Deschide meniul principal

FC Rapid București

club de fotbal din România
(Redirecționat de la FC Rapid)
Pentru o echipă de handbal feminin, vedeți CS Rapid CFR București.
Pentru echipa fondată în 2017, vedeți FC Rapid București (2017).
FC Rapid București
Logo Rapid Bucuresti.png
Informații generale
Nume completFotbal Club Rapid București
PoreclăVulturii vișinii, Giuleștenii, Feroviarii, Ceferiștii[1]
Nume precedent(e)CFR București,
Locomotiva București,
Uniunea Fotbal Club Rapid București,
Asociatia Fotbal Club Rapid București,
F.C. Rapid București
Data fondăriiDată Neoficială: 11 iunie 1923
Dată Oficială: 25 iunie 1923
Data desființării  Modificați la Wikidata
Culori        
StadionStadionul Regie, București
(10.020[2] locuri)
CampionatLiga a II-a  Modificați la Wikidata
Prezență online
http://fcrapid.ro/
Palmares
NaționalCampionatul României (3)[3][4]
Cupa României (13)
Supercupa României (4)
InternaționalCupa Balcanică (2)
Campionatul European Feroviar (1)
Echipament
Kit body rapidb1415h.png
Kit body.svg
Kit right arm rapidb1415h.png
Kit right arm.svg
Kit shorts white stripes.png
Kit shorts.svg
Kit socks whitetop.png
Kit socks long.svg
Acasă
Kit body rapidb1415a.png
Kit body.svg
Kit right arm rapidb1415a.png
Kit right arm.svg
Kit shorts rapidb1415a.png
Kit shorts.svg
Kit socks whitetop.png
Kit socks long.svg
Deplasare
Kit body rapidB1112al.png
Kit body.svg
Kit right arm rapidB1112al.png
Kit right arm.svg
Kit shorts.svg
Kit socks puma 2010 onblack.png
Kit socks long.svg
Alternativ

FC Rapid București a fost un club de fotbal din București, România. Clubul a fost fondat în 1923 de către un grup muncitor de la Atelierele Grivița sub numele de Asociația culturală și sportivă C.F.R.. Rapid a câștigat de 4 ori titlul (de 3 ori Campionatul României — 1967, 1999 și 2003 — și în 1942 un campionat de război a cărui trofeu purta denumirea de "Cupa Basarabia"[5])[3][4] și de 13 ori Cupa României.

În iunie 2016, Rapid a fost declarat în instanță în faliment; deși nu era definitivă, decizia a avut ca urmare faptul că echipa nu a mai putut înregistra contracte noi și neavând legitimați suficienți jucători, clubul nu s-a putut înscrie în prima divizie în sezonul 2016–2017, în urma hotărârii Ligii Profesioniste de Fotbal. La scurt timp a urmat și desființarea echipei. După faliment, au demarat patru proiecte paralele de reconstrucție ale echipei, din care mai sunt active trei: Mișcarea CFR, devenit Academia Rapid și mai apoi Fotbal Club Rapid (Liga a III-a în 2018-2019); după ce AFC Rapid, echipă fondată de un acționar minoritar al societății falimentare, a dat faliment. Dintre cele trei, Academia Rapid și-a asumat numele de FC Rapid după ce a achiziționat la o licitație dreptul de utilizare a brandului de la lichidatorul societății falimentare.

Cuprins

Istorie

Perioada Interbelică

Istoria clubului începe în ziua de 25 iunie 1923, când, într-o sală a școlii primare din cartierul Grivița, lucrătorii de la Atelierele Grivița au pus bazele "Asociației Culturale și Sportive CFR".[6] Din primul comitet au făcut parte: maistrul Teofil Copaci (devenit președintele asociației), strungarii Grigore Grigoriu (devenit primul căpitan al echipei), Dumitru Constantinescu, Géza Ginzer, Tudor Petre, Franz Hladt.[7] Echipa s-a constituit în luna septembrie, după fuzionarea celor de la „Ateliere” cu cei de la „Excelsior” (care reprezenta cartierul muncitoresc „Steaua” și care avea în frunte pe Emil Dobrescu, V. Constantinescu, Gh. Mărculescu, D. Itu) și a închiriat terenul C.A.B. de la Șosea, pentru antrenamente și jocuri.[7] Primele echipamente au fost confecționate din pânză vișinie în casa lui Grigore Grigoriu, iar ghetele cu crampoane recondiționate din bocancii uzați de la Ateliere.[6]

Pe 28 octombrie 1923 echipa joacă primul său meci, împotriva celor de la Unirea Timișoara, pe care îl pierde cu 8-4.[8] Al doilea meci, disputat peste zece zile, a fost jucat împotriva Gloriei Arad, pierdut și acesta cu 2-1.[9]

Până în anul 1932 CFR joacă în campionatul Bucureștiului, neizbutind calificarea în turneul final al campionatului. În această perioadă, din conducerea echipei au făcut parte: Teofil Copaci, Grigore Grigoriu, Bozie Codreanu, iar din lotul de jucători: Stănică, Tudor, Molnar, Ștefănescu, Foran, Leoveanu, Constantinescu, Fetzko, Georgescu, Hladt, Geza, Weiss, Albert, Block, Filip, Itu I, Itu II, Pîrvulescu, Cichi, Schileriu, Svetcovschi, Oros, Ujlaki, Pop, Dobrescu I, Kelemen, Vlaiculescu, Ispas, Vintilescu, Petrovici etc.[10]

În sezonul 1932-1933 se înscrie în Divizia A, primul sezon al competiției în sistem divizionar.[11] Începând cu acest an competițional, echipa are ca bază de antrenament și loc de disputare a meciurilor oficiale terenul Giulești. Primul meci al echipei în Divizia A a fost cel cu Ripensia Timișoara, disputat la 11 septembrie 1932 și câștigat cu scorul de 3-2.[11] Primul marcator al CFR-ului de atunci în Divizia A a fost Francisc Boroș.[11] Un alt rezultat important din acest sezon a fost cel din partida cu Șoimii Sibiu, care s-a terminat cu scorul de 9-1.[11]

Locurile ocupate în clasament în cele nouă ediții organizate până în anii celui de-Al Doilea Război Mondial au fost: 2 în seria I (1932-1933), 4 în seria I (1933-1934), 10 (1934-1935), 7 (1935-1936), 2 (1936-1937), 1 în seria I (1937-1938), 6 (1938-1939), 2 (1939-1940), 2 (1940-1941).[12] În această perioadă (1932-1941), din conducerea clubului au făcut parte: V. Blaj, V. Badiu, Costică Bauer, iar ca antrenori au funcționat: Krüger, Huniade, Wana, Konrád, Schaffer și Ștefan Auer.

