Discuție Utilizator:Arie Inbar/Arhivă 3

Fără atacuri la persoană!

La Wikipedia sunt interzise atacurile la persoană. Nu există absolut nici o scuză pentru atacuri personale la adresa altor contribuitori. Vă rog să comentaţi conţinutul şi să nu jigniţi utilizatorii; atacurile la persoană fac rău comunităţii şi proiectului. Dacă veţi continua acest comportament vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia. Vă mulţumesc. Vă avertizez pentru atacurile către d-l. Falco la Discuţie:Evrei, unde, după ceva echilibristică la marginea atacurilor la persoană, până la urmă aţi ajuns să-l comparaţi cu o mahalagioaică (nu stau să număr fiecare epitet din replicile dumneavoastră şi cum ar fi putut fi interpretat). În altă ordine de idei, vedeţi că şi interpretarea în manieră antisemită a replicilor interlocutorilor este, cel puţin în opinia mea, tot un atac marginal la persoană atâta timp cât replica nu a fost cu adevărat o remarcă antisemită (e.g. "politeţe evreiască" este într-adevăr o remarcă xenofobă, dar faptul că-i imputaţi lui Falco replici fără legătură evidentă cu xenofobia este o greşeală -- nu uitaţi en:Wikipedia:AGF; puteţi menţiona dacă doriţi că argumentaţia cutare a făcut parte din discursul lui Xulescu, dar nu-i puneţi în gura interlocutorului intenţia lui Xulescu). --Gutza _D^D+ 12 mai 2008 17:07 (EEST)

Regret cu privire la comparaţia cu mahalagioaica, mai ales că mahalagioaica nu mi-a făcut nimic - promit să nu mai fac nici-o comparaţie cu mahalogioaica. Cu privire la domnu Xulescu, el, din păcate, n-a citit fraza până la sfârşitul ei, unde scria: "dacă nu aparţini acestei şcoli, te sfătuiesc să înveţi subiectul înainte de a te exprima şi să înveţi din surse care nu sunt prea verzi...", aşa că nu e vorba de o afirmaţie, definiţia depinde de domnu Xulescu, dacă el crede că aparţine acestei şcoli sau nu, reclamaţia lui arată ce poziţie a luat la această întrebare. În orice caz întrebarea lui Xulescu: "Ei bine, dl. Andrei Stroe a văzut numai replicile mele (poate este evreu ?)", alături de afirmaţii ca: "Cercetările « genetice » care s-au întreprins în jurul anilor 1950, au prezentat o aşa numită « genă a lui Iacov » în garnitura de cromozomi (denumire care nu are nici o legătură cu evreii, dar nu trebuie să uităm că printre aceşti cercetători erau şi evrei)", arată că n-am greşit când am recunoscut amprentele, din punctul lui de vedere evrei nu pot fi oameni cinstiţi - fata mea, doctor Ester Inbar, om de ştiinţă, cunoscută la multe congrese ştiinţifice din toată lumea poate numai, cum spune el: "care ne-ar furniza minciunile gogonate ale religioşilor ce pretind că evreii au aceeaşi garnitură genetică". Dar nu mai am nimic de discutat cu Xulescu, un om care î-şi dă părerea în subiecte necunoscute de el, plin de idei preconcepute cu privire la evrei şi la poporul evreu, popor denumit de el cu obrăznicie sectă religioasă... Toate bune. Leonard 12 mai 2008 18:07 (EEST)

Antisemitism

Stimate Arie Inbar, şi pentru dumneata este valabil îndemnul de a arăta că în textul articolului este vorba despre cercetare originală înainte de a te apuca, copilăreşte, să-l îndepărtezi... Asta nu e un mod de lucru, nici măcar când e făcut "în gaşcă", sau "în haită". Nu putem conclucra de o astfel de manieră, etichetând simplu ca fiind cercetare originală orice afirmaţie care nu ne convine, pentru a putea să o ştergem. Acest mod de lucru denotă intoleranţă la idei diverse, şi spune ceva despre psihologia autorului.

Remus Octavian Mocanu

Domnule Mocanu, nu-i gaşcă şi nu-i haită, nu-i cunosc şi n-am avut nici-o legătură cu domnii Mocapoca11 şi Dahn, dar toţi trei am ajuns la aceiaş concluzie cu privire la "contribuţia" dumitale. Leonard 13 mai 2008 00:46 (EEST)

O sugestie

Domnule Bernstein, salut initiativa dvs de a rescrie articolele in cauza. Totusi, v-as sugera sa citati exact sursele pe care le folositi, cu note si citate atribuite, pentru ca textul sa nu poata fi iar adus in forma abjecta in care il adusesera niste utilizatori, si, in general, ca sa corespunda standardelor wikipedia. Sunt pregatit sa va ajut sa faceti acest lucru, in cazul in care aveti o problema cu formatul si stilul (am contribuit doua articole de calitate si in jur de zece articole considerate bune pe wikipedia in engleza). Dupa cum probabil ati observat, nu m-am implicat prea mult in editarea de articole aici, tocmai pentru ca, in cazurile de fata, numai dumnezeu stie de unde ar fi trebuit sa le apuc. Dar, daca mi se va cere, voi face tot posibilul pentru a co-redacta aceste articole si a gasi referinte (in afara de cele pe care le-ati consultat si ar fi bine sa le marcati cu trimiteri exacte, mai acasa surse la fel de ireprosabile pe care le pot introduce in articol). Nu stiu cat de curand voi putea face acest lucru, dar va promit ca, daca sunteti de acord, pot participa atat de repede pe cat imi va fi posibil.

