Discuție Utilizator:Plinul cel tanar/Arhiva 4

Istoria Bisericii Române Unite

Am adus un argument istoric pentru Istoria Bisericii Române Unite vă rog să urmăriți discuția care se va naște pe marginea ei și sa vă implicați. ar fi bine să vedeți și discuția dintre mine și Mihai Andrei. cu stimă, Constantin.prihoanca 21 iunie 2008 15:02 (EEST)

Domnul Pliniu cel Tânăr,

Domnul Mihai Andrei rescrie articolele referitoare la Biserica Română Unită după propriul interes confesional denaturând adevărul isoric. Vă rog să urmăriți schimbările articolului Istoria Bisericii Române Unite.

Cu stimă,

Constantin.prihoanca 21 iunie 2008 17:05 (EEST)

Corectare

Bună. Am văzut, că ai corectat articolul Sfinți maghiari. Mersi foarte mult, ți-aș fi foarte recunoscător, dacă treci și prin alte articole, pe care le pun acum pe wp. Am pornit o "acțiune" mai de durată, de corectare, dezvoltare, creare pagini, și accept mici-mari ajutoare. :) Ca un articol mai de volum (pt corectat) îți atrag atenția la Remetea, Harghita. Ercsaba74 23 iunie 2008 21:39 (EEST)

Link

Bună ziua, mulțumesc pentru link, o să-mi fac timp să citesc. Văd că tot „cerber” ați rămas :) Cred că îmi puteți trimite și e-mail prin Wikipedia, dacă doriți. Numai bine --Venator 24 iunie 2008 14:04 (EEST)

Rolul de Cerber...

...este sǎ fii vigilent, OK.

Dar... (De fapt se incearca acreditarea ideii ca RM este succesorul statal al Principatului Moldovei: nimic mai fals) ...este un proces de intenție.

Principial, știm toți cǎ RM a fost creatǎ nu "pentru" românii din URSS ci "împotriva" lor. Dar tot principial, istoria unui teritoriu aparține tuturor statelor care stǎpânesc azi acest teritoriu, chiar dacǎ populația și cultura actuale sunt diferite: ai putea afirma că istoria Imperiului Roman îi aparṭine doar Italiei ?

RM este un stat, azi condus de comuniști ruși, dar istoria Voievodatului îi aparține și ei. Spunele celor care se luptǎ acolo pentru românism, că nu este așa !

Este însǎ adevărat ca RM nu este succesor statal al VM dat fiind hiatusul între 1859 și 1918, mi-am dat seama că formula "Prima, a doua, a treia independență" era, din acest punct de vedere, greșită, și îți dau dreptate.

Deci, te rog, nu mǎ mușca... :-) --83.113.179.12 3 iulie 2008 12:02 (EEST)

Cnezatele...

Aberații, cnezatele anterioare anului 1359 ? Deci Xenopol, Iorga, aberanți ? esti tare ! Bine cǎ n-am vorbit de poporul iranic al Iașilor !

Aoleu ! Nu ! nu-mi sfâșia pantalonii noi !

-) --83.113.179.12 3 iulie 2008 12

25 (EEST) (Ionicǎ, bucureștean. Când mai facem o întâlnire a Wikipediștilor în Cișmigiu ?)

Iorga si xenopol trebuie citati si nu ar strica si istoriografie ceva mai recenta. Plinul cel tanar 3 iulie 2008 12:42 (EEST)

Moldavi

Am citit articolul scris de tine, despre Cetatea Ciceul, iar acest paragraf mi-a atras atentia: "Dincolo, însă de evoluția frontierelor și al numărului de sate, greu de urmărit astăzi din lipsa unor documente vitale și subiect de dezbatere între istorici, aceste cumpărari în Transilvania ale principilor moldavi atrag atenția asupra unui aspect important." Nu cunosc prea multe despre cuvantul moldavi, dar DexOnline spune lucrul urmator: MOLDÁV, -Ă, moldavi, -e, s.m. și f., adj. (Înv.) 1. S.m. și f. Moldovean. 2. Adj. Moldovenesc. – Din fr. moldave. Poate ca gresesc in interpretarea mea, dar noi adica am luat varianta de moldavi din franceza, dupa cum ne zic ei la moldoveni? Daca asa este cazul, nu esti de parere ca este putin bizar si absurd? Ai fi de parere, atunci, sa folosim varianta romaneasca pentru numele de moldovean? Macar numelele noastre sa le pastram. --Anittas 21 iulie 2008 14:12 (EEST)

