Discuție Utilizator:Macreanu Iulian/Arhiva 2016

Sursă fotorgrafii WWI - Ro

Aici.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 ianuarie 2016 19:24 (EET)

Mulțumesc! --Macreanu Iulian (discuție) 23 ianuarie 2016 20:07 (EET)

Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Dinastia Song

Am incrementat numărul. Asta e procedura, ca pagina de discuții să fie ștearsă? -- Victor Blacus (discuție) 23 ianuarie 2016 19:48 (EET)

Pagina de discuții a fost mutată la Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/William Gibson/Arhiva 1.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 ianuarie 2016 19:57 (EET)

Mulțumesc pentru sprijin și promptitudine!

@Victor Blacus - Eu așa am înțeles din punctul 9. din procedură - Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reguli. Cum nu am drepturi de administrator nu pot să mut pagina, așa că am creat o pagină nouă identică în locația cerută. De aceea am cerut și realizarea punctului 3. tot de către un administrator

@Accipiter Q. Gentilis - Cred că e o confuzie. Eu am lucrat cu Dinastia Song nu cu William Gibson --Macreanu Iulian (discuție) 23 ianuarie 2016 20:06 (EET)

Scuze, am dat copy-paste pe linkul greșit și după aia cu un ochi la fasole și unul la slănină am trecut strada într-o altă direcție....--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 ianuarie 2016 20:09 (EET)

Conflict de editare. Am recuperat pagina și am mutat-o, după modelul de mai sus, la ..../Arhiva 2. E bine așa? -- Victor Blacus (discuție) 23 ianuarie 2016 20:11 (EET)

@Victor Blacus - Scuze, dar care pagină: Dinastia Song sau William Gibson. Eu am verificat și Dinastia Song/Arhiva1 e OK. --Macreanu Iulian (discuție) 23 ianuarie 2016 20:16 (EET)

:)) Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Dinastia Song/Arhiva 2, că ..../Arhiva 1 exista. --Victor Blacus (discuție) 23 ianuarie 2016 20:19 (EET)

@Victor BlacusE OK, numai că pagina trebuia ștearsă, pentru că conținutul ei integral e în Arhiva 1. Arhiva 2 s-ar putea să creeze probleme în viitor pentru că e rezervată în principiu pentru o nouă discuție, de reevaluare. --Macreanu Iulian (discuție) 23 ianuarie 2016 20:23 (EET)

Am șters-o la loc :))) -- Victor Blacus (discuție) 23 ianuarie 2016 20:26 (EET)

@Victor Blacus Mulțumesc pentru înțelegere, e prima discuție pe care o închid! La urma urmei, aller Anfang ist schwer. --Macreanu Iulian (discuție) 23 ianuarie 2016 20:31 (EET)

Richtig! Pentru mine e primul contact cu proiectul AC. -- Victor Blacus (discuție) 23 ianuarie 2016 20:39 (EET)

Sfat tehnic. Redenumire fără redirect

Salut, poate e o idee bună ca-n loc să faci o redenumire și apoi să ceri ștergerea paginii de redirecționare rămase, să ceri din start unui administrator redenumirea fără păstrarea redirecționării (wiki-muritorii de rând nu au opțiunea, căci implică o ștergere). Așa când dau click peste titlul inițial al paginii, o să văd admin x a mutat fără păstrarea red. la [[noul titlu]]. Sporești accesibilitatea cui o va căuta și faci un singur pas la Wikipedia:Afișierul administratorilor în loc de o redenumire + propunere de ștergere. Am niște restanțe față de tine, dar promit că le adresez în curând, când o să am răgaz de la lumea reală. :) --Mihai (discuție) 25 ianuarie 2016 19:27 (EET)

Mulțumesc pentru sfat!

Deși nu sunt fanul treburilor administrative și m-am abținut până acum să mă implic, văzând că nu mai face nimeni închideri de discuții am zis să „îmi iau soarta în propriile mâini” și să purced.

Am constatat că indiferent de procedură tot pe acolo ajung: să rog un admin să mute/șteargă 3 pagini și să modifice numărul de articole. Da nu-i bai! A fost mai ușor cu cei de la Wikidata care mi-au dat într-o oră permisiunile de a modifica "Badge-urile" de la articole. --Macreanu Iulian (discuție) 25 ianuarie 2016 19:39 (EET)

Ca să fie redusă birocrația la minim, ar trebui să ai acces la instrumentele de admin, nu cred că vorbește nimica împotrivă. Nu trebuie neapărat să vânezi vandali ca să fii admin. --Mihai (discuție) 25 ianuarie 2016 20:02 (EET)

Categoric NU doresc așa ceva. Prefer să fac procedura așa birocratică cum e, rezultatul contează. Și la urma urmei, mai socializez și eu cu adminii! :) --Macreanu Iulian (discuție) 25 ianuarie 2016 20:10 (EET)

Bine bine, numai să socializeze și ei înapoi. :)) Lasă că te prind eu la strâmtoare și revin cu propunerea. :P --Mihai (discuție) 25 ianuarie 2016 20:25 (EET)

Închiderea unei discuții de promovare/ repingere/retrogradare/ etc.... presupune și actualizarea statusului în pagina de discuție aferentă a articolului, adică aproximativ așa ceva. Vedeți cum trebuie să procedați la Format:IstoricArticol. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 ianuarie 2016 21:13 (EET)

Mulțumesc, aveam de gând să o fac dar am fost chemat de urgență în lumea reală și am zis că o fac la întoarcere. --Macreanu Iulian (discuție) 25 ianuarie 2016 21:30 (EET)

?

Salut !

Apropo de „singura opinie care ....”, n-am vrut să mai intervin pe pagina cu pricina (mai bine zis cu „pricini” ...) ca să nu mai dau apă la moară la ce nu trebuie. Obiectiv vorbind dacă nu apreciam și eu ce era de apreciat, nu mă chinuiam atât să fac corectura și să completez textul ... În plus opinia emisă de mine pe pagina în cauză, vine la o rugăminte expresă de a-mi da cu părerea. Din păcate textul respectiv, printre altele a fost un cvasi-permanent motiv de scandal încă din luna octombrie 2015, una dintre consecințele vânzolelii legate de acest subiect fiind renunțarea colegului Pafsanias la implicarea în Proiectul Săptămânii.

Mă opresc aici.

Cu părere de rău pentru fenomene independente de mine și de dv. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 27 ianuarie 2016 19:49 (EET)

Dragă Accipiter Q. Gentilis

Îmi cer scuze dacă a ieșit o lovitură prin ricoșeu, a fost fără nici o intenție. Probabil am fost luat de val. Eu în general nu urmăresc cine ce face și discută, am niște pagini urmărite și pe acolo mă implic. Din discuția de la Ștefan Luchian am decis să ies când mi-am data seama că de fapt nu articolul e problema ci altceva care îmi scapă și care, în fond, nici nu prezintă prea mare importanță. --Macreanu Iulian (discuție) 28 ianuarie 2016 20:45 (EET)

Ok. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 ianuarie 2016 20:50 (EET)

!

Bună seara,

Când veți face pagina Generalului Schina, aveți memoriile lui care se referă la perioada ianuarie 1918-iunie 1918:

• Schina, Mihail N.; Basarabia ianuarie 1918-iunie 1918; București; 1938; pp. 178-212.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 22 februarie 2016 20:27 (EET)

Mulțumesc! O voi folosi la timpul ei. Deocamdată, cavaleria trebuie să mai aștepte până termin infanteriștii. :) --Macreanu Iulian (discuție) 23 februarie 2016 20:22 (EET)

OK. Am dat de text scriind despre Răscoala de la Hotin.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2016 21:33 (EET)

Felicitări pentru efortul de a-l scrie, dar din nefericire e plin de falsuri grosolane de factură sovietică. Faimoasa „răscoală” a fost o făcătură de doi bani cu o bandă de câteva sute de soldați ai nimănui amețiți de votcă, pe care armata română i-a aruncat peste Nistru a doua zi fără niciun efort. Propaganda sovietică a făcut din niște evenimente locale fără importanță, cum au fost cele de la Hotin și Tatarbunar, adevărate pagini de epopee, colportate apoi de ucraineni. Nu văd de ce ar trebui să preluăm și să ducem mai departe aceste minciuni.

