Utilizator:Jean/Arhiva 1 - I 08 - 31 XII 08

Premiu

Premiul

Felicitări pentru asiduitatea şi calmul cu care continuaţi să contribuiţi în ciuda provocărilor şi scandalurilor din jurul dvs. --Strainu (Диckуциe) 14 ianuarie 2008 11:32 (EET)

Surse, note, referinţe

Încerc să răspund eu la întrebarea pe care aţi adresat-o utilizatorului Lucian GAVRILA.

• La secţiunea "Bibliografie" sunt cuprinse publicaţii referitoare la întregul subiect al articolului.
• "Notele" ajută la clarificarea unor afirmaţii precise din text.
• Legăturile spre pagini de internet din exteriorul Wikipediei se introduc la secţiunea "Legături externe", dar nu are sens să se repete la "Legăturile externe" sursele folosite la scrierea articolului, introducându-se doar acele surse suplimentare care pot fi utile pentru aprofundarea subiectului. ^{_GEO✍ 16 februarie 2008 20:30 (EET)}

Buna ziua. Ma alatur utilizatorului GEO, dandu-va acelasi raspuns. Cu stima,Lucian GAVRILA 16 februarie 2008 23:32 (EET)

Cal

Am descoperit două articole care ar trebui unificate sub titlul Cal domestic: Cal şi Calul domestic. Unificarea ar trebui făcută cu atenţie, ca să nu se piardă informaţie din nici un articol. Ce părere aveţi? Cu stimă, BlueMonday 6 martie 2008 12:34 (EET)

notabilitate

Cred ca va referiti la comentariul meu de la articolul Anca Sârbu. Acolo nu am pus sub indoiala notabilitatea, ci daca e cazul sa fie inclusa in "Wikiproiect Romania", proiect care mi s-a parut a contine biografii despre persoane mult mai cunoscute. In caz ca am gresit, imi cer scuze, ignorati comentariul. AMDATi 12 martie 2008 08:50 (EET) LE. Daca citeati cu atentie mesajul din acea pagina nu era nevoie sa-mi dati mesajul ala fara sens (ce inteleg eu prin notabilitate? ghici). AMDATi 12 martie 2008 12:57 (EET)

Biografia mea

Mult stimate Domnule Jean,

Dintr-o întâmplare cu totul neprevãzutã, am dat peste articolul dvs. cu privire la persoana şi activitatea mea ştiinţificã (parţialã) din Wikipedia. Sunt oarecum flatat de intenţiile dvs. deosebit de amicale şi vã mulţumesc din toatã inima pentru ele.

Totuşi vreau sã vã spun cã activitatea mea este cu mult mai bogatã decât aţi putut afla sau deduce dvs., ea desfãşurându-se pe mai multe planuri: Dipterele din familiile Sarcophagidae, Tabanidae, Stratiomyiidae şi crearea unei noi familii Bengaliidae etc; Hymenopterele Vespiforme din familiile Scoliidae, Vespidae, Chrysididae, Eumenidae, Psamocharidae etc.; entomoparazitologia asupra Oestridelor, Sarcophagidelor, Hipodermidelor etc.; combaterea miazelor în România provocate de Wohlfahrtia magnifica Schiner; biocartografia în sistemul internaţional Universal Transverse Mercator cu realizarea primului atlas al Calliphoridelor din România. Iar în ceea ce priveşte producţia mea ştiinţificã, ea se materializeazã în câteva sute de lucrãri, câteva monografii şi editarea unei reviste dipterologice "Fragmenta Dipterologica".

Cu cele mai sincere şi cãlduroase sentimente,

Dr. Andy Z. Lehrer

Îmi pare rău că trebuie să intervin. Aţi scos de la pagina Andy Z. Lehrer formatele puse de minisarm. Este acum o campanie de completare a paginilor cu referinţe la surse. Pentru a demonstra notabilitatea nu este suficient ca o persoană să fi desfăşurat o activitate prestigioasă, ea trebuie să fi fost desfăşurată „în luminile rampei”, adică să se vorbească despre el. Formatele puse de minisarm asta cereau: cine (monografii, ziare, TV) vorbesc despre Dr. Andy Z. Lehrer. Nu zic că nu sunt, ci că trebuie puse. Dacă dv. ştergeţi formatele fără să puneţi referinţele, vine altul care propune ştergerea paginii. Să nu credeţi că e o prostie a noastră. Pe en:wp s-a pus problema notabilităţii unei persoane care era laureata a premiului James Watt, echivalentul Premiului Nobel pentru tehnică, pentru că nu erau referinţe. Cum s-a mai spus: nu lista tratatelor dă notabiliate unui om de ştiinţă ci ziarele. Nasol. Şi încă ceva: liste cu titlurile comunicărilor ştiinţifice nu sunt material enciclopedic, că atunci am veni toţi cu CV-ul din dosarul de cadre. Al dv., --Turbojet 20 martie 2008 02:25 (EET)

Văd că iarăşi s-au scos formatele din articolul Andy Z. Lehrer, fără să adăugaţi surse privind notabilitatea. Când veţi realiza că notabilitatea e dată nu de activitatea subiectului, ci de cum se reflectă ea în public? Dacă nu aduceţi referinţe, lucraţi în zadar. Vă spun că unica sursă pe care aţi pus-o este o mică pomenire internă în cadru festiv, absolut insuficient. --Turbojet 23 martie 2008 00:18 (EET)

Am scris şi în pagina de discuţii a articolului. Criteriile de notabilitate sunt aici. Deci, dl. Andy Z. Lehrer poate fi încadrat la un om de ştiinţă/universitar cu o operă remarcabilă. Cine (care sursă) spune asta? Asta e întrebarea. Noi nu constatăm, examinând activitatea şi lucrările sale, că opera d-lui Andy Z. Lehrer este remarcabilă, trebuie s-o spună alţii (sursele). Sper că acum discutăm în altă lumină. --Turbojet 23 martie 2008 01:04 (EET)

Of, greu. Bineînţeles că sunt universitar şi mă doare sufletul că noi toţi lucrăm în obscuritate, faţă de fotbalist, care „lucrează” sub luminile „nocturnei”. Totuşi, voi fi avocatul diavolului. În lucrarea „un veac de entomologie” sunt citate zeci de persoane. Toate ar fi notabile fiindcă sunt citate acolo? Bănuiesc că nu. Ca urmare, sursa aia cam cade. Cu Diptera, cam la fel. Am numărat de 15 ori numele lui, dar aia e o listă imensă, de aproape 600 de pagini. Toţi ar trebui să aibă articole pe Wikipedia? Şi dacă extrapolăm la toate specialităţile, nu numai la entomologie? Şi toţi care au o listă de 100 de articole publicate sunt notabili? Şi uite aşa sunt făcute praf cam toate referinţele. Frazele din regulament pe care mă somaţi să le prezint sunt „lipsa surselor despre persoană”. Ar fi excelentă o monografie cu ISBN în care dl. Lehrer să aibă o pagină despre el, că de apariţii în cotidiene sau la TV nu cred că e rost. Sau vreun premiu ale vreunei academii. Sau nişte ordine sau medalii. Şi acum despre dl. Lucian Gavrilă. Dacă totul s-ar reduce la situl la care m-aţi trimis, aş zice că e doar „cineva care a fost membru în nişte comisii şi a condus una”. Cât de mare, cât de importantă? Vedeţi cât de obscuri suntem? Deci trebue surse care să spună explicit: „dl. Cutare a fost mare pentru că a făcut cutare şi cutare”. Şi nu surse de genul „eu am făcut cutare şi cutare”, cum sunt paginile web personale. Şi doar din „dl. Cutare a făcut asta” nu rezultă pentru toată lumea că ar fi mare. Îmi pare rău, sper să găsiţi surse. Eu nu am găsit pentru conducătorul meu de doctorat, dacă îmi înţelegeţi poziţia. Problema este că mulţi nu s-au preocupat de imaginea lor, considerând că recunoaşterea lor e automată. Bun, acum închid, mai vorbim mâine. Noapte bună. --Turbojet 23 martie 2008 03:30 (EET)

Am urmărit de pe margine mica dispută pe care o aveţi cu Turbojet şi am văzut cât suflet aţi pus în argumentaţie. Deşi sunt cu totul în afara problemei (nu sunt nici doctor, nici cadru universitar, nici biolog, nici cercetător), am zis că poate merită să intervin ca să mai aflaţi o opinie "wikipedistă". Dacă fac rău îmi cer scuze şi îmi puteţi ignora liniştit mesajul.