În anul 1936 echipa își schimbă denumirea în Rapid București, fiind luată ca model formația austriacă Rapid Viena. În sezonul competițional 1937-1938 echipa se califică în finala campionatului național, după ce încheie seria pe locul 1. Finala este jucată împotriva Ripensiei Timișoara, pierzând în ambele manșe cu 0-2.

În perioada interbelică, formația feroviară s-a numărat printre echipele de top ale României, câștigând șapte Cupa ale României. Prima a fost adjudecată la 6 iunie 1935, în finala cu Ripensia câștigată cu scorul de 6-5[11], echipa CFR-ului era formată din: Theimler - Roșculeț, Ujlaki - Vintilă, Wetzer II, Cuedan - Georgescu, Barbu II, Strock, Medve, Attila.[13] Între 1937 și 1942 cucerește de șase ori consecutiv Cupa României, record neatins de altă echipă românească până în prezent.

În 1940 Rapid este prima echipă de fotbal din România care a reușit calificarea în finala unei cupe europene, Cupa Europei Centrale, nedisputată din cauza izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial.[11] După ce trecuse de Hungária FC MTK în sferturi și de Građanski Zagreb în semifinale, feroviarii aveau să-i întâlnească în finală pe cei de la Ferencváros TC.

Din loturile echipei, între 1932-1942, au făcut parte: Roșculeț, Ujlaki, Vintilă, Wetzer II, Rășinaru, Cuedan, Barbu II, Rădulescu, Bogdan, Auer, Moldoveanu, Baratky, Raffinsky, Lengheriu, I. Costea, Sipoș, Gavrilescu, Sadowski, Silvăț, Ghiurițan, Wetzer III, Florian ș.a.[14]

1945–1960

După război, echipa revine în campionatul Campionatul capitalei în ediția 1945-1946, situându-se pe în final pe locul 4. În anul competițional 1946-1947, primul sezon național oficial după încheierea războiului, echipa (redenumită din nou în CFR) încheie pe locul cinci, la două puncte distanță de locul doi și la 13 față de locul 1. În sezonul următor, 1947-1948, echipa termină pe locul trei, în spatele echipelor CFR Timișoara și ITA Arad[15], iar în sezonul 1948-1949 termină pe locul doi, la cinci puncte în spatele celor de la IC Oradea.[16] Pe 20 martie 1949, CFR București obține cea mai clară victorie din istoria sa, 12-2 cu CFR Cluj.[11][17]

În anul competițional 1950, desfășurat după model sovietic (pe sistemul primăvară-toamnă), echipa termină pe locul doi.[11] La începutul acestui sezon echipa devine Locomotiva, după decizia în urma căreia toate echipele feroviare din țară sunt nevoite să-și schimbe denumirea astfel. Prima retrogradare a venit în 1951, când ocupă locul 11[18], pierzând la golaveraj. Promovează după un an, de pe primul loc, la 10 puncte în spatele celei de-a doua clasate (Locomotiva Iași)[19] și va încheia sezonul 1953 pe locul cinci.[20] În anul 1954 retrogradează pentru a doua oară, ocupând locul 12. Revine din nou, după un singur an, în Divizia A, urmând o perioadă bună pentru echipă. În 1956 ocupă locul patru, la numai 5 puncte de prima poziție.[21]

Din sezonul 1957-1958 se revine la sistemul toamnă-primăvară, iar feroviarii termină pe la mijlocul clasamentului. În 1958 se revine la numele consacrat de Rapid. În anii următori echipa termină pe locurile 4 (1958-1959) și 10 (1959-1960).[22]

În acești ani, în lotul de jucători al echipei s-au numărat: V. Stănescu, Gh. Dungu, Gh. Demeter, D. Macri, V. Mihăilescu, C. Simionescu, N. Cristescu, I. Ruzici, C. Socec, I. Lungu, B. Marian, A. Rădulescu, A. Ferenczi, Șt. Filotti, N. Roman, Em. Avasilchioaie, D. Călin, L. Coman, A. Todor, N. Dodeanu, I. Langa, I. Olaru, S. Zeană, Gh. Milea ș.a.

1960-1975

Perioada anilor '60 a fost una din cele mai bune din istoria fotbalului giuleștean. În 1961 ajunge până în finala Cupei României, unde pierde cu Arieșul Turda, scor 1-2.[23] Sezonul următor, 1961-1962, ajunge din nou în faza finală, pierzând în fața Stelei cu 1-5.

În marea majoritate a acestor ani, echipa se regăsește în plutonul fruntaș al campionatului, ocupând succesiv locurile: 3 (1960-1961), 5 (1961-1962), 8 (1962-1963), 2 (1963-1964, 1964-1965, 1965-1966)[24], culminând cu sezonul 1967 când Rapid reușește să cucerească primul titlul de campioană a României.[11] Campionatul este câștigat în ultima etapă, la Ploiești, unde trebuia să nu piardă în fața Petrolului.

