Wikipedia:Titluri de articole despre monarhi și nobili

Această pagină conține o îndrumare a proiectului Wikipedia în limba română. Această îndrumare este considerată ca fiind un standard larg acceptat, însă nu ține de politica oficială. Când editați această pagină, asigurați-vă că modificarea dumneavoastră reflectă consensul. Dacă nu sunteți sigur, discutați întâi la pagina de discuție.

Comandă rapidă: WP:TMN

Editarea conținutului
Manuale
Manual de stil Biografii Date și numere Pronunție Titlurile articolelor Titluri în română
Legături utile și îndrumări
Citarea surselor Fără cercetare originală Punct de vedere neutru Cioturi Imagini

Denumirea articolelor despre monarhi și nobili generează discuții interminabile deoarece aristocrații preferă folosirea titlului nobiliar în detrimentul numelui, își schimbă deseori titlul, folosesc nume care nu sunt unice, iar folosirea unei nomenclaturi clare și uniforme poate întâmpina dificultăți. Ca atare, această pagină își propune să conțină o serie de îndrumări pentru denumirea articolelor despre monarhii europeni și persoanele care poartă sau au purtat titluri nobiliare din Europa.

Pagina Wikipedia:Titluri conține îndrumări generale despre denumirea articolelor la Wikipedia. În cazul denumirilor articolelor despre monarhi și nobili se dorește folosirea numelor uzuale folosite de literatura de specialitate în limba română, dar alte considerente, precum: ușurința folosirii, precizia, concizia, uniformitatea, îndrumările generale pentru titluri (nu se poate folosi același titlu pentru două articole diferite), trebuie avute în vedere la denumirea articolelor.

Îndrumările prezentate pe această pagină trebuie aplicate pentru membrii famililor nobiliare din Europa medievală și modernă, deoarece în Europa s-a întâmplat și se întâmplă des ca aceleași nume să fie folosit în mai multe țări, iar anumite dezambiguizări sunt necesare, iar dezambiguizarea prin folosirea denumirii țării este convenabilă. Același principiu poate fi folosit și pentru articolele despre nobilimea musulmană și conducătorii țărilor musulmane. Pe celelalte continente, dezambiguizarea prin folosirea țării nu este necesară.

Suverani europeni

Îndrumări pentru denumirea articolele destinate monarhilor:

Titlul articolului nu va conține termenul: „Rege”, „Regină”, „Împărat” sau alt echivalent.
Anumiți monarhi au un prenume, nume, supranume sau alt nume prin care sunt identificați clar în literatura de specialitate în limba română, iar în astfel de cazuri acel nume este ales pentru titlul articolului. Exemple: Wilhelm Cuceritorul, nu William I al Angliei, Carol cel Mare etc. Supranumele cunoscute sau folosite mai puțin nu se vor folosi în titlul articolelor. Exemplu: Eduard I al Angliei, nu Eduard Picioare Lungi.
Regii, reginele, împărații, împărătesele cunoscuți(te) cu „nume + ordinalul”, în mod uzual și fără excepții notate altundeva, vor avea articole cu titluri sub forma "{Nume + ordinalul} al {țării}". Exemple: Henric al IV-lea al Franței, Eduard I al Angliei, Alfonso al XIII-lea al Spaniei, Henric al II-lea al Sfântului Imperiu Roman etc
- Trebuie folosit Numele monarhului cel mai folosit în literatura de specialitate în limba română. Dacă acesta nu poate fi determinat se va folosi forma românizată a numelui, precum Henric sau Eduard, în exemplul de mai sus.
- În ceea ce privește țara:
  - Se va folosi numele țării cel mai folosit în literatura română de specialitate. Dacă un monarh a condus mai multe țări, se vor folosi ordinalul și țara cele mai folosite în literatura română de specialitate. Exemplu: Filip al II-lea al Spaniei, nu Filip I al Portugaliei. Specificați în introducere faptul că a deținut alte titluri în alte țări și creați pagini de redirecționare pentru alte denumiri posibile.
  - În anumite cazuri, dacă notorietatea subiectului are o răspândire globală, nominalizarea țării sau a ordinalului nu este necesară. Exemplu: Napoleon
Dacă anumiți monarhi au fost singurii deținători ai acelui nume într-o țară, utilizarea ordinalului nu este necesară. Exemple: Ioan al Angliei, Maria Terezia a Austriei, Ana a Rusiei etc. Există anumite excepții când ordinalul este în uz, precum în cazul regelui Juan Carlos I al Spaniei.
Pentru monarhii europeni al căror titlu este inferior celui de „Rege” (exemple: Mari Duci, Electori, Duci, Prinți), titlul articolului trebuie să conțină {Numele monarhului, urmat de ordinal}, {Titlul} al {țării}. Exemple: Maximilian I, Principe al Bavariei, Jean, Mare Duce de Luxemburg
Nu se aplică ordinalul în titlul articolelor despre pretendenții la tron care nu au domnit. Exemplu: Louis Alphonse, Duce de Anjou, nu Ludovic al XX-lea al Franței.
Monarhii care au fost înlăturați de la tron trebuie denumiți după ultimul titlu deținut, cu excepția celor care sunt încă în viață și menționați cel mai frecvent cu un titlu non-monarhic. Exemple: Mihai al României, Petru al II-lea al Iugoslaviei, dar Simeon de Saxa-Coburg-Gotha, nu Simeon al II-lea al Bulgariei.
Numele de familie, al casei regale sau alte prenume nu se folosesc decât dacă acest lucru este impus de uzul literaturii de specialitate în limba română. Exemplu: Juan Carlos I al Spaniei.