Din câte mi-am putut da seama, aveţi probabil foarte mare dreptate atunci când susţineţi că dl. Lehrer este mult peste criteriile minime de notabilitate cerute de Wikipedia. Observaţi însă că Turbojet n-a contestat niciodată meritele d-lui Lehrer, ci a cerut doar surse externe, neutre şi credibile care să le ateste. Oricât aş simpatiza cu poziţia dumneavoastră trebuie să-i dau dreptate lui Turbojet: într-adevăr, Wikipedia nu are nicio intenţie de a prezenta adevărul, ci numai poziţiile recunoscute extern ca prezentând adevărul. Ca atare, oricât ar părea de absurd pentru un cunoscător, chiar sunt necesare surse externe recunoscute care să prezinte persoana respectivă ca fiind notabilă. Poate pentru dumneavoastră ca şi insider este de la sine înţeles că a fi menţionat în lista X sau Y este o onoare fantastică de care doar puţini au parte -- dar trebuie să înţelegeţi că noi, outsiderii, avem nevoie de surse care să indice acest fapt. Sunt convins că este frustrant pentru dumneavoastră să treceţi prin acest proces, dar gândiţi-vă cum ar fi să consultaţi un articol dintr-un domeniu care nu vă este familiar şi să vă tot întrebaţi de ce Dumnezeu este atât de important Xulescu doar pentru că este inclus în lista Cutare. Pe de altă parte, dacă prezentaţi un lanţ al notabilităţii care se încheie cu dl. Lehrer nu mai aveţi grija unui Turbojet sau a unui Gutza pe viitor: dacă Academia cutare consideră Lista cutare ca fiind autoritativă, iar dl. Lehrer este inclus în listă, orice argumente sau discuţii viitoare cad de la sine. De altfel cam asta e logica internă a proiectului: să convingem chiar pe un neavenit de meritele informaţiilor pe care le prezentăm. --Gutza _D^D+ 23 martie 2008 03:50 (EET)

Nume de animale şi plante

Bună ziua. Am fost sfătuit de Bekuletz să mă adresez dvs. cu această întrebare. Sper că mă puteţi ajuta; am nevoie de denumiri pentru a le include aici. Mulţumesc mult. //Gik ü _{dă semnal} 20 martie 2008 13:37 (EET)

Formate avertizare

Acele formate pot fi puse de oricine şi scoase de oricine, nu trebuie neapărat ca numai administratorii să ia o decizie în acest sens. Deci, oricine poate efectua astfel de modificăei. Numai bine, Sebi ^世美 21 martie 2008 11:22 (EET)

Autobiografie

Iertaţi-mă că vă răspund cu întîrziere.

Am exagerat spunînd că articolul Andy Z. Lehrer este autobiografic. La momentul acela mă uitasem doar la istoricul articolului şi văzusem că a contribuit şi utilizatorul Falco. Adevărul este totuşi că d-l Lehrer a adăugat cîteva paragrafe consistente (la 20 martie), ceea ce face ca articolul să fie parţial autobiografic. E vorba de paragraful unde scrie ce proporţii are teza de doctorat, şi cele unde vorbeşte despre întîietatea pe care a avut-o în studiul familiei Sarcophagidae şi grupului Bengalia.

Dar repet, asta nu este o încălcare a politicii Wikipedia. Autobiografiile sînt doar nerecomandate, nu şi interzise. — AdiJapan 23 martie 2008 05:14 (EET)

Dicţionarul specialiştilor

Vă mulţumesc că v-aţi spus părerea despre un om care, atunci când i s-a cerut, a răspuns la solicitarea industriei ţării şi a fost recunoscut pentru asta prin ordinele alea, care au fost date pe merite tehnice, nu politice. Spre deosebire de un continuator de şcoală, el este întemeietor de şcoală. Că apare în puţine surse, este tragic faptul în sine. Totuşi, Dicţionarul specialiştilor este absolut de încredere, a apărut într-o editură de încredere, are ISBN. Vă sugerez să-l căutaţi şi pe dl. Lehrer acolo (n-am cartea la îndemână, doar scanările de mai jos şi scanările personalităţilor despre care vreau să scriu articole). Şi fiindcă aţi fost sarcastic, vă răspund la fel: cei despre care intenţionez să scriu n-au prins muşte. Iar D-lui Bitang, degeaba i-aţi pus wikilinkuri, nu este notabil, cât a fost el de director.

Al dv., --Turbojet 23 martie 2008 20:56 (EET)

Lovitura de graţie de care m-am temut a venit , muştele. Mă recunosc învins, dar înainte vreau să vă spun că muşte sunt pentru nespecialişti, asta elegant ca să nu fiu blocat, pentru tot globul de la studenţii din anul I până la academicieni, specialişti în biologie sunt Calliophilidae, pe tot globul, da. Au şi o fasciculă de faună Vol XI, fasciula 12 editată de Editura Academiei Române. Eu ce să fac dacă academia se ocupă cum ziceţi dvs. de muşte. Şi orcum este zic eu mai de prestigiu Editura Academiei decât Editura tehnică. Cu stimă. Nu am vrut să jignesc pe nimeni, mă refer la profesorul din articolul dvs., dar sunt obligat să îmi apăr punctul de vedere.

Şi ce să fac eu dacă Editura Academiei editează şi alte fascicule, în care noi toţi avem articole, dar acele articole nu ne fac notabili pentru că nu vorbesc despre noi, ci publică doar lucrările noastre? Aşa cum v-am pus eu un scan, îmi puteţi pune şi dv. unul cu notiţa biografică apărută în Editura Academiei, în care se înşiră premiile, ordinele, medaliile şi alte elemente ieşite din comun ale subiectului. Ce e aşa greu? --Turbojet 23 martie 2008 22:31 (EET)

Editorii

Mă tem că interpretaţi litera regulamentului într-un alt fel decât s-a intenţionat. „Editorii” suntem toţi, nu doar cei care editează un anumit articol. Dacă ăsta ar fi criteriul, mă duc şi pun sau scot acolo o virgulă, dar ar fi o chestiune de neseriozitate. Şi în cazul ăsta n-are nimic de-a face cu cele 5000 de exemplare, că nu este un autor de beletristică. Lexiconul Tehnic Român a fost editat în numai 2800 de exemplare şi mai toţi autorii sunt academicieni. Şi criteriul de 5000 de exemplare nu este absolut, spiritul regulamentului este că nici 10000 de broşuri de maculatură plătită nu asigură notabilitatea.

Repet: Dl. Lehrer este notabil, însă wikipedia cere ca acest lucru să fie demonstrat pentru toată lumea. De ce vă e greu să faceţi asta citând surse uşor verificabile? Repet încă odată (am mai spus-o în discuţia articolului): nu putem lăsa nici măcar specialiştii să facă afirmaţii proprii („v-o spun eu” = cercetare originală). Singurul avantaj pe wikipedia a unui specialist este că poate selecta sursele pe care vrea să le prezinte. Nu ducem un război personal, Lehrer vs. Creţa, ci încercăm să impunem nişte standarde de surse şi verificabilitate. Această cerinţă n-a fost bine înţeleasă pe ro:wp până acum trei luni, de aia sunt atâtea articole necorespunzătoare şi de aia oamenii s-au obişnuit să scrie fără să se preocupe de verificabilitatea afirmaţiilor. Bine, vorbim altădată. --Turbojet 23 martie 2008 23:40 (EET)

Concluzie nu finală

Se pare că am ajuns de unde am plecat. Este bine.--Jean 23 martie 2008 23:50 (EET)

Lehrer

Domnule Jean, cred că nu faceţi bine să-l comparaţi pe Andy Z. Lehrer cu alte persoane care au articol în Wikipedia. Motivul este următorul: faptul că avem un articol despre o anumită persoană nu înseamnă că acel articol va supravieţui. Chestiunea notabilităţii este relativ nouă la ro.wp (abia de cîteva luni vorbim intens despre ea), deci este foarte probabil că în viitorul apropiat vor fi şterse o mulţime de articole pentru lipsa notabilităţii. Nu ştiu dacă urmăriţi Wikipedia:Pagini de şters, dar vă asigur că mai mult de jumătate din discuţiile de acolo se referă la notabilitatea subiectelor, şi dintre acestea aproximativ 80%-90% duc la ştergerea articolelor respective. Puteţi verifica în arhivele recente: martie 2008, februarie 2008 etc.

Ce vreau să spun este că argumentul relativ --- de forma „şi Cutărescu are articol, şi nu e chiar notabil” --- nu vă foloseşte. Ca să spun aşa, craca pe care v-aţi urcat s-ar putea să fie uscată. Cînd articolul despre Sorin Cerin şi altele vor fi şterse ce veţi face? Apropo de Sorin Cerin, sînt aproape sigur că acel articol va fi şters, pentru că notabilitatea sa nu poate fi dovedită nici prin cărţile pe care le-a publicat (pe propriii bani probabil) şi nici pe controversa în care a fost implicat, controversă de care azi nu mai vorbeşte nimeni, deci a fost o ştire trecătoare, fără importanţă enciclopedică.

De asemenea, vă rog să nu judecaţi textul regulamentului după litera lui. Şi pe acela tot noi l-am scris şi nu e perfect, nu e o lege. Este doar un ghid orientativ din care se înţelege cam pe unde tragem linia între notabil şi nenotabil.

Dumneavoastră, dacă doriţi într-adevăr să demonstraţi notabilitatea lui Andy Z. Lehrer, trebuie să vă bazaţi argumentaţia pe surse externe. Trebuie să arătaţi că activitatea ştiinţifică a d-lui Lehrer a avut un impact semnificativ asupra entomologiei, că taxonii pe care i-a propus au fost acceptaţi măcar de o parte semnificativă a comunităţii ştiinţifice, că lucrările sale sînt într-adevăr apreciate de confraţii săi. Sau, în termeni generali, trebuie să aduceţi surse din care să reiasă că activitatea d-lui Lehrer este suficient de remarcabilă pentru ca biografia sa să fie inclusă într-o enciclopedie de calitate.