Eu am verificat în arhiva Marelui Cartier General rapoartele unităților care au fost la fața locului și nu am găsit nimic din care ar putea susține cele introduse în articol. De altfel, nici sovieticii nu au produs vreodată vreun document ci doar afirmații în istoriile propagandistice oficiale. O armată de 30.000 de soldați creată instant și dispăruță în ceață, o masă de 50.000 de refugiați pe care nu i-a văzut nimeni și care nu au lăsat nici o urmă etc. Ăsta e farmecul Wikipedia, că orice poate fi scris dacă există o sursă. Chiar dacă respectiva sursă e pură propagandă bolșevică sau comunistă. --Macreanu Iulian (discuție) 23 februarie 2016 23:23 (EET)

„Nimic din care ar putea susține cele introduse în articol”, se referă inclusiv la cel introduse de sursele de limbă română sau engleză ? Deocamdată articolul este încă faza de construcție, o parte din text fiind traducere din articolul similar de pe en.wiki. M-aș bucura dacă v-ați sintetiza observațiile în legătură cu cele menționate în text. Dacă vă uitați pe internet, 98 % din textele găsite sunt despre represaliile pe care le-a făcut Armata Română în timpul insurecției. Un articol în limba română cât mai echilibrat și mai bine scris, ar fi un bun punct de pornire pentru difuzarea unor informații corecte.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2016 23:46 (EET) P.S. Eu am pornit să încerc să scot ceva din articol de la acest stadiu.

Ce vreau să spun, e că nu există surse secundare credibile despre acest subiect: române, rusești, ucrainene sau engleye. Nu există pentru simplul motiv că nu există surse primare care să le susțină. Iar surse primare nu există pentru că așa-zisa răscoală a fost de fapt ceea ce am spus mai sus - o făcătură a propagandei sovietice. Toate sursele prezente pe piață nu fac decât să vânture aceleași baliverne preluate de una de la alta. Niciuna nu își susține alegațiile cu documente concrete.

Cum am spus, aș putea să contribui cu o viziune pe care o cred mai apropiată de realitate, bazată pe singurele surse primare existente - sursele militare românești, dar n-ar folosi la nimic, pentru că ceilalți ar contesta-o. Dincolo de asta, nu vreau să mă implic, pentru că, în opinia mea, articolul tratează un non-subiect. Făcând însă abstracție de opinia mea, din punct de vedere strict wiki-tehnic articolul poate fi scris, dacă cineva dorește. E problema editorului respectiv. --Macreanu Iulian (discuție) 24 februarie 2016 19:37 (EET)

Ok, în timp am să revăd textul în raport cu cele spuse de dv. mai sus și am să caut să fiu mai selectiv. Deocamdată doar am deschis o discuție pe acest subiect. Mulțumesc pentru opinia expusă. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 februarie 2016 20:37 (EET) P.S. De Răscoala de la 1888 nu am timp să mă ocup, iar subiectul nu mă atrage.

Am updatat articolul la nivelul surselor pe care le-am avut la dispoziție. Dacă mai aveți noi opinii în legătură cu actualul status al articolului sau alte sugestii aș fi bucuros să le aflu. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 19 martie 2016 09:24 (EET)

Sugestii

Bună seara,

• Am văzut nota din capul paginii și vă sugerez să inserați în lista de Propuneri de la Proiectul săptămânii Portalul despre România în WW I.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 9 martie 2016 23:51 (EET) P.S. Nu știu pe unde aș putea insera în portalul respectiv corpul de articole de la Format:Corpuri de voluntari români în Primul Război Mondial.
• S-ar putea oare crea în portal o eventuală secțiune intitulată „Dezvoltare”, unde să se concentreze câteva pagini care să ajute pe cei care doresc să scrie articole despre subiectele în cauză ? Una dintre pagini ar putea fi de exemplu cea de „Bibliografie”, cu linkuri spre cărți sau alte surse de valoare accesibile online. Ați scăpa astfel de mesaje de genul celor în care vă semnalează diverse chestii găsite pe net și ar aduce un plus prin faptul că ar distribui în sens mai larg, această bibliograife.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 9 martie 2016 23:59 (EET)

Banerul respectiv l-am făcut pentru uz propriu și eventual al celorlalți editori care se simt apropiați de subiect și doresc să promoveze proiectul pe paginile personale (oricine e binevenit să-l utilizeze). Nu cred că e necesară propunerea la proiectul săptămânii pentru că e o intreprindere de lungă durată, (eventual la Proiectul anului :)) și necesită activitate permanentă. De altfel, după cum am mai spus pe undeva, dezvoltarea lui e sub control. Eu am un grafic cu ce trebuie făcut în perioada 2015-2018 și pot să spun că e binișor înaintea graficului. Primul mare obiectiv de etapă este să avem articolele de nivel 0 și 1 gata până la 1 august 2016, pentru a putea să ne sincronizăm cu celelalte activități desfășurate la nivel național.

Referitor la chestiunea cu voluntarii români, am introdus o secțiune dedicată în Portal

Referitor la chestiunea cu „Dezvoltarea” am făcut o mică secțiune de tip „Proiect” la sfârșit. --Macreanu Iulian (discuție) 12 martie 2016 08:38 (EET)

Ok, mulțumesc.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 martie 2016 23:49 (EET)

4 minute

Nici nu am apucat să termin de scris cererea pentru a vă fi acordată permisiunea de a promova AB și s-a rezolvat. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 martie 2016 23:49 (EET)

Discografia Siei

Deci, am incercat sa actualizez articolul cat mai bine. Mai este altceva de facut? — Sabinbik22 inc. 17 aprilie 2016 19:01 (EEST)

@Sabinbik22: De urmărit și actualizat articolul până la termenul propus pentru închiderea discuției. --Macreanu Iulian (discuție) 17 aprilie 2016 19:04 (EEST)

Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi la Discuție_Utilizator:Strainu. Strainu (دسستي‎)  17 aprilie 2016 20:40 (EEST)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Format: Istoric Articol

Vedeți că de fiecare dată ați completat formatul greșit pentru câmpul acțiune1dată, l-am corectat la Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reguli#Articole promovate pentru că subs-ul lipsea. Formatul introdus sub forma {{CURRENTYEAR}}-{{CURRENTMONTH}}-{{CURRENTDAY}} v afișa întotdeauna data curentă, substul îl va transforma în data la care ați completat formatul (aveți exemplu aici. De asemenea trebuie completat și acțiune1oldid pentru fiecare discuție închisă. Am realizat eu modificările la propunerile închise de dvs. până acum.— Ionutzmovie discută 23 aprilie 2016 12:22 (EEST)

OK. Mulțumesc!

Am lucrat cu ce am găsit la fața locului, finețurile super-tehnice nefiind chiar punctul meu forte. Important e că au fost închise discuțiile. --Macreanu Iulian (discuție) 23 aprilie 2016 12:32 (EEST)

Softul, bată-l vina...

Am primit din partea softului wiki o notificare de e-mail, dar nu am primit fizic, e-mailul. Nu e prima dată când se întâmplă, cred că e o problemă care ține de serverele serviciului de mail în cauză (Yahoo). Mi s-a mai întâmplat atât să nu primesc, cât și să nu pot transmite e-mail de pe contul Yahoo. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 29 aprilie 2016 17:05 (EEST)

@Accipiter Q. Gentilis: - http://www.4shared.com/office/0nVR5ZVEce/Istoria_militara.html

Dai pe view document și apoi il descarci

Mulțumesc fain pentru cadou, am rezolvat. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 30 aprilie 2016 01:08 (EEST)

Aceeași problemă o am și eu. Vreau doar să confirm că ăsta e linkul pentru mine: http://www.4shared.com/file/4qkuovDYce/Unit-Template.html --Strainu (دسستي‎)  14 mai 2016 14:11 (EEST)

@Strainu: Da acesta este. E o cale cam întortocheată dar mailul de pe wiki nu permite atasarea de fisiere. --Macreanu Iulian (discuție) 14 mai 2016 14:18 (EEST)

Sic transit

Gata, m-ai lăsat fără decorația regală Nihil Sine Deo pentru cel puțin 30 de ani. De-acum îmi pun speranțele în viitorul rege Nicolae să primesc și eu o medalie pentru opera de extindere și curățare a articolului de la ro.wiki.org despre bunicul său, faptă care depinde însă și de condițiile tot mai vitrege ale exploatării prin muncă a clasei scriitoare, de către capitalul internațional. Te salut, --Mihai (discuție) 31 mai 2016 00:27 (EEST)

Mihai Îmi pare rău de decorație, dar felicitări pentru munca la articol. Tot ce ai spus la Oracol e perfect adevărat și nu arată decât că și casele regale nu mai sunt ce au fost. S-au adaptat foarte bine politicianismului contemporan schimbându-și statutele și regulile după cum bate vântul intereselor.