Permiteti-mi sa va mai spun ceva: am toata admiratia pentru un editor ca dvs, care a avut de suportat constant cele mai imunde atacuri din partea celor mai sinistre grupuri de presiune pe wikipedia. Mai ales ca, in ciuda acestor atacuri, si in ciuda lucrurilor imposibil de uitat si iertat cu care Romania i-a confruntat pe evrei (lucruri din care cele descrise in articolele in cauza sunt doar o mostra), dvs va afiliati voluntar la cultura romana. Tinand cont de aceste lucruri, cred ca acele mici erori de limba si redactare, ca si putinele cazuri in care ati recurs la atacuri la persoana ca raspuns intotdeauna mai redus in intensitate decat cele care v-au fost adresate, nu au cum sa previna vreun editor de buna credinta sa vada ca dvs sunteti unul dintre cei mai valorosi editori de pe acest proiect. Dahn 13 mai 2008 21:52 (EEST)

Domnule Dahn, primesc cu bucurie şi cu plăcere propunerea de colaborare. Articolul paralel din wiki ebraică a fost scris de mine, aşă că cunosc subiectul şi am la îndemână bibliografia necesară - n-o să fie probleme cu citarea surselor. Deşi contribuţiile mele la wiki română mă recompensează cu o oarecare restituire a abilităţii pierdute, cu care mă exprima-m în tinereţea mea, în româneşte, s-au găsit multe suflete bune care mi-au explicat că încă n-am stilul potrivit şi eu sunt de acord cu ei - am scris articole numai în cazuri în care credeam că dacă n-o să le scriu eu, se poate că nimeni n-o să le scriie. În trecut se spunea ”cu răbdare şi tutun” - eu m-am lăsat de tutun acum 25 de ani, aşa că am rămas numai cu răbdarea şi am multă răbdare.

Vă mulţumesc pentru complimente, dar n-am putut să fac aproape nimic în perioda când era aici o grupă antisemită care falşifica istoria fără ruşină, dacă e o schimbare a atmosferei, asta e datorită multor contribuitori, din cei mai vechi şi din cei mai noi şi printre ei dumneata ai un rol foarte important. Leonard 14 mai 2008 11:05 (EEST)

Ma vad nevoit sa-mi cer scuze pentru o neclaritate din mesajul meu intial (pe care l-am scris in graba): nu am vrut sa afirm sau sa insinuez ca dvs ati edita sub standardele cerute sau nu ati fi consulat surse, ci ca articolul ar putea fi imbuntatit cu lucruri de genul citarii exacte a surselor, cu trimiteri in note. Ajutorul la care ma refeream priveste, pe de o parte, extinderea continutului si a aportului de surse, si pe de alta parte citarea in format standard (atat ca note, cat si ca aspectul general al citarii - cf. discutia despre surse si note de la Sfatul Batranilor). Acesta din urma este prea putin folosit pe wikipedia in romana (desi este standard pe altele) si, mai ales in situatii [intretinut] volatile ca aceasta, cimenteaza textul. Dahn 16 mai 2008 03:50 (EEST)

Dispute

Ştiu că sunteţi în mijlocul unei dispute, dar vă reţin atenţia asupra unui aspect: a-l face pe Marius.deaconu cretin este el însuşi un atac la persoană, atacuri care nu sunt permise. Voi şterge acea porţiune din discuţie, rugându-vă pe viitor să încercaţi să nu răspundeţi la asemenea remarci.--Andrei^discuţie 18 mai 2008 18:25 (EEST)

Nu eu l-am făcut, s-a făcut singur, eu am constatat faptul pe baza răspunsului lui. Eu nu mă mai ocup de el. Toate bune. Leonard 18 mai 2008 18:33 (EEST)

Unde am scris eu că sunt cretin?--Marius Ştefan 20 mai 2008 18:34 (EEST)

Răspunsul meu de mai sus cuprinde explicaţia, dar nu ştiu dacă ai inteligenţa necesară ca să-l înţelegi. Leonard 20 mai 2008 18:43 (EEST)

Vă rog pe amândoi să lăsaţi schimbul ăla de replici în urma voastră. Marius a fost blocat iar Leonard avertizat, cred că e suficient. D-le Inbar, ca să fie spus, vă rog citiţi WP:FAP, mai exact aceste două fraze: „Nu există nici o scuză pentru atacuri la persoană la adresa altor contribuitori. Nu procedaţi astfel sub nici un motiv.” --Gutza _D^D+ 20 mai 2008 18:39 (EEST)

Noroc că o ai tu...--Marius Ştefan 20 mai 2008 18:44 (EEST)

Vă rog pe amândoi, în special pe Leonard, să încetaţi. --Gutza _D^D+ 20 mai 2008 18:52 (EEST)

Invitaţie Wikia România

Wikia România doreşte să devină o enciclopedie vastă, despre ţara carpato-danubiano-pontică. Vrem ca acest proiect să vină în ajutorul tuturor. Dacă acesta va avea succes, ne propunem să îl traducem în limba engleză pentru informarea străinilor! Dacă doriţi să contribuiţi la extinderea proiectului, sunteţi binevenit pe site-ul Wikia România. Wikia România are nevoie de voi! Nu ezitaţi să ne ajutaţi în dezvoltarea acestui proiect!--Andynomite 18 mai 2008 21:56 (EEST)

Tatiana Grigorovici

Vă semnalez figura Tatianei Grigorovici, despre care nu s-a scris aproape deloc. De soţul ei, Gheorghe Grigorovici, şi-au reamintit istoricii doar de curând. Încerc să obţin mai multe informaţii de la familie (nepoata), dar se pare că documente originale aflate în arhiva familiei nu se regăsesc (poate că au foste date autorului Rusşindilar, care nu le-a mai restituit, dar nu ştim sigur). Cu bune gânduri, – Victor Blacus 28 mai 2008 18:39 (EEST)

Nu am cunoscut pe aceste persoane şi nu am informaţii cu privire la ei. Am căutat informaţii pe Google pe ebraică, dar n-am găsit nimic. Dacă o să găsesc ceva în viitor, o să vă anunţ. Toate bune. Leonard 30 mai 2008 11:48 (EEST)