M-am exprimat de mai multe ori în favoarea d-lui Lehrer, dar din păcate m-am bazat pe afirmaţiile sale şi nu pe surse independente. Acum am ajuns la concluzia că taxonii propuşi de d-l Lehrer nu sînt tocmai acceptaţi de restul entomologilor, iar lucrările sale sînt în majoritatea lor publicate în propria sa revistă, Fragmenta Dipterologica, ceea ce sugerează că este posibil ca acele lucrări să nu fi fost evaluate şi verificate tocmai just. Lucrările ştiinţifice oneste, v-o spun din experienţă, se publică la reviste independente de autori şi se verifică de către editori asupra cărora autorii nu au nici o influenţă. De fapt, după cum probabil ştiţi, evaluarea se face în mod anonim: autorul nu va şti niciodată cine i-a evaluat lucrarea.

În concluzie, nu vă pierdeţi timpul cu tabele şi comparaţii, ci încercaţi să găsiţi surse exterioare Wikipediei, independente de persoana d-lui Lehrer, care să-i ateste în mod clar notabilitatea. — AdiJapan 26 martie 2008 12:23 (EET)

Referitor la alineatul 5 unde scrieti că „Acum am ajuns la concluzia că taxonii propuşi de d-l Lehrer nu sînt tocmai acceptaţi de restul entomologilor........” vreau să vă spun că afirmaţiile dvs. nu corespund realităţii. În subcapitolul "Specii noi descoperite"" din articolul Andy Z. Lehrer pentru familia Bengaliidae din 53 de specii postate, 48 de specii se regăsesc în Index to Organism Names (ION) cu adresa: http://www.organismnames.com/. 48 de specii. Dvs. trebuie să vă informaţi din surse de încredere, şi în nici un caz din ce se scrie pe wiki engleză. Vă daţi seama că afirmaţiile dvs. sunt luate ca certe de toţi utilizatorii de pe Wiki ro. --Jean 27 martie 2008 08:01 (EET)

Din cîte văd la situl pe care mi-l indicaţi, numele speciilor pot fi introduse în baza de date printr-un simplu formular [1]. E suficient să scrii un articol despre specia X şi apoi să completezi formularul. Dar asta nu înseamnă că numele acelea sînt acceptate de comunitatea ştiinţifică. Dacă greşesc vă rog să-mi spuneţi. Pentru a dovedi că numele au fost acceptate trebuie aduse citări ale lucrărilor (articole, monografii etc.) în care alţi specialişti utilizează acele nume. Este valabil şi pentru noua clasificare propusă de d-l Lehrer: trebuie surse din care să rezulte că această clasificare a fost adoptată de entomologi. De-asta tot vorbim de surse independente.

Recunosc că n-am cunoştinţele necesare pentru a analiza situaţia, de aceea încerc să intervin cît mai puţin în discuţie. Dar pe dumneavoastră vă rog să faceţi o evaluare cît mai obiectivă a subiectului. — AdiJapan 27 martie 2008 14:46 (EET)

Am înţeles ce doriţi şi mi se par corecte întrebările. Despre citări ale speciilor în lucrări de specialitate am să caut aşa ceva. Despre sait o să mă interesez, dar cred că după ce complectezi formularul specia nu intră automat în nomenclator ca la Wiki ci este un comitet, un for, care îşi dă acordul. Apoi speciea trebuie să i se adauge locul în clasificarea generală (încrengătură,ordin,familie, gen, care cred că nu o face autorul fişierului trimis ci specialiţtii care aceptă sau nu fişierul trimis. Voi verifica. --Jean 28 martie 2008 10:09 (EET)

Referitor la revistă. Ea este realizată ca oricare alta realizată de o persoană sau un grup de persoane ale unei instituţii, in mod legal şi mai ales, în conformitate cu prevederile Codului International de Nomenclatura Zoologica, art. 8, fiind recunoscută de Zoological Record (vezi Fragmenta, 2006, nr. 4). De aceea, ea nu poate fi niciodată negată sau neluată in seamă de către entomologi. --Jean 28 martie 2008 10:47 (EET)

Telefon?

Am vrut să vă răspund pe larg pe pagina de discuţie despre dl. Lehrer, dar mi-am dat seama că o conversaţie ar fi mult mai productivă şi mai expeditivă. Mă puteţi contacta via e-mail chiar în această seară ca să schimbăm numere de telefon, dacă sunteţi dispus să căutăm o soluţie în acest fel. --Gutza _D^D+ 29 martie 2008 00:46 (EET)

Paşte

Mulţumesc pentru urări. Într-adevăr, în Japonia e ora 3 noaptea acum, dar dacă n-aş şti din România că azi e Paştele n-aş avea nici cel mai mic semn...

Vă urez şi eu un Paşte fericit! — AdiJapan 26 aprilie 2008 20:52 (EEST)

Hypogastrura manubialis

Ziceţi că: Specie de 2 mm lungime. Coloritul. Coloritul este albastru închis, sau violet închis. Se întâlneşte în spaţiile unde se cultivă ciuperci.

Specie de ce? de viermi, de gândaci sau de păsări colibri? Nu toţi suntem specialişti pentru a ne imagina.

Dacă vă propuneţi să scrieţi un articol, ca în cazul articolului Hypogastrura manubialis, vă recomand să concepeţi acel articol într-un editor de text pe calculatorul dumneavoastră, să îl finalizaţi, să îl corectaţi, şi când sunteţi sigur că nu mai are greşeli să îl introduceţi în enciclopedie. Idealul ar fi să îl introduceţi a doua zi, când recitindu-l, cu siguranţă că veţi mai găsi ceva de corectat, care v-a scăpat în ziua precedentă (diacritice, acorduri gramaticale).

Dacă lucraţi direct pe articol, încercaţi să folositi butonul Arată previzualizare după ce faceţi o editare, pentru a vedea dacă rezultatul este cel dorit, şi abia după ce sunteţi mulţumit de aspect, să Salvati Pagina. Este o recomandare care ajută la păstrarea istoricului paginii într-o formă mai concisă şi permite în viitor identificarea editărilor de calitate.

Vă recomand să recitiţi şi Wikipedia:Cum scriu un articol, Wikipedia:Manual_de_stil şi Wikipedia:Ce nu este Wikipedia.

Cu stimă, --Miehs 27 aprilie 2008 18:59 (EEST)

Presupun că vă referiţi la actuala programă de clasa a 9-a. Eu am absolvit clasa a 9-a în 1969. Nu cred că atunci era în programă. Sau, poate, a uita este omenesc. Unii specialişti într-un domeniu pretind, în subconştientul lor, ca toţi oamenii să fie la nivelul lor de cunoaştere (în domeniul lor de specializare), deşi dacă li s-ar cere să fie ei la nivelul specialiştilor din alt domeniu, ar afirma cu certitudine că este o idee absurdă.

Practic, dumneavoastră îmi pretindeţi să citesc alte cărţi spre a vă înţelege articolul. Dacă le citesc, nu mai am nevoie de articolul dumneavoastră. E de presupus că un articol de Wikipedia este suficient de complet pentru a fi înţeles fără bibliografie suplimentară. Deci, se scrie pentru profani şi nu pentru specialişti. Exemplu articolul Vulpe. Începe astfel: Vulpea, mamifer carnivor, cu numele ştiinţific Vulpes vulpes crucigera, este încadrată sistematic în familia Canidae, alături de lup, câine, şacal, enot etc.

Dacă începea ca articolul dumneavoastră, atunci când v-am scris prima dată, ar fi fost astfel: Vulpea are circa 60 cm şi trăieşte în pădure. Văd că aţi mai completat textul, dar spre a respecta regula din Wikipedia, prima frază ar trebui să arate cam aşa:

Hypogastrura manubialis este o specie de insectă din ordinul Colembolla, de 2 mm lungime.

Vă doresc spor la muncă, şi nu uitaţi că nu toţi oamenii sunt specialişti în domeniul dumneavoastră. (Dar nici dumneavoastră în al lor). Toate cele bune, --Miehs 27 aprilie 2008 19:42 (EEST)

Pe Google, Hypogastrura manubialis apare de 3 ori (din care o dată e chiar articolul în cauză), în schimb "Hypogastrura manubrialis" (cu un r în plus) apare de 79 de ori. N-o fi vreo eroare la articolul dumneavoastră? Întreb şi eu, aşa, ca un profan. --Miehs 27 aprilie 2008 21:21 (EEST)

Invitaţie la discuţie

Seara bună Jean! Dat fiind că te-ai înscris în lista participanţilor la reuniunea wikipediştilor şi pentru că se apropie data întâlniri, te invit să participi la discuţia legată de organizare. S-a propus deja o locaţie. Aşteptăm şi părerea ta. O seara placută!--FeodorBezuhov | Discuţie 8 mai 2008 20:03 (EEST)

Reuniunea Wikipediştilor, ultimele pregătiri

Bună ziua Jean! Iată informaţiile privind reuniunea wikipediştilor de pe 17 mai 2008:

Data: sâmbătă, 17 mai 2008

Loc de întâlnire: Intrarea în parcul Cismigiu din str. Ştirbei Vodă

Ora întâlnirii: 12:00

Loc de desfăşurare: Terasa Derbarcaderul din parcul Cişmigiu

Vremea: 20 C°

Te invit să confirmi participarea ta sigură la reuniune având în vedere detaliile de mai sus. Pentru mai multe informaţii privind dezbaterile, întră aici.

Al tău coleg, FeodorBezuhov | Discuţie 13 mai 2008 18:51 (EEST)

Legat de intalnire, revin cu:

• un raspuns despre Enciclopedia Romaniei: gasiti aici o discutie despre acest subiect;
• si cu o intrebare despre un comentariu pe care l-ati facut ieri: ziceati ca exista niste probleme in categoriile de Biologie, dar ca nu vreti sa le rezolvati dvs. Poate v-as putea ajuta?