La urma urmei, dacă dorea să respecte regulile, regele Mihai a avut tot timpul la îndemână soluția lui Carol I - adopția unui urmaș direct în linie bărbătească a prințului Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, așa cum cerea actul regulator din 1881, dintre statul român și noul principe german. Este evident că nu a vrut să o aplice - nu acum la bătrânețe când poate fi bănuit de anumite scăpări inerente vârstei, ci de mult, de când era clar că nu mai poate avea un urmaș masculin direct. De ce n-a făcut-o și s-a pretat la tot felul de tertipuri, ai arătat foarte bine în postarea de la Oracol.

Ce cred că trebuie să conștientizăm este că odată cu dispariția regelui Mihai va dispărea ultima legătură oficială dintre statul român și casa regală fondată de acesta. Membrii ei se vor alătura cohortei de prinți și prințese Șuțu, Știrbei, Mavrocordat, Mavrogheni, Caragea, Bibescu etc. pe care îi întâlnim prin protipendada bucureșteană, toți membri ai unor familii care au domnit cândva pe meleagurile acestea.

PS Dacă te ajută cu decorația sunt gata să retrag postarea și să spun că a fost obținută prin tortură și amenințare :) --Macreanu Iulian (discuție) 31 mai 2016 07:09 (EEST)

Mesaje

Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi la Wikipedia:Cafenea. Strainu (دسستي‎)  14 iunie 2016 10:01 (EEST)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Din păcate am revenit târziu și subiectul e deja epuizat. Cu titlul de inventar, aș fi fost de acord.

În altă ordine de idei, din binecuvântate motive din viața reală - dar care totodată îmi consumă și așa puținul timp liber avut la dispoziție, în perioada următoare contribuțiile mele vor fi destul de sporadice. Voi încerca, printre picături, să rezolv cele câteva restanțe care mi s-au adunat în săptămânile acestea.

Cel mai afectat va fi proiectul Primul Război Mondial care va ieși din grafic destul de mult. Am reușit să conving un fel de clonă a mea să mă ajute cu încărcatul și editările minore la vreo 40-50 de articole pe care le am scrise în momentul actual. Om vedea ce iese. Partea cu finalizarea articolelor de fond, revizuirea celorlalte articole și evaluarea nu cred că va putea fi făcută până la 15 august. Mai vedem spre sfârșitul anului. --Macreanu Iulian (discuție) 9 iulie 2016 08:10 (EEST)

Noi suntem români

Printr-o stranie și și sunt convins total întâmplătoare coincidență, astăzi la Commons au fost propuse spre ștergere - la grămadă și nediscriminatoriu - apropae toate imaginile pe care le-am încărcat acolo, în special cele legate de participarea României în Primul Război Mondial și comuna Bordei Verde, printr-un procedeu ce seamănă destul de străveziu cu ceea ce se cheamă „atacul sub steag străin”.

An postat informația aici doar spre știință, pentru că nu vreau să implic pe nimeni în disputa de acolo, la care voi încerca să mă lupt pentru fiecare fișier, deși din experiența de pe ro-wiki, când se pornește un astfel de atac masiv sunt șanse puține să scapi. Om vedea. Dacă totuși cineva consideră că acele fișiere merită și pot fi salvate, poate să se implice - pe riscul propriu.

O seară plăcută!--Macreanu Iulian (discuție) 14 iulie 2016 23:52 (EEST)

Nu cred ca tine de romanism. De ex fisierul asta a fost publicat la Viena la Editura Stiintifica Militara in anul 1938-1939. De unde stiti daca este liber de copyright? Licenta pe care ati pus-o { { PD-RO-photo } } se refera la Romania nu la Austria unde a fost publicata. Apoi, cel care a facut harta cand a murit? Ca daca a murit dupa 1950 nu au trecut 70 de ani pentru a intra in domeniul public. Nu m-am uitat si la alte fisiere, probabil licentele nu sunt adecvate. In plus v-ati pus pe dv ca autor, ceea ce-i fals de departe. Deci privind de departe sigur este Stergere. Sorry. Asybaris ^aport 15 iulie 2016 00:21 (EEST)

Am modificat la o serie de fisiere autorul din Macreanu in necunoscut. Acolo nu se pune cine a scanat fotografia ci cine a facut-o. Nu cred ca stiti la toate cine le-a facut. La sursa se pune Albumul propriu sau arhiva. Restrictiile la rubrica restrictii. Toate au aceste probleme. Modificati dv ca stiti mai bine sursele autorii si restrictiile sau datele cand au fost realizate. Asybaris ^aport 15 iulie 2016 00:44 (EEST)

Ce nu se va păstra la Commons mutați la noi sub UC sau folosind formatele {{DP-ro-1956}} sau {{DP-Ro-85}} sau {{FOP România}} sau {{DP-Artă}}. Pentru imaginile cu hărțile din 1917 pe care le-a indicat Strainu sau alte imagini care vor intra în domeniul public în viitorul apropiat, după mutarea la noi marcați-le în pagina de discuții cu {{Imagine liberă în viitor}}, ca în modelul de aici. Pentru commons puteți folosi și PD-scan.— Ionutzmovie discută 15 iulie 2016 14:32 (EEST)

Aveți o serie de fotografii scanate din cărți, sau croppări ale unor fotografii. Indicați vă rog cărțile de unde le-ați scanat, precum și fotografiile originale de unde ați făcut croppările. Dacă-mi dați o listă, mă ocup cu modificările de la Commons.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 iulie 2016 17:03 (EEST) P.S. Am postat un anunț la Cafenea despre problema dv. Văd că deja vin tastaturi harnice în ajutor, tot ce trebuie e să le oferiți suficiente informații cu care să lucreze.

Informații

Bună seara,

Există pe pagina de ștergere de la Commons a fotografiilor dv. capitolul de mai jos făcut de Strainu. Vă rugăm să menționați sursa imaginilor, pentru a le putea salva. Nu e foarte complicat, dacă menționați sursa, ne putem noi ocupa de restul, esențialul este să ziceți de unde le-ați scanat sau de unde „le-ați pescuit”. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 22 iulie 2016 01:41 (EEST) P.S. În acest moment s-au făcut deja reviziile la aproximativ 120-140 de fotografii (122 contabilizate direct și probabil încă maxim 20), ceea ce este un scor excelent pentru 1 săptămână. Trebuie însă deja să ne gândim la viitorul apropiat, pentru a putrea păstra ritmul de lucru și pentru a salva tot ce poate fi salvat (estimez un maxim de 80 % posibil la Commons + cu transferul unora la ro.wiki posibil până la la 95 %)

„The following need a source and they'll go into { {PD-RO-photo} } as well (or another license, as mentioned on the respective entry):

File:1919 - Guvernul Arthur Vaitoianu la investire.png

File:1919 - Generalul Stefan Mihail.png (crop from the previous picture)

File:1899 - Radu S. Corbu - profesor de gimnastica la Liceul Nicolae Balcescu din Braila.png

File:1917 - General Ioan Vernescu (aici colonel).png

File:1917 - General Ioan Patrascu.png

File:1917 - General Nicolae Rujinschi.jpg

File:1916 - Generalul Arthur Vaitoianu - Comandantul Diviziei 10 Infanterie.png

File:1916 - General Cleante Davidoglu.png

File:1916 - Generalul Stefan Holban.png

File:1916 - Generalul bulgar Stefan Tosev.png

File:1916 - Generalul bulgar Stefan Nerezov.png

File:1916 - Generalul Bulgar Ivan Kolev.png

File:1920 - General Traian Moșoiu.png

File:1918 - Generalul Iacob Zadik.png

File:1916 - Generalul Toma Liscu.png

File:1916 - Generalul Toma Paraschivescu.png

File:1928 - general Ludovic Mircescu.PNG

File:1916 - Generalul Ion G. Istrati - comandantul Diviziei 7 Infanterie.png

File:1916 - Generalul Scarlat Panaitescu.png

File:1917- iulie - Oituz - Generalul Ioan Patrascu.png

File:1916 - generalul Alexandru Socec.png

File:1918 - Constantin Kiritescu.png

File:1928 - general Gheorghe Valeanu.PNG

File:1916 - General Ioan Jitianu.png

File:1916 - Generalul bulgar Stefan Popov.png

File:1916 - Generalul Vasile Rudeanu.png

File:1916 - Generalul Ioan Rascu.png

File:1916 - Constantin Diamandy.png

File:1916 - general Constantin Scarisoreanu - foto din 1928.PNG

File:1916 - General Alexandru Margineanu.PNG

File:1917 - Generalul Stefan Stefanescu.png

File:1916 - General Aristide Razu (aici in 1929).png

File:1916 - Generalul Alexandru Referendaru - comandantul Diviziei 18 Infanterie.png