Discuţie:Evrei

Nu e clar de ce aţi şters acest fragment de la Discuţie:Evrei. Simpla acuzaţie de antisemitism nu justifică ştergerea unor comentarii care, în mare parte, erau la obiect. Este drept că fragmentul conţinea şi un atac la persoană, dar în acest caz se procedează altfel. — AdiJapan 24 iunie 2008 12:11 (EEST)

Am fost sigur că oameni inteligenţi, cum sunt utilizatorii wikipediei, o să înţeleagă singuri, fără explicaţii suplimentare, că un text care începe cu titlul "Minciuna stă cu ... evreii la masă" şi se termină cu aceiaş frază, care apare şi în descrierea modificărilor, este text antisemit, dar poate am greşit când am crezut că orişicine poate să înţeleagă asta. "Minciuna stă cu ... evreii la masă" este un atac antisemit josnic, această frază face o generalizare în care sunt prezentaţi toţi evreii ca mincinoşi. Am crezut că am înaintat deja din perioada întunecată când Irismaister îşi făcea aici de cap, dar toleranţa exagerată faţă de acest Falco, care varsă otravă împotriva mea personal şi împotriva evreilor în general, în perioadă de blocare, î-mi aminteşte de aceiaş toleranţă faţă de Irismaister. Nu m-am plăns de atacurile la persoană continue, deşi nu răspund, dar n-o să închid ochii cînd se scriu instigaţii antisemite. Leonard 24 iunie 2008 14:12 (EEST)

Salut

îţi mulţumesc. Am primit mesajul - am să încerc să mă folosesc de ajutorul în folosirea semnelor diacritice, a apărut doar o mică problemă- i-am scris lui Ofer .Numai bine,Ewan 26 iunie 2008 15:41 (EEST)

Chava Alberstein

Salutare! Am creat acum câteva clipe articolul Chava Alberstein. Ulterior, m-am gândit că poate tu dispui de informaţii mai multe. Te invit să le adaugi în articol. Numai bine, sănătate!--FeodorBezuhov | Discuţie 30 iunie 2008 23:59 (EEST)

Mulţumesc că m-aţi informat. Am adăugat şi eu câteva cuvinte. Leonard 1 iulie 2008 23:39 (EEST)

E-mail

Bună ziua!

Ţi-am trimis un mesaj pe adresa de mail.--Tudorτ 27 iulie 2008 18:08 (EEST)

Scriitori idiș și israelieni

Buna ziua Leonard!

Am inițiat toate articolele ce se refereau la scriitori idiș și israelieni, însă, momentan, sunt în fază de ciot. Dacă dispui de informații în direcția asta, poți să le completezi. Listele cu scriitori le gasești aici (idiș) și aici (Israel).

Un articol l-am redactat cu pasiune, și anume: Shalom Aleihem. Dat fiind că acest scriitor este, probabil, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori evrei, poate aveți informații mai multe despre el, și, daca e destul de măricel și bine redactat, îl propunem, eventual, spre a deveni articol de calitate.

Sănătate și toate cele bune!--Tudorτ 1 august 2008 15:53 (EEST)

Bună seara Feodor! Răspund cu întărziere că că n-am trecut pe aici în ultimul timp - o să citesc articolele și o să încerc să contribui la ele. Spor la lucru! Leonard (discuție) 8 august 2008 19:30 (EEST)

Evrei

Aţi anulat o serie de modificări făcute de Falco la articolul Evrei, numindu-le „devastări”. Pentru unul ca mine nu este clar de ce acele modificări sînt devastări. Aţi putea explica, la Discuţie:Evrei de ce se impunea anularea radicală a modificărilor şi de ce nu se putea găsi o formulare intermediară? Mulţumesc. — AdiJapan 20 august 2008 10:10 (EEST)

Transcriere fonetică

Nu sînt specialist, dar iată cum s-ar transcrie fonetic cuvintele:

• Brâncoveanu — [brɨn.koˈve̯a.nu] — sub litera e trebuie să se vadă un arc
• Munteanu — [munˈte̯a.nu]
• Moldoveanu — [mol.doˈve̯a.nu]
• Nicolai — [ni.koˈlaj]
• Nicolae — [ni.koˈla.e]
• Nicolaie — [ni.koˈla.je]
• Focşani — [fokˈʃanʲ] — pentru [ʲ]

Poţi vedea multe alte exemple la en:Romanian phonology.

La unele din transcrierile acestea pot exista variante, în funcţie de aspectele fonetice pe care considerăm relevante şi în funcţie de individul care pronunţă (nu toţi pronunţăm la fel). Deci transcrierile pot fi doar informative, nu absolute. — AdiJapan 2 octombrie 2008 12:10 (EEST)

Diftongul [e̯a] seamănă cu hiatul [e.a], doar că [e] este scurt, mai slab şi se pronunţă lipit de [a]. Altfel spus, [e̯a] este la fel ca [ja] (ca în germană sau rusă), doar că în loc de [j] (care este un fel de [i] scurt) se pronunţă un [e] scurt. Nu ştiu să existe şi alte limbi cu semivocala [e̯], în orice caz nici una din limbile mai cunoscute nu o au.