-- Jokes Free4Me 18 mai 2008 16:12 (EEST)

Categorii legate de biologie si Discuţie Categorie:Biologie

Se pare ca aparitia unor noi articole a generat o structura cat de cat acceptabila pentru categorii (puteti vedea arborele categoriilor pornind de la biologie aici). Cam asta era filozofia de la wikipedia engleza: nu trebuie sa ne chinuim sa cream categorii, preventiv, pentru tot ce urmeaza sa fie catalogat, atata timp cat nu avem articole. Cand vor aparea articolele, structura de categorii se va putea construi pe baza a ceea ce exista deja. Ideea de baza e ca arborele categoriilor poate fi modificat foarte usor. Daca aveti sugestii de modificari in structura existenta, dar nu vreti sa le rezolvati dvs, puteti sa ma contactati fara nicio grija.

La sectiunea sistematica, vad ca au aparut categorii generale, pentru unele dintre unitatile taxonomice. De exemplu: Categorie:Regnul Animalia sau Categorie:Agaricaceae (ca sa nu vorbesc despre Categorie:Regnul Plantae, care pare deja bulimic!). Parerea mea este ca la inceput nu sunt necesare categorii pentru increngatura, ordin si gen, cel putin pana se aglomereaza situatia. In schimb, ideea cu informatiile despre un ordin (cate familii cuprinde, cate au articole, si pentru o anumita familie cate articole despre genurile sale exista deja) ar trebui sa fie accesibila din pagina ordinului, nu din categorie. Categoria este doar o modalitate de a grupa laolalta articole despre subiecte inrudite, cand acestea nu pot fi accesate usor unul din altul. Daca nu sunteti de acord cu aceste pareri, sunteti binevenit sa va exprimati ideile in pagina mea de discutie, si sper sa ajungem la o perspectiva comuna.

Cat despre "ramificarea excesiva a categoriilor", nu cred ca ar fi o problema. en:Wikipedia:Don't worry about performance.

Despre inconsecventa lui GEO, v-as sfatui sa nu o mai luati in seama. Nu merita. Mai bine lucrati constructiv, la articolele dvs. In schimb, daca exista surse care sa sustina de exemplu conceptii creationiste in biologie, ati putea sa insistati si eventual sa ridicati problema la Discuţie Wikipedia:Sfatul Bătrânilor‎ sau la Wikipedia:Reclamaţii.

La Wikipedia:WikiProiect Biologie/Reorganizare am inceput o reanaliza a situatiei. Inca nu este gata, dar pentru inceput ati putea sa va exprimati parerea despre articolele mentionate la inceputul tabelului 5, ca sa vad daca nu cumva parerile mele despre cum ar trebui categorisit fiecare articol sunt neavenite... Am pastrat special ultima coloana pentru "feedback". (Apropos de pagina asta, inca nu imi este clar la ce "tabel cu 6 coloane" va refereati.)

Si o ultima idee: daca aveti vreodata nevoie de "cineva cu cunoştinte de internet", puteti apela oricand la mine. Va ajut cu cea mai mare placere (cu conditia sa am timp sa intru pe wikipedia). In cazuri nelegate de wikipedia, puteti sa-mi trimiteti si e-mail. Sper doar sa va pot raspunde in timp util. -- Jokes Free4Me 19 mai 2008 21:20 (EEST)

Răspuns

Problema	Textul discutat	Răspuns
1	Se pare ca aparitia unor noi articole a generat o structura cat de cat acceptabila pentru categorii (puteti vedea arborele categoriilor pornind de la biologie aici).	-
2	Cam asta era filozofia de la wikipedia engleza: nu trebuie sa ne chinuim sa cream categorii, preventiv, pentru tot ce urmeaza sa fie catalogat, atata timp cat nu avem articole. Cand vor aparea articolele, structura de categorii se va putea construi pe baza a ceea ce exista deja.	1
3	Daca aveti sugestii de modificari in structura existenta, dar nu vreti sa le rezolvati dvs, puteti sa ma contactati fara nicio grija.	Modificarea categoriile mie îmi ia foarte mult timp şi apoi vine cineva care cu mare uşurinţă le modifică altfel ţi iată o muncă în zadar. Am experienţă în acest domeniu.
4	La sectiunea sistematica, vad ca au aparut categorii generale, pentru unele dintre unitatile taxonomice. De exemplu: Categorie:Regnul Animalia sau Categorie:Agaricaceae (ca sa nu vorbesc despre Categorie:Regnul Plantae, care pare deja bulimic!).	Aici la categoria taxonomie sunt singurele categorii care corespund unei logici. Dacă interveniţi aici nu o să faceţi decât să amplificaţi lipsa de ordine şi erorile deja existente
5	Parerea mea este ca la inceput nu sunt necesare categorii pentru increngatura, ordin si gen, cel putin pana se aglomereaza situatia.	Mă rog faceţi dvs o împărţire cum credeţi. Împărţirea organismelor în unităţi taxonomice s-s făcut de la Linee încoace şi tot aşa se face ţi astăzi.
6	In schimb, ideea cu informatiile despre un ordin (cate familii cuprinde, cate au articole, si pentru o anumita familie cate articole despre genurile sale exista deja) ar trebui sa fie accesibila din pagina ordinului, nu din categorie.	-
7	Categoria este doar o modalitate de a grupa laolalta articole despre subiecte inrudite, cand acestea nu pot fi accesate usor unul din altul.	-
8	Daca nu sunteti de acord cu aceste pareri, sunteti binevenit sa va exprimati ideile in pagina mea de discutie, si sper sa ajungem la o perspectiva comuna.	O să îmi spun părerea
-	1	-

--Jean 20 mai 2008 09:21 (EEST)

Categorii

Referitor la categoriile făcute uitaţi cum stau lucrurile Categoria

1 Biologie = de acord cu ea

2 Ramuri ale biologie = de acord cu ea

3 Biologie evoluţionistăCategorie plasată greşit dublează categoria 4 şi ea plasată greşti

4 Teorii biologice

5 3 şi 4 trebuiesc înlocuite cu Concepţii în biologie atâta timp cât la teorii biologicve nu au decat un articol şi acela de evoluţionism

6 Biotehnologie. Trebuie categoria scoasă şi introdusă la Ramuri ale biologiei

7 Cambrian. Trebuie scoasă şi introdusă la geologie sau în altă parte dar nu aici.

8 Clasificări ştiinţifice. Înlocuită cu categoria Clasificări, care va avea 2 subcategorii şi anume Clasificări ştiinţifice şi alte clasificări (există şi alte tipuri de clasificări ale organismelor, unele chiar neştiinţifice.

Concepţii în biologie. De acord cu ea

Formate Biologie. De acord cu ea

Laureaţi ai Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. De acord cu ea.

Neuroştiinţă. Scos şi mutat în altă parte. Bios = viaţă. Dacă este ceva fără viaţă de scos din categoria biologie

Organisme. Scos. Dacă apare această categorie mai trebuie să fie şi una opusă

Reproducere Scos. Introdus mai târziu la Funcţii ale organiselor sau în altă parte

Teorii biologice. Scos categoria. Dublează concepte în biologie.

--Jean 20 mai 2008 09:20 (EEST)

Lista categoriilor

Cam aşa ar aprea subcategoriile biologiei. Apoi fiecare subcategorie dacă este cazul va avea alte subcategorii. O să le trec ceva mai târziu. Biologie

Ramuri ale Biologiei

Biologi

Concepţii în biologie

Cioturi biologie

Formate biologie

Laureaţi ai Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină

Clasificri

Clasificări ştiinţifice (Taxonomie)

Alte clasificări

--Jean 20 mai 2008 09:20 (EEST)

Instalare MediaWiki

Buna seara,

In legatura cu mesajul lasat de JokesFree la Sfatul Batranilor, o sa incerc sa rezum in cateva randuri ce trebuie facut.

In primul rand ar fi bine sa cititi pagina http://www.mediawiki.org/wiki/Sysadmin_hub. Daca nu cunoasteti engleza, exista in partea de jos a paginii legaturi catre alte limbi.

In principiu, MediaWiki nu necesita resurse prea mari, exceptand poate ca spatiu de disc (dupa instalarea tuturor aplicatiilor necesare veti avea ocupat probabil in jur de 1GB, ceea ce nu e foarte mult in ziua de azi).

