Wikipedia

Cipru

țară din Europa
(Redirecționat de la Republica Cipru)

Cipru (în greacă Κύπρος / Kípros, în turcă Kıbrıs; pronunție turcă: /ˈkɯbɾɯs/; greacă: /ˈcipros/), oficial Republica Cipru (în greacă Κυπριακή Δημοκρατία, Kipriakí Dhimokratía, în turcă Kıbrıs Cumhuriyeti),[9] este o țară insulară în Marea Mediterană, membră a Uniunii Europene. Este situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia.

Cipru
Republica Cipru
  • Κυπριακή Δημοκρατία  (greacă)
  • Kıbrıs Cumhuriyeti  (turcă)
DrapelStemă
Drapel Stemă
Deviză: Cyprus in your heart Modificați la Wikidata
Localizarea Cipru (în imagine dreapta jos), arătând Republica Cipru în verde mai închis și autodeclarata republică a Ciprului de Nord într-un verde mai strălucitor, cu restul Uniunii Europene în verde decolorat
Localizarea Cipru (în imagine dreapta jos), arătând Republica Cipru în verde mai închis și autodeclarata republică a Ciprului de Nord într-un verde mai strălucitor, cu restul Uniunii Europene în verde decolorat
Localizarea Cipru (în imagine dreapta jos), arătând Republica Cipru în verde mai închis și autodeclarata republică a Ciprului de Nord într-un verde mai strălucitor, cu restul Uniunii Europene în verde decolorat
Geografie
Suprafață 
 - Total[b]9,251 km² (locul 162)
Apă (%)9
Cel mai înalt punctMuntele Olimp[*]​ (1.952 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctMarea Mediterană (0 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașcapitala
VeciniAkrotiri și Dhekelia
Republica Turcă a Ciprului de Nord
Israel
Regatul Unit
Turcia Modificați la Wikidata
Fus orarEET
Populație
Densitate123.4[b][4] loc/km²
 - Estimare 20131.141.166
Limbi oficiale
Limbi regionale/minoritare
Etnonimciprioți (pl.)
cipriot (masc.)
cipriotă (fem.) Modificați la Wikidata
Grupuri etnice
Guvernare
Sistem politicUnitar prezidențial republică egislatură = Camera Reprezentanților
Președinte al Republicii Cipru⁠(d)Nicos Christodoulides[*]​ Modificați la Wikidata
LegislativCamera Reprezentanților⁠(d) Modificați la Wikidata
Religie oficială
CapitalaNicosia
Istorie
Independența de la Regatul Unit
Acordurile de la Londra și Zürich19 februarie 1959
Independența proclamată16 august 1960
Ziua Independenței1 octombrie 1960
Aderare la UE1 mai 2004
Economie
PIB (PPC)2021
 - Total▲ $38.561 miliarde[5]
 - Pe cap de locuitor▲ $42.832[5]
PIB (nominal)2021
 - Total▲ $26.546 miliarde[5]
 - Pe cap de locuitor▲ $29.486[5]
Gini29.3
IDU (2019)0.887 (locul 33)
MonedăEuro (€) (EUR)
Coduri și identificatori
Cod CIOCYP Modificați la Wikidata
Cod mobil280 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic+357 Modificați la Wikidata
ISO 3166-2CY Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.cy[c]
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cele mai vechi rămășite umane de pe insula Cipru datează din mileniul al X-lea î.e.n., precum cele din satul neolitic Khirokitia. În Cipru se găsesc unele dintre cele mai vechi puțuri de apă din lume.[10] Cipru a fost colonizat de către micenienii greci în două valuri, în mileniul al II-lea î.e.n.. Situat într-o locație strategică în Orientul Mijlociu, acesta a fost ulterior ocupat de mai multe puteri majore, precum Imperiul Asirian, Egiptul Antic și Imperiul Persan, după care a fost capturat în anul 333 î.e.n. de către Alexandru cel Mare. Ulterior a fost sub ocupație a Egiptului Ptolemaic, Imperiului Roman și Bizantin, califatele arabe (pentru o perioadă scurtă), dinastia franceză Lusignan și Veneției, după care a fost sub ocupație otomană timp de peste trei secole între 1571 și 1878 (de jure până în 1914).[11]

