Țările Coroanei Sfântului Ștefan
Țările Coroanei Sfântului Ștefan (în maghiară Szent István Koronájának Országai / A Magyar Szent Korona Országai, în croată Zemlje krune Svetog Stjepana, în slovacă Krajiny Svätoštefanskej koruny, în germană Länder der Heiligen Ungarischen Stephanskrone) a fost numele oficial al vechiului Regat al Ungariei în cadrul dublei monarhii Austro-Ungaria înființate în 1867. Numele neoficial era jumătatea ungară a Dublei Monarhii sau, din punctul de vedere al funcționarilor și juriștilor vienezi, Transleithania (în latină: „Țara de dincolo de Leitha”). Aceste țări constituiau partea sud-estică a Austro-Ungariei și aveau drept capitală regală Budapesta.
| Țările Coroanei Sfântului Ștefan | |||
| — regiune istorică și diviziune administrativă — | |||
| |||
| Coordonate: 47°28′00″N 19°03′00″E / 47.466666666667°N 19.05°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară | .svg){kind=small} Austro-Ungaria | ||
| Atestare |  | ||
| Dispariție | | ||
| Reședință | Budapesta | ||
| Populație (1918) | |||
| - Total | 15.642.102 locuitori | ||
| Prezență online | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
.svg)
.svg)
.svg)
| Istoria Ungariei | |
 Acest articol este parte a unei serii | |
| Panonia, formarea Ungariei | |
|---|---|
| Panonia | |
| Preistoria maghiarilor | |
| Cucerirea Bazinului Panonic | |
| Anii incursiunilor militare | |
| Evul Mediu | |
| Principatul Ungariei | |
| Regatul Ungariei | |
| Regatul Ungariei la începutul Epocii Moderne | |
| Ocupația otomană | |
| Regatul Ungariei Răsăritene | |
| Principatul Transilvaniei | |
| Războiul de independență condus de Francisc Rákóczi al II-lea (1703-1711) | |
| Ungaria Regală | |
| Istoria maghiară în secolul al XIX-lea | |
| Epoca reformelor | |
| Revoluția Maghiară din 1848-1849 | |
| Compromisul austro-ungar din 1867 | |
| Imperiul Austro-Ungar | |
| Istoria maghiară în secolul al XX-lea | |
| Revoluția Mîja-de-toamnă | |
| Republica Ungară (1918-1919) | |
| Republica Ungară a Sfaturilor | |
| Republica Ungară (1919–1920) | |
| Tratatul de la Trianon | |
| Regatul Ungariei (1920–1944) | |
| Ungaria în cel de-al Doilea Război Mondial | |
| Statul Maghiar (1944-1945) | |
| Republica Populară Ungară | |
| Revoluția din 1956 | |
| Ungaria contemporană | |
| Republica Ungară | |
Portal Ungaria |
Țările unite ale Coroanei Sfântului Ștefan au cuprins de-a lungul istoriei teritoriile Ungariei contemporante, ale Slovaciei de astăzi, ale Transcarpației, ale Banatului, ale Voivodinei sârbești de astăzi, ale Burgenlandului austriac contemporan, Transilvania de astăzi (în sensul nou și lărgit al termenului), minuscule părți din Polonia de astăzi, fostul regat al Croației și Slavoniei precum și Orașul Fiume și împrejurimile. În contrast cu alte părți ale Monarhiei Habsburgice, toate aceste țări s-au aflat în afara Sfântului Imperiu Roman, care s-a destrămat în 1806.
Imnul acestei structuri suprastatale habsburgice a fost Doamne, păzește-l pe împăratul Francisc (1826-1918).
Privire de ansamblu
modificareÎn timpul revoluției din 1848/1849, o parte considerabilă din nobilii maghiari au vrut să se rupă de stăpânirea habsburgică, ceea ce habsburgii au împiedicat cu ajutor rusesc. După aceea au urmat ani de rezistență pasivă în Ungaria până când, în urma conflictelor cu Prusia și cu Italia din 1866, slăbitul și vulnerabilul împărat al Austriei s-a văzut silit, în 1867, să-i facă Ungariei concesii substanțiale prin Compromisul austro-ungar: în principal, transformarea unitarului Imperiu austriac în dubla monarhie Austro-Ungaria. Prin această transformare, Ungaria a obținut ca stat o autonomie internă completă în perioada 1867–1918.
Din acel moment, s-a vorbit de două părți ale Dublei Monarhii, care în regiunile de limbă germană se numeau „jumătăți de imperiu” (Reichshälften); în regiunile de limbă maghiară, termenii și denumirile care conțineau „imperial” (Reich) erau evitate în măsura posibilităților. Funcționari și juriști au inventat termenii Cisleithania și Transleithania. Teritoriul Bosnia și Herțegovina, ocupat în 1878 și anexat în 1908, nu aparținea nici unuia dintre cele două state, ci administrat în comun. După unirea oficială a Transilvaniei cu Regatul Ungariei în 1867 – unirea fusese deja proclamată pentru prima dată în 1848/1849 – țările Coroanei maghiare cuprindeau: Regatul Ungariei, Regatul Croației și Slavoniei și orașul liber Fiume.
În 28 octombrie 1918 a fost proclamată, la Praga, Republica Cehoslovacă, care a revendicat suveranitatea asupra „Ungariei de Sus“ locuite majoritar de slovaci. În 29 octombrie 1918, parlamentul croat a anunțat sfârșitul unirii cu Ungaria și apartenența la noul Stat al slovenilor, croaților și sârbilor (care, o lună mai tâziu, avea să fuzioneze cu Regatul Serbiei, pentru a deveni Regatul Iugoslaviei). Transilvania a fuzionat cu Regatul României. La 31 octombrie 1918, Ungaria a desfăcut ultimele legături statale cu Austria, act prin care Austro-Ungaria a încetat să existe.
Hărți
modificare-
Țările croate (Dalmația, Slavonia și centrul Croației) sunt ușor de recunoscut în partea stângă a acestei hărți englezești de la 1726; teritoriul marcat „Romania” e, de fapt, Rumelia. -
Austro-Ungaria cu Cisleithania (galben), Transleithania (roz) și Bosnia-Herțegovina (portocaliu), în D.H. Lange: Volksschul-Atlas. 1899 -
Austro-Ungaria în sec. 20 – Țările Coroanei Maghiare sunt 16 (Regatul Ungariei) și 17 Regatul Croației și Slavoniei; 18 este Condominiul Bosnia și Herțegovina, iar restul e Cisleithania
Listă
modificare
.svg){kind=small}
Vezi și
modificare- Dieta Ungariei care era parlamentul Transleithaniei
- Lista prim-miniștrilor Transleithaniei
- Steaguri și steme ale regatelor și țărilor Austro-Ungariei
- Istoria Ungariei, Ungaria Mare
- Istoria Croației
Note
modificare- ^ Serbische Wojewodschaft u. Temeser Banat. In: Heinrich August Pierer, Julius Löbe (Hrsg.): Universal-Lexikon der Gegenwart und Vergangenheit. 4. Auflage. Band 15, Altenburg 1862, p. 883 online