Dacă trebuie neapărat să alegi pentru [ʲ] fie să nu-l scrii deloc fie să-l faci [i], atunci eu cred că e mai bine să fie făcut [i]. Motivul este că pentru vorbitorii români acest [ʲ] este foarte important în stabilirea sensului, aşa cum ai spus cu ban şi bani. În plus, acest sunet chiar vine dintr-un [i] plin, care s-a slăbit pe parcurs; a rămas totuşi ca un [i] plin în mai multe situaţii, de exemplu în cuvinte precum codru - codri, simplu - simpli, aflu - afli, iar în procesele morfologice [ʲ] devine [i]: ban - bani - banilor (în banilor e vocală plină). Apropo, în Alecsandri i-ul final este vocală plină şi accentuată. — AdiJapan 2 octombrie 2008 18:46 (EEST)

Diftong [e̯a] foarte asemănător există în dialectul bavarez al limbii germane (e.g. mir tean [mi̯a 'te̯an] = (germana standard) wir tun «we do; we are doing»; grean = grün «verde». Alt difong similar (nu ştiu calitativ cît de apropiat de cel românesc) e în limba gaelica (e.g. Pobleacht Na hÉireann). Subdialectal, confuzia [ea]-[ya] apare cu precădere în Banat, Ardeal (incl. în zona apropiată subdialectal de graiul muntenesc Făgăraş & Bîrsa) şi Moldova (de Nord) (întărită confuzia în Basarabia din cauza influenţei ruse). Confuzia e fixată chiar şi în scris: v. unele nume de familie şi prenume - ale unor persoane originare din aceste provincii - în variante ca... Cîmpian, Muntian, Mircia (v. şi transformarea Horæ > Horea > Horia, deşi in -ia avem un hiat) - Feri Goslar (discuţie) 7 octombrie 2008 12:56 (EEST)

Brâncoveanu conţine diftongul ea care diferă clar de ia. Este drept că vorbitorii unora dintre graiuri nu fac diferenţa asta (de exemplu pronunţă beată şi biată la fel), dar pentru o transcriere a pronunţiei standard distincţia este necesară. Nicolae este într-adevăr uneori pronunţat cu un mic [j] înainte de [e], dar asta numai din punct de vedere fonetic şi numai la o parte din vorbitori. Fonologic acel [j] nu există. El apare acolo la unii vorbitori pentru a evita hiatul, la fel ca în cuvîntul aer.

Palatalizarea lui [e] iniţial apare numai la unele pronume personale (eu, ele etc.) şi la forme ale verbului a fi (este, era). Asta se poate verifica uşor, în dicţionare (vezi DEX online, care conţine mai multe dicţionare româneşti de prestigiu). Faptul că la celelalte cuvinte nu se indică o asemenea pronunţie palatalizată înseamnă că de fapt nu este palatalizată. Cuvintele care încep cu [je] (în afară de pronumele personale şi de formele lui a fi) chiar se scriu cu ie-; compară iepure, ied, iesle cu editură, episod, elev.

Dacă respectivul e aşa de priceput la limba română ar putea să vină aici şi să stea de vorbă cu noi, poate ne convinge că greşim... — AdiJapan 3 octombrie 2008 10:23 (EEST)

Iudaism

D. Inbar, mi-am permis să introduc în aricol seria de cărţi sfinte, aşa cum apare în SACRAMENTELE creştine, inclusiv ortografia folosită acolo („Cartea întâi a lui Samuel”) pentru a vă facilita intercalarea terminologiei corecte, pe înţelesul tuturor. Cu ocazia asta am bulversat ordinea în care ar fi trebuit să apară aceste cărţi şi posibil că am introdus învoluntar şi scrieri care nu aparţin de iudaism. Aşişderea, am intercalat „orbeşte” cuvintele ebraice. Apelez la amabilitatea dv. de a repara ordinea şi nomenclatura scriptelor. Cred că este clar că n-am avut intenţii de vandalizare. Cu mulţumiri şi urări de bine, Alex F. (discuţie) 2 noiembrie 2008 03:15 (EET)

N.B. Presupun că originea cuvantului PATRAFIR (patra-fir?) este în cele 4 ciucuri ale talit-ului. Deşi este un obiect de cult creştin, originea lui ebraică este netă, ca şi acoperirea permanentă a capului la călugării şi prelaţii creştini. Alex F. (discuţie) 2 noiembrie 2008 03:15 (EET)

Din limba greacă epitrahélion, epitrahílion. English wikipedia - epitrachelion. "from the Greek, ἐπιτραχήλιον "around the neck"; often called simply a stole in casual English-language usage" --SergiuCam (discuţie)

Cu privire la PATRAFIR nu mă pricep, fiind ateist nu m-am interesat prea mult despre ritual. Cu privire la cărţile sfinte, am văzut deja că ai introdus şi nume de cărţi care nu fac parte din biblia evreiască - aceste cărţi sunt numite "Cărţile externe", deoarece când sa hotărât care cărţi vor face parte din biblie ele n-au fost incluse. Sunt foarte ocupat în zilele astea, dar când o să mă eliberez puţin, o să văd cum pot contribui la acest articol. Toate bune. Leonard (discuţie) 3 noiembrie 2008 17:24 (EET)

Exprimare

În legătură cu exprimarea „profesura colecţionarului de muşte” şi-au exprimat dezaprobarea doi utilizatori: Discuţie:Petru M. Şuster. Nu ştiu dacă exprimarea respectivă este intenţionat formulată denigrator, dar te rog ca pe viitor să fii mai atent. În opinia entomologilor, dacă am înţeles bine, muscă este un termen neştiinţific, popular, ba chiar înjositor. De asemenea, colecţionar e una şi un om de ştiinţă e alta.

Te rog deci ca oricare ar fi sentimentele tale faţă de dl Lehrer (de altfel vizibile şi în alte comentarii ale tale) să ţi le ţii sub control. În plus ţi-aş recomanda să te adresezi cu pluralul de politeţe faţă de toţi utilizatorii, cu excepţia cazurilor în care aţi convenit explicit să vă tutuiţi. „Matale” nu mai este de mult un pronume de politeţe acceptabil în relaţiile cu necunoscuţii. — AdiJapan 7 noiembrie 2008 04:50 (EET)