Ciprul a fost plasat sub administrație britanică în 1878 și anexat oficial de Marea Britanie în 1914. Partiția Ciprului și crearea unui stat turc în nordul insulei a devenit o politică a liderilor ciprioți turci și a Turciei începând cu anii 1950. Liderii turci au promovat anexarea Ciprului de către Turcia deoarece ei considerau Ciprul ca fiind o "extensie a Anatoliei"; Pe de alta parte, încă din secolul al XIX-lea, [12][13] majoritatea ciprioților greci și biserica ortodoxă promovau unirea cu Grecia, care a devenit o politică națională greacă în anii 1950.[14] În urma violențelor naționaliste din anii 1950, Ciprul a obținut independența în 1960.[15] Cu toate acestea, violența intercomunala dintre ciprioții greci și ciprioții turci a continuat și după obținerea independenței, în urma cărora mai mult de 25.000 de ciprioții turci au devenit refugiați.[16][17] La 15 iulie 1974, o lovitură de stat a fost organizată de naționaliștii greci ciprioți[18][19] și de o parte a juntei militare din Grecia[20] într-o încercare de a uni Ciprul cu Grecia. Această acțiune a precipitat invazia turcă a Ciprului,[21] care a condus la capturarea teritoriului actual al Ciprului de Nord. În perioada invaziei și de după, peste 150.000 de ciprioți greci[22][23] și 50.000 de ciprioți turci[24] au fost refugiați în partea sudică respectiv nordică a insulei. Republica Turcă a Ciprului de Nord este creată în anul 1983 în partea de nord a insulei. Aceste evenimente și situația politică care a rezultat în urma invaziei sunt chestiuni care se dispută și astăzi.

Republica Cipru are suveranitate de jure asupra insulei Cipru și apelor din jur, cu excepția bazelor militare britanice Akrotiri și Dhekelia, administrat ca zone de suveranitate. Cu toate acestea, Republica Cipru este de facto împărțită în două părți principale; zona de sub controlul efectiv al Republicii, care cuprinde circa 59% din suprafața insulei, și zona de nord, administrată de Republica Turcă a Ciprului de Nord, care este recunoscută doar de Turcia, acoperind aproximativ 36% din suprafața insulei. Comunitatea internațională consideră că partea de nord a insulei este teritoriu al Republicii Cipru sub ocupație de către forțele armate turcești.[25][26][27][28][29]

Cipru este o destinație turistică majoră în Marea Mediterană.[30][31][32] Cipru are o economie avansată,[33] cu venituri ridicate și un Indice al Dezvoltării Umane foarte ridicat.[34][35] Republica Cipru este un membru al unor organizații internationale precum Francofonia și Comunitatea Națiunilor și a fost un membru fondator al Mișcării Țărilor Nealiniate, până când a aderat la Uniunea Europeană la data de 1 mai 2004.[36] La data de 1 ianuarie 2008, Republica Cipru a aderat la zona euro.

Istorie Modificare

Insula Cipru a cunoscut numeroase stăpâniri în decursul istoriei: asiriană, egipteană, persană, romană, bizantină. În secolul al XII-lea a fost ocupată de cruciați până în 1489, când a trecut sub stăpânirea Republicii Venețiene. În 1571 a fost ocupată de Imperiul Otoman, iar în 1878 de Imperiul Britanic. La 16 august 1960 Ciprul a obținut independența de stat, constituindu-se ca republică federală binațională (greacă și turcă), în cadrul Commonwealth-ului Britanic.

În august 1974 arhiepiscopul Makarios, președintele țării, a fost înlăturat de la putere de simpatizantii mișcării Enosis, având ca scop unirea cu Grecia. Serviciile secrete turcești au aflat de intenție și, în noaptea dinaintea declarării anexării Ciprului la Grecia, trupele turcești au invadat partea de nord a Ciprului, locuită predominant de turci, instaurând în 1983 Republica Turcă a Ciprului de Nord și alungând pe toți grecii. Cei din sud au reacționat în același fel și i-au alungat în nord pe toți turcii. Situația s-a perpetuat până în zilele noastre. Actul nechibzuit a declanșat așa-numita „criză cipriotă”. Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută numai de Turcia din prima săptămână de la înființare.