După acest prim succes, în următoarele patru ediții de campionat echipa ocupă, cu excepția sezonului 1967-1968 (când ajunge și în finala Cupei României pe care o pierde în fața lui Dinamo cu 1-3 în prelungiri), poziții pe podiumul campionatului: locurile 3 (1968-1969), 2 (1969-1970) și din nou 2 (1970-1971), după care începe să alunece spre coada clasamentului: locul 10 (1971-1972) și locul 14 (1972-1973).[24] În sezonul 1971-1972 ajunge în finala Cupei României pe care o câștiga în fața Jiului Petroșani, scor 2-0.[23]

În sezonul 1973-1974 ocupă locul al 16-lea în clasament, retrogradând pentru a treia oară în Divizia B. După obicei, revine în primul eșalon după numai un an (1974-1975)[24], sezon în care ajunge până în faza finală a Cupei României. După ce trece de Dinamo, Jiul, Ceahlăul și Steaua, reușește să învingă și Universitatea Craiova în finală, scor 2-1, aducând în vitrina clubului a noua cupă a României.

1975–1990

Anii aceștia sunt cei mai negri pentru fotbalul feroviar. După ce revine din Divizia B în 1975, în sezonul 1975-1976 echipa ocupă locul 14 în campionat, iar în sezonul următor locul 16, retrogradând pentru a patra oară în eșalonul secund, unde va rămâne, de această dată, șase sezoane. În acești ani echipa, din postura de divizionară secundă, ocupă următoarele locuri în clasament: 4 (1977-1978), 6 (1978-1979), 2 (1979-1980), 3 (1980-1981), 2 (1981-1982) și locul 1 (1982-1983), ducând în această perioadă o rivalitate crâncenă cu Petrolul Ploiești și Progresul București. Revenirea în prima divizie se datorează antrenorilor Valentin Stănescu (cel care a adus și primul titlu în 1967) și Viorel Kraus și a lotului de jucători format din: Ion Gabriel, Manu, Popescu, Paraschiv, Pîrvu, Șișcă, Tiță, Iancu, Cojocaru, Ion Ion, Manea, Ad. Dumitru, Petruț, Ispas, C. Dumitriu, Avram, Damaschin, Marta, Lazăr, Koti, Săftoiu, A. Mincu, Petre Petre.

În anul competițional 1983-1984 Rapid ocupă locul 13 în Divizia A, iar în anii următori locurile: 11 (1984-1985), 8 (1985-1986), 14 (1986-1987), 13 (1987-1988). În sezonul 1988-1989 retrogradează pentru a cincea oară, ocupând locul al 17-lea. În acest an ajunge până în semifinalele Cupei României, unde o întâlnește pe Steaua, și pierde cu scorul de 2-3 în urma unui gol marcat în minutul 90

Pe 14 august 1985 Rapidul suferă cea mai severă înfrângere din campionat, pe terenul Corvinului, scor 9-0.[11] Pe 3 mai 1989 are loc Rapid-Steaua 2-8, meciul cu cele mai multe goluri primite pe teren propriu de giuleșteni.[11]

1990–2013

Rapid reușește cele mai importante performanțe ale sale pe plan intern și internațional. Din 1993, echipa a fost preluată de George Copos. În 1999 și 2003 a câștigat campionatul,[6] iar în 1998, 2002, 2006 și 2007 Cupa României. În 2006, Rapid s-a calificat în Cupa UEFA din postura de câștigătoare a Cupei României, și a reușit totodată calificarea în premieră în grupele acestei competiții, la al doilea sezon de când UEFA a introdus acest format pentru a doua competiție intercluburi ca importanță din Europa. Alb-vișiniii au trecut de grupe, iar în șaisprezecimi au întâlnit echipa germană Hertha Berlin, pe care au eliminat-o după 1-0 la Berlin, pe Olympiastadion și 2-0 pe „Giulești”, astfel rapidiștii ajungând în optimi. În această fază, rapidiștii au dat de o altă echipă din Germania, una din marile favorite la câștigarea Cupei UEFA în acel sezon, Hamburger SV (sau SV Hamburg), de care au trecut după 2-0 pe „Giulești” și 1-3 pe AOL Arena (rapidiștii s-au calificat datorită golului din deplasare), iar în sferturi au întâlnit Steaua, cealaltă echipă românească aflată la cea mai mare performanță în Cupa UEFA din istorie. A fost o luptă dramatică, de unde învingători au ieșit steliștii, după 1-1 în „Giulești” și 0-0 pe Stadionul Național (steliștii s-au calificat datorită golului din deplasare). A fost cea mai mare performanță europeană a echipei alb-vișinii de după cel de al Doilea Război Mondial.

După acel sezon, situația financiară a Rapidului s-a complicat, în parte și de condamnarea penală a patronului George Copos în Dosarul Transferurilor și apoi în dosarul „Loteria”.[25][26] Performanțele au intrat și ele într-un declin, după ce în 2007–2008 terminase pe locul 3, Rapidul terminând campionatul pe locurile 7–8 de trei ori în următorii cinci ani.

Conflictul de insolvență din 2013

La 10 mai 2013, Comisia de Disciplină a Federației Române de Fotbal a hotărât să nu acorde clubului licența pentru Liga 1 pentru sezonul 2013-2014. Pe 6 iulie Comitetul Executiv al FRF a hotărât ca în primul eșalon să participe 18 formații. Mircea Sandu a anunțat că pentru a decide cea de-a optsprezecea echipă se va disputa un baraj între Concordia și Rapid. Acest baraj a avut loc pe 13 iulie, pe Stadionul Dinamo la ora 21.00,[27] și a fost câștigat de Rapid cu 2–1.[28]

Concordia a contestat însă legalitatea acestui baraj, întrucât Rapidul nu avea licență pentru Liga I. După ce deja se disputaseră două etape, la 2 august, Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Laussane a hotărât că organizarea barajului a fost neregulamentară, iar Concordia trebuie să rămână în Liga I, iar Rapid să retrogradeze.[29]

