Alexandra Orban
Alexandra Orban | |
Date personale | |
---|---|
Născută | 7 noiembrie 1942 București, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | Realizator de Teatru și Film de televiziune, scriitor, editor |
Activitate | |
Educație | Universitatea București, Facultatea de Filosofie, Secțiile Filosofie Generală și Ziaristică |
Organizație | Societatea Română de Televiziune |
Premii | Ordinul Ziariștilor clasa I, Aur, acordat în anul 2012, de către Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, pentru valoarea de excepție a pieselor de TEATRU TV realizate / Premiile Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România în anii: 1998, 2002, 2003, 2004, 2012 |
Modifică date / text |
Alexandra (Cândea) Orban (n. 7 noiembrie 1942, București) este o realizatoare de televiziune, specializată în domeniile teatrului și filmului. Redactor, realizator și producător TV, a semnat, de-a lungul a peste patru decenii de activitate, pe genericele a numeroase producții de televiziune. A fost distinsă cu Ordinul Ziariștilor, Clasa I, Aur pentru valoarea de excepție a pieselor de Teatru TV realizate, acordat de către Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (2012). Premiată de către Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România în 1998, 2002, 2003, 2004, 2012.
Biografie
modificareA absolvit Facultatea de Filosofie, Secțiile Filosofie Generală și Ziaristică ale Universității din București (1965). Studii postuniversitare de Jurnalism(1972), absolvite cu lucrarea Limbajul telegenic în transpunerea operei literare[1], coordonator Octavian Paler.
Activitate profesională
modificareDupă absolvire, colaborează, o scurtă perioadă, cu Societatea Română de Radiodifuziune, după care este angajată la Societatea Română de Televiziune(1965). În calitate de redactor la Redacția Culturală, Secția Literară (1965-1973), semnează scenariile unor filme documentare despre mari personalități române, ca: Panait Istrati (1968), Victor Eftimiu (1968), Nicolae Iorga (1969), Liviu Rebreanu (1969), Marin Preda (1973). În "România literară"[2] din 1970, cronicarul notează, "Emisiunea literară de joi seară este un alt motiv de autorespect al Televiziunii prin rubrica despre Marin Preda cu aparatul de filmat printre Moromeți. Un moment de-a dreptul încântător - inteligența, naturalețea imaginii și comentariul ne fac să regretăm neașteptat de brusca sfârșire a peliculei". Realizează interviuri cu scriitori, regizori, actori, oameni de stiință și cultură precum Nina Cassian, Alexandru Ivasiuc, Zaharia Stancu, Eugen Barbu, Marin Preda, Ana Blandiana, Henri Coandă, Grigore Moisil, Solomon Marcus, Sorin Stati, Ascanio Damian, Dan Eremia Grigorescu, Liviu Ciulei, Tudor Mușatescu, Aurel Baranga.
Între anii 1973-1995 este realizator de spectacole de teatru din dramaturgia română și universală, în cadrul serilor de Teatru TV. Colaborează cu regizorii: Liviu Ciulei[3], Cătălina Buzoianu, Sorana Coroamă-Stanca, György Harag, Ion Finteșteanu, Alexa Visarion, Anca Ovanez, Petre Sava Băleanu[4], Cornel Popa, Cornel Todea, Letiția Popa, Eugen Todoran, Tudor Mărăscu, Olimpia Arghir, Dan Necșulea[5], Silviu Jicman, Dinu Cernescu, aducând pe micul ecran creațiile dramaturgilor români: I.L. Caragiale, Victor Ion Popa, G.M. Zamfirescu, Horia Lovinescu, Titus Popovici, Paul Everac, sau dramatizări din romancierii Mihail Sadoveanu și Cezar Petrescu.
În aceeași perioadă propune și coordonează prezența, tot în serile de Teatru TV, a dramaturgiei creată de marile televiziuni ale lumii din Franța, Italia, Portugalia, Germania, Anglia, Norvegia, Rusia, Polonia, Cehia, Bulgaria, Japonia. Dramaturgi precum: William Shakespeare, Carlo Goldoni, Luigi Pirandello, Jean Racine, Victor Hugo, Pierre Corneille, Molière, J.A. Strindberg, Henrik Ibsen, Heinrich von Kleist, Friedrich Schiller, Johann Wolfgang von Goethe, Aleksandr Pușkin, Aleksandr Ostrovski, Anton Cehov și alții, prezenți pe canalele TVR.