La 1 ianuarie 2008 a adoptat moneda euro.

În data de 17 februarie 2008 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale. Comunistul Dimitris Christofias a fost ales președinte în al doilea tur de scrutin, desfășurat în data de 24 februarie 2008.

Din 2013 președinte al Ciprului este creștin-democratul Nikos Anastasiades.

Organizare administrativă Modificare

Articol principal: districtele Ciprului.
 
Map showing the districts of Cyprus

Economie Modificare

  • Categorii de teren: agricol 434000 ha (46,9%) din care 80000 ha irigate, pășuni 93000 ha (10,1%), păduri 171000 ha (18,5%).
  • Resurse: grâu, cartofi, vin, măsline, citrice, tutun, bumbac, lemn, ovine, caprine, asini, porcine, lână, produse lactate, piei, pește, cupru (25200t/1962), pirite de fier, crom, sulf, azbest, ciment, textile (mătase).
  • Export: citrice, vin, minereuri de cupru, fier și crom, bumbac, lână, brânzeturi.

Geografie Modificare

Articol principal: geografia Ciprului.

Cipru este a treia insulă ca mărime din Marea Mediterană după Sicilia și Sardinia. Este localizată în estul Mării Mediterane în sudul Turciei. Insula Cipru este situată în regiunea Orientului Mijlociu, în Marea Mediterană, delimitată în teritoriu de Siria în Est și Turcia în nord..

Patrimoniul cultural mondial Modificare

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective culturale din Cipru:

  • Situl arheologic de la Paphos (1980)
  • Bisericile cu picturi murale din regiunea Troodos (1985, 2001) (Kykkos ș.a.)
  • Vestigiile arheologice de la Choirokoitia (1998)

Vezi și Modificare

Galerie de imagini Modificare

  •  
    Cipru văzut din satelit (imagine oferită de NASA)
  •  
    Harta organizării administrative a Ciprului
  •  
    Biserica cu picturi murale de la Kykkos (regiunea Troodos)
  •  
    Moscheea lui Lala Mustafa Pașa, fosta catedrală Sfântul Nicolae

