Wikipedia

Medicament

(Redirecționat de la Medicamente)

Un medicament este o substanță chimică sau un amestec de substanțe (împreună cu excipientul sau excipienții, fiind un produs complex) care este utilizat pentru tratamentul (curativ), prevenirea (profilactic) sau diagnosticarea unei anumite boli.[1][2][3]

Metode de condiționare ale medicamentelor: comprimate cu eliberare prelungită (cu efect retard)
Metode de condiționare ale medicamentelor: comprimate (metilfenidat)

Pe de altă parte, substanța care este responsabilă de efectul terapeutic este denumită substanță medicamentoasă sau principiu activ, și trebuie făcută diferența dintre medicament și substanța cu efect terapeutic pe care acesta o conține. Știința care se ocupă cu studiul medicamentelor este denumită farmacologie,[4] iar ramurile acesteia, precum sunt farmacocinetica și farmacodinamica, sunt esențiale pentru studiul comportamentului medicamentelor și a interacției acestora cu organismele vii.

Medicamentele se obțin pornind de la substanțe chimice sau de la produse de origine vegetală, animală sau umană; acestea sunt transformate în medicamente cu ajutorul unor operații farmaceutice, iar știința care se ocupă cu formularea acestora se numește tehnologie farmaceutică sau galenică.[5]

Definire

modificare

Pe teritoriul statelor Uniunii Europene, prin lege definiția medicamentului (engleză medicinal product) este:[6]:36

„a) orice substanță sau combinație de substanțe prezentate ca având proprietăți de tratare sau prevenire a bolilor umane
b) orice substanță sau combinație de substanțe care poate fi folosită la om sau îi poate fi administrată fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcțiilor fiziologice prin exercitarea unei acțiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical”

În România, legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 prevede aceeași definiție pentru medicament.[7]:176

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, medicamentul este o substanță sau un produs destinat sau utilizat pentru studierea sau modificarea unui sistem fiziologic sau unei stări patologice, în interesul subiectului căruia i se administrează.

Căi de administrare

modificare
 
Testul de intradermoreacție la tuberculină; calea utilizată este cea intradermică (ID)
Articol principal: Cale de administrare.

Pentru a putea fi absorbit în organism, medicamentul trebuie să fie administrat, iar administrarea este procesul prin care medicamentul ajunge în organism. Administrarea medicamentelor se realizează prin intermediul formelor farmaceutice. Există mai multe moduri de clasificare a căilor de administrare, de exemplu: căi enterale (administrare orală), căi parenterale (administrarea directă în torentul sanguin) și altele căi (intranazal, topic, inhalator, rectal, etc).[8]

O altă metodă de clasificare a căilor de administrare este:

  • căi naturale - calea orală, sublinguală, intrarectală, respiratorie, oculară, intravaginală, uretrală, cutanată;
  • căi artificiale (injectabilă, parenterală), care se poate realiza:
    • la nivelul sistemului cardiovascular: intravenoasă, intraarterială, intracardiacă;
    • la nivelul seroaselor - calea intraseroasă: intraperitoneală, intrapleurală, intrapericardică, intraarticulară, intrarahidiană sau subarahnoidiană (LCR), intraventriculară (la nivelul ventriculilor cerebrali);
    • la nivelul țesuturilor:
      • calea extravasculară, care poate fi: subcutanată sau intramusculară;
      • calea intraosoasă (măduva oaselor spongioase, scurte sau late).

Forme farmaceutice

modificare
Articol principal: Formă farmaceutică.
 
Forme farmaceutice de uz oral: comprimate, capsule
 
Forme farmaceutice de uz parenteral: perfuzie (injectare intravenoasă)

Comprimatele sunt obținute prin compresie, este o compoziție farmaceutică solidă care conține o cantitate predeterminată de ingredient activ. Medicamentul  cel mai utilizat pe scară largă este sub formă de tablete, comprimate. Pacientul nu are nevoie de cunoștințe aprofundate – se administrează cu un pahar mare de apă. Administrarea este în condiții de siguranță: conțin un compus activ bine definit, astfel permite o dozare exactă în condiții de siguranță.