Gikü vă dorește un Crăciun fericit și un Moș Crăciun generos! ...care să vă aducă cât mai multă satisfacție pentru tot ceea ce ați făcut (și veți mai face, sper) pentru Wikipedia! Eu pot doar să vă mulțumesc!

Sărbătorile de iarnă sunt magice și leagă realitatea de basm. Vă doresc să aveți un Crăciun fericit alături de cei apropiați și fie ca noul an să vă aducă numai zile albe și frumoase ca și zăpada de pe brazi. La mulți ani! P.S: Sărbători fericite! Lucian

România

Salut!

Ți-am răspuns aici.--Tudorτ 16 martie 2009 17:17 (EET)

Eventual, am putea să introducem acest paragraf în articol, dar are nevoie de referințe.

„Nicolae Iorga, în baza izvoarelor istorice studiate o viață, concluzionează în „Istoria românilor”, publicată parțial postum, că poporul român s-a format „între Carpații Beschizi și Peloponez - și de la Marea Adriatică la Marea Neagră”. Această constatare este făcută și de Petre P. Panaitescu, Silviu Dragomir și alții, cu formula etnografică „românii sunt urmașii traco-ilirilor romanizați”. Preotul Dumitru Stăniloae observă că romanizarea - subiectul unor dezbateri vaste - s-a realizat în primul rând prin creștinarea traco-ilirilor, proces care determina romanizarea și deschidea calea către o latinizare adevărată și pentru cei din apropierea comunităților creștine.”

Crezi că ai putea să găsești referințele necesare?--Tudorτ 16 martie 2009 17:21 (EET)

E bine daca adaug asta?

The origin of the Romanians has been a matter of scholarly disagreement for some time. There are several theories regarding ::the issue:

1. Daco-Romanian continuity in Dacia, Moesia and some adjacent regions (Daco-Roman continuity).
2. Migration of Romance people from the former Roman provinces south of the Danube in the Balkans (The Rösler Theory).
3. Thraco-Roman theory. (Romanization of Daco-Thracian population north of the Jireček Line)

--Tudorτ 16 martie 2009 17:39 (EET)

Voi adăuga textul de mai sus în articol. Mulțumesc pentru îndrumări și sfaturi.--Tudorτ 16 martie 2009 17:44 (EET)

Am rezolvat problema, cred că e în regulă acum. Să te uiți și tu (primul paragraf de la secțiunea Istorie). Dacă totul este în regulă, să-ți tai obiecția de la pagina discuției cu nominalizarea, căci așa se consideră că ea a fost satisfăcută. Mulțumesc.--Tudorτ 16 martie 2009 21:35 (EET)

Ziua bună!

Nu mi se pare ești cicălitor, stai liniștit; ba dimpotrivă, mă bucur că mă ajuți și doresc să-ți mulțumesc. Orice lucru modificat cu gândul de-a îmbunătăți articolul este bine venit. Trebuie să recunosc că referințele din text nu sunt întotdeauna cele mai bune, însă decât să nu fie deloc, mai bine măcar unele de pe site-uri precum cel al MAE. Pe internet, texte scrise de oameni de încredere care să susțină anumite afirmații, sunt destul de puține, astfel, rămâne doar cercetarea directă a cărților de istorie. Problema este că eu, în afară de Getica a lui Pârvan, Istoria României scrisă de Academia Română din anii '60 și încă o carte de Florin Constantiniu (O istorie sinceră a poporului român), nu prea mai am alte cărți de istorie prin casă. Dacă aș fi avut, fii sigur că le-aș fi cercetat și le-aș fi pus ca referințe. Astfel, dacă apar unele referințe care sunt mai puțin credibile, nu este din cauză că eu nu-mi doresc ca articolul să fie de cea mai înaltă calitate, ci doar pentru că n-am materialul necesar. De asta zic, dacă tu ai prin casă cărți scrise de istorici renumiți care să susțină afirmațiile din text, ar fi foarte bine daca le-ai adăuga. Ar fi o acțiune nobilă să facem un articol foarte bun despre țara noastră căci, este unul dintre cele mai vizitate articole (locul 7) de pe Wikipedia Românească.