Pentru a-l instala aveti nevoie de:

• un server Web (de exemplu Apache)
• PHP
• motorul de baze de date MySQL

A instala aceste lucruri este partea cea mai complicata. Din fericire, pe Windows exista aplicatii ca Apache2Triad ( http://apache2triad.net/ ) sau XAMPP ( http://en.wikipedia.org/wiki/XAMPP ) care fac instalarea automat si au si o interfata de configurare usoara. Dupa ce ati terminat cu aceasta parte, trebuie sa urmariti instructiunile de la http://www.mediawiki.org/wiki/Manual:Installation_guide

• descarcati aplicatia de la http://download.wikimedia.org/mediawiki/1.12/mediawiki-1.12.0.tar.gz
• extrageti arhiva (WinZip sau WinRar ar trebui sa o poata extrage fara probleme).
• mutati folderul rezultat undeva in calea serverului web (ar trebui sa o aflati din setarile aplicatiei folosite, de exemplu c:\www\
• redenumiti folderul in ceva simplu, ca wiki sau testwiki pentru a il retine (mai departe voi considera ca l-ati numit wiki)
• trebuie sa creati o baza de date. Nu va pot spune de acum cum, eventual imi puteti scrie un email cand va hotarati asupra unei aplicatii si va dau indicatii atunci.
• acum e suficient sa rulati scriptul automat de instalare ducandu-va la adresa http://127.0.0.1/wiki/ (127.0.0.1 este adresa propriului calculator). In principiu e un buton "Click here to configure the wiki". Mai multe amanunte gasiti la http://www.mediawiki.org/wiki/Manual:Config_script

Recitind ce am scris imi dau seama ca am fost totusi destul de tehnic. Va stau la dispozitie pentru orice fel de nelamuriri pe care le-ati putea avea. Imi puteti lasa un mesaj in pagina de discutii sau, preferabil, imi puteti trimite un email (din trusa de unelte, in stanga jos).--Strainu (Диckуциe)   20 mai 2008 01:02 (EEST)

Observaţie

Nu am înţeles mesajul, dar vă rog să nu îmi mai răspundeţi pentru că eu doresc să renunţ la Wikipedia. ^_GEO✍ 20 mai 2008 11:18 (EEST)

Wikia România

Wikia România doreşte să devină o enciclopedie vastă, despre ţara carpato-danubiano-pontică. Vrem ca acest proiect să vină în ajutorul tuturor. Dacă acesta va avea succes, ne propunem să îl traducem în limba engleză pentru informarea străinilor! Dacă doriţi să contribuiţi la extinderea proiectului, sunteţi binevenit pe site-ul Wikia România. Wikia România are nevoie de voi! Nu ezitaţi să ne ajutaţi în dezvoltarea acestui proiect! Vă aşteptăm Andynomite 20 mai 2008 20:55 (EEST).

buna ziua!

va deranjez dupa o lunga perioada de inactivitate cel putin din partea mea! traduc niste articole pentru hepatita B si am intilnit termenul de determinant antigenic si subdeterminant.Ma puteti lămuri cu privire la aceşti termeni? multumesc cezfarm 1 iunie 2008 13:49 (EEST)

Definiţii

Îmi cer scuze pentru răspunsul dat cu întîrziere. În ultima vreme abia am timp să intru pe Wikipedia o dată sau de două ori pe săptămînă, şi atunci doar pentru cîteva minute.

În principiu este acceptabil ca bucăţi mici de text (sub 500 de litere şi sub jumătate din textul original) să fie copiate cuvînt cu cuvînt de undeva, cu indicarea clară a sursei. Mă gîndesc totuşi că sîntem în stare, măcar cei pasionaţi de un domeniu (ca amatori sau profesionişti) să reformulăm o frază aşa încît să i se păstreze sensul iniţial. Eu bănuiesc de fapt altceva, şi anume că la multe articole definiţiile sînt de fapt resturi din cioturile de la care au pornit acele articole, cioturi scrise la repezeală şi fără prea mult simţ de răspundere. Avantajul Wikipediei este că, atunci cînd un utilizator priceput dă peste definiţii aproximative sau de-a dreptul aberante, le corectează şi le dezvoltă cum trebuie.

Dar aţi spus un lucru care recunosc că mi-a dat de gîndit. Formularea „Biologia, dupa Vasilescu 1999, este ştiinţa care studiază [...]” deşi este corectă şi atribuie explicit afirmaţia, păcătuieşte prin încălcarea PDVN. Punîndu-l pe Vasilescu în capul articolului despre biologie îi dăm acestui autor (oricare ar fi el) o pondere enormă, de parcă el ar fi de departe cel mai renumit biolog, iar părerea lui ar conta mai mult decît a tuturor celorlalţi biologi la un loc. Soluţia optimă este ca în definiţia din introducere să găsim o formulare neutră, care să cuprindă viziunea comună a celor mai importante surse. Dacă există divergenţe de opinii între surse se poate formula în genul următor: „Biologia este ştiinţa care studiază organismele vii, în rîndul cărora unii autori includ şi virusurile, viroizii şi chiar prionii.” (Exemplul e fictiv, nu ştiu care e de fapt situaţia reală.) Apoi, în măsura în care e necesar, putem avea o secţiune separată despre cum a evoluat definiţia în timp şi ce alte definiţii paralele mai există. Acolo putem da citate din surse, cu definiţii concrete ale diverşilor autori.

Sper că răspunsul meu v-a fost de folos. Toate cele bune. — AdiJapan 9 iunie 2008 15:07 (EEST)

Mă bucur că v-am putut ajuta cu ceva. Într-adevăr adesea e foarte greu să cuprinzi în cîteva cuvinte esenţa unui întreg subiect, dar vă asigur că aceeaşi problemă o avem în toate domeniile. Nu ne rămîne decît să ne străduim să facem treaba asta cît mai bine.

Dacă este necesar pentru verificare, utilizatorii pot copia în pagina de discuţii citate din lucrările pe care le-au consultat, dar tot în limita celor 500 de litere.

O mică îndreptare: spuneţi „definiţia să cuprindă punctul de vedere al mai multor utilizatori.” Presupun că aţi vrut să scrieţi „al mai multor autori”, pentru că părerile utilizatorilor de la Wikipedia nu contează în nici o măsură.

Toate cele bune. — AdiJapan 16 iunie 2008 17:34 (EEST)

Viburnum

Salut ! mulţumită plantei Viburnum am văzut că şi alţi wikipedişti se preocupă cu tema aceasta - la legături am văzut-o în cutia de nisip-3 - Succes --P-7 ✍ 18 iunie 2008 14:25 (EEST) Cântecul „Kalinka” cântat de corul rusesc unii spun că ar fi vorba de călin (Viburnum).

Evrei

Din păcate mă tem că îmi cereţi prea mult. Subiectul îmi este foarte nefamiliar, iar intervenţiile mele la articolul respectiv erau exclusiv legate de comportamentul lui Falco. Am observat că pînă la urmă Falco a pus formatul într-o mulţime de locuri, am observat şi că Leonard a reacţionat, ştergînd unele formate pur şi simplu sau completînd articolul cu surse în alte părţi. Totuşi, pentru că subiectul mi-e străin, nu pot să apreciez nici dacă sursele aduăgate sînt corespunzătoare şi nici dacă ştergerea formatului a fost justificată peste tot --- în cîteva locuri formatul era însă evident prost plasat, deci nu mai rămînea decît să fie şters fără alte comentarii.

Dacă puteţi, vă recomand să interveniţi direct în articol şi, acolo unde sursele chiar sînt necesare, să (re)introduceţi formatul „necesită citare”. — AdiJapan 29 iunie 2008 20:30 (EEST)

Între timp văd că v-a răspuns şi Leonard pe pagina mea de discuţii. — AdiJapan 29 iunie 2008 20:31 (EEST)

Articolul Evrei are aproximativ 5000 de cuvinte. — AdiJapan 29 iunie 2008 20:35 (EEST)

Calul lui Przewalski

Am văzut că aţi făcut mici corectări la articol, şi mă bucur. Eu nu am absolut nici o pregătire în biologie, aşa că aş aprecia mult dacă v-aţi uita peste tot articolul o dată să nu apară ceva erori grave. Mulţumesc! --Urzică 4 iulie 2008 15:04 (EEST)

Arhivare

Bună ziua. Aş dori să arhivez pagina Discuţie:Evrei, pentru că e de 10 ori mai mare decît limita normală de 30 kB. Problema este că am impresia că păstraţi pe pagina aceea nişte materiale utile pentru articol (secţiunea „Regatul Haşmonei”) şi n-aş vrea să vă stric munca. Vă recomand fie să introduceţi acele materiale direct în articol, fie, dacă nu sînt gata, să le păstraţi pe o subpagină personală, intitulată să zicem Utilizator:Jean/Regatul Haşmonei.

Regula generală este că pentru a face loc comentariilor noi discuţiile lungi se arhivează, adică se pun la păstrare în pagini separate unde nu se mai modifică ci doar pot fi citite. — AdiJapan 21 august 2008 12:03 (EEST)

Mulţumesc, am arhivat. — AdiJapan 21 august 2008 15:28 (EEST)

Mulţumesc!

Vă mulţumesc enorm pentru această contribuţie! Mă pasionează biologia, totuşi unele detalii organizatorice şi de topică nu le cunosc. M-aţi ajutat foarte mult (mai ales acum, când reevaluarea articolului m-a băgat în sperieţi). O zi bună! Cu respect, //  GikÜ  vorbe  fapte  / miercuri, 3 septembrie 2008, 18:49 (ora României şi RM)

Vă rog să mă ajutaţi!

Bună seara domnule Jean.Nefiind specialist în biologie, nu sunt sigur dacă termenul „lepidopterologie” ca ramură a entomologiei, care studiază fluturii (lapidopterae), este corect şi uzual în limba română.În engleză, franceză, germană, slovacă, etc. termenul este folosit curent ;în maghiară mai uzual este termenul „lepketan”.Şi încă o întrebare: o persoană care se ocupă în principal, de studiul fluturilor, se poate numi în limba română lepidopterolog-aşa cum spunem zoolog, entomolog, etc., sau există alt termen mai puţin „ştiinţific”? Vă mulţumesc anticipat pentru sprijin, al dumneavoastră colaborator--ZOLTAN (discuţie) 19 octombrie 2008 19:37 (EEST)

Mulţumesc pentru ajutor.Am avut ezitări între a folosi termenul „lepidopterolog” sau „entomolog”, dar după mesajul dvs. rămân la utilizarea celui din urmă.Noapte bună--ZOLTAN (discuţie) 19 octombrie 2008 23:18 (EEST)

Copită

Bună seara! Aţi putea să categorizaţi articolul dat? Nu cred să e potrivit să îl pun la Categorie:Sistemul osos. Mulţumesc în anticipare. //  GikÜ  vorbe  fapte  / duminică, 26 octombrie 2008, 23:26, ora României şi RM.