Comprimate în organism

Odată ce introducem un comprimat în organism este inginerat de sistemul digestiv. Aici comprimatele se descompun sub influența enzimelor digestive și cu mișcarea peristaltică a intestinului – acest proces este dezintegrarea comprimatelor – astfel, substanțele active eliberate pot fi absorbite de mucoasă.

Influențarea absorbției este esențială pentru a obține efectul dorit al comprimatelor, precum și pentru reducerea reacțiilor adverse. Prin urmare, au fost dezvoltate comprimate așa-numite cu eliberarea prelungită (retard),  care se descompun în intestin (intestinosolvent), care se descompun în stomac (gastrosolvent) și cu eliberare controlată.  Acestea sunt obținute în general prin metode de acoperire  (cu înveliș enteric care se dizolvă doar în intestin) sau cu alte metode alternative (tablete matrix sau sisteme de pompe osmotice).

De aceea este foarte important să citim prospectul, pentru că aceste medicamente speciale dacă le rupem în două sau le mestecăm, se deteriorează conținutul și nu se eliberează în mod așteptat substanța activă. Prin urmare, în cel mai bun caz, nu se obține efectul dorit. În alte cazuri, ingredientul activ eliberat mai rapid se absoarbe în cantitate mai mare și într-un timp mai scurt, astfel pot să apară simptome de supradozaj. Substanța activă dacă se absoarbe în părțile neadecvate ale sistemului gastro-intestinal (se deteriorează învelișul enteric) poate provoca leziuni în alte porțiuni ale tractului gastro-intestinal (stomac).

Clasificare

modificare
Articol principal: Sistem de clasificare anatomică, terapeutică și chimică a medicamentelor.

Există diverse criterii prin care se pot clasifica medicamentele.[9] În primul rând, conform metodei de eliberare, medicamentele se pot elibera pe bază de prescripție medicală sau să nu necesite o rețetă la eliberare (over-the-counter). De asemenea, există o deosebire între substanțele medicamentoase de dimensiune mică (moleculele „mici”), de obicei de origine sintetică, și substanțele biofarmaceutice (proteine recombinante, vaccinuri, produse din sânge, anticorpi monoclonali, etc). Medicamentele se pot clasifica pe baza modului de acțiune, a căii de administrare, a formei farmaceutice sau a efectelor terapeutice induse. Un sistem foarte des utilizat este sistemul de clasificare anatomică, terapeutică și chimică, ce atribuite majorității medicamentelor un cod ATC.[10] Organizația Mondială a Sănătății a publicat o listă a medicamentelor esențiale care nu ar trebui să lipsească dintr-un sistem medical.[11]

În funcție de aparate și sisteme

modificare

Medicamentele se pot utiliza pentru o acțiune la următoarele nivele sau funcții ale organismului:

Sistemul nervos central
anestezice generale, anestezice locale, sedative - hipnotice (benzodiazepine, barbiturice), stimulante psihomotorii, antipsihotice, medicația bolii Alzheimer, nootrope, antidepresive, antimaniacale, stabilizatoare ale dispoziției, anxiolitice, antiparkinsoniene, miorelaxante, analgezice opioide și antagoniști, tranchilizante, neuroleptice.
Sistemul autacoid
histamină și antihistaminice, serotonină, kinine, angiotensină, endotelină
Funcția hormonală
glucocorticoizi, mineralocorticoizi, hormoni tiroidieni și antitiroidiene, insulină, antidiabetice, glucagon, hormoni sexuali (estrogeni, progestative, testosteron, antiestrogeni, antiprogestative, antiandrogeni, gonadotropine), substanțe anabolizante
Metabolism
calciu și fosfați, reglatori ai homeostaziei minerale osoase (parathormon, vitamina D, calcitonină, glucocorticoizi, estrogeni), medicație pentru osteoporoză (bifosfonați, fluor)
Aparatul cardiovascular
digitalice și alte inotrop-pozitive (glicozizi digitalici, simpatomimetice, inhibitori ai fosfodiesterazei), vasodilatatoare pentru insuficiență cardiacă, antiaritmice, antianginoase (nitrați organici, β-blocante, blocante ale canalelor de calciu), antihipertensive (simpatolitice, vasodilatatoare directe, blocante ale canalelor de calciu, inhibitori ai sistemului renină-angiotensină-aldosteron, diuretice), medicație vasoactivă (vasodilatatoare, vasoconstrictoare)
Aparatul renal
diuretice, antidiuretice
Aparatul respirator
antiastmatice, antitusive, expectorante, decongestionante, bronhodilatatoare
Aparatul digestiv
antiulceroase, stimulante ale secrețiilor digestive, prokinetice, antispastice, antivomitive, antidiareice, laxative și purgative, medicație pentru boala Crohn
Sitemul circulator
antianemice, antitrombotice, hemostatice, hipolipidemiante
Aparatul genital
ocitocice, tocolitice, medicație pentru disfuncția erectilă, contraceptive
Sistemul osteoarticular
analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene, antireumatice specifice pentru poliartrită reumatoidă, medicație antigutoasă
Bolile infecțioase
chimioterapice antimicrobiene, antibiotice antibacteriene (cu spectru larg, antileproase, antituberculoase), antivirale, antifungice, antiparazitare (antimalarice, antihelmintice, antiprotozoarice, amoebicide)
Boli neoplazice
anticanceroase, imunosupresive
Piele (dermatologie)
dermatocorticoizi, topice antiinfecțioase, topice antiseptice, topice keratolitice, topice antiproliferative
Durere
antiinflamatoare nesteroidiene, analgezice, opioide, anestezice locale
Ochi (oftalmologie)
parasimpatomimetice, parasimpatolitice, simpatomimetice, simpatolitice, antiinfecțioase, antiseptice, glucocorticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene, antihistaminice, decongestive, antiglaucomatoase
Dinți (stomatologie)
antiinfecțioase
Pentru diagnostic
medii de contrast
Pentru intoxicații
antidoturi

Alte clasificări

modificare

Situație legislativă

modificare

Eliberare

modificare

Cu prescripție medicală (PRF)

modificare
PRF este abrevierea din limba engleză de la Prescription Record Form.

Se eliberează din farmacii doar pe bază de prescripție (rețetă) medicală. În general sunt medicamente care pot avea efecte adverse severe, mai ales dacă sunt administrate în mod irațional de către pacient și fără o supraveghere a evoluției bolii de către un medic.

Conform legislației din domeniul sanitar medicamentele cu prescripție medicală pot fi:

  • compensate - un anumit procent din prețul medicamentului este asigurat de la bugetul de stat (de exemplu medicamentele antineoplazice)
  • necompensate - prețul este suportat în întregime de pacient.

Fără prescripție medicală (OTC)

modificare
OTC este abrevierea din limba engleză de la Over The Counter.

Se eliberează din farmacii cu sau fără prescripție medicală. Din această categorie pot fi amintite: vitaminele, mineralele, analgezice ușoare (aspirină).

Situație economică

modificare

În România

modificare

În anul 2013, în România erau înregistrați 165 de producători de medicamente, cu o cifră de afaceri cumulată de 655 milioane euro.[12] În același timp, producția de medicamente în Europa era de peste 200 miliarde dolari anual, iar nivelul din România reprezenta doar 0,4% din total.[12] Cele mai mari state produ­cătoare de medicamente erau Elveția (peste 30 miliarde dolari), Germania (peste 20 miliarde dolari), Marea Britanie (peste 20 miliarde dolari).[12] În Ungaria, producția totală era de peste 2,5 miliarde dolari, iar în Bulgaria de 150 milioane dolari.[12]

În anul 2011, piața de medicamente era de 2,55 miliarde euro.[13]

În primele 11 luni din anul 2011, cele mai vândute medicamente au fost algocalmin (10,9 milioane de unități), nurofen (9 milioane) și paracetamol (7,8 milioane).[14]