Munca redacției Teatru a Televiziunii Române, realizator Alexandra Orban, care asigură transmiterea Integralei Shakespeare[6] a avut de întâmpinat greutăți mari, legate, în special, de traducerea textelor, dar ea a permis ca aceste spectacole să devină o memorabilă inițiativă a televiziunii noastre. | — Gelu Ionescu, România Literară, 18 mai 1981 |
Pentru înființarea și buna funcționare a Redacției de Documentare din cadrul Societății Române de Televiziune, apelează la experiența mai multor biblioteci de prestigiu. În prim-plan s-a aflat Biblioteca Națională a României care trecea, prin același proces de modernizare și digitalizare. Pe modelul acesteia, al Bibliotecii Ambasadei SUA la București, al Institutului Goethe al Ambasadei Germaniei, al British Council și al Institutului Francez, creează această Redacție complexă, angajând personal cu studii de specialitate, IT-iști, biblioteconomiști, achiziționând softuri de mare putere.
În anul 1996, la a 40-a aniversare a Televiziunii Române, publică sub genericul revistei Viziune Tele, volumul “125 de teleaști despre ei înșiși, despre Televiziunea Română”[7], o restituire a imaginii acestei instituții prin amintirile celor ce au iubit, timp de patru decenii, munca de televiziune.
Dan Mihăescu, cunoscut creator TV notează:
În anul 2011, publică volumul: ”Mărturii esențiale. Personalități emblematice ale culturii la TVR”[8], apărut cu sprijinul SRTV, Bucuresti, 2011.
Vă mulțumesc, doamnă Orban, călduros pentru inspiratul volum “Mărturii Esențiale”, pe care l-am citit cu viu interes și specială considerație. Vă felicit pentru felul generos și autentic în care ați împlinit această carte, în respect pentru instituția pe care o serviți și pentru oamenii ei talentați, care în ciuda vremurilor învolburate au rezistat timpului și și-au construit libertatea cuvântului în puterea credinței.[9] | — Mihair, 18 iunie 2012 |
Filmografie
modificare- Interviu cu Marin Preda, 1 aprilie 1970, imaginea Emil Hențiu, montajul Luci Vultureanu, Revista literară TV
- Interviu cu Henri Coandă, 28 decembrie 1969, imaginea Nicolae Niță, Studioul N, realizator Tudor Vornicu
- Interviu cu Tudor Mușatescu, 30 decembrie 1969, imaginea Nicolae Niță, Studioul N, realizator Tudor Vornicu
- Dialog Camelia Văcaru cu Alexandra Orban Despre “Mărturii esențiale. Personalități emblematice ale culturii la TVR”, 5 ianuarie 2012, Jurnalul TVR Cultural
- Martorii, serial tv, regia artistică Dan Pița, Șerban Marinescu, (producători Alexandra Orban, Vasile Alecu), Marele Premiu APTR, 2002
- Hacker, serial tv, regia artistică Stere Gulea, Alexandra Gulea, (producători Alexandra Orban, Vasile Alecu), Marele Premiu APTR, 2003
- Tandrețea lăcustelor[10], film artistic de lung metraj, regia artistică Dan Necșulea, (producător executiv Alexandra Orban), Marele Premiu , APTR,2004 [11]
- Mari români - Eminescu, documentar artistic, scenariul și regia artistică Camelia Robe. Consilier: Alexandra Orban, 2006
- Un veac fără Tezaur, documentar, regia artistică Lucia Hossu Longin. Scenariul: Dan Necșulea și Alexandra Orban, 2016 [12]
- D.I.Suchianu: Secretul veșnicei tinereți[13]
- Mateiu Caragiale[14]
Teatru TV
modificareSemnează, în perioada 1973-1995, adaptări tv și este redactorul a numeroase spectacole de teatru din dramaturgia română clasică și contemporană ca și din dramaturgia universală, propunând și difuzarea unor piese de teatru produse de marile televiziuni ale lumii. Inclusiv Integrala Shakespeare, producție BBC. Toate titlurile spectacolelor care urmează se regăsesc, cu detalii artistice și realizator, pe site-ul Teatrului național de televiziune la TVR.[15]