File:1916 - General Gheorghe Valeanu.png

File:1916 - Generalul Nicolae Petala - Comandantul Corpului 1 Armata.PNG

File:1916 - Generalul Ioan Popescu - comandantul Diviziei 13 Infanterie.png

File:1916 - Generalul Dumitru Stratilescu - comandantul Armatei 1.png

File:1916 - Generalul Dimitrie Lambru - comandantul Diviziei 21 Infanterie.png

File:1916 - Generalul Constantin Scarisoreanu - comandantul Diviziei 9-19 Infanterie.png

File:Cabinetul-ionel-bratianu-1914.jpg

File:1902 - Regimentul Teleorman nr. 20.png

File:1916- august - Trupe române trecând Carpații.PNG

File:Costea Voevod.PNG ({ {PD-old-70} } - detail of this image)

File:1920 - Adina, sotia lui Take Ionescu (nascuta Olmazu, fosta Cordescu viitoare Woroniecki).PNG

File:1906 - Casa lui Take Ionescu.PNG

File:1900 - Vila de la Sinaia a familiei Take Ionescu.PNG

File:1900 - Take Ionescu vorbind.PNG

File:1892 - Take Ionescu ca ministru al instrucțiunii publice și cultelor (34 de ani).PNG

File:1875 - Take Ionescu la terminarea liceului (17 ani) I.PNG

File:1866 - Take Ionescu și fratele său Victor, la Constantinopol.PNG

File:1875 - Take Ionescu la terminarea liceului (17 ani).PNG

File:1860 - Eufrosina Ioan, mama lui Take Ionescu.PNG

File:1860 - Gheorghe (Ghiță) Ioan, tata lui Take Ionescu.PNG

File:1917 - Generalul Prezan întâmpină voluntarii ardeleni - gara Iași.PNG

File:1917 - Constantin Prezan și regele Ferdinand pe front.png

File:1916 - Generalul Prezan, Olga Prezan, Olga Prezan, o rudă, maior Ion Antonescu, căpitan M. Tomaide - văr lui Antonescu.PNG

File:1910 - Ansamblul de locuinte din strada Lânăriei construite de Societatea Comunala de Locuinte Ieftine - Bucuresti 1.png

File:1910 - Locuinta construita de Societatea Comunala de Locuinte Ieftine - Bucuresti 11.png (detail of the image above)

File:1930 - Vintilă Brătianu la o întâlnire.PNG

File:1930 - Înmormântarea lui vintila Bratianu la Florica II.png

File:1930 - Înmormântarea lui Vintila Bratianu la Florica I.png

File:1927 - Membrii ultimului guvern Ion I.C. Bratianu.png

File:1927 - Înmormântarea lui Ion I.C. Bratianu I.png

File:1910 - Surorile Bratianu I.png

File:1900 - Sediul Ministerului de Finante I.png

File:1891 - Ion C Brătianu, Pia Brătianu, Ion I.C. Brătianu și Vintilă Brătianu.PNG

File:1858 - Ion C Brătianu).PNG

File:1873 - Copiii familiei Ion C Brătianu.PNG

File:1858 - Caliopi-Pia Brătianu.PNG

File:1850 - Luca Pleșoianu (tatăl Piei Brătianu).PNG”

Mulțumesc pentru implicare. Ușor de zis, mai greu de făcut. Pentru că de multe ori trebuie demonstrate lucruri evidente, cum ar fi vechimea:

- foarte multe imagini sunt realizate de mine prin digitizarea unor materiale, din fondurile publice de cercetare, fie ale Arhivei Naționale fie ale Arhivei Serviciului Istoric al Armatei. 80% din imaginile despre WWI sunt imagini care au fost încărcate omline pentru prima dată, la Wikipedia, de mine - lucru ușor de verificat. Paradoxul e că dacă vor fi șterse - ceea ce e foarte probabil, ele vor rămâne pe site-urile care au apucat să le copie și atunci tevatură să demonstrezi că ele nu aparțin site-ului respectiv.

- fotografii realizate în secolul XIX, sau înainte de 1923 când s-au născut drepturile de proprietate intelectuală în România;

- extrase din publicații oficiale sau reproduceri de materiale oficiale

- fotografii din arhiva foto personală (cum sunt cele despre comuna Bordei Verde sau județul Brăila)

Am trecut prin vreo 100 de fișiere și am completat ce era evident, deși majoritatea aveau în descriere suficiente informații pentru a se trage o concluzie. Eu le-am încărcat cu bună credință, chiar dacă dpdv tehnic mai puteau suferi îmbunătățiri și rămân convins că majoritatea covârșitoare a lor trebuie păstrate. Din păcat timpul meu disponibil pentru a trece prin toate acele fișiere e extrem de limitat, așa că asta e.

Prin urmare, o să-mi închei temporar activitatea la ro-wiki și o să văd eventual ce mai pot face la Commons, printre picături. --Macreanu Iulian (discuție) 23 iulie 2016 20:12 (EEST)

Bună seara,

Revin după o pauză de câteva zile.

• Vedeți că la Wikipedia:Cafenea#Faza finală și la Discuție Utilizator:Turbojet#Eficiență sunt câteva lucruri de care ar fi bine să luați cunoștință
• Drepturile de proprietate intelectuală în Ro s-au născut mai devreme de 1923, deoarece - de exemplu, legea din 1862 proteja fotografiile 10 ani de la moartea autorului.
• Printre picături am să încerc în continuare să particip la efortul de salvare.
• Este o situație excepțională care necesită măsuri excepționale. Vă sfătuiesc să rugați explicit la Cafenea și pe alții să intervină, deoarece este mult de muncă (am înțeles că ați încărcat în total în jur de 500 de imagini) și necesitatea de expertiză suplimentară este mai mult decât evidentă. Asta e, nu ați realizat impotanța problemei, s-a mai întâmplat și altora. E un bun moment să evidențiem la Commons că ro.wiki este un proiect colaborativ.
• După opinia mea ar fi bine să renunțați la „Uploaded by Macreanu Iulian”. Oricum se vede în istoric, iar sublinierea acestui lucru, poate crea impresia că doriți să evidențiați ceva care e total neimportant în raport cu pericolul de a fi șterse imaginile și, în plus cred că duce la o impresie nefavorabilă. Dacă țineți neapărat, puteți introduce „Uploaded by...” după ce se încheie toată tevatura și trece ceva timp peste...
• Cât despre cine și în ce moment a încărcat o anume imagine, setați-vă la Commons în Preferences --> Gadgets --> Maintenance tools: Tineye tab și GoogleImages tab. Exemple: 1 + 1', 2 + 2'

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 27 iulie 2016 23:54 (EEST)

Dragă Accipiter Q. Gentilis

1.

Mulțumesc pentru implicare atât ție cât și tuturor celorlalți colegi.

Dincolo de aspectul emoțional, nu cred că e necesar să mobilizăm toată lumea pentru a salva niște fișiere. Problemele acelor fișiere sunt reale și îmi aparțin mie ca cel care le-a încărcat fără a acorda atenție detaliilor. E la fel de adevărat că problemele respective sunt relativ ușor de rezolvat și că marea majoritate ar putea fi salvate, dar din păcate sunt prea multe și timpul e limitat.

Pe de altă parte, chiar dacă vor fi șterse ele nu dispar pentru totdeauna, putând fi recuperate când timpul și timpurile vor permite. De asemenea eu încă am toate acele fișiere. Deci nu e o tragedie, e doar the way of life.

2.