Falco, Anlirian

Ştiaţi că Falco a contribuit la Wikipedia în franceză sub numele Anlirian? A declarat-o el însuşi, acum o jumătate de an, aici. Puteţi să observaţi că numitul Anlirian de la Wikipedia în franceză a contribuit la articole pe subiectele Sarcophagidae, Bengalia şi proverbe româneşti.

Cum explicaţi că mai apoi o cu totul altă persoană, fără nici o legătură cu Falco, şi-a ales tocmai numele Anlirian şi a început să contribuie la subiecte legate de evrei, cu exact acelaşi tip de comportament?

Dacă îmi oferiţi un scenariu rezonabil, prin care Falco şi Anlirian ar putea fi persoane diferite, dar care să explice toate observaţiile noastre (IP-uri, comportament, subiecte), promit să-l deblochez pe Anlirian. Desigur, la următorul atac la persoană (inevitabil, după cum se vede) va trebui să-l blochez din nou. — AdiJapan 29 octombrie 2008 12:12 (EET)

Nu înţeleg de ce aveţi nevoie de mai mult de cîteva rînduri pentru a da o explicaţie, mai ales dacă vi se pare evidentă. Sper că nu vă apucaţi să o luaţi foarte pe ocolite. Spuneţi-mi doar esenţa şi detaliile mi le completez singur. — AdiJapan 29 octombrie 2008 18:29 (EET)

Încerc să fiu foarte succint:

• Eu n-am stabilit cine are şi cine nu are dreptate. De altfel în privinţa evreilor şi a iudaismului n-am nici o idee cine are dreptate dintre Falco şi Leonard. Blocarea lui Falco nu s-a făcut pe baza afirmaţiilor făcute, ci pe baza comportamentului inadmisibil.
• Nu ştiu ce trebuia să observ la Discuţie:Petru M. Şuster. Presupun că vă referiţi la „colecţionar de muşte”, dar s-ar putea să mă înşel. Nu ştiu ce a vrut să spună Leonard acolo şi nu ştiu dacă a citat de undeva. În orice caz, l-aţi putea întreba şi, dacă e într-adevăr vorba de o insultă, îl puteţi avertiza şi dumneavoastră. Eu n-am drepturi suplimentare în a avertiza utilizatorii.
• Orice utilizator are dreptul să adauge comentarii în paginile de discuţie.
• Există şi „utilizatori neagreaţi”, dar deocamdată Leonard nu e printre ei (şi nici Falco). Şi-a primit şi Leonard porţia de avertizări, dacă vă era teamă că e protejat.
• Falco mai are o lună pînă la deblocare. Dacă apoi va continua cu insultele urmează o blocare pe 6 luni.
• Nu înţeleg ce înseamnă „şefii s-au dat de gol”. Care şefi? Care gol?

În toată discuţia asta cel care şi-a pierdut cumpătul este dl Lehrer (alias Falco, Anlirian). De altfel dumnealui îşi pierde cumpătul şi în afara Wikipediei. Vedeţi de exemplu ce insulte a publicat la adresa unui anume Thomas Pape: chiar dl Lehrer ne-a oferit acest fişier PDF, copie a unei publicaţii ştiinţifice a domniei sale, unde, la pagina 12, puteţi citi articolul „L’infirmité intellectuelle au rang de « taxonomic specialist » de la Fauna Europaea”. Nu cunosc atmosfera din lumea biologiei, dar în alte ştiinţe atacul la persoană nu se publică. Calomnia, domnule Jean, este ilegală, indiferent dacă acel Thomas Pape este sau nu atît de incapabil şi de stupid pe cît îl zugrăveşte dl Lehrer.

Nu e un caz izolat. În aceeaşi publicaţie, la pagina 7, puteţi vedea altă mostră de comportament inacceptabil: articolul „La paternité de la famille Bengaliidae (Diptera)”, unde dl Lehrer insultă persoana lui Knut Rognes, despre care spune cuvinte ca „l’immense incapacité de penser et l’horrible configuration psychique”. Indiferent cît de adevărate ar fi, asemenea lucruri nu se spun.

Am impresia că din dorinţa de a îmbunătăţi starea articolelor de biologie de la Wikipedia (dorinţă pe care o am şi eu), dumneavoastră luaţi apărarea unui om care nu a venit aici să contribuie dezinteresat la scrierea acelor articole, ci să se asigure că punctul său de vedere este cît mai bine reflectat. Nu trebuie să mă credeţi pe cuvînt, vedeţi singur în ce constau contribuţiile sale, atît la noi cît şi la Wikipedia în franceză.

Sper că acum aveţi o imagine mai clară asupra persoanei pentru care vă pregătiţi să pledaţi. — AdiJapan 30 octombrie 2008 07:47 (EET)

Andy Z. Lehrer

Aveţi dreptate, informaţia despre transcrierea numelui său în ebraică poate fi inclusă în articol numai dacă este verificabilă. În privinţa modului de verificare vă contrazic un pic: nu buletinul trebuie consultat, ci publicaţiile, pentru că la Wikipedia nu folosim surse primare, ci secundare. Aţi făcut bine că aţi şters numele scris în ebraică, mai ales că vorbim despre o persoană în viaţă, deci orice informaţie care e de natură să creeze neplăceri trebuie mai întîi dovedită bibliografic şi abia apoi introdusă în articol.

Aştept să văd cum vor decurge lucrurile în pagina de discuţii de acolo. Toate cele bune. — AdiJapan 31 octombrie 2008 18:39 (EET)

Va trebui să vă contrazic. Domnul Lehrer degeaba a intervenit în propriul articol, pentru că dumnealui nu cunoaşte ce reguli, ce stil, ce limitări şi ce particularităţi avem noi la Wikipedia. Dumnealui are în schimb un foarte serios conflict de interese la acest articol. Cititorii vor una (să afle întregul adevăr despre subiect), iar d-l Lehrer vrea alta (să aibă o imagine cît mai pozitivă). Pentru a vedea că aşa stau lucrurile, hai să mergem puţin la extrem. Vă rog să vă imaginaţi că vorbim despre articolul lui Michael Jackson sau Ion Iliescu. Ei ar dori desigur ca articolele despre ei înşişi să conţină numai anumite informaţii, pentru că pe celelalte le consideră „inutile” sau chiar neadevărate. Cititorii vor totuşi să afle toate informaţiile relevante.

În concluzie, nu ceea ce spune Andy Z. Lehrer este important, ci ceea ce ştim noi că trebuie să conţină un articol de enciclopedie. Dacă aveţi argumente pentru excluderea numelui scris în ebraică, vă rog să le aduceţi la pagina de discuţii respectivă, independent de doleanţele subiectului. — AdiJapan 1 noiembrie 2008 12:59 (EET)

Despre articolul Andy Z. Lehrer vă rog să scrieţi acolo, nu pe pagina mea de discuţii. Eu n-am contribuit cu nimic la articol. Doar am pus în pagina de discuţii o întrebare, la care deocamdată a răspuns numai Leonard, cu argumente. După cum bine ştiţi, dacă vreţi să se ţină cont de părerea dumneavoastră trebuie să participaţi la discuţie.

Mă bucur că aţi făcut paralela cu Dimitrie Cantemir. Un articol enciclopedic cît de cît complet ar trebui să menţioneze numele cărturarului şi în limbile în care a scris acesta şi în limbile în care la vremea respectivă au scris alţii despre el: latină, rusă, poloneză, turcă, poate şi altele. Faptul că articolul nostru în forma actuală Dimitrie Cantemir nu menţionează aceste versiuni ale numelui său este numai o scăpare a articolului, nu o dovadă că ele nici nu trebuie menţionate. Dacă vă uitaţi la Wikipediile în engleză, germană, poloneză veţi vedea că acolo numele lui Cantemir apare şi în alte limbi.

Argumentul dumneavoastră, deocamdată, este că numele scris în ebraică îl deranjează pe Andy Z. Lehrer în persoană. Îmi pare rău să vă spun, dar acesta nu este un argument. Andy Z. Lehrer trăieşte şi duce o viaţă profesională activă în Israel, iar despre persoana sa există surse în limba ebraică, pe care le poate consulta cine cunoaşte limba. Nu văd de ce am ascunde această informaţie. — AdiJapan 2 noiembrie 2008 15:41 (EET)

Problema nu este paticulară, la un anumit articol ci generală pentru toate articolele biografice.

Ce se poate constat în enciclopediile tipărite în România. Că nu există o astfel de scriere.

Părerea mea, este că prin punerea numelui în altă grafie se demonstreaza cum se scrie numele în limba natală a persoanei respective. Dacă ar fi cum spuneţi, s-ar putea face foarte bine un subcapitol unde să se scrie clar ce se doreste, dar nu imediat după nume. Numele este cea mai importantă emblemă a unui om şi de aceea unii nu doresc să se scrie numel decat în grafie maternă. Deci se poate scrie numele în toate grafiile dar intr-un subcapitol separat. Iar toate celelalte argumente sunt abureli. Astfel numele lui William Shakespeare nu apare în alte grafii nici în Wiki romînă şi nici în cea engleză şi nici în cea franceză de ce oare că noi ne luăm după ei.