- ”1907” de Cezar Petrescu, 12 aprilie 1977 /.”Răzbunarea sufleurului“ de V.I. Popa, 13 iunie 1978/ ”Aici nu plânge nimeni” de Tennessee Wiliams, 22 martie 1979/ ”Doctor în filosofie” de Branislav Nușici, 7iunie 1981/ ”Yerma” de Federico García Lorca, 10 august 1982/ ”Cuza Vodă” de Ion Luca, 23 ianuarie 1984/ ”Tudor din Vladimiri”, dramatizare după “Cămașa de mire” de Ion Lotreanu, 4, 11 iunie 1986. Este autoarea Telerecitalurilor actorilor Ion Marinescu (20 ianuarie 1977) și Amza Pellea (8 iunie 1978)
- Dramaturgie română contemporană: ”Ultima cursă”, 26 noiembrie 1976/ ”Surorile Boga”, 24 august 1982/ ”Hanul de la răscruce”, 1 noiembrie 1983/ ”Patima fără sfârșit”, 17 iulie 1984/ ”Oaspetele în faptul serii”, 18 iunie 1985, piese semnate de Horia Lovinescu
- Dramaturgie română clasică: ”Gaițele” de Alexandru Kirițescu, 23 decembrie 1975/ ”Take, Ianke și Cadâr” de V.I.Popa, 17 august 1976, regia artistică Ion Finteșteanu/ ”Domnișoara Nastasia” de G.M.Zamfirescu, 5mai 1976 / ”Năpasta” de I.L.Caragiale, 3 martie 1977, regia artistică Alexa Visarion/ ”Soția dulgherului” de Radu Stanca, 20 ianuarie 1980/ “O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale, 2 noiembrie 1982, regia artistică Liviu Ciulei, [16]/ ”Plicul” de Liviu Rebreanu, 11 ianuarie 1983/ “O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale, 1 ianuarie 1984, regia artistică Sorana Coroamă Stanca/ ”Subprefectul“ de Duiliu Zamfirescu, 10 decembrie 1985, regia artistică Eugen Todoran/ ”Baltagul” după Mihail Sadoveanu, 16, 17 septembrie 1986, regia artistică Anca Ovanez
- Dramaturgie universală: “Pescărușul”,de Anton Cehov, 26 martei 1974, regia artistică Petre Sava Băleanu [17]/ ”Cadavrul viu” de Lev Tolstoi, 15 aprilie 1975,regia artistică Cornel Popa/ ”Livada cu vișini” de Anton Cehov, 3 iunie 1975, regia artistică Cornel Todea/ “Mama” de Karel Čapek, 22 iunie 1976/ ”Egmont” de Johann Wolfgang von Goethe, 11 septembrie 1977/ ”Picnic pe câmpul de luptă” de Fernando Arrabal, 20 februarie 1979/ ”Puștile Terezei Carrar” de Bertolt Brecht, 12 februarie 1980/ ”La Musica” de Marguerite Duras, 2 octombrie 1980, regia artistică Olimpia Arghir, [18]/ ”Stâlpii societății “ de Henric Ibsen, 28 septembrie 1988, regia artistică Dan Necșulea/ ”Anotimpurile” de Arnold Wesker, 29 mai 1990/ “Vocea umană” de Jean Cocteau, 26 noiembrie 1990, regia artistică Cătălina Buzoianu [19]/ ”Livada cu vișini” de Anton Cehov,1990, regia artistică Harag György/ ”Amadeus” de Peter Schaffer, 1990, regia artistică Dinu Cernescu
Teatru radiofonic
modificare- “Nopți fără lună”[20], dramatizare nefinalizată de Mihail Sebastian după romanul cu același titlu de John Steinbeck. Adaptarea Radiofonică semnată Alexandra Orban (Teatrul Național Radiofonic, Mari spectacole, 1980)
- “Peruchierul”[21], serial în 10 episoade după romanul “Omul fără nume” de Victor Eftimiu. Dramatizare de Eugen Todoran și Alexandra Cândea Orban (Teatrul Național Radiofonic, Mari spectacole, 2009)
Cărți publicate
modificareEditor
modificare- “TVR în competiții naționale și internaționale ,1962-2001”[25]
- “Exploratori la polul visului,Teatrul Național de Televiziune, 1957-2001”[26]
- “Creația în opera Sfântului Augustin”[27]