În anul 2008, medicamentele cu cele mai mari vânzari au fost Neorecormon (insuficiență renală), Pegasys (hepatită), Preductal (cardio-vascular), Nurofen (analgezic), Zyprexa (schizofrenie).[15]

În anul 2008, cei mai mari jucători din industria medicamentelor erau Roche, Sanofi-Aventis, GlaxoSmithKline.[16]

În anul 2013, cele 1.600 de firme care aveau ca obiect de activitate distribuția de medicamente au realizat o cifră de afaceri cumulată de 23,4 miliarde lei (5,3 miliarde euro), în creștere cu 60% comparativ cu nivelul din 2008, cel mai bun an pentru economia românească.[17]

Piața de medicamente în milioane euro:

Note

modificare
  1. ^ Definition and classification of Drug or Pharmaceutical Regulatory aspects of drug approval Arhivat în , la Wayback Machine. Accesat 18 iunie 2019.
  2. ^ US Federal Food, Drug, and Cosmetic Act, SEC. 210., (g)(1)(B). Accesat 18 iunie 2019.
  3. ^ Directive 2004/27/EC of the European Parliament and of the Council of 31 March 2004 amending Directive 2001/83/EC on the Community code relating to medicinal products for human use. Article 1. Publicat 31 martie 2004. Accesat 18 iunie 2019.
  4. ^ Vallance P, Smart TG (ianuarie 2006). „The future of pharmacology”. British Journal of Pharmacology. 147 Suppl 1 (S1): S304–7. doi:10.1038/sj.bjp.0706454. PMC 1760753  . PMID 16402118. 
  5. ^ Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa (2017): Tehnologie farmaceutică, volumul 1, ediția a IV-a, editura Polirom, pag. 38; ISBN 9789734665792
  6. ^ Directive 2004/27/EC Official Journal of the European Union. 30 April 2004 L136; accesat pe 23 martie 2020
  7. ^ Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății Arhivat în , la Wayback Machine. Camera Deputaților din România. titlul Titlul XVII, Capitolul I, Art. 695 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat pe 23 martie 2020
  8. ^ Finkel, Richard; Cubeddu, Luigi; Clark, Michelle (). Lippencott's Illustrated Reviews: Pharmacology 4th Edition. Lippencott Williams & Wilkins. pp. 1–4. ISBN 978-0-7817-7155-9. 
  9. ^ „Drug Classes - Database”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în . 
  10. ^ „WHOCC - Purpose of the ATC/DDD system”, WHO Collaborating Centre for Drug Statistics Methodology, februarie 2018, accesat în  
  11. ^ „Essential medicines”. World Health Organization. Accesat în . 
  12. ^ a b c d Producția de medicamente, cenușăreasa din industria de sănătate. Fabricile „mușcă“ doar 28% din piața farma, 5 octombrie 2014, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 21 octombrie 2014
  13. ^ a b Piața de medicamente a spart pragul de 2,5 mld. €. Creșterea a fost de 30% în T4 din 2011, 12 februarie 2012, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 21 octombrie 2014
  14. ^ Românii au dat pe gât aproape 11 milioane de algocalmine. Topul celor mai vândute medicamente după volum, 6 ianuarie 2012, Ziarul financiar, accesat la 21 octombrie 2014
  15. ^ a b Cel mai bine vandut medicament a fost anul trecut Neorecormon, cu venituri de 36 mil. euro, 12 februarie 2009, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 21 octombrie 2014
  16. ^ Revin creșterile de două cifre în piața farma, 8 ianuarie 2012, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 21 octombrie 2014
  17. ^ Radiografia distribuției de medicamente, un sector care a câștigat 1,4 miliarde de euro în timpul crizei, 4 septembrie 2014, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 21 octombrie 2014
  18. ^ a b c d e f g h i j Euforia cresterilor puternice de pe piata de medicamente, care s-a dublat intre 2004 si 2007, a luat sfarsit, 12 ianuarie 2009, Ioana David, Ziarul financiar - cifrele se află în imagine, accesat la 21 octombrie 2014

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Medicament&oldid=16192481