Referințe Modificare

  1. ^ „National Anthem”. www.presidency.gov.cy. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Cyprus”. The World Factbook. CIA. Accesat în . 
  3. ^ „Cyprus”. Global Religious Future. Pew Research Center. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division (). „World Population Prospects: The 2012 Revision, DB02: Stock Indicators”. New York. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b c d „World Economic Outlook Database: October 2021”. Washington, D.C.: International Monetary Fund. . Accesat în . 
  6. ^ „Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey”. Luxembourg: Eurostat. . Accesat în . 
  7. ^ Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene (PDF). United Nations Development Programme. . pp. 343–346. ISBN 978-92-1-126442-5. Accesat în . 
  8. ^ World Bank Open Data 
  9. ^ Horia C. Matei (). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. pp. 117–119. ISBN 978-973-7839-38-1. 
  10. ^ „Stone Age wells found in Cyprus”. BBC News. . Accesat în . 
  11. ^ „Treaty of Lausanne”. 
  12. ^ Faustmann, Hubert; Ker-Lindsay, James (Peter Lang). The Government and Politics of Cyprus. Peter Lang. p. 48. ISBN 9783039110964.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  13. ^ Mirbagheri, Farid (). Historical Dictionary of Cyprus. Scarecrow Press. p. 25. 
  14. ^ Trimikliniotis, Nicos (). Beyond a Divided Cyprus: A State and Society in Transformation. Palgrave Macmillan. p. 104. ISBN 9781137100801. 
  15. ^ Cyprus date of independence (click on Historical review)
  16. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite hoff
  17. ^ „U.S. Library of Congress – Country Studies – Cyprus – Intercommunal Violence”. Countrystudies.us. . Accesat în . 
  18. ^ Mallinson, William (). Cyprus: A Modern History. I. B. Tauris. p. 81. ISBN 978-1-85043-580-8. 
  19. ^ „website”. BBC News. . Accesat în . 
  20. ^ Constantine Panos Danopoulos; Dhirendra K. Vajpeyi; Amir Bar-Or (). Civil-military Relations, Nation Building, and National Identity: Comparative Perspectives. Greenwood Publishing Group. p. 260. ISBN 978-0-275-97923-2. 
  21. ^ Eyal Benvenisti (). The International Law of Occupation. Oxford University Press. p. 191. ISBN 978-0-19-958889-3. 
  22. ^ Barbara Rose Johnston, Susan Slyomovics. Waging War, Making Peace: Reparations and Human Rights (2009), American Anthropological Association Reparations Task Force, p. 211
  23. ^ Morelli, Vincent. Cyprus: Reunification Proving Elusive (2011), DIANE Publishing, p. 10
  24. ^ Borowiec, Andrew. Cyprus: A Troubled Island (2000), Greenwood Publishing Group, p. 125
  25. ^ European Consortium for Church-State Research. Conference (). Churches and Other Religious Organisations as Legal Persons: Proceedings of the 17th Meeting of the European Consortium for Church and State Research, Höör (Sweden), 17-20 November 2005. Peeters Publishers. p. 50. ISBN 978-90-429-1858-0. There is little data concerning recognition of the 'legal status' of religions in the occupied territories, since any acts of the 'Turkish Republic of Northern Cyprus' are not recognized by either the Republic of Cyprus or the international community. 
  26. ^ Quigley. The Statehood of Palestine. Cambridge University Press. p. 164. ISBN 978-1-139-49124-2. The international community found this declaration invalid, on the ground that Turkey had occupied territory belonging to Cyprus and that the putative state was therefore an infringement on Cypriot sovereignty. 
  27. ^ Nathalie Tocci (ianuarie 2004). EU Accession Dynamics and Conflict Resolution: Catalysing Peace Or Consolidating Partition in Cyprus?. Ashgate Publishing, Ltd. p. 56. ISBN 978-0-7546-4310-4. The occupied territory included 70 percent of the island's economic potential with over 50 percent of the industrial ... In addition, since partition Turkey encouraged mainland immigration to northern Cyprus. ... The international community, excluding Turkey, condemned the unilateral declaration of independence (UDI) as a. 
  28. ^ Dr Anders Wivel; Robert Steinmetz (). Small States in Europe: Challenges and Opportunities. Ashgate Publishing, Ltd. p. 165. ISBN 978-1-4094-9958-9. To this day, it remains unrecognised by the international community, except by Turkey 
  29. ^ Peter Neville (). Historical Dictionary of British Foreign Policy. Scarecrow Press. p. 293. ISBN 978-0-8108-7371-1. ...Ecevit ordered the army to occupy the Turkish area on 20 July 1974. It became the Republic of Northern Cyprus, but Britain, like the rest of the international community, except Turkey, refused to extend diplomatic recognition to the enclave. British efforts to secure Turkey's removal from its surrogate territory after 1974 failed. 
  30. ^ Lesley Pender; Richard Sharpley (). The Management of Tourism. SAGE. p. 273. ISBN 978-0-7619-4022-7. 
  31. ^ Richard Sharpley (). Tourism Development and the Environment: Beyond Sustainability?. Routledge. p. 296. ISBN 978-1-136-57330-9. 
  32. ^ Sharpley, Richard; Telfer, David John (). Tourism and Development: Concepts and Issues. Channel View Publications. p. 334. ISBN 978-1-873150-34-4. 
  33. ^ „World Economic Outlook Database May 2001”. International Monetary Fund. Accesat în . 
  34. ^ „Country and Lending Groups”. World Bank. Accesat în . 
  35. ^ „Human Development Index (HDI)–2011 Rankings”. United Nations Development Programme. Accesat în . 
  36. ^ „The Non-Aligned Movement: Background Information”. Non-Aligned Movement. . Accesat în . 