Acordarea licenței în 2014

La 17 mai 2014, Comisia de Licențiere a Federației Române de Fotbal a decis neacordarea licenței pentru sezonul 2014-2015 al Ligii 1.[30] Clubul Rapid a decis să facă recurs la Tribunalul pentru Arbitraj Sportiv, dar nu își putea permite suma de 30.000 de euro; aceasta a fost strânsă printr-o colectă a fanilor echipei, iar TAS a admis recursul, obligând Federația să acorde Rapidului licența pentru sezonul de Liga I.[31]

Falimentul și succesoarea

În sezonul 2015–2016, Rapid a terminat pe locul întâi în Seria I a Liga a II-a,[32] dar în condițiile în care clubul nu era redresat financiar, echipa de seniori a rămas cu doar câțiva jucători și fără antrenori. După ce o primă instanță a declarat clubul în faliment, FC Rapid nu a mai putut nici înregistra noi contracte, deci nu a putut alinia o echipă cu care să se înscrie în Liga 1 în sezonul 2016–2017.[33] Aceasta a dus la desființarea clubului. În acea toamnă, fostul director de marketing, Horia Manoliu, a înscris în liga a V-a bucureșteană, AFC Rapid, care a preluat seriile de copii și juniori și a aliniat în acea ligă o echipă bazată pe grupa de juniori născuți în 1998–1999-2000, cu care a câștigat campionatul în sezonul 2016-2017. Horia Manoliu susținea că echipa este continuatoarea fostului FC Rapid și că, prin urmare, contribuie în continuare la palmaresul acesteia.[34]

În sezonul 2017-2018, la inițiativa primăriei Sectorului 1, se înființează asociația sportivă, AS Academia Rapid, care s-a înscris in Liga a IV-a bucureșteană. Condusă de foști jucători ai Rapidului precum: Daniel Niculae (președinte), Daniel Pancu (director tehnic), Nae Stanciu (manager) și Constantin Schumacher (antrenor), Academia Rapid a fost înscrisă în liga a IV-a pe locul echipei Mișcarea CFR, un club-Phoenix fondat de susținători ai echipei, astfel că în sezonul 2017-2018, cele două echipe au fost adversare.[35]

Un alt grup de suporteri a fondat în primăvara lui 2018 un alt club-Phoenix, ACS Rapid Frumoșii Nebuni ai Giuleștiului, echipă care a fost înscrisă în Liga a V-a București.[36]

Denumirile clubului

  • 1923: Asociația culturală și sportivă Căile Ferate Române București
  • 1937: Rapid București
  • 1945: CFR București
  • 1950: Locomotiva Grivița Roșie București
  • 1958: Rapid București
  • 1994: UFC Rapid București
  • 2001: AFC Rapid București
  • 2006: FC Rapid București

Stadionul Giulești

 
Stadionul Giulești

În 1936 începeau lucrările pentru ridicarea stadionului de lângă Grant. 2 ani mai târziu este 2 ani mai târziu este încheiată construcția, dând echipei Rapid o copie mai mică a "Potcoavei" din Londra a echipei Arsenal. Oficial, stadionul a fost inaugurat pe 10 iunie 1939, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la punerea în circulație a primului tren în România în prezența Regelui Carol al II-lea și a Marelui Voievod Mihai de Alba iulia. În acel moment, Rapidul dispunea de una din cele mai mari și moderne arene din țară, neavând totuși capacitatea ANEF-ului sau gazon de iarbă și instalație de nocturnă ca Venus.

Prin construcția după revoluție a celei de-a doua peluze, "Potcoava" a fost închisă, iar capacitatea stadionului s-a ridicat la 19.100 de locuri. Modernizările au continuat în 2003, an în care gazonul a fost schimbat complet. În prezent peluza veche este închisă, în urma unor decizii la nivelul conducerii din „perioada Copos”.

Stadionul Giulești se află momentan într-o stare avansată de degradare. urmând a fi recondiționat cu scopul de a găzdui antrenamentele echipelor participante la EURO 2020.

Imn

Imnul Rapidului

Suntem peste tot acasă
Porțile ni se deschid
Nu-i echipă mai frumoasă
Și iubită ca Rapid

Refren
Rapid-Rapid
Luptă dacă ne iubești
Rapid-Rapid
Haide-hai Rapid Giulești!

Inima ce-n piept ne bate
La nevoie e un tun
Pentr-o singură dreptate
Să învingă cel mai bun

Refren

Nu vă dați bătuți o clipă
Învățați acest refren
Imnul nostru de echipă
Glasul roților de tren

Refren


Autori: Adrian Păunescu și Victor Socaciu

Imnul Rapidului, cunoscut și ca „Suntem peste tot acasă”, a fost compus de Victor Socaciu pe versurile lui Adrian Păunescu.[37]

Suporteri

Rapid este singurul club din România cu club aristocratic.[38]

Peluza Nord: Gruppo Autonom Alcoolica, Official Hooligans, RHV, Original Ultra', Bombardierii din Vitan (BMB), Ultras Targoviste , SVRB

