Deschide meniul principal

Orlat, Sibiu

sat în comuna Orlat, județul Sibiu, România
Orlat
—  Sat  —
Biserica Sfântul Nicolae (monument istoric)
Biserica Sfântul Nicolae (monument istoric)
Orlat se află în România
Orlat
Orlat
Orlat (România)
Localizarea satului pe harta României
Orlat se află în Județul Sibiu
Orlat
Orlat
Orlat (Județul Sibiu)
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 45°45′22″N 23°58′1″E / 45.75611°N 23.96694°E45°45′22″N 23°58′1″E / 45.75611°N 23.96694°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețSibiu county coat of arms.png Sibiu
ComunăROU SB Orlat CoA.jpg Orlat

SIRUTA145211

Populație (2011)
 - Total3.205 locuitori
 - Densitate55,2 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal557170
Prefix telefonic+40 x69 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Orlat în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Orlat în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Amplasare zonală
Amplasare zonală

Orlat (în dialectul săsesc Awersch-Bleschderf, în germană Winsberg, Ortenbach, în maghiară Orlát, Váralja, Váraljafalu) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România.

AșezareModificare

Localitatea este așezată în depresiunea Cibinului, la 17 km vest de municipiul Sibiu, la o altitudine de 483 m și este străbătută de râul Cibin, de Râul Negru (Săliște) și de pârâul Orlățel. Locul confluenței celor trei ape se află în perimetrul satului.

IstoricModificare

Anul primei atestări scrise este 1319, cu denumirea latină ecclesia de monte Civinii praepositurae Cibiniensis, adică „biserica de sub muntele Cibin a Prepoziturii Sibiului.” Ulterior apare atestat ca Warolyafolwa, adică „satul de sub Cetate.”[2] Denumirea maghiară face trimitere la Cetatea Orlat, care a fost în evul mediu cetate regală maghiară. Denumirea săsească (Bleschderf, adică Sat Valah) a satului a sugerat ipoteza că acesta este un sat românesc străvechi cu caracter de continuitate a locuirii din perioada daco-romană.

În anul 1324 regele Carol Robert de Anjou a confiscat domeniul Orlatului de la trădătorul Johannes, fiul lui Conrad din Tălmaciu, și l-a dat voievodului Transilvaniei, Toma Szécsényi. La începutul secolului al XVI-lea Orlatul și Săcelul (Feketevíz, de la Pârâul Negru) a ajuns în posesia greavului Petrus din Cisnădie.[3]

După intrarea Transilvaniei în sfera de dominație habsburgică (1683), Orlatul devine, începând din 1764-1765 sediul Regimentului I Grăniceresc care păzea granița sudului Transilvaniei cu Țara Românească.

În 1765 Orlatul devine sediul Regimentului I de Graniță, el era situat la granița sudică a țării și ocupa cel mai întins ținut în cadrul graniței militare transilvănene. Regimentul se întindea de la Porțile de Fier ale Transilvaniei peste părți ale comitatului Hunedoara, ale comitatelor Alba de Sus și Alba de Jos, prin scaunele Orăștie, Sibiu, Miercurea, peste districtele Făgăraș și Brașov și centrul de greutate al acestuia era districtul Făgărașului. Orlatul este militarizat în întregime și făcea parte din Compania a VI-a de graniță a regimentului, precum și sediul batalionului II din același regiment.

În anul 1848 Adunarea grănicerilor de la Orlat hotărăște fidelitatea față de împăratul de la Viena, apărarea autonomiei Ardealului și a programului revoluționarilor români conduși de Avram Iancu.

În anul 1851 împăratul Francisc Iosif ordonă desființarea regimentelor de graniță și integrarea lor în sânul altor unități militare în urma reorganizării armatei imperiale austriece.

În septembrie 1916 în jurul localității s-au purtat lupte înverșunate între armata română și armatele austro-ungare și germane în cadrul bătăliei Sibiului.

Monumente istoriceModificare

Obiective memorialeModificare

  • Troița Eroilor Români din Primul Război Mondial. Troița ridicată în cinstea eroilor români din Primul Război Mondial se află pe dealul Cetate din comuna Orlat și a fost realizată între anii 1930-1940. Troița este realizată din lemn cu incizii ornamentale și este înconjurată cu un gard metalic. Pe fațada troiței se află următorul înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți pentru întregirea neamului“.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial. Obeliscul a fost ridicat în anul 1947, din inițiativa învățătorilor Ioan Tănase și Simion Loloiu, cu sprijinul primarului Nicolae Poplăcean, pentru a cinsti memoria eroilor care s-au jertfit în cele două războaie mondiale. Monumentul se află pe strada Principală din Orlat și este realizat din beton și piatră placată cu marmură. Pe fațada monumentului se găsește un înscris comemorativ: „Voi cei ce ați murit pentru glie/ Și a țării noastre moșie/ Fapta să vă fie în veci lăudată/ Iar memoria binecuvântată“.

PersonalitățiModificare

Galerie de imaginiModificare

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Repertoriul arheologic al județului Sibiu
  3. ^ Paul Binder, Antecedente și consecințe sud-transilvănene ale formării voievodatului Munteniei (sec. XIII-XIV.)
  4. ^ Pentru întocmirea acestei hărţi s-au folosit date menţionate de J.H.Benigni, Satistische Skizze der Siebenbürgischen Militärgrenze, Hermannstadt, 1834, p.X.

Legături externeModificare