Referitor la drepturile de proprietate intelectuală (dreptul de autor și drepturile conexe), opiniile noastre se despart. Rezum pe scurt un material primit de la cineva din domeniu, care în esență spune următoarele:

1. Legea presei din 1862
   • nu recunoaște dreptul de autor ci doar o serie de drepturi conexe, pe o perioadă limitată de timp
   • rezultat: toate operele publicate până în 1923 erau în domeniul public încă de la apariție, cu unele limitări privind reproducerea, vânzarea etc. (ceva similar cu licențele parțiale de astăzi)
   • fotografia nu era considerată formă de creație artistică. Toate fotografiile erau în domeniul public cu excepția reproducerilor creațiilor literar artistice care intrau sub incidența limitărilor prevăzute de drepturile conexe menționate.
   • legea e prea veche pentru a mai produce efecte în prezent
2. Legea din 1923
   • recunoaște pentru prima dată dreptul de autor și dezvoltă prevederile legate de drepturile conexe
   • rezultat: toate operele publicate începând în 1923 erau în domeniul privat la apariție, trecând în domeniul public în anumite condiții prevăzute de lege
   • fotografia nu era considerată formă de creație artistică (nu există nici o mențiune despre fotografie în corpul legii). Toate fotografiile erau în domeniul public cu excepția reproducerilor creațiilor literar artistice care intrau sub incidența limitărilor prevăzute de drepturile conexe menționate.
   • conform unuia din principiile de interpretare a textului legilor, introducerea sub incidența legii a ceva ce legea nu a prevăzut explicit se poate face fie individual, de către instanță, la solicitări punctuale ale celor care consideră că operele lor dintr-un domeniu ne-menționat în lege pot fi considerate creații literar-artistice, fie de legislativ prin modificarea legii.
   • legea ajută în prezent la clarificarea cazurilor de tip FoP în sensul în care permitea reproducerea fără restricții a clădirilor și monumentelor dispuse în locuri publice. Prin urmare, toate clădirile și monumentele a căror imagine a fost reprodusă în perioada de valabilitate a legii sunt considerate în domeniul public și în cazul lor nu mai poate fi invocată FoP.
3. Decretul din 1956
   • recunoaște dreptul de autor și dezvoltă prevederile legate de drepturile conexe
   • recunoaște pentru prima dată „fotografia artistică”, ca formă de creație intelectuală (fotografia artistică presupune intervenția creativă și originală a artistului fotograf, nu doar simpla apăsare pe butonul aparatului foto. Vezi pe larg și la en:Fine-art photography). Toate fotografiile ne-artistice, de tip reprezentațional - instantanee, peisaje, portrete, etc. - nu intrau sub protecția legii.

Eu merg pe mâna lui. În același timp însă, pentru că părerile mele nu coincid cu mainstream-ul ro-wiki, prefer să nu intru în polemici pe această temă. Le țin pentru mine și respect ce e considerat astăzi ca fiind „oficial”. La urma urmei, partea bună a Wikipedia e că nu e scrisă odată pentru totdeauna. --Macreanu Iulian (discuție) 8 august 2016 22:42 (EEST)

D-le Măcreanu, o întrebare concretă: din punctul dv. de vedere mai are rost să-și consume cineva timpul să salveze restul din grămada fotografii la Commons, sau nu ? Este evident că fiecare care s-a implicat a făcut-o pe riscul propriu, dar mai înainte, din cauza unei evaluări - probabil eronate din punctul dv. de vedere a situației ați spus că veți lupta pentru fiecare dintre fișiere. O fi the way of the life, dar în ajutorul acestor imagini au venit la un moment dat câțiva care par că știu ce se petrece. Pot înțelege decizia de a nu le mai fi folosită în continuare acelor oameni expertiza și dorința de a o utiliza spre ajutorarea acelor fișiere, așa că dat fiind faptul că înafară de cele peste 200 de fotografii la care deja s-a intervenit (dovadă că nu timpul disponibil e problema), ar mai fi vreo câteva - destul de multe care necesită și ele ceva resurse, prefer să vă solicit un răspuns la obiect.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 9 august 2016 09:29 (EEST) P.S. Soluția logică deocamdată - din punctul meu de vedere, este de a mă opri cu intervențiile doar la cele pentru care Strainu sau Turbojet, au apucat să ofere sugestii.

Răspunsul meu e că fiecare dintre noi trebuie să aleagă liber pentru ce vrea să-și folosească timpul alocat pentru ro-wiki și să decidă ce merită făcut. E o alegere proprie. Eu am toată aprecierea pentru voi toți cei care v-ați implicat în acest proces, fără a avea, în același timp, de a face vreun reproș celorlalți.

Așa cum am mai spus, mare parte din problemele semnalate sunt reale și mare parte îmi aparțin. Eu voi continua să să completez informațiile cerute și, dacă te uiți atent la contribuțiile mele, se poate vedea că nu le-am lăsat baltă ci am intervenit la multe din ele și voi continua să o fac.

Mă bazez pe marele avantaj că Wikipedia nu e scrisă odată pentru totdeauna și chiar pentru fișierele care au fost deja șterse am revenit și am introdus informațiile relevante privind sursa lor, așa încât sunt optimist că multe vor fi reîncărcate. De aceea spun că nu e o tragedie, ci un proces normal - "the way of life", din care am avut multe de învățat. --Macreanu Iulian (discuție) 11 septembrie 2016 14:10 (EEST)

Constantin Christescu

Bună ziua, puteți confirma data nașterii și data decesului pentru acest general? Informațiile din infocasetă nu corespund cu alea din introducere. Am impresia că introducerea e greșită. Mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  vineri, 29 iulie 2016 17:11 (EET)

Corectat. --Macreanu Iulian (discuție) 29 iulie 2016 18:46 (EEST)

Dacă nu vă deranjez, încă o întrebare: care din aceste date trebuie folosite la wikidata, de la Constantin Costescu#Cariera militară? //  Gikü  vorbe  fapte  vineri, 29 iulie 2016 19:12 (EET)

Nu e nici un deranj, dar nu mi-e clar despre ce date e vorba. Dacă e să ne referim la datele calendaristice, cred că cel mai potrivit ar fi introducerea datelor pe stil nou - cele evidențiate după linia de fracție. --Macreanu Iulian (discuție) 31 iulie 2016 13:35 (EEST)

Da, asta am vrut să aflu. Scuze pentru ambiguitate. //  Gikü  vorbe  fapte  duminică, 31 iulie 2016 20:12 (EET)

La Marin E. Ionescu#Cariera militară, bănuiesc că ați scăpat un „1” și Ionescu a fost comandantul Diviziei 4 Infanterie până la 1/13 octombrie în loc de 1/3 octombrie? //  Gikü  vorbe  fapte  marți, 2 august 2016 12:00 (EET)

Corect. --Macreanu Iulian (discuție) 8 august 2016 21:18 (EEST)

Notificare

Vedeți că Jastrow vă sugerează indirect o soluție (oferită de fapt tot indirect de Turbojet la Cafenea) pentru a i se ridica mingea la fileu legat de foto de la Bordei Verde. (NB: la discuția despre File:1970 - Plugusorul in satul Bordei Verde.png) --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 4 august 2016 08:55 (EEST) P.S. S-ar putea poate pune: expoziție la Căminul cultural din Bordei Verde în anul x (având grijă să se respecte cei minim 10 ani pentru serii sau minim 5 ani pentru foto izolate).

Eu prefer să spun ce știu și ce creed despre respectivele imagini. Convingerea mea că se forțează de dragul demonstrației încadrarea lor în categoria „fotografii artistice”, ceea ce se poate vedea cu ochiul liber că nu sunt. Ele sunt simple poze ne-artistice, care nu erau protejate de vreun drept la data apariției lor. Tocmai pentru ca nu orice rezultat al unei simple apăsări pe declanșatorul unui aparat foto să fie considerată „creație intelectuală” (art. 1 din Decret), legiutorul a ținut să facă o distincția clară, atașând termenul „artistic” la cel de fotografie.

Pe de altă parte, putem ridica mingi false la fileu, poate că ar rezolva o problemă puctuală dar am deschide în viitor o cutie a Pandorei, când vom fi invadați de tot felul de expoziții de fotografie care au avut loc, cândva, prin cătunele României. --Macreanu Iulian (discuție) 8 august 2016 22:55 (EEST)

Mi-am făcut datoria de a vă semnala ce am crezut că vă poate fi de ajutor.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 8 august 2016 23:13 (EEST)

Dupa parerea mea ceea ce spune d-ul Macreanu este de bun simț. Problema este ca intr-o societate in care marea masa a populatiei nu mai are ce lucra din cauza lipsei cu desavarsire a ofertei de munca brute, care nu necesita studii de specialitate, s-a inventat creativitatea populara - a se citi - de masa - a apasatului pe butonul fotografic. Orice gibon cu un telefon mobil sau aparat profi care atarna de umar are aere de intelectual. Desigur ca exista si fotografie profesionista care trebuie protejata, dar marea majoritate este triviala. Toti care apasa pe bumb sunt azi proprietari intelectuali de fotografie. Asta desigur s-a nascut in America si mai apoi in Occident. Pe baza acestor cutume create artificial functionam la wiki si deci... trebuie sa ne conformam, chiar daca este o idiotenie specifica celor care ne dau lumina astazi. Ca orice lucru contra naturii va disparea la un moment dat, problema este daca noi vom mai trai pana atunci. Asybaris ^aport 8 august 2016 23:40 (EEST)

Sugestie

Discuția de la Commons despre ștergere este închisă din 14 august 2016, imensa majoritate a fotografiilor fiind deja salvate. Pagina este de atunci o arhivă, astfel că nu ar mai fi trebuit nimic scris în ea.