Tribuna a II-a: Radicals

Jucători notabili

Debut Portari Fundași Mijlocași Atacanți
Anii '20 Stănică (1923) Ladislau Ujlaki (1928) Grigore Grigoriu (1923) Francisc Boroș (1928)
Anii '30 Francisc Theimler (1932) Vasile Chiroiu (1931) Vintilă Cossini (1932) István Attila (1932)
  Jean Lăpușneanu (1935) Ștefan Wetzer II (1931) Alexandru Cuedan (1933) Ștefan Barbu II (1933)
Petrică Rădulescu (1936) Nicolae Roșculeț (1932) Gheorghe Rășinaru (1935) Ioachim Moldoveanu (1935)
  Ioan Negru (1937) Iosif Slivăț (1937) Ion Costea (1935) Ștefan Auer (1936)
    Zoltan Marton (1937) Ladislau Raffinsky (1935) Ionică Bogdan (1936)
    Iosif Lengheriu (1936) Ioan Wetzer (1939) Iuliu Baratky (1937)
      Wilim Sipoș (1939)
      Radu Florian (1939)
Anii '40 Robert Sadowski (1940) Remus Ghiurițan (1941) Marian Bărbulescu (1941) Ștefan Filote (1942)
  Valentin Stănescu (1946) Ștefan Asbiceanu (1942) Ion Urecheatu (1943) Ion Lungu (1944)
  Justin Apostol (1947) Alexandru Apolzan (1946) Ion Mihăilescu (1945) Bazil Marian (1946)
    Nicolae Cristescu (1949) Constantin Socec (1946) Andrei Rădulescu (1948)
Anii '50 Gheorghe Dungu (1950) Gheorghe Demeter (1950) Ion Langa (1955) Vasile Copil (1956)
Augustin Todor (1958) Dumitru Macri (1950) Anton Ferenczi (1952) Titus Ozon (1959)
  Ilie Greavu (1957) Nicolae Georgescu (1957)
Anii '60 Rică Răducanu (1965) Ion Motroc (1960) Constantin Dinu (1961) Ion Ionescu (1960)
  Marin Andrei (1963) Dan Coe (1962) Constantin Jamaischi (1963) Teofil Codreanu (1961)
    Nicolae Lupescu (1963) Ion Dumitru (1967) Viorel Kraus (1961)
    Ion Pop (1967) Iordan Anghelescu (1968) Constantin Năsturescu (1962)
      Marin Stelian (1969) Emil Dumitriu II (1963)
Ion Oblemenco (1963)
        Alexandru Neagu (1965)
Anii '70 Marian Ioniță (1973) Alexandru Boc (1971) Marin Savu (1972) Nicolae Manea (1972)
  Ion Manu (1976) Florin Marin (1972) Marinel Râșniță (1973) Liviu Bartales (1973)
    Bratu Pârvu (1976) Ion Ion (1979) Florin Cojocaru (1977)
Anii '80 Leontin Toader (1984) Gheorghe Cârstea (1984) Ștefan Popa (1980) Fănel Țâră (1984)
  Ovidiu Barbă (1988) Ioan Bacoș (1984) Marian Rada (1983) Iosif Damaschin II (1984)
    Adrian Matei (1987) Ion Goanță (1984) Gabriel Ciolponea (1988)
    Georgică Vămescu (1987) Florin Drăghici (1986) Ionel Augustin (1988)
    Alexandru Aprodu (1988) Lucian Ilie (1987)
Nicolae Stanciu (1989) Laurențiu Bozeșan (1987)
    Florin Constantinovici (1989) Cristian Nicolae (1988)  
      Vasile Caciureac (1989)  
      Mihai Iosif (1989)  
Anii '90 Ionel Rotărescu (1990) Dorel Mutică (1994) Iulian Chiriță (1991) Ion Vlădoiu (1993)
Bogdan Lobonț (1997) Mugur Bolohan (1995) Dan Diac (1992) Ionel Chebac (1993)
  Cristian Dulca (1995) Dănuț Lupu (1993) Marius Șumudică (1996)
  Ștefan Nanu (1996) Constantin Schumacher (1998) Daniel Pancu (1996)
    Mircea Rednic (1997) Ioan Ovidiu Sabău (1998) Ioan Viorel Ganea (1999)
    Adrian Iencsi (1997) Marius Măldărășanu (1998) Constantin Barbu (1999)
Răzvan Raț (1998)
Anii 2000 Emilian Dolha (2000) Vasile Maftei (2000) Robert Ilyeș (2001) Nicolae Constantin (2000)
Răzvan Lucescu (2000) Dănuț Perjă (2001) Florin Șoavă (2001) Daniel Niculae (2001)
Dănuț Coman (2005) Valentin Bădoi (2002) Nicolae Grigore (2004) Florin Bratu (2001)
Mircea Bornescu (2009) Marius Constantin (2004) Emil Dică (2005) Lucian Burdujan (2004)
  Cristian Săpunaru (2006) Costin Lazăr (2006) Mugurel Buga (2005)
  Vladimir Božović (2007) Ovidiu Herea (2007) Viorel Moldovan (2006) 
Ștefan Grigorie (2007) Ionuț Mazilu (2006)
Juliano Spadacio (2008) Ianis Zicu (2006)
Alexandru Ioniță (2009)

Palmares

Național

Internațional

Rapid în cupele europene (1938-2012)

Rapid București a disputat 95 de partide în cupele europene, în 4 competiții (sau 5 dacă separăm vechile denumiri ale Cupei UEFA și Ligii Campionilor în competiții distincte) pe parcursul a 22 de sezoane și a obținut următoarele rezultate:

  • Cupa Europei Centrale: 2 participări, 9 jocuri, 4 victorii, 3 egaluri, 2 înfrângeri, golaveraj 13-11
  • Cupa Orașelor Târguri: 2 participări, 4 jocuri, 1 victorie, 0 egaluri, 3 înfrângeri, golaveraj 6-14;
  • Cupa UEFA: 12 participări, 62 jocuri, 29 victorii, 15 egaluri, 18 înfrângeri, golaveraj 90-57;
  • (Cupa UEFA + Cupa Orașelor Târguri: 14 participări, 68 jocuri, 32 victorii, 15 egaluri, 21 înfrângeri, golaveraj 101-72);
  • Cupa Cupelor: 3 participări, 12 jocuri, 5 victorii, 3 egaluri, 4 înfrângeri, golaveraj 19-17;
  • Cupa Campionilor: 1 participare, 4 jocuri, 1 victorie, 1 egal, 2 înfrângeri, golaveraj 3-3;
  • Liga Campionilor: 2 participări, 4 jocuri, 0 victorii, 2 egaluri, 2 înfrângeri, golaveraj 6-8;
  • (Cupa Campionilor + Liga Campionilor: 3 participări, 8 jocuri, 1 victorie, 3 egaluri, 4 înfrângeri, golaveraj 9-11);
  • Cupele europene: 22 participări, 95 jocuri, 40 victorii, 24 egaluri, 31 înfrângeri, golaveraj 137-110.
1938 - Cupa Europei Centrale
Turul 1
(Ungaria) Újpest FC   4-1   Rapid București
Rapid București   4-0   Újpest FC (Ungaria)
Sferturi de finală
(Italia) Genoa '93   3-0   Rapid București
Rapid București   2-1   Genoa '93 (Italia)