--Tudorτ 17 martie 2009 15:02 (EET)

Eu, Gikü, vă felicit cu ocazia aniversării a 2 ani de activitate în Wikipedia, dorindu-vă multă perseverență și bună dispoziție!

Pictura bisericii de lemn a Mănăstirii Lupșea

Bună ziua,

Biserica de lemn a mănăstirii Lupșa a suferit de-a lungul timpului câteva intervenții care, mai mult sau mai puțin i-au afectat forma inițială. Nu se mai păstrează nimic din vechea pictură din interior. Una din intervențiile amintite a avut loc probabil înainte de 1694 cînd au fost supraînălțați pereții precum și desfacerea bolților și înlocuirea lor cu tavane drepte, decorate cu elemente inspirate din decorațiile întâlnite la bisericile reformate cu tavane casetate. În 1865 pereții, atât în interior cât și în exterior au fost tencuiți. Probabil ca după această tencuire a fost repictată biserica. Din păcate nu am aflat numele pictorului. Pentru mai multe informații vă pot indica consultatea următoarelor lucrări: Cristache-Panait, Ioana (1987). Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, Mărturii de continuitate și creație românească, Alba Iulia: Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei. pag 85 și Porumb Mariu - Dictionar de pictură veche românească din Transilvania sec XIII-XIX, Ed. Academiei Române, București 1998, pag. 213-214.

Originile românilor

Vă puteți uita un pic la modificarea aceasta? Nu-mi dau seama dacă pasajele respective au fost șterse justificat. Mulțumesc. — AdiJapan 25 mai 2009 12:03 (EEST)

Portrete Basarabi

In primul rand nu e vorba de Cozia, ci de Curtea de Arges. In al doilea rand, parerile contrare celei a lui Djuvara sunt vechi de 10 pana la peste 50-60 ani. Istoricii din prezent sunt raliati toti la opinia lui Djuvara, care defapt nici macar nu a spus-o el primul. E vorba de un personaj care face parte dintr-o neobisnuita scena "Deisis", in care si celalalt personaj aflat de cealalta parte a Mantuitorului a fost inlocuit cu ...Sf.Nicolae. Ceea ce demonstreaza clar ca scena s-a realizat la dorinta voievodului Alexandru, cel care se botezase ortodox cu numele Nicolae, si care deci apare in scena alaturi de patronul sau spiritual si al bisericii. Vezi si aici o alta sursa contamporanta, unul din cei mai reputati medievisti: http://www.medievistica.ro/texte/monumente/starile/Curtea%20de%20Arges/CurteaDeArges.htm In al treilea rand, "{portretul" care era initial pus la Nicolae Alexandru, de ziceti ca e "in mod cert al sau", e doar un portret fantezist de secol 19 ! Deci e aberant ca un astfel de desen pueril sa inlocuiasca portretul autentic, contemporan cu personajul, cand acesta exista, cum am demonstrat mai sus ! Rog deci, in cazul in care ati anulat modificarile mele, sa le refaceti (nu am verificat)

Inca o sursa

http://bisericadomneasca.ro/pictura.html - paragraful cu "Deasupra usii"

Am pus discutiile noastre pe pagina de discutii de la Basarab I. Rog faceti modificarile necesare, pt ca eu nu ma pricep f bine la asta, insa vreau sa se respecte adevarul istoric si sa nu se mai perpetueze eroarea cum ca in portretul votiv de la Curtea de Arges ar fi Basarab I... macar atat !