- “Văile și piscurile credinței. Predici dintr-un an liturgic”[28]
- “Rugăciuni la altarul cu flori, Biserica Sacré Coeur din București”[29]
Distincții, premii, diplome
modificare- Ordinul Ziariștilor, Clasa I Aur, acordat în anul 2012, de către Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, pentru valoarea de excepție a pieselor de Teatru TV realizate
- Medalia omagială la împlinirea a 90 de ani de la înființarea Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, 13 decembrie 2019
- Premiul Memoria televiziunii pentru editarea revistei Viziune Tele și a volumului “125 de teleaști despre ei înșiși, despre Televiziunea Română”, APTR, 1998
- Distincția Omagiu acordată de către Senatul APTR profesioniștilor care au marcat istoria Televiziunii, APTR,2003
- Premiul Carte de televiziune pentru volumul ”Mărturii esențiale. Personalități emblematice ale culturii la TVR”, APTR, 2012
- Diplome la aniversarea a 40, 45, 55, 60 de ani ai Societății Române de Televiziune
Note
modificare- ^ George Marcu, Personalități feminine contemporane din România - Dicționar Biografic, Editura Meronia, București, 2013, pag.308
- ^ România literară, 17 septembrie 1970, pag. 29
- ^ O scrisoare pierdută - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra a fost preluată de Televiziunea Română în anul 1982. Din cauză că Liviu Ciulei părăsise țara, munca sa nu mai putea fi popularizată cu ușurință. Spectacolul a fost filmat într-o singură noapte, pe ascuns, în mare grabă. Totul s-a făcut cu mare discreție pe răspunderea lui Tudor Vornicu.
- ^ Silvia Kerim, Formula As, aprilie 2009, pag. 17 - Cronică despre Pescărușul, spectacol transmis pe TVR2, 19 aprilie 2009. Bijuteriile, de această dată, sunt spectacolele de Teatru TV.
- ^ Constantin Paraschivescu, Frica de Ibsen - Exploratori la Polul Visului, Teatrul Național de Televiziune, București 2001, pag. 84-85. Dan Necșulea: "În anul 1988 am hotărât să montez un Ibsen: Stâlpii societății, cel numit în epocă distrugătorul de iluzii era mai actual ca oricând... Fiecare rând al piesei trebuia să fie apărat. Textul era prea străveziu și avea prea multe trimiteri. Făcea parte din categoria pieselor subversive. Deși a fost cenzurat, finalul piesei conține o frază care a dinamitat vizionarea: <<Stâlpii societății sunt adevărul și libertatea>>. Această frază a scăpat, pentru că, practic încheia spectacolul și pentru că atât eu cât și restul echipei ne-am bătut ca ea să rămână".
- ^ Constantin Paraschivescu, Teatrul Național de Televiziune, București, 2001, pag.190-201. Integrala Shakespeare a debutat în decembrie 1980 cu spectacolul Cum vă place, dar în 1982 a fost întreruptă: Fără explicații. Iarna înghețului spiritual cuprinsese România.
- ^ 40 de ani de televiziune, 125 de teleaști despre ei înșiși despre Televiziunea Română, anticariat-unu.ro, accesat la 10 iulie 1996
- ^ Marturii esentiale, targulcartii.ro, accesat la 2 august 2011
- ^ Alexandra Orban, Primăverii, o, tu, Primăverii, pag. 254-257
- ^ L. Dobre, Ziarul Ziua, 12 martie 2003, pag.8. Dan Necșulea propune o variantă autohtonă a Nașului, Francis Ford Copola. Mafia românească de după 1989 regrupează foști nomenclaturiști care fac afaceri de calibru și distrug totul în jur, ca lăcustele. Interesele foștilor intră în conflict cu cele ale lupilor tineri care folosesc aceleași mijloace (corupția și crima) pentru aceleași scopuri (banii și puterea politică).