O altă perlă Wikipediană este cea cu scrierea cu a fost. Ex. „Leonid Dimov (n. 11 ianuarie 1926, Ismail, Basarabia - d. 5 decembrie 1987, Bucureşti) este un poet şi un traducător român.” Uluitor, nu a fost observat şi corectat. Deci corect wikipedian „a fost un poet şi un traducător român”. Scriere cu a fost este adoptată de Wiki şi de alte surse de primă mână ca de ex. ziarele şi de elevii care folosesc aceste surse ca informare şi care elevi nu mai ştiu că pisica este mamifer ci doar delfinul şi balena pe car le văd la TV. Însă Acdemia Română nu vrea să adopte acest „a fost” şi să înveţe de la cei cu ştiinţă mai multă de carte, nu vrea şi pace şi culmea nici nimeni nu se găseţe să o corecteze.

Mă îndoiesc că principalul motiv scris de mine la articolul Andy Z. Lehrer ar fi că îl deranjează. Numele unei persoane se scrie conform dorinţei sale, deci numele şi nu cum hotăresc eu sau altul. Numele se srie şi conform actelor în care apare acest nume şi nu în ce limbi a publicat persoana respectivă. Naţionalitatea sau etnia la recesămînt se ia după ce declară omul nu după ce declară vecinii. --Jean (discuţie) 2 noiembrie 2008 23:45 (EET)

Exprimaţii

De mult am înţeles că niciodată n-o să reuşesc să-i mulţumesc pe toţi şi nici nu mai încerc. Dezaprobarea unor utilizatori poate să provină din comentări nepotrivite, aşa că o să încerc să mă explic. Eu nu sunt entomolog (la fel ca majoritatea utilizatorilor) şi î-mi permit să mă folosesc de termeni populari şi nu de numele ştiinţifice pe care nu le cunosc. Eu nu văd nici-o înjosire în faptul că doctor Lehrer primeşte salariu ca să se ocupe de colecţia de insecte din familia muştelor, pe scurt colecţionar de muşte. În Israel, ţara în care trăim eu şi Lehrer, se dă acelaş respect iniţial profesorului universitar care se ocupă cu colecţionare muştelor şi persoanelor care au alte ocupaţii. Am înţeles că Lehrer, sprijinit de domnia voastră, cere tot timpul să primească un respect special, pe bază personală, cu pretenţia că e un om extraordinar, dar pentru mine el este întâi şi-ntâi un antisemit josnic, aşa cum s-a dovedit aici, îşi permite un vocabular insultător, calcă în picioare regulile wikipediei, continuând să scrie şi cănd e blocat, ştergând mesajale mele ca aici şi aşa mai departe. Regret că domnia voastră, nu găsiţi nimic de spus cu privire la exprimările insultătoare a amicului domniei voastre ş-a va-ţi făcut obiceiul să mă cautaţi, să mă hărţuiţi. Leonard (discuţie) 7 noiembrie 2008 06:19 (EET)

Creaţionism şi evoluţionism

Stimate Dle. Jean,

Ieri am modificat articolul "Creaţionism" şi am observat ca aţi repus varianta anterioara. Am cautat date despre Dv. ca sa stiu cu cine vorbesc si ma bucur sa aflu ca sunteti licentiat in biologie, deci sunteti un om in specialitate.

In ceea ce priveste persoana mea, eu sunt inginer si profesor, am articole publicate, inventii, un doctorat chiar legat de studiul creierului, preocupari legate de biologie care se intind pe o durata de peste 30 de ani si preocupari si lucrari legate de teologie.

Studii intense legate de stiinta mi-au permis sa descopar cu amaraciune la ce nivel s-a ajuns in prezent cu manipularea in stiinta (scientism). Adevarata ştiinta insa nu are nimic de a face cu acest fenomen pentru ca ştiinţa nu poate să se bazeze decât pe adevar.

Disputa dintre creationism si evolutionism este un sector in care aceasta manipulare are radacini foarte adanci. Atunci cand mi-am exprimat pozitia in favoarea creationismului, am facut-o in urma a mii de ore de studii şi meditaţii asupra subiectului. Recunosc că articolul pe care l-am scris este departe de ceea ce ştiu şi de ceea ce aş considera potrivit să se afle la acest item. Scuza mea este că în ultimii doi ani m-am implicat în alte preocupări şi necesită un efort mare ca să reiau informaţiile obţinute şi să le pun sub forma unui articol aşa cum mi-ar plăcea.

Însă ceea ce am făcut s-a dorit a fi un început. Pentru că articolul modificat conţine foarte multe date eronate şi inserări subiective, repetări neinspirate.

Viteza cu care aţi repus articolul mă face să cred că sunteţi un adept al evoluţionismului. Vreau să vă spun că în ştiinţă depide unde cauţi. Sunt locuri unde toţi caută să susţină anumite concepţii, dar în alte locuri vei descoperi autori care susţin argumentat concepţii diametral opuse sau uimitor de deosebite. Momentan evoluţionismul este impus cu viclenie sau cu forţa şi mulţi nu au ajuns să înţeleagă amploarea fenomenului.

Ca specialist, permiteţi-mi să vă pun două probleme.

Prima. Este adevărat, s-au obţinut în laborator molecule organice ce ar putea ulterior să formeze nuclotide care să se lege sub forma unor lanţuri de ADN. Citez din Molecular Biology of the Cell: "Simple organic molecules (that is, molecules containing carbon) are likely to have been produced under such conditions. The best evidence for this comes from laboratory experiments. If mixtures of gases such as CO2, CH4, NH3, and H2 are heated with water and energized by electrical discharge or by ultraviolet radiation, they react to form small organic molecules - usually a rather small selection, each made in large amounts (Figure 1-1). Among these products are compounds, such as hydrogen cyanide (HCN) and formaldehyde (HCHO), that readily undergo further reactions in aqueous solution (Figure 1-2). Most important, representatives of most of the major classes of small organic molecules found in cells are generated, including amino acids, sugars, and the purines and pyrimidines required to make nucleotides."

Să presupunem că în atmosfera primară s-au obţinut nuceotide. Ok. Acum se pune problema ca ele să se lege într-o manieră specială, astfel ca să coordoneze funcţionarea unei celule. Aceasta este o problemă de probabilităţi, mii de nucleotide trebuie să se lege într-o ordine riguros impusă. Vă pun o problemă mult mai simplă: aveţi acum în faţă tastatura calculatorului, care are cu puţin peste 100 de taste. Vă rog să scrieţi un text care să vă aducă premiul Nobel! Problema pare teribil de simplă, trebuie doar să apăsaţi pe taste în ordinea care să genereze acel text fericit. ... Ştiţi însă că din întâmplare nu se poate să faceţi aşa ceva pentru că şansa este extrem de mică. Tot aşa, generarea unei secvenţe deosebit de complexe de nucleotide, care să codifice într-un mod corect şi unitar toate funcţiile necesare existenţei unui organism viu este un fenomen cu o probabilitate mult prea mică pentru a se petrece în doar acele câteva miliarde de ani estimate. În spiritul corectitudinii, acest lucru a fost deja observat de Swift, când se referea la acei învăţaţi care căutau să scrie cele mai inteligente texte doar prin combinarea celor 26 de litere....

A doua. O observaţie menţionate de Serafim Rose. Să presupunem că, totuşi, acea secvenţă a fost creată. Acum se pune problema ca ea să fie deja inclusă într-o celulă perfect funcţională. Pentru că dacă acest lucru nu s-ar întâmpla, secvenţa aceea nu ar putea face nimic. Luaţi un creier şi puneţi-l pe masă. Poate oare el să facă ceva dacă nu are sistem circulator să îi pompeze sânge, dacă nu există sistem respirator să îi dea oxigen sau dacă nu există sistem imunitar să îl apere? Poate oare cineva să creadă că un astfel de creier lipsit de restul trupului ar putea să trăiască, să îşi facă manifestă voinţa şi activitatea, să îşi asigure perpetuarea prin reproducere? Atunci cum ar putea acel simplu lanţ de nuceotide să o facă fără citoplasmă, membrană şi restul formaţiunilor? Ca biolog, ştiţi desigur ce complexitate are matricea citoplasmatică şi ce bogăţie de organite celulare există în celulă. Dacă presupunem că există un ADN perfect funcţional, sunem obligaţi să presupunem că în jurul lui există şi toate elementele care compun o celulă pentru ca el să îşi poată exercita funcţiile proprii ADN-ului. Cu alte cuvinte, în condiţiile în care se invocă doar jocul probabilităţilor, apare obligatoriu ca în jurul lui să se fi format „din întâmplare” exact toată structurile ce constituie partenerii lui din viaţa intracelulară. Un minim de cunoştiinţe de matematică arată probabiltatea extrem-extrem-extrem de redusă de a se întâmpla acel lucru. Revenind la creierul pus pe masă, mă îndoiesc că cineva se aşteaptă ca în jurul lui să se formeze un corp funcţional perfect adaptat lui. Aceasta pentru că din experienţa zilnică şi din cea lăsată de istorie acest lucru nu s-a petrecut niciodată. Şi nu s-au întâmplat nici măcar lucruri mult mai simple, cum ar fi să apară în mod spontan o frunză la floarea din faţa noastră.