Bibliografie Modificare

  • Anastasiou, Harry (). Broken Olive Branch: Nationalism Ethnic Conflict and the Quest for Peace in Cyprus. Syracuse University Press. ISBN 0-8156-3196-0. 
  • Brewin, Christopher (). European Union and Cyprus. Eothen Press. ISBN 0-906719-24-0. 
  • Dods, Clement (ed.) (). Cyprus: The Need for New Perspectives. The Eothen Press. ISBN 0-906719-23-2. 
  • Durrell, Lawrence (). Bitter Lemons. Faber and Faber. ISBN 0-571-20155-5. 
  • Faustmann, Hubert and Nicos Peristianis (). Britain and Cyprus: Colonialism and Post-Colonialism, 1878–2006. Bibliopolis. ISBN 978-3-933925-36-7. 
  • Gibbons, Harry Scott (). The Genocide Files. Charles Bravos Publishers. ISBN 0-9514464-2-8. 
  • Hannay, David (). Cyprus: The Search for a Solution. I.B. Tauris. ISBN 1-85043-665-7. 
  • Hitchens, Christopher (). Hostage to History: Cyprus from the Ottomans to Kissinger. Verso. ISBN 1-85984-189-9. 
  • Ker-Lindsay, James (). EU Accession and UN Peacemaking in Cyprus. Palgrave Macmillan. ISBN 1-4039-9690-3. 
  • Ker-Lindsay, James and Hubert Faustmann (). The Government and Politics of Cyprus. Peter Lang. ISBN 978-3-03911-096-4. 
  • Mallinson, William (). Cyprus a Modern History. I. B. Tauris. ISBN 1-85043-580-4. 
  • Mirbagheri, Farid (). Cyprus and International Peacemaking. Hurst. ISBN 1-85065-354-2. 
  • Nicolet, Claude (). United States Policy Towards Cyprus, 1954–1974. Bibliopolis. ISBN 3-933925-20-7. 
  • Oberling, Pierre (). The Road to Bellapais. Columbia University Press. ISBN 0-88033-000-7. 
  • O'Malley, Brendan and Ian Craig (). The Cyprus Conspiracy. I.B. Tauris. ISBN 1-86064-737-5. 
  • Palley, Claire (). An International Relations Debacle: The UN Secretary-General's Mission of Good Offices in Cyprus, 1999–2004. Hart Publishing. ISBN 1-84113-578-X. 
  • Papadakis, Yiannis (). Echoes from the Dead Zone: Across the Cyprus Divide. I.B. Tauris. ISBN 1-85043-428-X. 
  • Plumer, Aytug (). Cyprus, 1963–64: The Fateful Years. Cyrep (Lefkosa). ISBN 975-6912-18-9. 
  • Richmond, Oliver (). Mediating in Cyprus. Frank Cass. ISBN 0-7146-4431-5. 
  • Richmond, Oliver and James Ker-Lindsay (eds.) (). The Work of the UN in Cyprus: Promoting Peace and Development. Palgrave Macmillan. ISBN 0-333-91271-3. 
  • Richter, Heinz (). A Concise History of Modern Cyprus 1878–2009. Rutzen. ISBN 978-3-447-06212-1. 
  • Sacopoulo, Marina (1966). Chypre d'aujourd'hui. Paris: G.-P. Maisonneuve et Larose. 406 p., ill. with b&w photos. and fold. maps.
  • Tocci, Nathalie (). EU Accession Dynamics and Conflict Resolution: Catalysing Peace or Consolidating Partition in Cyprus?. Ashgate. ISBN 0-7546-4310-7. 
  • Yiorghos, Leventis, (). Cyprus: The Struggle for Self-Determination in the 1940s. Peter Lang. ISBN 0-8204-5428-1. 
  • Yiorghos, Leventis, Murata Sawayanagi Nanako, Hazama Yasushi (). Crossing Over Cyprus. Research Institute for Languages and Cultures of Asia and Africa (ILCAA) Tokyo University of Foreign Studies (TUFS). ISBN 978-4-86337-003-6. 

Legături externe Modificare

Puteți găsi mai multe informații despre Cyprus prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
  Definiții și traduceri în Wikționar
  Imagini și media la Commons
  Citate la Wikicitat
  Texte sursă la Wikisursă
  Manuale la Wikimanuale
  Resurse de studiu la Wikiversitate
Guvernare
ourism
Publicații oficiale


  Subiecte Cipru — Ciprioți — Limbile greacă și turcă
v • d • m

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal



Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „lower-alpha”, dar nu și o etichetă <references group="lower-alpha"/>

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cipru&oldid=15814348