Nicolae Alexandru

Ce pictura de secol 14 a fost restaurata la 1820 si-l arata pe Nicolae Alexandru ? E o aberatie ce scrie in legenda imaginii ! La Campulung biserica manastirii din sec. 14 a disparut de la temelii in sus acum 4 veacuri ! Cum s-ar mai putea pastra fresca ? Sa nu mai spun ca biserica actuala dateaza din 1827-1832, deci nici macar presupusa data a restaurarii frescei (1820) nu sta in picioare. Nu stiu de unde s-au luat informatiilea astea aiuristice. Cert e ca portretul acela , daca intr-adevar e din biserica actuala, e facut dupa 1832 cand s-a terminat actuala biserica, si nu are nici o treaba cu realitatea, e o pura fantezie.--Madalinfocsa (discuție) 17 iunie 2009 13:07 (EEST)

Am verificat si pictura din biserica mare e din 1831, refacuta partial in 1955. Pictura din biserica bolnitei e din 1860 (http://www.patzinakia.ro/ONLINEBOOKS/Luiza-BOLNITE/11_negru_voda.pdf) ! Oricum ar fi, nici biserica bolnitei nu e din sec.14. Legenda e gresita, nu cred ca Iorga a scris asa in cartea lui. Eu stiu cine o fi transcris tampeniile alea ? In concluzie, nu cred ca un portret fantezist de secol 19 poate fi mai reprezentativ decat fresca contemporana cu personajul, chiar daca mai planeaza o indoiala de, sa zicem, 5% asupra identitatii lui. --Madalinfocsa (discuție) 17 iunie 2009 13:31 (EEST)

Bun, si ce facem daca, prin absurd, e gresit in respectiva carte ? Nu uitati ca Iorga, oricat e el de mare, este depasit azi in multe subiecte. Oricum, la sfarsitul acestei luni voi ajunge probabil la manastirea din Campulung si ma voi documenta mai bine (inclusiv foto), ca sa nu mai existe nici o indoiala ca portretul respectiv e facut dupa 1831. Cu stilul nu stiu ce vreti sa spuneti, dar exact in stitul ala exista zeci si zeci de portrete "realiste" de secol 19. Cel mai celebru caz e al lui Stefan cel Mare, care pana in sec. 20 era reprezentat brunet si cu barba... Eu unul, in cazurile in care nu exista portrete contemporane sau macar din epoci ulterioare, as fi pentru reprezentarea figurilor istorice prin ceva reprezentativ din vremea lor (un obiect), sau care le-a apartinut, sau poza unei ctitorii a lor, etc. In orice caz nu un portret imaginat in epoca moderna !--Madalinfocsa (discuție) 17 iunie 2009 16:22 (EEST)

Nu stiu de statuia lui Basarab din Campulung. Cand am fost acolo era un bust al lui... "Negru Voda" - realizat in sec.19 bineinteles, in stilul cunoscut :)) Dar am citit intr-o carte a lui Gh.Cantacuzino despre Campulung, ca la cercetarile arheologice, pe langa mormantul cu piatra tombala al lui Nicolae Alexandru s-au gasit alte 2, fara inscriptii, dintre care unul i-a fost atribuit lui Basarab. Daca locul respectiv a fost marcat si se poate vedea, o sa-i fac o poza :) Si totusi, cu Basarab chiar sa nu existe nimica ? Eu cred ca e suficienta o imagine din Cronica Pictata de la Viena - care in mentalul colectiv oricum se asociaza f. bine cu Basarab. Mai ales ca exista opinia care zice ca ar fi chiar ala de arunca bolovanul - asta am citit in wikipedia chiar ! Deci AVEM ce pune in locul portretului lui N.A., la articolul cu Basarab.--Madalinfocsa (discuție) 17 iunie 2009 17:15 (EEST)