Domnii și domnitorii Țării Românești și Moldovei

Domnii și domnitorii Țării Românești și Moldovei nu vor avea specificată țara în titlul articolului.

Țara Românească

Îndrumări pentru denumirea articolele destinate domnilor și domnitorilor Țării Românești:

Articolele domnilor și domnitorilor Țării Românești se vor denumi, în general, cu forma consacrată în istoriografia românească;
În general, istoriografia românească intitulează domnii și domnitorii Țării Românești sub forma {Nume}, {Nume + supranume} {Nume + ordinal}, {Prenume + nume}. Exemple: Teodosie, Basarab I, Vlad Dracul, Constantin Mavrocordat;
Dacă un anumit domn sau domnitor deține mai multe supranume, se va aplica supranumele cel mai des folosit în istoriografia românească. Exemplu: Mircea cel Bătrân, nu Mircea cel Mare;
Ordinalul se va folosi doar în cazul în care deosebirea numelor nu se poate face altfel. Exemple: Dan I, Dan al II-lea. Excepții: Alexandru I Aldea, Alexandru al II-lea Mircea și Mihnea al III-lea Radu, deoarece așa sunt consacrați în istoriografia românească;
Există cazuri când domnii sau domnitorii proveniți din aceași familie au purtat același prenume, iar în acest caz titlul articolului va avea forma {Prenume, ordinal, nume de familie}. Exemple: Grigore I Ghica, Grigore al II-lea Ghica etc;
Anumiți domni sau domnitori, după secolul al XVII-lea, sunt consemnați sub forma {Prenume + prenume + nume}, iar articolele se vor denumi ca atare. Exemple: Alexandru Dimitrie Ghica, Alexandru Ioan Cuza;
Titlul de Vodă nu se introduce în titlul articolului. Există, totuși, două excepții de la această regulă: Moise Vodă, pentru a nu se confunda cu profetul Moise, și Alexandru Vodă Ipsilanti, pentru a nu se confunda cu Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, mult mai notabil.

Vezi și Lista domnilor Țării Românești.

Moldova

Îndrumări pentru denumirea articolele destinate domnilor și domnitorilor Moldovei:

Articolele domnilor și domnitorilor Moldovei se vor denumi, în general, cu forma consacrată în istoriografia românească;
În general, istoriografia românească intitulează domnii Moldovei sub forma {Nume}, {Nume + supranume} {Nume + ordinal}, {Prenume + nume}. Exemple: Iliaș, Bogdan I, Alexandru cel Bun, Petru Rareș;
Dacă un anumit domn sau domnitor deține mai multe supranume, se va aplica supranumele cel mai des folosit în istoriografia românească. Exemplu: Ștefan cel Mare, nu Ștefan cel Mare și Sfânt;
Ordinalul se va folosi doar în cazul în care deosebirea numelor nu se poate face altfel. Exemple: Petru I, Petru al II-lea etc;
Există cazuri când domnii sau domnitorii proveniți din aceași familie au purtat același prenume, iar în acest caz titlul articolului va avea forma {Prenume, ordinal, nume de familie}. Exemple: Grigore al II-lea Ghica, Grigore al III-lea Ghica, Alexandru I Mavrocordat, Alexandru al II-lea Mavrocordat;
Anumiți domni sau domnitori, după secolul al XVII-lea, sunt consemnați sub forma {Prenume + prenume + nume}, iar articolele se vor denumi ca atare. Exemple: Grigore Alexandru Ghica, Alexandru Ioan Cuza;
Titlul de Vodă nu se introduce în titlul articolului. Excepții de la această regulă sunt Ciubăr Vodă, Ioan Vodă cel Viteaz, Despot Vodă și Aron Vodă, consemnați ca atare de istoriografia românească.