1940 - Cupa Europei Centrale
Sferturi de finală
(Ungaria) MTK Hungária FC   1-2   Rapid București
Rapid București   3-0   MTK Hungária FC (Ungaria)
Semifinală
(Iugoslavia) Gradjanski Zagreb   0-0   Rapid București
Rapid București   0-0   Gradjanski Zagreb (Iugoslavia)
(Iugoslavia) Gradjanski Zagreb   1-1   Rapid București
* Neputându-se face departajarea pe teren, s-a procedat la tragerea la sorți, Rapid calificându-se în finala cu Ferencváros FC (nedisputată, însă, din pricina declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial).

1967-1968 - Cupa Campionilor
Turul 1
(Bulgaria) Botev Plovdiv   2-0   Rapid București
Rapid București   3-0   Botev Plovdiv (Bulgaria)
Optimi de finală
(Italia) Juventus Torino   1-0   Rapid București
Rapid București   0-0   Juventus Torino (Italia)

1968-1969 - Cupa Orașelor Târguri
Turul 1
Rapid București   3-1   OFK Belgrad (Iugoslavia)
(Iugoslavia) OFK Belgrad   6-1   Rapid București

1969-1970 - Cupa Orașelor Târguri
Turul 1
(Portugalia) Vitória Setúbal   3-1   Rapid București
Rapid București   1-4   Vitória Setúbal (Portugalia)

1971-1972 - Cupa UEFA
Turul 1
(Italia) Napoli   1-0   Rapid București
Rapid București   2-0   Napoli (Italia)
Șaisprezecimi de finală
Rapid București   4-0   Legia Varșovia (Polonia)
(Polonia) Legia Varșovia   2-0   Rapid București
Optimi de finală
(Anglia) Tottenham Hotspur   3-0   Rapid București
Rapid București   0-2   Tottenham Hotspur (Anglia)

1972-1973 - Cupa Cupelor
Șaisprezecimi de finală
Rapid București   3-0   Landskrona BoIS (Suedia)
(Suedia) Landskrona BoIS   1-0   Rapid București
Optimi de finală
(Austria) Rapid Viena   1-1   Rapid București
Rapid București   3-1   Rapid Viena (Austria)
Sferturi de finală
(Anglia) Leeds United   5-0   Rapid București
Rapid București   1-3   Leeds United (Anglia)

1975-1976 - Cupa Cupelor
Șaisprezecimi de finală
Rapid București   1-0   Anderlecht (Belgia)
(Belgia) Anderlecht   2-0   Rapid București

1993-1994 - Cupa UEFA
Turul 1
(Italia) Internazionale   3-1   Rapid București
Rapid București   0-2   Internazionale (Italia)

1994-1995 - Cupa UEFA
Turul preliminar
(Malta) FC Valletta   2-6   Rapid București
Rapid București   1-1   FC Valletta (Malta)
Turul 1
Rapid București   2-0   Charleroi (Belgia)
(Belgia) Charleroi   2-1   Rapid București
Șaisprezecimi de finală
Rapid București   2-1   Eintracht Frankfurt (Germania)
(Germania) Eintracht Frankfurt   5-0   Rapid București

1996-1997 - Cupa UEFA
Turul 2 preliminar
Rapid București   1-0   Lokomotiv Sofia (Bulgaria)
(Bulgaria) Lokomotiv Sofia   0-1   Rapid București
Turul 1
Rapid București   1-0   Karlsruher (Germania)
(Germania) Karlsruher   4-1   Rapid București

1998-1999 - Cupa Cupelor
Turul preliminar
(Luxemburg) Grevenmacher   2-6   Rapid București
Rapid București   2-0   Grevenmacher (Luxemburg)
Șaisprezecimi de finală
Rapid București   2-2   Valerenga (Norvegia)
(Norvegia) Valerenga   0-0   Rapid București

1999-2000 - Liga Campionilor
Turul 2 preliminar
Rapid București   3-3   Skonto Riga (Letonia)
(Letonia) Skonto Riga   2-1   Rapid București

2000-2001 - Cupa UEFA
Turul preliminar
Rapid București   3-0   Mika Ashtarak (Armenia)
(Armenia) Mika Ashtarak   1-0   Rapid București
Turul 1
Rapid București   0-1   Liverpool (Anglia)
(Anglia) Liverpool   0-0   Rapid București

2001-2002 - Cupa UEFA
Turul preliminar
(Lituania) Atlantas Klaipeda   0-4   Rapid București
Rapid București   8-0   Atlantas Klaipeda (Lituania)
Turul 1
(Franța) Paris Saint-Germain   0-0   Rapid București
Rapid București   0-3   Paris Saint-Germain (Franța) *
* La masa verde. Meci întrerupt în min. 118 datorită problemelor cu nocturna, la scorul de 0-1 (0-0 d. 90 min.).