De mult am înţeles că niciodată n-o să reuşesc să-i mulţumesc pe toţi şi nici nu mai încerc. Dezaprobarea unor utilizatori poate să provină din comentări nepotrivite, aşa că o să încerc să mă explic. Eu nu sunt entomolog (la fel ca majoritatea utilizatorilor) şi î-mi permit să mă folosesc de termeni populari şi nu de numele ştiinţifice pe care nu le cunosc. Eu nu văd nici-o înjosire în faptul că doctor Lehrer primeşte salariu ca să se ocupe de colecţia de insecte din familia muştelor, pe scurt colecţionar de muşte. În Israel, ţara în care trăim eu şi Lehrer, se dă acelaş respect iniţial profesorului universitar care se ocupă cu colecţionare muştelor şi persoanelor care au alte ocupaţii. Am înţeles că Lehrer, sprijinit de Jean, cere tot timpul să primească un respect special, pe bază personală, cu pretenţia că e un om extraordinar, dar pentru mine el este întâi şi-ntâi un antisemit josnic, aşa cum s-a dovedit aici, îşi permite un vocabular insultător, calcă în picioare regulile wikipediei, continuând să scrie şi cănd e blocat, ştergând mesajale mele ca aici şi aşa mai departe. Regret că Jean, care nu găseşte nimic de spus cu privire la exprimările insultătoare a amicului lui ş-a făcut obiceiul să mă caute, să mă hărţuiască. Aceşti utilizatori primesc de la mine respectul potrivit purtării lor. Toate bune. Leonard (discuţie) 7 noiembrie 2008 06:19 (EET)

Cu privire la noua modă în politeţea română am o întrebare - dacă scriu cuiva „domnia voastră sunteţi un dobitoc” e mai polticos decât „matale eşti un dobitoc”? Leonard (discuţie) 7 noiembrie 2008 06:41 (EET)

Tocmai lucrez si eu la Struma

Da, ai dreptate, voiam sǎ spun cǎ Wehrmachtul era prezent şi în România.--83.113.249.66 (discuţie) 29 noiembrie 2008 21:17 (EET)Nu reuşesc sǎ mǎ identific dar sunt Spiridon MANOLIU.

Ioan Fără de Ţară

Lucrand la articolul Filip al II-lea al Franţei, am ajuns la conflictele armate cu Henric al II-lea al Angliei si apoi cu fiii săi, aşa am ajuns la conflictul armat între el şi Ioan Fără de Ţară, oricum m+am luat după articolul în en. care e destul de evaziv, când am dat la articolul în fr. care este de nota 10 şi articolul în ro. Richard Inimă de Leu, am început să pun cap la cap informaţiile, e destul de dificil să faci articole de istorie în ro. fiindcă lipsesc foarte multe informaţii, dacă ai biografia unui rege francez, lipsesc biografiile omologilor săi englezi, germani, le papei etc... (Jus Vincit (discuţie) 19 decembrie 2008 10:10 (EET))

Fraza inutilă

Aş aprecia, pe viitor, să scrii la „Discuţie” la articol ce te nelinişteşte, în caz că n-ai văzut formatul {{dezvoltare}}. Poate nu ai citit contextul? Ce e inutil? Acolo scriam clar şi frumos „alte diete [...]”, iar veganismul şi vegetarianismul sunt strâns corelate şi des confundate, consider firesc să trec diferenţa dintre cele două la începutul articolului. „Sunt mai multe variante de dietă, unele exclud ouăle şi/sau alte produse obţinute de la animale, precum lactatele şi mierea. Veganismul elimină toate produsele animale din dietă. Un termen ar fi regim pe bază de plante”. Dacă aş fi pus „[...] pe când veganismul elimină”, ar fi fost altfel? Să ştii, veganismul este o variantă a vegetarianismului. În plus, nu vroiam să las oricum aşa începutul; acum lucram la articol. Poate nu ai văzut formatul {{dezvoltare}}? Alexgb93 (discuţie) 20 decembrie 2008 22:45 (EET)

Nu-i nimic. ;) Cu toţii mai greşim. Noroc că nu scriam la articol în exact acel moment, căci varianta mea nu ar mai fi fost luată în considerare. Dar dacă mai găseşti greşeli în articol, te invit să mi le corectezi, dar la „Discuţie” la articol; sau, chiar la articol după ce termin cu el. :) Alexgb93 (discuţie) 20 decembrie 2008 23:06 (EET)

Gikü vă doreşte un Crăciun fericit şi un Moş Crăciun generos! ...care să vă aducă cât mai multă satisfacţie pentru tot ceea ce aţi făcut (şi veţi mai face, sper) pentru Wikipedia! Eu pot doar să vă mulţumesc!

Sărbătorile de iarnă sunt magice şi leagă realitatea de basm. Vă doresc să aveţi un Crăciun fericit alături de cei apropiaţi şi fie ca noul an să vă aducă numai zile albe şi frumoase ca şi zăpada de pe brazi. La mulţi ani! P.S: Sărbători fericite! Lucian

La mulţi ani!

La sosirea noului an


2009


vă urez un călduros

La mulţi ani!



ZOLTAN

Transliterare din ebraică

Poţi să te uiţi un pic la această secţiune de la Cafenea? Mulţumesc. — AdiJapan 18 ianuarie 2009 05:40 (EET)

Surse

Am văzut că la Elie Wiesel aţi şters sursa ultimului paragraf. Să fie clar, nu apăr Săptămâna roşie fiindcă nu ştiu despre ce e vorba, doar cred că e bine să se vadă de unde a fost scoasă afirmaţia. E util atunci când se judecă dacă trebuie reformulat paragraful sau eliminat complet. Deci cred că ar fi mai bine să lăsaţi deocamdată nota de subsol acolo, de dragul clarităţii. Puteţi desigur menţiona pe pagina de discuţie că nu e o sursă validă. --Urzică (discuţie) 6 februarie 2009 15:52 (EET)