Dacă doriți să fie reanalizată o fotografie ștearsă, faceți o cerere la Commons:Undeletion_requests și motivați acolo de ce solicitați acest lucru.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 septembrie 2016 09:38 (EEST)

• La Commons:Undeletion requests/Archive/2016-08#File:1902 Armata Romaniei Marelui ei capitan - Coperta.png and File:1902- Armata Romaniei Marelui ei capitan - Sigla Armata Romana.png problema a fost lipsa informațiilor despre data decesului locotenentului Eliad, co-autor al cărții în calitate de autor al textelor
• La Commons:Undeletion requests/Archive/2016-08#File:1955 - Constantin (Bebe) Bratianu - fisa matricola penala.PNG se poate face o cerere de recuperare cu succes, date fiind noile informații pe care le aveți
• La Commons:Undeletion requests/Archive/2016-09#File:1911 Planul Urbanistic General al Capitalei.PNG and File:Planul Urbanistic al orașului București din 1911.PNG după ce au șters-o, și-au declinat competența în ceea ce privește restaurarea (dar au fost "competenți în a o șterge"), indicând continuare discuției la Commons:Village pump/Copyright.

Pentru a continua procesul de ținere la zi a evidenței procesului de updatare a informațiilor, am deschis aici pagina Utilizator:Accipiter Q. Gentilis/DelMacreanu, unde puteți scrie ce credeți de cuviință. Părerea mea e că vă dați singur cu stângul în dreptul modificând o arhivă care nu trebuie modificată și atrageți din nou atenția asupra problemelor de licențiere ale fotografiilor la care licențierea nu a apucat încă să fie updatată, în loc să deschideți discuții de cerere a revizuirii ștergerii doar pentru fotografiile șterse (care sunt foarte puține - dealtfel...).

Scrie clar la începutul paginii unde ați făcut completări:

„This deletion debate is now closed. Please do not make any edits to this archive. You can read the deletion policy or ask a question at the Village pump. If the circumstances surrounding this file have changed in a notable manner, you may re-nominate this file or ask for it to be undeleted.”

, astfel că cel mai oportun ar fi probabil să vă dați singur revert la modificările din 10 și 11 septembrie.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 septembrie 2016 09:38 (EEST) P.S. Pentru modele de punere a problemei la discuțiile de recuperare, dați search în arhivele din august și septembrie 2016 după „strainu” sau „gentilis”, pentru a accesa cererile de recuperare făcute de Strainu și de mine.

Întrebare

Bună dimineața,

În cursul scrierii articolului Corpurile Voluntarilor Români din Rusia mi-a venit în cap o întrebare legată de faptul că activitatea celui de-al doilea Corp de Voluntari - încadrată în Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus, se încadrează în același timp și în efortul de război al Regatului României dus pentru apărarea noilor granițe ale țării (acordul lui Brătianu pentru folosirea Legiunii în operațiunile antibolșevice a fost dat la Conferința de Pace e la Paris, doar după ce i s-a promis recunoașterea de către Kolceak a graniței pe Nistru). Vă întreb așadar dacă intenționați să dezvoltați o pagină separată legată de operațiunile militare de la granița de est și nord est, sau veți trata subiectul respectiv în Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920) ? Din punctul meu (de amator) de vedere, ceea ce s-a petrecut în vestul și nord-vestul României este indisolubil legat politic și strategic/ militar de ce s-a petrecut în est și nord-est, dar unii s-ar putea să comenteze că Marea Unire - conform redirectării actuale reprezintă Unirea Transilvaniei cu România și ce a fost legat de Basarabia este alt capitol. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 30 octombrie 2016 08:11 (EET)

Din punct de vedere strict metodologic portalul privind participarea României la PRM tratează evenimentele petrecute până la 28 octombrie/11 noiembrie 1918, când s-au încheiat oficial ostilitățile.

Metodologic, următoarea perioadă este 28 octombrie/11 noiembrie 1918 - 1 mai 1920 (data când este demobilizat Marele Cartier General și armata e trecută pe picior de pace), Din punctul meu de vedere și pentru această perioadă trebuie făcut un portal separat. Cum să se numească? Trebuie discutat. Eu am denumit perioada - într-o încercare de a fi cât mai neutru - Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920), având în vedere că războiul propriu zis se încheiase dar au continuat să se ducă acțiuni militare. Aceste acțiuni au avut trei componente principale

• în Transilvania și Ungaria
• în Basarabia
• în Bucovina

Referitor la termenul de Marea Unire el nu a fost un eveniment puctual ci un proces desfășurat pe parcursul anului 1918, încununat la Alba Iulia.

Poate reușesc cândva să fac un schelet al portalului, pentru a-i ajuta pe cei care vor să-l dezvolte. Pentru mine subiectul nu e de actualitate ci de perspectivă. Oricum, felicitări pentru dezvoltarea subiectului! --Macreanu Iulian (discuție) 30 octombrie 2016 08:33 (EET)

Ok, mulțumesc pentru răspuns. Ca prim pas va trebui făcut un ciot în locul actualului redirect Marea Unire.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 30 octombrie 2016 09:11 (EET)

Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)

Aveți dreptate cu Diviziile 12 și 13 Infanterie. Pe de altă parte, nici Divizia 1 Infanterie nu făcea parte din Corpul I Armată (România în anii Primului Război Mondial, vol. 1 p. 226). ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.27.104.120 (discuție • contribuții).

Îmi cer scuze, dar nu știu cine sunteți. Referitor la aspectele semnalate trebuie făcute următoarele precizări:

• ordinea de bătaie este cea din planul de mobilizare sursa fiind exact documentul emis de Marele Cartier General atunci (Ordinea de bătaie ...)
• Corpul I Armată avea în compunere Diviziile 1, 2 și 11 Infanterie
• la 1 septembrie 1916 compunerea de luptă a Corpului I Armată s-a modificat, fiind format din Divizia 13 și 23 Infanterie (informația pe care ați preluat-o dein RAPRM).

Oricum vă mulțumesc pentru intervenție și vă invit să vă alăturați proiectului. Este nevoie de oameni interesați.

Cu stimă --Macreanu Iulian (discuție) 16 noiembrie 2016 18:26 (EET)

Prefer anonimatul.

• Se prea poate. În acest caz avem de ales în a prezenta poate adevărul dat de o sursă primară și o inadvertență dată de o sursă secundară. Cred că știți ce vreau să spun cu asta.
• Conform acestei surse secundare, Corpul 1 Armată era format din Divizia 11, Divizia 2, Brigada 1 Călărași, trupe și servicii ale Corpului 1 Armată. Nu am calitatea de a stabili care spune adevărul și care greșește. Am prezentat situația pentru că poate sunt alte surse care pot confirma/infirma informațiile din cele două surse. De asemenea, conform aceleiași surse, în cadrul Armatei 1, pe lângă Corpul 1 Armată, mai intră în compunere Grupul Olt-Lotru, Divizia 13, Divizia 1 și Divizia 12. Poate ajută la ceva.
• Constat din această sursă că în componența Armatei 1 au intrat abia la 20 august/2 septembrie Corpul Olt (Grupul Olt-Lotru și Divizia 13 Infanterie) și Corpul 1 Armată (Diviziile 2 și 11 Infanterie). P 301 aceiași sursă.

Avem mult de lucru. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.27.104.120 (discuție • contribuții).

Nu vă împiedică nimeni să vă creați un cont și să vă atribuiți ce nick doriți dv., rămânând la fel de anonim ca și până acum.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 noiembrie 2016 20:35 (EET)

În primul rând mulțumesc pentru dorința de a vă implica. Referitor la anonimat nu am nici o problemă cu el, la urma urmei toți suntem anonimi aici lucrând sub diferite pseudonime. Poate nu ar fi rău să vă luați un astfel de pseudonim, pentru că IP-urile se schimbă și e mai greu să îți dai seama dacă stai de vorbă cu aceeași persoană.