2002-2003 - Cupa UEFA
Turul preliminar
Rapid București   2-0   Nova Gorica (Slovenia)
(Slovenia) Nova Gorica   1-3   Rapid București
Turul 1
(Olanda) Vitesse Arnhem   1-1   Rapid București
Rapid București   0-1   Vitesse Arnhem (Olanda)

2003-2004 - Liga Campionilor
Turul 2 preliminar
Rapid București   0-0   Anderlecht (Belgia)
(Belgia) Anderlecht   3-2   Rapid București

2005-2006 - Cupa UEFA
Turul 1 preliminar
(Andorra) Sant Julià   0-5   Rapid București
Rapid București   5-0   Sant Julià (Andorra)
Turul 2 preliminar
Rapid București   3-0   Vardar Skopje (Macedonia)
(Macedonia) Vardar Skopje   1-1   Rapid București
Turul 1
(Olanda) Feyenoord   1-1   Rapid București
Rapid București   1-0   Feyenoord (Olanda)
Faza grupelor
Rapid București   2-0   Rennes (Franța)
(Ucraina) Șahtior Donețk   0-1   Rapid București
Rapid București   1-0   PAOK Salonic (Grecia)
(Germania) VfB Stuttgart   2-1   Rapid București
Șaisprezecimi de finală
(Germania) Hertha Berlin   0-1   Rapid București
Rapid București   2-0   Hertha Berlin (Germania)
Optimi de finală
Rapid București   2-0   Hamburger SV (Germania)
(Germania) Hamburger SV   3-1   Rapid București
Sferturi de finală
Rapid București   1-1   Steaua București (România)
(România) Steaua București   0-0   Rapid București

2006-2007 - Cupa UEFA
Turul 1 preliminar
Rapid București   5-0   Sliema Wanderers (Malta)
(Malta) Sliema Wanderers   0-1   Rapid București
Turul 2 preliminar
(Bosnia) FK Sarajevo   1-0   Rapid București
Rapid București   2-0   FK Sarajevo (Bosnia)
Turul 1
Rapid București   1-0   Nacional Madeira (Portugalia)
(Portugalia) Nacional Madeira   1-2 (d. prel.)   Rapid București (1-0 d. 90 min.)
Faza grupelor
Rapid București   0-0   Paris Saint-Germain (Franța)
(Israel) Hapoel Tel-Aviv   2-2   Rapid București
Rapid București   1-1   Mlada Boleslav (Cehia)
(Grecia) Panathinaikos   0-0   Rapid București

2007-2008 - Cupa UEFA
Turul 1
(Germania) FC Nürnberg   0-0   Rapid București
Rapid București   2-2   FC Nürnberg (Germania)

2008-2009 - Cupa UEFA
Turul 1
(Germania) VfL Wolfsburg   1-0   Rapid București
Rapid București   1-1   VfL Wolfsburg (Germania)


2011-2012 - UEFA Europa League
Play-off
(Polonia) Śląsk Wrocław   1-3   Rapid București
Rapid București   1-1   Śląsk Wrocław (Polonia)
Faza grupelor
(Israel) Hapoel Tel Aviv   0-1   Rapid București
Rapid București   1-3   PSV Eindhoven (Olanda)
Rapid București   0-1   Legia Varșovia (Polonia)
(Polonia) Legia Varșovia   3-1   Rapid București
Rapid București   1-3   Hapoel Tel Aviv (Israel)
(Olanda) PSV Eindhoven   2-1   Rapid București

2012-2013 - UEFA Europa League
Turul 2 preliminar
Rapid București   3-1   MYPA
  MYPA 0-2   Rapid București
Turul 3 preliminar
  Heerenveen 4-0   Rapid București
Rapid București   1-0   Heerenveen

Bilanț general

Competiție Participări Meciuri Victorii Egaluri Înfrângeri GM GP
Cupa Campionilor Europeni/UEFA Champions League 3 8 1 3 4 9 11
Cupa Orașelor Târguri/Cupa UEFA/UEFA Europa League 15 74 32 16 26 105 85
Cupa Cupelor UEFA 3 12 5 3 4 19 17
Cupa Europei Centrale 2 9 4 3 2 13 11
Total 23 103 42 25 36 146 124

În Campionatul României: 66 sezoane, 1900 partide disputate, 854 de victorii, 440 remize, 606 înfrângeri.[11]

Traiectoria competițională

Suporteri celebri

Proprietarii clubului

În iulie 2014, Valeriu Moraru, unul dintre cei mai bogați români, a anunțat că s-a înțeles cu șefii de la Rapid pentru preluarea clubului, urmând să devină acționar unic.[46][47] Împreună cu soția sa, Violeta Moraru, Valeriu controlează companiile Perla Covasnei și Azuga Waters.[46]

Fotogalerie

Vezi și

Bibliografie

Surse principale

  • Chirilă, Ioan: Glasul roților de tren, București, Editura C.N.E.F.S., 1968, 224 pag
  • Ionescu, Mihai și Tudoran, Mircea: Fotbal de la A la Z, București, Editura Sport-Turism, 1984, pp. 203–207
  • Ionescu, M.; Toma, Răzvan și Tudoran, M.: Fotbal de la A la Z, București, Editura Mondocart Pres, 2001, pp. 177–179 ISBN 973-8332-00-1

Surse suplimentare

  • Costache, Cristian și Cârstea, Ion: Fenomenul Rapid. Legenda continuă, București, Fundația Culturală Gheorghe Marin Speteanu, 2004, 472 pag. ISBN 9738540674
  • Chirilă, Ioan: Finala se joacă astăzi, București, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, 1966, 288 pag.
  • Bărbulescu, Marin: Rapid - iubire fără de sfârșit, București, Editura Ulise, 1993, 264 pag.
  • Dobre, Ilie: O galerie nebună, nebună, nebună... Galeria Rapidului, București, Casa Editorială Odeon, 1995, 128 pag. ISBN 9739008518
  • Neagu, Fănuș: Rapid nu oprește în gările mici, București, Editura Intact, 1999, 302 pag.