Am vorbit cu Madalin in particular. In principiu, problema portretelor e foarte controversata, intre timp am mai citit o carte foarte buna a lui Pavel Chihaia, in care vorbeste despre frescele bisericilor domnesti din Tara Romaneasca. Portretele lui Negru Voda (Basarab/Nicolae Alexandru/Radu I) din bisericile de la Curtea de Arges si Campulung au fost copiate dupa vechile fresce din Biserica Domneasca. Deci la pictarea manastirii Negru Voda, recladita din temelii sub Matei Basarab, s-a tinut cont de vechile portrete. Doar in secolul al XIX au inceput restauratorii sa le adauge barbi inaintasilor, pentru ca nu li se parea in regula faptul ca aveau obrazul gol (era de neconceput). E o problema foarte controversata, foarte complicata si necesita destul studiu pentru a scoate o sinteza multumitoare. Din pacate mie imi lipseste timpul acum pentru asa ceva. --Alex:D 17 iunie 2009 20:08 (EEST)

Ca tot vorbeam de portretul lui Nicolae Alexandru: [1] --Alex:D 23 iunie 2009 12:31 (EEST)

Goții

Am adăugat în secțiunea discuții fragmentul scos din Sava Gotul - Mirko (discuție) 6 iulie 2009 16:43 (EEST)

Buna ziua, Am observat pasiunea dvs. pt. istorie. Cred că ar trebui modificat conținutul unei pagini în așa fel încât să i se dea sensul corect. Este vorba de: "Soliman I De la Wikipedia, enciclopedia liberă (Redirecționat de la Suleiman Magnificul)" pasajul "iar prin cucerirea Vienei din 1529, reușește să pună stăpânire în mare parte pe teritoriul ungar.". Soliman I nu a cucerit Viena, doar a asediat-o! A fost nevoit să ridice asediul datorită venirii timpurii a iernii, lipsei de provizii și împotrivirii armate bine conduse de contele de Salm. Pe site-ul care descrie bătălia în limba engleză chiar se face comentariul că este punctul care a marcat începutul lentei decăderi a Imperiului Otoman. Probabil că se dorea menționarea bătăliei de la Mohacs, din 1526, care este cea care a dus la împărțirea Ungariei între turci și habsburgi. În speranța că nu am zis prostii, al dvs. Wikipedist amator Ticka Nistor

Bun ziua, Vă deranjez iarăși, dar ar trebui modificate câteva lucruri, minore, dar necesare pentru un lucru "nemțesc". La istoria zilei " 8 noiembrie" apare: "1823: Joseph Monier, grădinar francez, cel ce a descoperit asfaltul armat". Nu a descoperit asfaltul, ci "betonul" armat. "1847: Bram Stoker, autor britanic (d. 1912)" - corect este "scriitor (autor) irlandez" - (s-a născut la Clontarf, o suburbie a Dublinului). Și cred că ar trebui menționat și că a fost autorul în 1897 a romanului gotic (horror, cum vreți)"Dracula", care are la bază personajul istoric (deformat) al lui Vlad Țepes. Mersi și sper că nu abuzez. Al dvs. Ticka Nistor

re:Corecturi

Eu doar am mutat discuția dl. Ticka Nistor de pe pagina dvs. de pe pagina utilizator (vezi istoric) pe pagina de discuții.--Ionutzmovie (discuție) 17 noiembrie 2009 15:27 (EET)

Sărbători fericite! Fie ca toate visele pe care le făurești în aceste zile magice de Sărbătoare să se împlinescă, iar drumul străbătut pentru realizarea lor să-ți aducă bucurie în inimă, iar în casă, fericire și belșug. Sărbători frumoase! Lucian C.

Întâlnire, 27 martie 2010

Salut. În întâlnirea ce se prefigurează la finalul lui martie aș dori să finalizăm procedura de înființare a Asociației Wikimedia România. În acest sens m-aș bucura să-ți exprimi punctele de vedere cât privește subiectele discutate la Wikipedia:Întâlniri/București5. Toate bune. --Rebel 23 februarie 2010 10:01 (EET)

Ioan de Hunedoara

Ms pt edit. Cred ca este o situatie asemnatoare si la articolul de pe en.wp despre Ioan de Hunedoara, la partea despre apartenenta etnica. (Iaaasi (discuție) 23 aprilie 2010 12:59 (EEST))

Iancu de hunedoara

Salut, am vazut ca tu cunosti problemele articolului despre Iancu de Hunedoara de pe en.wp.

