Alexandru Sterca-Șuluțiu
| Alexandru Sterca-Șuluțiu de Cărpiniș | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Abrud, Monarhia Habsburgică |
| Decedat | (73 de ani) Blaj, Austro-Ungaria |
| Înmormântat | Biserica Sfinții Arhangheli din Blaj |
| Cetățenie |  Imperiul Austriac Ungaria |
| Religie | Biserica Română Unită cu Roma[2] |
| Ocupație | Mitropolit personalitate publică[*] politician preot catolic[*] |
| Funcția episcopală | |
| Premii | Ordinul Franz Joseph |
Modifică date / text  | |
Alexandru Sterca-Șuluțiu, cunoscut și ca Alexandru Sterca-Șuluțiu de Cărpiniș, (n. 15 februarie 1794, Abrud – d. 7 septembrie 1867, Blaj) a fost arhiepiscop-mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, fratele tribunului pașoptist Ioan Sterca-Șuluțiu. În timpul păstoririi sale, Eparhia Făgăraș (cu sediul în Blaj) a fost scoasă de sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Esztergom (Strigoniu) și a devenit Provincie ecleziastică de sine stătătoare, cu Episcopia de Oradea Mare, Episcopia de Gherla și Episcopia de Lugoj ca sufragane (subordonate).
Originea și studiile
modificareAlexandru Sterca-Șuluțiu provine dintr-o familie nobiliară română din Transilvania, din zona Cărpinișului. A studiat la Abrud, Alba Iulia și Blaj, unde s-a pregătit pentru preoție în Seminariul diecezan din Mica Romă. Pe 8 noiembrie 1814 s-a căsătorit cu Ana Aron de Bistra, iar la 6 decembrie 1814 a fost hirotonit preot. Soția sa a murit pe 18 februarie 1818, iar el a rămas preot văduv, după care, peste ani, a fost consacrat ca episcop pentru Eparhia de Făgăraș. A încetat din viață la 7 septembrie 1867 la Blaj, la vârsta de 73 de ani. A fost înmormântat în cimitirul de lângă Biserica Grecilor din Blaj, loc unde este înmormântat și canonicul și savantul blăjean Timotei Cipariu.
Cariera ecleziastică
modificare
În anul 1836 a devenit vicar al Vicariatului unit al Silvaniei și Protopop al Șimleului. În Sinodul electoral din 30 septembrie 1850 a fost ales pe locul întâi drept candidat pentru scaunul episcopal de Făgăraș (ce sediul la Blaj). Pe 18 noiembrie 1850 a fost numit, iar pe 22 iulie 1851, a fost consacrat episcop în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea, de către episcopul Vasile Erdeli.[3] Pe 6 decembrie 1853, Papa Pius al IX-lea a scos Episcopia română-unită de Făgăraș de sub jurisdicția mitropolitană și primațială a arhiepiscopului de Strigoniu (Esztergom) și a înălțat-o la demnitatea de arhiepiscopie și mitropolie. Prin acest act episcopul Alexandru Sterca-Șuluțiu a devenit totodată arhiepiscop și mitropolit al Bisericii Române Unite, Provincie ecleziastică de sine stătătoare. Pe 28 octombrie 1855 a fost instalat în noua calitate printr-o mare solemnitate desfășurată în Catedrala "Sfânta Treime" a Blajului în prezența nunțiului apostolic de la Viena, cardinalul Michele Viale-Prelà.
Decorații
modificareEpiscopul a primit multe distincții și titluri, între altele:[4]
- Crucea de Cavaler al ordinului imperial Franz Joseph, 1850
- Comandor al Ordinului Imperial Leopold, 1851
- Prelat al Sfinției Sale, Papa Pius al IX-lea, 1855
- Asistent la tronul pontifical și Conte roman (titlu nobiliar pontifical), 1855
- Consilier secret imperial, 1856
- Ordinul imperial austriac al Coroanei de Fier de clasa 1-a, 1860
Scrieri istorice
modificare- Istoria Horei[5] și a Românilor din Munții Apuseni (rămasă în manuscris)
Varia
modificare- O piață din Timișoara precum și străzi din Alba Iulia, Mediaș , Șimleu Silvaniei și Turda îi poartă numele.
Note
modificare- ^ Sterka-Sulucz de Kerpenyes, Alexander (BLKÖ)[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în
- ^ Hierarchia Catholica Medii et Recentioris Aevi, vol. 8, p. 274
- ^ Constantin von Wurzbach, „Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich”, vol. 38, Editura L. C. Zamarski, Viena 1879, p. 235 pp.
- ^ Adică „Istoria lui Horea și a Românilor [...]”
Bibliografie
modificare- Nicolae Edroiu: O lucrare istorică inedită a lui Alexandru Sterca-Șuluțiu, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj, XXV, 1982, p. 287-294;
- Corina Teodor: Un spirit polemic: Alexandru Sterca-Șuluțiu, în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Șincai" al Academiei Române, Târgu Mureș, 1999;
- Preocupările istorice ale lui Alexandru Sterca-Șuluțiu (1794-1867), în volumul "Stat, societate, națiune. Interpretări istorice", îngrijit de Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor, Cluj, Editura Dacia, 1982.
- Ioan Chindriș, Alexandru Sterca Șuluțiu în apărarea lui Iancu de Hunedoara, în vol. Transilvanica, Cluj-Napoca, 2003, p. 253-276.
Lectură suplimentară
modificare- Ioana-Mihaela Bonda, Mitropolia Română Unită în timpul păstoririi lui Alexandru Sterca-Șuluțiu (1853-1867), Presa Universitară Clujeană, 2008.
Legături externe
modificareImagini
modificare-
Mormântul lui Alexandru Sterca-Șuluțiu din cimitirul bisericii Sfinții Arhangheli din Blaj -
Mormântul lui Alexandru Sterca-Șuluțiu din cimitirul bisericii Sfinții Arhangheli din Blaj
.jpg)
.jpg)