Vezi și Lista domnilor Moldovei.

Voievozii și principii Transilvaniei

Îndrumări pentru denumirea articolele destinate voievozilor și principilor Transilvaniei:

Articolele voievozilor și principilor Transilvaniei se vor denumi, în general, cu forma consacrată în istoriografia românească;
Denumirea articolelor despre voievozii și principii Transilvaniei vor urma regulile prezentate la Suverani europeni sau la Nobili, după caz;
Denumirea articolelor despre marii principi ai Transilvaniei se vor face conform regulilor prezentate, mai sus, la Suverani europeni.

Vezi și Listă de voievozi și principi ai Transilvaniei.

Consorți

Îndrumări pentru denumirea articolele destinate consorților monarhilor:

Titlul articolelor pentru doamnele țărilor române vor avea forma {Doamna + nume (ordinalul dacă este necesar)}. Exemplu: Doamna Chiajna.
Titlul articolelor pentru reginele României vor avea forma {Regina + nume}, a {României}. Exemplu: Regina Elisabeta a României.
Articolele despre consorții în viață se vor denumi după titulatura prezentă și uzuală. Exemple: Regina Sofia a Spaniei, Prințul Filip, Duce de Edinburgh, Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha. Aceași regulă se va aplica pentru foști consorți, dar încă în viață, precum Regina Anne-Marie a Greciei (câteodată aceste persoane primesc titluri de forma Regină Mamă).
Consorții decedați își vor păstra titulatura după care sunt cei mai cunoscuți în literatura de specialitate în limba română. De regulă își păstrează ultimul titlu deținut.
În Europa majoritatea consorților sunt cunoscuți sub forma {Nume} de (a, al) {loc}. Exemple: Eleanor de Aquitania, Ioana de Burgundia.
Pentru țarinele Rusiei este recomandat folosirea numelui adoptat după căsătorie, cu numele și titlul originar în introducere. Exemplu: Alexandra Feodorovna, nu Alix de Hessa-Darmstadt.
În anumite cazuri, dacă notorietatea subiectului are o răspândire globală, nominalizarea titlurilor nu este necesară. Exemplu: Anne Boleyn.

Nobili

Îndrumări pentru denumirea articolele destinate nobililor:

Titlul articolelor despre nobili va avea forma {Nume}, {(ordinal dacă e cazul) titlul nobiliar} de (a, al) {loc}. Exemplu: Maximilian Joseph, Duce de Bavaria
Articolele despre nobili în viață vor conține în denumire titlul actual. Exemplu: Charles, Prinț de Wales
Articolele despre nobili decedați vor conține în denumire ultimul titlu deținut.
Dacă un nobil deține sau a deținut mai multe titluri se va aplica titlul cel mai înalt în rang.
Dacă un nobil este notabil sau mai cunoscut într-un alt domeniu de activitate, articolul se va intitula cu numele sub care subiectul și-a consacrat notabilitatea. Exemplu: George Gordon Byron (al VI-lea Baron Byron).

Boieri și nobili români

Îndrumări pentru denumirea articolele destinate boierilor români:

Articolele destinate boierilor și nobilor români se vor denumi, în general, cu forma consacrată în istoriografia românească;
Titlul articolelor despre boierii și nobilii români va conține, dacă este posibil, doar numele subiectului. Exemplu: Dinicu Golescu;
Dacă subiectul articolului deține un nume identic cu un predecesor al său se vor aduce în titlu inițiala sau inițialele tatălui sau se va folosi diminitivul, dacă este consemnat ca atare de literatura de specialitate. Exemplu: Alexandru A. Suțu, Ion I. C. Brătianu, Săndulache Miclescu;
Funcția deținută de boier sau nobil în admninistrația țării se va introduce în titlul articolului doar în cazul în care dezambiguizarea nu se poate face altfel. Exemplu: Constantin Cantacuzino (stolnic);
Dacă subiectul articolului deține un nume identic cu un predecesor al său și nu a deținut funcții administrative, iar literatura de specialitate nu-l diferențiază de predecesorii săi prin adăugarea inițialelor tatălui sau prin folosirea diminitivului, dezambiguizarea se poate face prin adăugarea profesiei, gradului militar etc între paranteze. Exemplu: Constantin I. Brătianu (general).

Mențiune

Regulile prezentate mai sus nu se aplică paginilor de redirecționare. Crearea paginilor de redirecționare, chiar cu denumiri incorecte, dar populare, sunt încurajate. Exemplu de pagini de redirecționare pentru articolul Ioan Vodă cel Viteaz: Ion Vodă cel Viteaz, Ioan Vodă cel Cumplit, Ion Vodă cel Cumplit, Ioan Vodă Armeanul etc