Cand ai timp ai putea sa faci cateava modificari? Am incercat si eu in trecut: [2]

Cateva surse neutre si unguresti: [3] (Iaaasi (discuție) 13 iulie 2010 13:05 (EEST))

feedback pls

Buna, as vrea sa stiu parerea ta despre cele scrise de mine pe pagina de discutie (Moldova): http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Moldova --Anittas (discuție) 26 noiembrie 2010 01:02 (EET)

Crăciun fericit și An Nou cu bucurii !

Crăciun Fericit și îmbelșugat ! Un An Nou 2011 plin de bucurii și împliniri !  • • Wars • ~~  • •

Sărbători Fericite

Îți un Crăciun Fericit și multă bucurie alături de cei dragi :)--F L O R I N ^mesaj 24 decembrie 2010 18:23 (EET)

WikiProiectul Dacia

Bună! Bazat pe articolele la care ai contribuit, se pare că ești interesat de Dacia antică. Te invităm la Proiectul Dacia!

--Codrin.B (discuție) 2 ianuarie 2011 04:34 (EET)

Discuție:Matia Corvinul

Vă salut. Am făcut un apel în pagina de discuție de mai sus și mi-am imaginat că vă interesează în mod explicit respectiva discuție. Numai bine. --Rebel 15 februarie 2011 12:47 (EET)

Sărbători fericite!

Să aveți parte, dumneavoastră, membrii familiei și toți prietenii dumneavoastră, de tot ce este mai înălțător într-o urare tradițională de Paște Fericit! Al dumneavoastră colaborator,--ZOLTAN (discuție) 22 aprilie 2011 01:48 (EEST)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Plinul cel tanar. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție:Ștefan I al Ungariei.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--ZOLTAN (discuție) 26 mai 2011 14:27 (EEST)

Istoria românilor

S-au operat astăzi niște modificări în acest articol, poate aveți timp să aruncați o privire. —Andrei^discuție 12 iulie 2011 12:52 (EEST)

Mă asociez la rugămintea lui Andrei. -- Victor Blacus (discuție) 12 iulie 2011 12:59 (EEST)

Sărbători fericite

Îți urez dumitale și tuturor celor dragi dumitale Sărbători fericite, un An Nou 2012 cu bucurii și împlinirea tuturor dorințelor. Wars 24 decembrie 2011 02:10 (EET)

Crăciun Fericit și îmbelșugat ! Un An Nou 2012 plin de bucurii și împliniri !  • • Wars • ~~  • •

Un Paște fericit!

... vă urez Dv., familiei și celor dragi. --Alex F. (discuție) 2 aprilie 2012 14:57 (EEST) sal ; nu am experienta asa multa in a adauga un articol la wikipedia ; te rog frumos daca ai posibilitatea ca sa adaugi versiunea in engleza a articolului origine sanatoasa folosind google.trnaslate . Nu stiu cum se adauga limba engleza la un articol din romana; mersi frumos ; pace ; Healthy home From Wikipedia, the free encyclopedia Healthy home is the term by the communist regime in Romania and the broader theory of Marxist designate descendants of the working class and the peasantry [1] . By contrast, other classes were considered "unhealthy" and were persecuted in the class struggle . During the Soviet occupation, only young healthy home had in principle access to higher education. Gheorghiu-Dej specifically state that "elements exploiting children" could not follow only certain types of education: "They should be directed to vocational schools for skilled workers, for bring to production. And if we move towards production, we change the mentality. We contribute thereby to boost the restructuring process of change, deschiaburire , not forced, but natural. " They could not enroll in faculties such as geology, philosophy, pedagogy, philology, history, geography, law, economics. [ change ]See also

Enemy of the People

Discuție:Moldova

S-a deschis o discuție cu privire la titlul articolului Moldova și vă invit să luați și dumneavoastră parte la ea. --Bogdan Muraru (discuție) 10 mai 2015 12:17 (EEST)