Vă mulţumesc că aţi atras atenţia la problemele acestui articol. Sursa Săptămâna Roşie a fost introdusă de Dacodava şi trollul Irissmaister în multe articole ca îndreptăţire pentru tot felul de afirmaţii ponegritoare evreilor. Sursa a fost discutată şi sa ajuns la concluzia că cartea nu e carte de istorie, Paul Goma nu e istoric şi sursa nu e sursă de încredere. Cu timpul aceste ponegriri, bazate pe zvonuri, calomnii şi concluzii particulare, au fost curăţate din multe articole, dar mai sunt ici şi colo rămăşiţe. Dacă în câteva zile nimeni n-o să aducă o sursă serioasă, o să şterg această anecdotă nedovedită şi scrisă în stil infantil. Ştergerea sursei a fost motivată de mine în Descrierea modificărilor, aşa că apare în istoria articolului pentru cei care caută explicaţii. După ce o să şterg aiureala aia o să încerc să dezvoltez puţin articolul. Toate bune. Leonard (discuţie) 7 februarie 2009 05:43 (EET)

Sondaj

La sondajul despre administratori te rog să-ţi spui părerea despre toate variantele. Din sondajul anterior, unde lumea a propus în general cîte o singură soluţie, n-am putut ajunge la o concluzie clară. Ceea ce urmărim este să găsim o variantă acceptată de toată lumea. — AdiJapan 7 februarie 2009 05:55 (EET)

Cernăuţi

Bună seara Leonard.Din întâmplare am trecut fugitiv peste pagina Cernăuţi, la secţiunea „Crimele antiromâneşti din vara lui 1940” sunt câteva formulări cel puţin tendenţioase dacă nu antisemite cu referire la unica sursă :Săptămâna roşie de Paul Goma.Nu prea mă pricep la istoria Bucovinei şi Basarabiei, dar cred că ar fi bine ca cineva să verifice, respectiv să reformuleze pasajele suspecte!Al tău colaborator,--ZOLTAN (discuţie) 10 februarie 2009 22:14 (EET)

Elie Wiesel

Seara bună Leonard!

Am anulat modificarea ta de la articolul Elie Wiesel pentru că am găsit surse de încredere care susţin acel fapt.

Toate cele bune!--Tudorτ 10 februarie 2009 22:25 (EET)

Ok, am înţeles ca acea carte nu este o sursă de încredere, dat fiind faptul ca Paul Goma nu este istoric. Însă doresc să te întreb ceva personal pentru ca tu probabil cunoşti mai bine decât mine istoria Holocaustului. Jandarmii din Transilvania de Nord erau unguri sau români?

Al tău coleg, Tudorτ 11 februarie 2009 14:10 (EET)

Mulţumesc pentru răspuns şi pentru îndrumări. Voi citi. Eram curios pentru că, tatăl meu fiind din Botoşani, mi-a povestit că evreii şi românii se înţelegeau foarte bine, şi mi-era greu să cred că, mânaţi de război, românii au ajuns să facă crime. Toatele cele bune!--Tudorτ 11 februarie 2009 14:53 (EET)

Shalom, Arie Inbar

Am observat că ai avut contribuţii la pagina Albert Einstein, tocmai de aceea, te rog respectuos să-mi dai o mână de ajutor, în măsura în care dispui de timp şi posibilităţi logistice.Ar fi vorba de două titluri, una în idiş, alta în ebraica literară, a două traduceri din publicaţiile lui Einstein, autorizate de către autor. Eu lucrez (ce-i drept cu viteza melcului) la: Lista publicaţiilor ştiinţifice ale lui Albert Einstein; la secţiunea a VI-a în textul sursă (versiunea englezească a articolului) apar numai traducerea respectiv transliterarea englească a celor două ediţii (vezi op.cit. indice Schilpp 169 şi 215):

• A Popular Exposition of the Special and General Theories of Relativity → ar fi nevoie de titlul original în idiş (cu caractere ebraice), transliterarea în limba română şi traducerea literală în limba română.
• Al Torath Ha-Yahasiuth Ha-Peratith Weha-Kelalith (Harzaah Popularith)→ ar fi nevoie de titlul original în ebraică (cu caractere ebraice), transliterarea în limba română şi traducerea literală în limba română.

Preferabil ar fi să găseşti sursele israeliene de la [1] sau orice alt for oficial. Mulţumesc cu anticipaţie orice indiciu sau sfat în această chestiune! Al tău adevărat prieten,--ZOLTAN (discuţie) 23 februarie 2009 12:54 (EET)

Bună ziua, aici poţi să vezi cartea originală la un anticariat. Pe copertă nu apare titlul întreg, ci numai: על תורת היחסיות (Despre teoria relativităţii) - Titlul complect pe ebraică e: על תורת היחסיות הפרטית והכללית pe româneşte e: Despre teoria particulară a relativităţii şi cea generală. Transliterarea pe română e: Al torat ha-iahasiut ha-peratit ve-ha-kelalit. Idiş nu ştiu. Dacă e nevoie de alte detalii în ebraică, stau la dispoziţia ta. Cu prietenie, Leonard (discuţie) 23 februarie 2009 16:53 (EET)

Salut. Sunt perfecte! Mersi încă o dată!--ZOLTAN (discuţie) 23 februarie 2009 18:47 (EET)

Din pură întâmplare...

Salut, Leonard. Patrulând pe schimbările recente, am dat de Scriitori ostateci‎, sincer, mă c-am interesează subiectul, cu toate că profesional nu sunt de formaţie literat; subiectul mă interesează strict din p.d.v. al unui simplu „literary gentleman”. Concret: am constatat că pe mai multe site-uri la cat. literaţi, oameni de ştiinţă, etc, se evită de către unii, specificarea originii evreieşti a subiectului; corectitudinea, respectul pentru adevărul istoric, onoarea celor de azi pentru cei ce au fost, ne obligă, cred eu, să respectăm un minim de coerenţă enciclopedică. Revenind la „ Scriitorii ostateci”, personal dispun de dovezi indubitabile despre soarta/cariera lui Felix Aderca, dar şi despre „alţi evrei” din Bucureştiul anilor 50`. Ideea este să punem în valoare, la modul obiectiv, rolul, soarta, finalitatea carierei unor evrei din aria Europei Centrale. Mărturisesc că până acu` vreo doi ani subiectul acesta, deşi mi-a fost cunoscut, nu prea m-a interesat la modul concret, dar acum sunt chiar dispus să fac câte ceva. Domnule Arie Inbar, credeţi-mă că sunt un sincer „rob” al adevărului (în pofida faptului că nu sunt un specialist în chestiuni socio-istorice), dacă doriţi să dezvoltăm anumite subiecte legate de istoria evreimii din arealul Europei Centrale vă rog să mă contactaţi pe canalele „oficiale” wp. Numai bine--ZOLTAN (discuţie) 3 aprilie 2009 18:43 (EEST) vă doreşte al dumneavoastră prieten,

