bihor	Nord-Vest	10.335	57,18%	18.074	Nagyszalonta

Note

^ http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls Arhivat în 18 ianuarie 2016, la Wayback Machine. Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2011: Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune
^ http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_11.xls Arhivat în 10 iunie 2017, la Wayback Machine. Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2011: Populația stabilă după etnie și limba maternă, pe categorii de localități
^ Institutul Național de Statistică (București, iulie 2013). „Recensământul populației și locuințelor - 2011” (PDF). insse.ro. Accesat în 13 noiembrie 2016. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ ^a ^b ^c http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol4/tabele/t5.pdf
^ Structura populației după principalele etnii
^ http://www.hunsor.se/dosszie/emtetarsadalmiszerepe.pdf
^ Keresztény történelmi egyházak hittan oldalai. A legjobb válaszok profiktól
^ The Romanian Institute of Human Rights (ed.), Human Rights in Romania. Protection of the Rights of the Persons Belonging to the National Minorities, Bucharest 1993, pag. 51., cit. după: Brigitte Mihok, Vergleichende Studie zur Situation der Minderheiten in Ungarn und Rumänien (1989-1996), Frankfurt am Main 1999, pag. 79.
^ INSSE, Recensământul populației, 2002, http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol4/notavol4.pdf Notă metodologică, p. 850
^ Structura etno-demografică a României pe arii geografice (2002): Târgu Mureș, Cluj Napoca, Oradea, Sfântu Gheorghe, Satu Mare, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Timișoara, Brașov, Arad, Baia Mare, Târgu Secuiesc, Gheorgheni, Carei, Zalău, Sovata, Reghin, Salonta sursa: edrc.ro/ (Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală)

Lectură suplimentară

Maghiarii din România și etica minoritară: (1920-1940), Lucian Nastasă, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, 2003
Recensementul poporațiunii din Regatul Ungariei la finea anului 1900, în Transilvania, Anul XXXIII, nr. III, 30 iunie 1902, Sibiu, pp. 101-104
Statistica românilor din Transilvania în anul 1762, Dr. Il. Pușcariu, în Transilvania, Anul XXXIII, nr. I, 28 februarie 1902, Sibiu, pp. 40-45
La chestiunea statisticei românilor din Transilvania în 1762, Dr. Il. Pușcariu, în Transilvania, Anul XXXIII, nr. III, 30 iunie 1902, Sibiu, pp. 130-133

Legături externe

[1] ttp://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls Arhivat în 18 ianuarie 2016, la Wayback Machine. Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2011: Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune

[2] ttp://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_11.xls Arhivat în 10 iunie 2017, la Wayback Machine. Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2011: Populația stabilă după etnie și limba maternă, pe categorii de localități

[insse.ro_2016-11-11-3] Institutul Național de Statistică (București, iulie 2013). „Recensământul populației și locuințelor - 2011” (PDF). insse.ro. Accesat în 13 noiembrie 2016. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[insse.ro-4] ttp://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol4/tabele/t5.pdf

[5] Structura populației după principalele etnii

[6] ttp://www.hunsor.se/dosszie/emtetarsadalmiszerepe.pdf

[7] Keresztény történelmi egyházak hittan oldalai. A legjobb válaszok profiktól

[8] The Romanian Institute of Human Rights (ed.), Human Rights in Romania. Protection of the Rights of the Persons Belonging to the National Minorities, Bucharest 1993, pag. 51., cit. după: Brigitte Mihok, Vergleichende Studie zur Situation der Minderheiten in Ungarn und Rumänien (1989-1996), Frankfurt am Main 1999, pag. 79.

[9] INSSE, Recensământul populației, 2002, http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol4/notavol4.pdf Notă metodologică, p. 850

[10] Structura etno-demografică a României pe arii geografice (2002): Târgu Mureș, Cluj Napoca, Oradea, Sfântu Gheorghe, Satu Mare, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Timișoara, Brașov, Arad, Baia Mare, Târgu Secuiesc, Gheorgheni, Carei, Zalău, Sovata, Reghin, Salonta sursa: edrc.ro/ (Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală)

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]