Note

  1. ^ Bogdan Popa. „Așa a început fotbalul românesc (I)”. historia.ro. Accesat în . 
  2. ^ „FOTO Tot mai puține scaune, tot mai mult suflet » Fanii rapidiști au cinstit primul derby în Giulești după mai mult de un an”. gsp.ro. 2014. Accesat în 27 July.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  3. ^ a b c academiarapid.ro - palmares
  4. ^ a b c Romanian Soccer - History & statistics
  5. ^ a b Extras dintr-un ziar de epocă ce descrie înființarea cupei Basarabia
  6. ^ a b c Bogdan Fechită (), ului-484049.html „Cinci momente de aur din istoria Rapidului” Verificați valoarea |url= (ajutor), Gazeta Sporturilor, accesat în  
  7. ^ a b Ionescu & Tudoran, Fotbal de la A la Z, p. 203
  8. ^ Chirilă, Glasul roților de tren, p. 10
  9. ^ Chirilă, Glasul roților de tren, p. 11
  10. ^ Ionescu & Tudoran, Fotbal de la A la Z, pp. 203-204
  11. ^ a b c d e f g h i j k l Liviu Manolache (), „Rapid, 93 de ani de poveste și un final trist » Cele mai importante borne din istoria alb-vișiniilor”, Gazeta Sporturilor, accesat în  
  12. ^ Ionescu & Tudoran, Fotbal de la A la Z, p. 204
  13. ^ Chirilă, Glasul roților de tren, p. 60
  14. ^ Ionescu, Popa & Tudoran, Fotbal de la A la Z (2001), p. 177
  15. ^ Chirilă, Glasul roților de tren, p. 165
  16. ^ Chirilă, Glasul roților de tren, p. 167
  17. ^ Chirilă, Glasul roților de tren, p. 169
  18. ^ Chirilă, Glasul roților de tren, p. 178
  19. ^ Chirilă, Glasul roților de tren, p. 181
  20. ^ Chirilă, Glasul roților de tren, p. 182
  21. ^ Chirilă, Glasul roților de tren, p. 188
  22. ^ Chirilă, Glasul roților de tren, pp. 193-194
  23. ^ a b Ionescu & Tudoran, Fotbal de la A la Z, p. 206
  24. ^ a b c Ionescu & Tudoran, Fotbal de la A la Z, p. 205
  25. ^ „George Copos, condamnat la patru ani de inchisoare cu EXECUTARE in dosarul Loteria I. Decizia instantei este definitiva”, Pro TV, , accesat în  
  26. ^ „Dosarul Transferurilor: Ani grei de inchisoare pentru Borcea, Copos, fratii Becali, MM, Popescu, Netoiu si Padureanu! Netoiu s-a predat ultimul: "Sunt nevinovat" - www.sport.ro”, Sport.ro, accesat în  
  27. ^ „Meciul de baraj Rapid - Concordia se joacă pe "Dinamo". ProSport. Accesat în . 
  28. ^ „Rapid rămâne în Liga 1 după ce a învins Concordia Chiajna cu 2-1 în meciul de baraj | Stiriletvr.ro - Site-ul de stiri al TVR”. Accesat în . 
  29. ^ Leila Bolat (), „DECIZIE TAS: Concordia Chiajna ia locul Rapidului în Liga I. Meciul de baraj a fost organizat fără vreo bază regulamentară”, Mediafax, accesat în  
  30. ^ ULTIMA ORĂ: Rapid nu mai are patron! "A RENUNȚAT!" - Fanatik | Sport si pariuri
  31. ^ FC Rapid, susținut financiar de fani, Anca Mihai, 11 iunie 2014
  32. ^ „Rapid București a promovat matematic în Liga 1!”. Agerpres. Accesat în . 
  33. ^ Matei Udrea (), „EXCLUSIV Lichidatorul judiciar al Rapidului explică de ce NU poate înscrie echipa în Liga 1: "Încalc o sentință judecătorească dacă reiau activitatea. Rapid se salvează doar dacă se plătesc creanțele". HOTĂRÂREA INSTANȚEI”, Prosport.ro, accesat în  
  34. ^ Matei Udrea (), „Încă un Rapid! AFC Rapid s-a înscris marți în Liga 5. Clubul a fost al lui Copos până în aprilie. "Aristocrații" discută și ei, miercuri, cu CS Rapid înființarea unei grupări sub patronajul CFR”, Prosport.ro, accesat în  
  35. ^ Alin Grigore (), „VIDEO Tensiuni după AFC Rapid - Academia Rapid 0-3 » Fanii au chemat ambele echipe la raport: "Nu trebuia să intrați pe teren!", Gsp, accesat în  
  36. ^ „Rapid Frumoșii Nebuni ai Giuleștiului. Vișiniii au câte o echipă în fiecare dintre ultimele trei ligi de fotbal”, Digisport.ro, , accesat în  
  37. ^ Ovidiu Dumitrescu (). „http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/strofele-tabu-imnul-clubului-rapid-le-vei-auzi-niciodata-giulesti-oda-adusa-partidului-comunist-mostenirea-controversata-lasata-adrian-paunescu-unui-club-fotbal-dizident-13142023”. prosport.ro. Accesat în .  Legătură externa în |title= (ajutor)
  38. ^ Prosport (). „Interviu Mihai Pârvu: „Rapid este partea frumoasă a istoriei fotbalului românesc". prosport.ro. Accesat în . 
  39. ^ „Tot ce trebuie să știi despre finala Cupei Ligii”. Pro Sport. Accesat în . 
  40. ^ „Sezonul 1993 - 1994”. Colecție FC Rapid. 
  41. ^ Campionat de război, nerecunoscut de FRF
  42. ^ http://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/tables/1942_43.shtml
  43. ^ Campionat de război întrerupt după primul tur, nerecunoscut de FRF
  44. ^ http://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/tables/1943_44.shtml
  45. ^ a b gsp.ro (). „Omagiu al galeriei rapidiste pentru Maria Tănase: "Un nume care pentru noi nu moare!". gsp.ro. Accesat în . 
  46. ^ a b Cine este familia Moraru, noul patron al echipei de fotbal Rapid București. Au afaceri de peste 18 milioane de euro, 25 iulie 2014, Ziarul financiar, accesat la 26 iulie 2014
  47. ^ S-a încheiat telenovela. Rapid are un nou acționar majoritar. Primele declarații, 26 iulie 2014, Mihai Molnar, Adevărul, accesat la 27 iulie 2014

Legături externe