Odată ce experienţa umanităţii nu prezintă astfel de cazuri şi oricare din noi nu se aşteaptă ca ele să se întâmple, cum poate oare evoluţionismul să le presupună ca fiind posibile? Cazurile din istorie nu favorizează această presupunere, matematica arată că probabilitatea este practic zero, nu există nici un argument ştiinţific pro şi, totuşi, el spune că aşa s-a întâmplat, celula a apărut din întâmplare. Oare această atitudine, care sfidează cunoştiinţele noastre şi matematica nu seamănă cu o prejudecată?

Vă rog să vă gândiţi puţin la aceste aspecte şi să lăsaţi cel puţin pentru câteva minuite îndoctrinările primite la facultate şi întărite de mass media. Să faceţi ceea ce eu caut să fac de fiecare dată când mă uit la TV sau citesc o lucrare.

Cu stimă

MirceaTms (discuţie) 9 noiembrie 2008 10:58 (EET)

Răspuns d-lui MirceaTms

1. Referitor la fraza scrisa de dvs pe pagina med de discutii „Disputa dintre creationism si evolutionism este un sector in care aceasta manipulare are radacini foarte adanci.”

Mă refer doar la porţiunea îngroşată. Eu nu văd nici o dispta întere creaţionism si evoluţionism. Momentan cel atacat este evoluţionismul de toate saiturile creationiste. Daca aveti vreun sait dati-mi şi mie adresa unede evoluţionismul atacă creaţionismul. Ceea ce nu pot eu să înţeleg de ce trebuie sa existe atacuri. Mie normal mi s-ar parea ca sa isi sustină parerea Fiecare din cele două parti fara a aminiti una de cealaltă.

2.Referitor la fraya „Momentan evoluţionismul este impus cu viclenie sau cu forţa şi mulţi nu au ajuns să înţeleagă amploarea fenomenului.”

Cred că aţi greşit cuvântul. Nu evoluţionismul este impus ci creaţionismul. Chiar in articol scrie ca evoluţionismul a fost scos din programa scolara de liceu clasa a XII-a. Am impresia ca a fost introdus la clasa a VII-a ceea ce nu este echivalent.

3.Despre textul urmator: „Să presupunem că în atmosfera primară s-au obţinut nuceotide. Ok. Acum se pune problema ca ele să se lege într-o manieră specială, astfel ca să coordoneze funcţionarea unei celule. Aceasta este o problemă de probabilităţi, mii de nucleotide trebuie să se lege într-o ordine riguros impusă. Vă pun o problemă mult mai simplă: aveţi acum în faţă tastatura calculatorului, care are cu puţin peste 100 de taste. Vă rog să scrieţi un text care să vă aducă premiul Nobel! Problema pare teribil de simplă, trebuie doar să apăsaţi pe taste în ordinea care să genereze acel text fericit. ... Ştiţi însă că din întâmplare nu se poate să faceţi aşa ceva pentru că şansa este extrem de mică. Tot aşa, generarea unei secvenţe deosebit de complexe de nucleotide, care să codifice într-un mod corect şi unitar toate funcţiile necesare existenţei unui organism viu este un fenomen cu o probabilitate mult prea mică pentru a se petrece în doar acele câteva miliarde de ani estimate. În spiritul corectitudinii, acest lucru a fost deja observat de Swift, când se referea la acei învăţaţi care căutau să scrie cele mai inteligente texte doar prin combinarea celor 26 de litere....”

Înţeleg că admiteţi că în supa primordiala s-au format spontan nucleotide. Scrieţi că trebuiau să se lege mii de nucleotide. Aici este o problemă simplă. Astăzi trebuie să se lege mii de nucleotide. Dar acum 3,5 miliarde de ani celulele nu erau identice cu cele de azi. Erau celule foarte simple. Poate că trebuia sa se lege doar cateva sa zicem 5 ca la 5 din 49. Vedeţi la loto se castiga. Referitor cu textul pentru premiul Nobel. dDe ce să tindem la premiul Nobel. În casa se poate face un text si sa se câştige un premiu în familie sau un premiu al scarii blocului. Mie mi se apre foarte real şi posibil.

4. Refritor la textul. „A doua. O observaţie menţionate de Serafim Rose. Să presupunem că, totuşi, acea secvenţă a fost creată. Acum se pune problema ca ea să fie deja inclusă într-o celulă perfect funcţională. Pentru că dacă acest lucru nu s-ar întâmpla, secvenţa aceea nu ar putea face nimic. Luaţi un creier şi puneţi-l pe masă. Poate oare el să facă ceva dacă nu are sistem circulator să îi pompeze sânge, dacă nu există sistem respirator să îi dea oxigen sau dacă nu există sistem imunitar să îl apere? Poate oare cineva să creadă că un astfel de creier lipsit de restul trupului ar putea să trăiască, să îşi facă manifestă voinţa şi activitatea, să îşi asigure perpetuarea prin reproducere? Atunci cum ar putea acel simplu lanţ de nuceotide să o facă fără citoplasmă, membrană şi restul formaţiunilor? Ca biolog, ştiţi desigur ce complexitate are matricea citoplasmatică şi ce bogăţie de organite celulare există în celulă. Dacă presupunem că există un ADN perfect funcţional, sunem obligaţi să presupunem că în jurul lui există şi toate elementele care compun o celulă pentru ca el să îşi poată exercita funcţiile proprii ADN-ului. Cu alte cuvinte, în condiţiile în care se invocă doar jocul probabilităţilor, apare obligatoriu ca în jurul lui să se fi format „din întâmplare” exact toată structurile ce constituie partenerii lui din viaţa intracelulară. Un minim de cunoştiinţe de matematică arată probabiltatea extrem-extrem-extrem de redusă de a se întâmpla acel lucru. Revenind la creierul pus pe masă, mă îndoiesc că cineva se aşteaptă ca în jurul lui să se formeze un corp funcţional perfect adaptat lui. Aceasta pentru că din experienţa zilnică şi din cea lăsată de istorie acest lucru nu s-a petrecut niciodată. Şi nu s-au întâmplat nici măcar lucruri mult mai simple, cum ar fi să apară în mod spontan o frunză la floarea din faţa noastră.”

Ne aflam tot acum 3,5 miliarde de ani, la 1 miliard de ani de la formarea sistemului solar. Secvenţa nu este obigatoriu să fi fost introdusă într-o celulă. Putea să fie inclusa într-un înveliş care sa nu semne deloc cu membrana actuala. Învelişul putea să permită intrarea unor nucleotide similare din mediu înconjurător în interiorul învelişului. Cand se strângea numărul de nucleotide în inveliş, nuclotidele inşirate le puteau grup pe cele introduse în ordinea lor , iar apoi invelişul se putea delimita in jurul fiecarui lanţ nucleotidic şi prin separare ar rezulta 2 celule primitive. Deci aşa pare foarte plauzibil. Daca facem comparaţie cu celulele actuale pare imposibil, dar trebuie să ne gândim că în 3,5 miliarde de ani celulele au evoluat permanent. Şi mai este o porblemă clulele prime nu puteau să fie la fel de complexe ca cele de astăpzi.

Referitor la probabilitate. Probabilitatea ca să se întâmple accidentul de la Cernobâl era minimă dar totuşi s-a întâmplat.--Jean (discuţie) 9 noiembrie 2008 22:00 (EET)

Ce este o celulă procariotă şi o celă eucariotă

Vedeţi articolul Celulă. Alex F. (discuţie) 14 noiembrie 2008 10:31 (EET)

Bună ziua, Jean. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Gutza.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Nymphaea

Salut ! Iţi scriu pentru că am observat că eşti priceput în lumea vgetală. Din cauză că nu se folosec sinonimele ne apar tot mai frecvent articole paralele din care unele necesită o muncă suplimentară să fie unite. Un exemplu concret

• Nymphaea - Nufăr - Nymphaeaceae - Nymphaea lotus var. termalis - Victoria regia

Botanica am uitat-o pe jumătate dar am senzaţia că articolele Nymphaea cu Nufăr ar trebui unite. - Sărbători fericite --P-7 ✍ 21 decembrie 2008 08:17 (EET)

Bună ziua, Jean. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui parvus7.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Sărbători fericite!

	În prag de sărbători, cu pacea, lumina şi căldura în suflet, vă doresc să aveţi parte de zile minunate, de un Moş Crăciun darnic şi bun, să vă bucuraţi şi să aşteptaţi cu nerăbdare anul ce vine, un an mai bogat în împliniri, mai înalt în aspiraţii şi plin de succese.
	Sărbători fericite! Daniel Mesaj 23 decembrie 2008

Gikü vă doreşte un Crăciun fericit şi un Moş Crăciun generos! ...care să vă aducă cât mai multă satisfacţie pentru tot ceea ce aţi făcut (şi veţi mai face, sper) pentru Wikipedia! Eu pot doar să vă mulţumesc!

Sărbătorile de iarnă sunt magice şi leagă realitatea de basm. Vă doresc să aveţi un Crăciun fericit alături de cei apropiaţi şi fie ca noul an să vă aducă numai zile albe şi frumoase ca şi zăpada de pe brazi. La mulţi ani! P.S: Sărbători fericite! Lucian

În prima zi de Crăciun vă doresc în continuare sărbători fericite, un An Nou sănătos şi fericit.--Mishuletz (discuţie) 25 decembrie 2008 15:15 (EET)