Primesc oferta colaborării cu multă plăcere - de multe ori îmi lipseşte posibilitatea de a controla date care sunt mai disponibele celor care locuiesc în România şi pot să răsfoiască cărţile bibliotecilor. De exemplu, acum mă ocup cu Marius Mircu, fratele lui Solomon Marcus şi ruda lui Marcel Marcian şi nu reuşesc să mă lămuresc ce fel de rudă e, frate, văr sau altă legătură. Cu prietenie. Leonard (discuţie) 3 aprilie 2009 19:21 (EEST)

Ok! Opera lui Solomon Marcus î-mi este cunoscută , despre Marcel Marcian, din păcate nu am auzit până la data prezentei, dar am să fac săpături... a fost profesor, sau funcţionar de stat, etc ?.... măcar un indiciu minor să-mi dai, te rog. Familia Solomon se pare că a fost împământenită în regiunea istorică a Bacăului, cel puţin domnul profesor Marcus Solomon este de baştină din urbea Bacăului. (Analiza matematică am învăţat-o de la domnia lui). Te rog să-mi transmiţi câteva date succinte despre Marcel Marcian! Numai bine,--ZOLTAN (discuţie) 3 aprilie 2009 21:15 (EEST)

Marcel Marcian (Moritz Marcus), 1914 - 2007, prozator şi eseist din Bacău, bibliotecar la comunitatea evreilor din Bucureşti, secretarul literar al Uniuni Scriitorilor, colaborator la multe ziare, a publicat Pagini din Avadichi, Dânel cu căciulă de miel, În primăvara 1944, Povestindu-vă. Leonard (discuţie) 3 aprilie 2009 21:46 (EEST)

An

Stimate coleg, aici scrie că: Scriitorul Marius Mircu s-a stins din viaţă în Israel, pe 4 septembrie, 2008. Dumneavoastră aţi indicat anul 2007. Care e adevărul? Toate cele bune, --Miehs (discuţie) 4 aprilie 2009 11:19 (EEST)

פסח

Shalom, Leonard. Cu ocazia celei mai mari sărbători a poporului evreu, vă rog să primiţi din partea mea cele mai calde urări de bine, fericire, dumneavoastră şi celor dragi cu ocazia pesah-ului multimilenar !--ZOLTAN (discuţie) 11 aprilie 2009 20:40 (EEST)

Sărbători fericite! --Turbojet 12 aprilie 2009 12:11 (EEST)

Final

Mulţumesc pentru gândurile frumoase. Am decis totuşi să părăsesc proiectul pentru motive pe care le-am expus pe 1 mai la Cafenea. Cu cele mai bune gânduri, Gutza _D^D+ 2 mai 2009 00:16 (EEST)

Literele Ş şi Ţ: din alfabetul chirilic?

Ai spus la Cafenea că literele Ş şi Ţ provin din alfabetul chirilic. Ai o sursă pentru informaţia asta?

Din ce am citit eu, cele două litere au fost inventate de Petru Maior, reprezentant al Şcolii Ardelene, şi am pus această informaţie la articolele Ş şi Ţ. Nu ştiu de unde s-a inspirat Petru Maior cînd a inventat cele două litere; bănuiala mea este că a luat modelul literei franţuzeşti Ç (de origine spaniolă dacă nu mă înşel), pentru că rolul semnului diacritic este acelaşi. Dacă totuşi ai surse care indică o altă origine a literelor te rog să-mi spui sau să completezi cele articole.

Nu contest aici originea ebraică a literelor chirilice Ш şi Ц; într-adevăr forma seamănă foarte bine cu a celor ebraice pe care le-ai indicat, deci se prea poate să fie aşa cum spui. Mă interesează doar originea literelor româneşti. — AdiJapan 3 mai 2009 10:19 (EEST)

Eu cred că e vorba de informaţii complementare. Fonemele reprezentate de aceste litere au trecut de la alfabetul chirilic rusesc la Alfabetul chirilic român şi când românii au trecut de la alfabetul chirilic român la alfabetul latin român, au fost nevoiţi să inventeze litere noi pentru aceste fenome care nu existau în alfabetele bazate pe alfabetul latin. Nu ştiu cine a inventat aceste semne diacritice, probabil că Petru Maior. Leonard (discuţie) 3 mai 2009 14:35 (EEST)

Doar istorie

Salutare!

Mulţumesc pentru mesaj. Răspunsul tău e echilibrat. Treaba cu epoleţii mi-a confirmat-o şi tatăl meu. După cum ţi-am mai spus cândva, părintele meu s-a născut şi a copilărit în Botoşani. Cunoaşte evenimentele petrecute în Moldova. Nu personal, însă mi-a spus că despre acest lucru se vorbea la el în sat.

Această dezbtare, pe această temă, poate continua la nesfârşit, astfel, mai bine să-i lăsăm pe istorici să-şi facă treaba. De aceea, eu nu mi-am exprimat un punct de vedere, ci doar am postat articolul unui istoric.

În final, opinia mea este că în vremuri tulburi, în vremuri de război, se întâmplă într-adevăr lucruri teribile. Poporul român a suferit la fel de mult ca şi cel evreu sau, ştiu şi eu, ca şi cel sârb, de exemplu.