- ^ Tandrețea lăcustelor, tvr.ro, accesat la 5 martie 2019
- ^ Proiecție ICR - „Un veac fără tezaur”, regia Lucia Hossu Longin Arhivat în , la Wayback Machine., aarc.ro, accesat la 25 mai 2016
- ^ Programul Radio-Tv, Viața literară, luni 7 decembrie 1970
- ^ Programul Radio-Tv, joi 21 ianuarie 1971
- ^ Teatrul național de televiziune, tvr.ro, accesat la 25 ianuarie 2020
- ^ TEATRU TV din Arhiva de aur - "O scrisoare pierdută", tvr.ro, accesat la 10 februarie 2014
- ^ „Pescărușul” de Cehov, o montare memorabilă în regia lui Petre Sava Băleanu, tvr.ro, accesat la 26 septembrie 2014
- ^ Olimpia Arghir în lumina amintirilor, tvr.ro, accesat la 5 mai 2014
- ^ VOCEA UMANĂ de Jean Cocteau, fnt.ro, accesat la 25 noiembrie 2022
- ^ Nopți fără lună, youtube - Teatru radiofonic, accesat la 1 septembrie 2018
- ^ Peruchierul, youtube - zamazing channel, accesat la 10 noiembrie 2021
- ^ Volum apărut la a 40-a aniversare a TVR. Editor Direcția de Logistică și Memorie SRTV, Bucuresti 1996, 251 pagini însoțite de fotografiile celor 125 de teleaști. Premiul APTR 1998. Cota la Biblioteca Academiei Române:III771848
- ^ Volum apărut cu sprijinul SRTV, 575 pagini. Coperta arh.Ana-Maria Orban. Premiul APTR 2012. Cota la Biblioteca Academiei Române:II 903712
- ^ București, 2021, 491 pagini. Coperta arh.Ana-Maria Orban. Cota la Biblioteca Academiei Române:II1055026. În cronica publicată la apariția acestui volum și intitulată Carte frumoasă cinste cui te-a scris, scriitorul Dinu Săraru argumentează că “reconstituirea istoriei cartierului Primăverii, ridicat în interbelic cu sprijinul regelui Carol al II-lea, prin inginerul Nicolae Caranfil și arhitectul Octav Doicescu, prietenul lui Constantin Brâncuși, dar și povestirea amintirilor legate de universul Televiziunii aflată, la începuturile ei în această zonă, se fac cu un talent scriitoricesc fermecător, cu argumentele unei scriituri cuceritoare, plină de parfum, de poezie, de meditație, de nostalgie, de judecăți de valoare care lasă convingerea că prin această carte debutează în literatura română un scriitor adevărat, un scriitor de sărbătoare”.
- ^ Autor Tamara Pașca, coperta Ștefan Machedon, 560 pagini, 2001. Volum editat cu sprijinul Societății Române de Televiziune și apărut la a 45-a aniversare a instituției. Cota la Biblioteca Academiei Române:III 805418
- ^ Autor Constantin Paraschivescu, 320 pagini, 2001. Volum editat cu sprijinul Societății Române de Televiziune și apărut la a 45-a aniversare a instituției. Cota la Biblioteca Academiei Romîne: II 810941
- ^ Autor Preot Eduard Giurgi, prefață Alexandra Orban, editura ARCB, 2016. Cota la Biblioteca Academiei Române: II 985070
- ^ Autor Preot Eduard Giurgi, ediție îngrijită de Alexandra Orban, editura ARCB, 2016. Cota la Biblioteca Academiei Române: II 984604
- ^ Autor Maria Adina Giurgi și Emanuela Giurgi, prefață Alexandra Orban, editura ARCB, 2016
Bibliografie
modificare- George Marcu, “Personalități feminine contemporane din România”, Dicționar Biografic, Alexandra Orban,pag 308,Editura Meronia, București, 2013
- Dan Mihăescu, ”Eu mințeam poporul cu televizorul”, pag 292-294, Editura Universal Dalsi, București, 1998
- Nicolae Georgescu, ”Un an din viața lui Eminescu”, pag 337-342, Editura Floare Albastră, Bucuresti, 2006
- Constantin Paraschivescu, ”Cavaler fără iluzii. Petre Sava Băleanu”, pag183-186, Revista Teatru azi, Supliment, Bucuresti, 2001
- Constantin Paraschivescu, ”Exploratori la Polul Visului,Teatru Tv 1957-2001”; Regizorul Dan Necșulea se confesează, Frica de Ibsen, pag 84-85 și Integrala Shakespeare de Alexandra Orban, pag189-205; volum editat de SRTV, Bucuresti , 2001
- Vasile Rotaru, ”Scenograful”. Album, Fascinația decorurilor lui Vasile Rotaru, prefață de Alexandra Orban, Bucuresti, 2022
Această pagină necesită categorisire. Pagina este insuficient categorisită sau nu a fost inclusă în nicio categorie tematică. |