Revenind la chestiune. E ca în povestea cu rabinul - toți au dreptate.

Ce pot să spun eu din experiența proprie despre gradul de încredere al surselor, clasamentul ar fi următorul:

• ***, România în războiul mondial 1916-1919, vol. I-IV, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1936
• Dabija, Gheorghe(general), Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol.I-IV, Tipografia „Lupta” N. Stroilă, București, 1932-1936
• Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
• ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989* Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
• Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
• ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
• ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
• ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Primele 3 sunt bazate pe sursele originale pe care nu numai că le citează dar le și prezintă în forma lor originală. Lucrarea lui Kirițescu este foarte bună dar trebuie luată cu rezerve la partea de date precise (nume de unități, comandanți, organizări etc.)

Cele două sinteze publicate după 89 (RAPRM și RRM) sunt compilații (de multe ori prin copiere selectivă și uneori tendențioasă) din primele. Asta nu înseamnă că nu sunt exacte ci doar că trebuie verificate.

Pe de altă parte au fost atât de multe reorganizări de-a lungul războiului, încât dacă nu se precizează la ce moment din timp se referă e posibil ca toată lumea să aibă dreptate. --Macreanu Iulian (discuție) 16 noiembrie 2016 20:52 (EET)

Mulțumesc pentru tot. Câteva cărți din lista prezentată le am și eu.

Tot făcând eu săpături în localitatea natală pentru a scrie o monografie, am obținut de la cineva un livret militar din 1916 în care se face referire la Regimentul 6 Călărași și Regimentul 2 Roșiori (probabil al doilea este rezultat din reorganizarea primului). Nu am găsit Regimentul 6 Călărași menționat în Ordinea de bătaie a Armatei României (1916). Înclin să cred că ar putea face parte ori din Brigada 1 Călărași, ori din Brigada 6 Călărași a căror compunere nu este detaliată. Problema este că niciuna din sursele de care dispun nu face referire explicită la Regimentul 6 Călărași. Aveți posibilitatea de a obține mai multe informații cu privire la acest regiment?

Deși nu ține de această perioadă, îndrăznesc o altă întrebare: puteți afla în ce monitor oficial a fost publicată legea asupra înaintărilor în armata de uscat din 8 noiembrie 1939? Cineva a folosit două programe legislative și nu le-a găsit, iar acum nu am acces la așa ceva.

Un ultim aspect. Urmărind discuția de aici mă gândesc că poate ajută dacă amintesc de Legea privind organizarea armatei (nr. 917 din 29 martie 1908, Monitorul oficial al României nr. 1 din 1 (14) aprilie 1908). Acolo sunt mențiuni cu privire la compunerea cavaleriei (art. 17), compunerea unităților mari (cap. VII) șamd.188.27.104.120 (discuție) 21 noiembrie 2016 20:49 (EET)

Regimentul 6 Călărași a făcut parte pe toată perioada războiului din Brigada 6 Călărași (înpreună cu Regimentul 5 Călărași). Brigada 3 Călărași reprezenta cavaleria Corpului III Armată cu sediul la Galați. Garnizoana de pace a regimentului era orașul Ploiești. La declararea mobilizării, regimentul era comandat de colonelul Constantin Costescu (a nu se confunda cu generalul cu același nume), fost adjutant regal.

Regimentul s-a înființat în anul 1895 prin transformarea fostului Regiment 12 Călărași (înființat în 1883). A primit drapelul de luptă la 10 mai 1883. Dislocarea subunităților la pace era următoarea:

• Ploiești - comandamentul regimentului, Escadroanele 1, 2 și de depozit
• Buzău - Escadronul 3
• Râmnicu Sărat - Escadronul 4.

Regimentul 2 Roșiori e o unitate distinctă de 6 Călărași, având garnizoana de pace la Bârlad. Până la adoptarea legii din 1908, roșiorii erau unități ale armatei permanente iar călărașii unități ale armatei nepermanente. După aceea această diferență a dispărut, rămânând însă cele în înzestrare, instruire și pregătire pentru luptă. Roșiorii erau și se considerau elita cavaleriei, folosind caii statului. Călărașii erau țărani care veneau la armată cu calul propriu.

Referitor la legea din 1908 ea are valoarea sa, dar pentru momentul 1908. Armata României a suferit modificări majore între momentul adoptării legii și intrarea în război (s-au creat 23 de divizii în loc de 15, peste 80 de regimente de infanterie în loc de 40, s-a desființat artileria locurilor întărite și a fost reorganizată pe alte baze etc.)

Referitor la legea înaintărilor în grad din 1939 nu o am, pot în viitor să încerc eventual să văd dacă o găsesc în vreo bibliotecă miltară. Mai aduceți-mi aminte peste 3-4 săptămâni. --Macreanu Iulian (discuție) 22 noiembrie 2016 05:53 (EET)

Cred că trebuie făcute niște clarificări că nu am înțeles anumite informații.

Regimentul 6 Călărași a făcut parte din Brigada 6 Călărași (prima frază) sau Brigada 3 Călărași (da doua frază)? Înclin să cred că e vorba de Brigada 3 Călărași și atunci se leagă cu informațiile de care dispun.

Nu văd Brigada 3 Călărași făcând parte din Corpul III Armată (1916-1918), dar văd că face parte din Corpul II Armată (1916-1918). Cred că a fost o eroare materială.

Detaliile despre regiment sunt foarte interesante și mă ajută mult. E posibil ca la realizarea articolului despre acest regiment să mai fie nevoie de niște ajustări cu privire la datele menționate.

Legătura din livret către Regimentul 2 Roșiori este cam ciudată, dar asta o voi desluși eu în timp.

Cred că aspectele legislative nu pot fi ocolite și, în măsura în care avem acces la actele normative, ar completa foarte bine articolele.

Voi reveni cu rugămintea legată de legea înaintărilor în grad. Mulțumesc mult de tot pentru răspunsuri. 188.27.104.120 (discuție) 22 noiembrie 2016 11:58 (EET)

Da, e greșeală de redactare - e vorba de Brigada 3 Călărși.

Am verificat și voi face corecturile la cele două corpuri - eroare materială.

Cum am spus, aspectele legilative menționate sunt relevante pentru un articol Regimentul 5 Călărași care să trateze tot ce ține de această unitate. Articolul Regimentul 5 Călărași (1916-1918) - din prezentul proiect - tratează strict participarea respectivei unități la PRM (va fi practic un sub-capitol al primului când acesta va fi creat). Pentru acest ultim articol, modificările legislative din 1908 au o mică relevanță. Mulțumesc pentru cele sesizate și spor la scris! --Macreanu Iulian (discuție) 22 noiembrie 2016 13:29 (EET)

PS - am găsit legea privind înaintările în armata de uscat din 1939 la Dacoromanica. (pagina 6431 din Monitorul Oficial al României. Partea 1, 107, nr. 259, 8 noiembrie 1939). --Macreanu Iulian (discuție) 23 noiembrie 2016 10:04 (EET)

Mulțumesc frumos. 188.27.104.120 (discuție) 22 decembrie 2016 15:35 (EET)

Întrebare

Bună seara.

Aveți din întâmplare la dispoziție ceva date suplimentare despre Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 ? M-ar interesa cu prec[dere ce s-a întâmplat exact în gară, deoarece actuala sursă Negrea din articol nu prea este ceea ce s-ar putea numi chiar o sursă ok. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 noiembrie 2016 20:11 (EET)

Din păcate nu am decât Istoricul grănicerilor... dar văd că l-ai folosit deja. Blogul lui Cristian Negrea e unul decent și în general bun de luat în seamă. El arată și de unde a luat cu precădere informațiile și deci care ar putea fi potențialele surse (arhiva Marelui Cartier General și lucrarea lui Stanescu Marin C., Armata română și unirea Basarabiei și Bucovinei cu România: 1917-1918, despre care nu am cunoștință.