În legătura cu Turbo, eu va îndemn pe amândoi să vă împăcaţi căci veţi avea de câştigat.

Toate cele bune! Al tău coleg, Tudorτ 5 mai 2009 01:56 (EEST)

Fără atacuri la persoană!

La Wikipedia sunt interzise atacurile la persoană. Nu există absolut nici o scuză pentru atacuri personale la adresa altor contribuitori. Vă rog să comentaţi conţinutul şi să nu jigniţi utilizatorii; atacurile la persoană fac rău comunităţii şi proiectului. Dacă veţi continua acest comportament vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia. Vă mulţumesc. .

Motivul avertizării se află aici [[2]]. Cum nu este de tolerat jignirea utilizatorilor cu apelativul de fascist, aşa nu este de tolerat şi jignirea cu apelativul de antisemit. --Cezarika1 5 mai 2009 12:28 (EEST)

Cred că motivul calificativului "antisemit" a fost comentariul acesta al lui Turbojet: "... în articolele despre nazişti dv. nu scrieţi decât „naziştii ne-au omorât, criminalii!” cu subînţelesul „vrem compensaţii materiale ca să ne ţinem gura.” Un comentariu cu totul şi cu totul nepotrivit, care la rândul său cred că merită cel puţin un avertisment, dacă nu chiar o blocare.--Mycomp (discuţie) 5 mai 2009 15:18 (EEST)

N-am acum timp, dar o să mă întorc şi o să dau răspunsurile potrivite - puteţi fii siguri că n-o să rămân dator. Leonard (discuţie) 5 mai 2009 21:06 (EEST)

Prim-miniştrii Israelului

Salutare!

Am creat în urmă cu câteva minute acest format→ Format:Prim-miniştrii Israelului

Am o nelămurire în legătura cu numele unui prim-ministru.

E vorba despre Iţhak Şamir. Văd că la alţi oameni politici evrei s-a păstrat forma Itzhak, de exemplu la Itzhak Rabin.

Aş vrea să le uniformizăm. Cum facem? Păstrăm Iţhak sau Itzhak? Shamir sau Şamir?

Toate cele bune!--Tudorτ 8 mai 2009 14:26 (EEST)

Format foarte frumos. Cu privire la Iţhak sau Itzhak este o dispută între mine şi între Ewan, eu mă bazez pe faptul că literele Ţ şi Ş provin din literele ebraice צ, ש, deci e normal să ne folosim de literele româneşti ş li ţ, dar Ewan preferă folosirea ortografiei engleze, pentru că e mai răspândită decât ortografia română. Eu prefer Iţhak şi Şamir. Toate bune. Leonard (discuţie) 8 mai 2009 14:47 (EEST)

Mulţumesc pentru răspuns. La fel şi eu, sunt învăţat cu ortografia din engleză. Ştiu că s-a mai discutat în legătură cu acest subiect, însă n-am urmărit atunci dezbaterea. Până la urmă la ce concluzie s-a ajuns? E bine să sa ne bazăm pe nişte reguli oficiale.--Tudorτ 8 mai 2009 14:54 (EEST)

Nu sunt sigur, mi se pare că Iţhak a învins, dar nu sunt sigur, mai bine să-l întrebi pe Adi. Toate bune. Leonard (discuţie) 8 mai 2009 15:16 (EEST)

Degeaba mă întrebaţi pe mine, pentru că eu nu prea citesc presa românească. Ar trebui văzut cum sînt scrise aceste nume în publicaţiile recente din România. Ideal ar fi să vedem lucrări româneşti despre Israel sau ceva similar, redactate cu grijă de către oameni care cunosc limba ebraică, şi să preluăm de acolo grafia. Sînt sigur că astfel de publicaţii există şi că nu e nevoie să reinventăm noi reguli de transliterare din ebraică în română. De fapt am mai discutat o dată pe tema asta, nu ştiu de ce am rămas tot la pătrăţica 1.

Leonard, literele româneşti Ş şi Ţ nu provin din litere ebraice, ci din litere latine cu un semn diacritic pus acolo de Petru Maior, aşa cum spuneam trei secţiuni mai sus. — AdiJapan 8 mai 2009 20:23 (EEST)

În presa israeliană pe limba română se scrie Iţhak. Leonard (discuţie) 8 mai 2009 22:34 (EEST)

Rezultate pentru Itzhak Rabin sau Yitzhak Rabin (7.770 rezultate):

• Filmele Adevărul şi Itzhak Rabin, victima unui fanatic
• Ziua
• Infonews
• Cancan
• Sanatate.ro
• Ziarul de Iaşi
• MAE
• Revista 22
• HotNews

Rezultate pentru Iţhak Rabin (259 rezultate):

• Anima News

Pe Isro-Press.net, la Căutare am găsit 6 rezultate pentru Iţhak şi 50 pentru Itzhak.--Tudorτ 8 mai 2009 23:15 (EEST)

Am regăsit discuţia de la cafenea despre acest subiect, Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2009/ianuarie#Transliterare din ebraică Leonard (discuţie) 9 mai 2009 11:25 (EEST)

Cu privire la Internet, el ne dă o informaţie influenţată de faptul că majoritatea textelor sunt pe engleză şi englezii nu se folosesc de litera Ţ, afară de asta, nu toţi au diacritice la îndemână, aşa că sunt nevoiţi să folosească forma engleză. În texte mai vechi Itzhak e rar şi deobicei e vorba de persoane născute în alte ţări, Germania, Austria sau Polin.

De ce Iţhak şi nu Iţac? Doar aşa se pronunţă în limba română. --Cezarika1 9 mai 2009 11:47 (EEST)

Numele corect e Iţhak, la evreii români au apărut şi variantele locale Isac, Isaac şi Iţic, nu Iţac. Leonard (discuţie) 9 mai 2009 12:07 (EEST)