Ce mi-a atras atenția e că Istoricul grănicerilor ... nu menționează nici un cuvânt de acest episod, fapt care mă pune pe gânduri și îmi readuce în minte un alt episod umfalt cu pompa de propaganda română și rusă: așa zisa batalie de la Hotin. Revin cu o convingere personală pe care am menționat-o și acolo: toată istoria acestor evenimente legate de Basarabia, implicarea Armatei României în Basarabia, ciocnirile cu bolșevicii etc., este puternic falsificată și contrafăcută atât de istoriografia română cât și de cea ruso-sovieto-moldovenească. Încă nu există (sau cel puțin nu cunosc eu) o lucrare scrisă fără patimă și bazată pe o cercetare temeinică a surselor originale (documentele din arhivele române, ruse și germane) despre această perioadă tulbure. Cum am spus și la Hotin, eu am studiat o parte din documentele din arhiva MCG și ele spunea o altă poveste și despre "vitejia ostașului român", și despre "înțelepciunea comandanților" și despre atrocități și despre "marea bătălie". Documente militare operative, seci, scrise atunci, la cald, necoafate. De aceea, personal am decis să nu mă implic deloc în subiectele legate de această problematică.

Spor la scris! --Macreanu Iulian (discuție) 25 noiembrie 2016 08:20 (EET)

Este evident că aveți dreptate în legătură cu umflatul cu pompa. Totuși, poate aruncați o privire pe articolul despre ce s-a întâmplat la Hotin așa cum este el scris acum. Am găsit printre altele și am inserat în articol datele unei lucrări din 1994 publicată în SUA și care are ca subiect tocmai analiza propagandei sovietice - inclusiv pe cea legată de respectivul eveniment.

• en van Meurs; Wim P. The Bessarabian question in communist historiography: nationalist and communist politics and history-writing; East European Monographs; Boulder; 1994; ISBN 978-08-8033-284-2

Ce este cât se poate clar însă, este că lămurirea acestor lucruri trebuie să o facă istoricii de meserie și nu un astfel de articol, care - oricât de obiectiv ar vrea să fie, nu se poate baza decât pe munca (bună sau proastă) de cercetare a altora (bașca - și mai ales, faptul că nu e scris de un om de meserie specializat în interpretarea evenimentelor din epcoca și zona geografică respectivă).

Acum eu înțeleg condițiile politice care fac în așa fel încât să nu poată fi tranșate unele teme, dar până vor ajunge ele (dacă vor ajunge vreodată) să fie tranșate, fiecare face ce poate. Alternativa de a nu face nimic, este aceea de a înghiți pe nemestecate informațiile furnizate timp de 100 de ani de istoricii sovietici și apoi ruși. Pe mine unul m-au revoltat (și de aici am pornit la scrierea articolului), comentariile inserate pe un forum militar de discuții despre eveniment, consemnate de niște vietnamezi.Acele comentarii se bazau pe cunoaștrea doar a informațiilor furnizate de propaganda sovietică. Dacă nu un vietnamez, măcar un român să afle care este stadiul actual al opiniilor - dintr-o arie cât mai largă.

Cât despre incidentul din 6 iunie din Chișinău, îmi este greu să cred că nu a existat. Sunt multe surse memorialistice care l-au consemnat, el fiind dealtfel consemnat și în lucrări scrise de unii care par că au avut de-a face cu istoria militară. Întrebările pe care mi le-am pus eu totuși, au fost însă următoarele:

• dacă nu cumva acel detașament nu a picat de fapt ca musca în lapte, fără ca să fi existat o intenție reală și gândită din timp la modul serios, de a fi folosit pentru scopul descris. Poate că evenimentul a fost "recuperat" de Istoria României într-un mod propagandistic, post factum
• ce au căutat efective atât de mici într-un teritoriu văzut ocupat de forțe potențial inamice, cu ordine de mărime mult superioare celor câteva unități deplasate de români, spre Chișinău ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 noiembrie 2016 10:59 (EET)

- Ca să mă exprim mai clar: e foarte bine ce faci, încercând să pui ce și în starea în care se găsește despre acele evenimente tulburi. Ne vina editorului că informațiile sunt așa cum sunt. După cum nici faptul că nu vreau să mă implic în lucruri despre care totuși îmi dau cu părerea nu e o atitudine tocmai lăudabilă, dar mi-o asum, din considerentele menționate.

- Eu nu spun că nu a existat ceva ci că e aproape imposibil de știut ce a fost cu adevărat. Faptul că mulți vorbesc despre el nu e atât de relevant. E ca Revoluția din 1989 - avem milioane de mărturii, cărți albume, monumente, revoluționari, teroriști. Cu toate acestea tot nu ne e clar ce a fost, cum a fost, cine și ce a fost. Dacă citești declarațiile zecilor de revoluționari din orășelul Cocoțați, de pildă, ajungi la concluzia că acolo aproape s-a desfășurat un război în toată regula. Ei nu vor recunoaște niciodată că în practică nu s-a întâmplat nimic, că au făcut aele declarații mințind unul pentru altul pentru a obține niște drepturi patrimoniale. Peste ani un editor de la Wikipedia le va găsi și va încerca să scrie un articol despre Revoluția din 1989 de la Cocoțați. Citind vraful de mărturii din arhivă și relatările din presa locală, văzând crucile din cimitirul local pe care va scrie "Erou din Revoluția din decembrie 1989" e convins că evenimentele trebuie să fi fost cu adevărat mărețe. Și va rămâne propabil perplex când bunicul său, contemporan cu evenimentele îi va spune că nu a fost nimic, doar au intrat unii în primărie, au aruncat portretul lui Ceaușescu și l-au dat afară pe primar.

- Revenind la situația din Basarabia în ianuarie 1918, cea mai bună comparație e cu ce se întâmplă acum în Siria, cu bolșevicii în rolul ISIS. Zeci de grupuri înarmate, cu loialități diferite și des schimbătoare, fiecare cu fieful său și toate mânate de aceeași dorință de a a puca o ciosvârtă cât mai consistentă din stârvul defunctului Imperiu Rus. Cum va fi și în Siria, istoria acelor vremuri au scris-o învingătorii, dar rescrisă de fiecare după victoria proprie: românii după 1918, sovieticii după 1944, moldovenii-sovietici și moldovenii ruși după cum a bătut vântul.

- Referitor la ce căutau acolo detașamentele de români. Eu știu ce căutau dar nu doresc să spun. Se găsește scris clar în documente. Dar poate că nu e de neglijat faptul că doar o săptămână mai târziu, trupele "aliate" sub mandatul "Coaliției internaționale de luptă anti-ISIL" (recte coaliția dintre Antantă și Puterile Centrale: Germania, Austro-Ungaria, Franța, Marea Britanie, Italia, România etc.) intrau în Siria (adică ce era atunci între Prut și Nistru) pentru restabilirea ordinii. Istoria e ciclică. Uneori favorabilă alteori nu. Spor la scris! --Macreanu Iulian (discuție) 25 noiembrie 2016 11:33 (EET)

Fișiere restaurate la Commons

Bună seara,

Au fost restaurate la Commons fișierele din această cerere. Din păcate restaurarea fișierelor nu restaurează automat și legăturile spre pagini, astfel că tot dv. vă revine ingrata sarcină să le reintroduceți, deoarece dv. știți unde erau folosite. Vă doresc toate cele bune. Al dv., --Turbojet 26 noiembrie 2016 21:27 (EET)

Mulțumesc mult pentru ajutor și efortul depus! --Macreanu Iulian (discuție) 27 noiembrie 2016 07:58 (EET)

Am actualizat legătura de mai sus, deoarece au arhivat cererea. --Turbojet 27 noiembrie 2016 10:22 (EET)

Propunere pentru ștergere a paginii Nicolae Botea (matematician)

Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul Nicolae Botea (matematician) creat de dumneavoastră poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Nicolae Botea (matematician) până se va ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului. Strainu (دسستي‎)  1 decembrie 2016 15:59 (EET)

Deși apare că ar fi făcut-ă de mine, țin să menționez că habar nu am de subiect și cum s-a ajuns în situația aceasta. Subiectul nu e din domeniul meu de expertiză, chiar nu știam de existența lui până acum, și nici stilul nu-mi aparține. Nu mă voi implica în discuție, pentru că nu mă pricep. Cu scuzele de rigoare. --Macreanu Iulian (discuție) 1 decembrie 2016 17:19 (EET)

Urare

Un Crăciun liniștit și luminat vă dorește. Uliul porumbar

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 decembrie 2016 20:29 (EET)

@Accipiter Q. Gentilis: Mulțumiri pentru cuvintele frumoase și te rog să primești aceleași urări de la mine și elfii mei. --Macreanu Iulian (discuție) 25 decembrie 2016 13:02 (EET)