Discuție Wikipedia:Legături externe

Criterii

Al doilea criteriu este: „oferă informații utile despre subiectul articolului”. Propun să-l reformulăm și să înlocuim „utile” cu „enciclopedice”. Motivul este că uneori spamul constă în adăugarea de legături externe care pot fi utile pentru unii, dar nu neapărat enciclopedice. Exemplul cel mai la îndemînă este o serie de legături externe spre cărți de telefoane ale unor orașe (în general din Rusia), la articolele noastre despre orașele respective. Asemenea cărți de telefoane pot fi utile, chiar foarte utile unora, dar pe noi ca enciclopedie nu ne interesează. — AdiJapan ☎ 1 august 2007 10:39 (EEST)

Legături externe cu bucluc

Linkuri cu paranteze

Acest link: http://www.ziaruldemures.ro/index.php?id=25&tx_ttnews[tt_news]=12490 , apare în felul următor: http://www.ziaruldemures.ro/index.php?id=25&tx_ttnews[tt_news]=12490 . Ceea ce strică referințele, vedeți de exemplu referințele 3 și 4 de la Metalurgica Reghin. Cum se poate rezolva chestiunea? —  Ark25  (discuție) 9 noiembrie 2010 11:26 (EET)

Rezolvare: en:Wikipedia_talk:External_links/Archive_23#References_and_ELs_with_.22.5B.22_or_.22.5D.22_in_title - "The square brackets need to be URL encoded, so that [ is %5B and ] is %5D" - exemplu: rezolvat Metalurgica Reghin —  Ark25  (discuție) 19 noiembrie 2010 05:36 (EET)

Linkuri ce conțin spații

Saitul ziarului Curierul Național are linkuri ce conțin spații, care arată cam așa: http://www.curierulnational.ro/Actualitate Companii/2010-10-28/Investitii+chineze+de+500+mil.+euro+la+Somes+Dej . Totuși, când copiem linkul altundeva, spațiul este transformat în „%20”: http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2010-10-28/Investitii+chineze+de+500+mil.+euro+la+Somes+Dej . —  Ark25  (discuție) 23 august 2013 19:27 (EEST)

Data publicării

Este important să menționați data publicării articolului în legătura externă. Dacă ne uităm la articolul Valea Jiului, observăm că legătura externă din ziua.net (Articol despre momârlani) nu are specificată data. Din păcate ziarul Ziua este desființat și arhiva online nu mai există. Dacă acolo era menționată data, lucrul acesta era extrem de folositor pentru cei care vor să caute articolul în arhivele ziarelor tipărite. O legătură moartă poate fi totuși foarte folositoare, dacă este specificat numele articolului dar mai ales data. —  Ark25  (discuție) 6 iunie 2011 07:49 (EEST)

Alt exemplu: La articolul MECIPT, la secțiunea „Legături externe”, primul link este Evenimentul Zilei - ediția de Vest Călător prin Timișoara - Strămoșul calculatoarelor. Linkul nu mai funcționează, dar dacă era precizată data publicării articolului, acesta putea fi găsit în arhiva ziarului și legătura externă putea fi corectată cu cea corectă. —  Ark25  (discuție) 10 septembrie 2011 08:11 (EEST)

Formatarea automată a legăturilor externe

Am găsit o soluție pentru formatarea rapidă a legăturilor externe și a referințelor. De exemplu, dacă vrem să cităm articolul acesta:

• http://www.evz.ro/detalii/stiri/ioan-gyuri-pascu-nu-am-mai-baut-de-mai-mult-de-un-an-960364.html

Vom dori să adăugăm legătura externă (sau referința) sub o formă cât mai utilă, de genul:

• Ioan Gyuri Pascu: "Nu am mai băut de mai mult de un an", 6 Ianuarie 2012, Anca Simionescu, Evenimentul zilei

Soulția pentru a realiza automat acest gen de transformare este folosirea unui Bookmarklet - un cod JavaScript pe care-l executăm la dorință. Atunci când vizualizăm pagina pe care vrem să o cităm (în cazul acesta http://www.evz.ro/detalii/stiri/ioan-gyuri-pascu-nu-am-mai-baut-de-mai-mult-de-un-an-960364.html), dăm click pe un Bookmark, care de fapt este un cod JavaScript, adică un Bookmarklet. Codul va extrage informația necesară din pagină, formatând automat legătura externă. Un Bookmarklet este la fel ca și un Bookmark, doar că începe cu "javascript:" în loc de "http://". Exemplu de bookmarklet:

• javascript:s = "LA MULTI ANI !!!";alert(s);

Bineînțeles, avem nevoie de câte un bookmarklet pentru fiecare ziar în parte. Am făcut deja codul pentru ziarul Evenimentul zilei. Voi scrie undeva codul respectiv, cred că vă poate fi util; și voi face scripturi și pentru alte ziare: Adevărul, România liberă, etc. Folosind asemenea scripturi puteți face o economie de timp uriașă. - —  Ark25  (discuție) 6 ianuarie 2012 02:55 (EET)

codul pentru Evenimentul zilei l-am copiat deja aici. —  Ark25  (discuție) 6 ianuarie 2012 07:42 (EET)

Între timp mi-am dat seama că se poate face un singur script pentru mai multe ziare. Deja codul poate să creeze referințe pentru vreo 15 saituri. —  Ark25  (discuție) 26 aprilie 2012 20:02 (EEST)

Breșe în regulament

O discuție recentă aflată aici, m-a făcut să mă hotărăsc în a afirma că recomandările privind legăturile externe au cel puțin ambiguitate majoră: aceea care permite - la extreme, accentuarea semnificației capitolului de legături externe - în raport cu articolul însuși. Eu cred (opinie personală) că nu este acceptabil acest lucru și, invit pe cine dorește la o discuție pentru a propti cât se poate de clar balanța în favoarea scopului principal - anume articolul. --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 28 decembrie 2013 21:55 (EET)

Bine, bine, propuneți vă rog o modificare a regulamentului, în ce privește legăturile externe. en:Cut to the chase, cum ar zice americanu'. —  Ark25  (discuție) 28 decembrie 2013 23:47 (EET)

Câte legături externe păstrăm, maxim, la articolele Timoc, Sași, Secui, Evreii din România, Mihai Eminescu, Lev Tolstoi, Ion Luca Caragiale, Basarabia etc.? Cinci? Trei? Una? Niciuna? —  Ark25  (discuție) 29 decembrie 2013 00:13 (EET)

Părerea mea e că păstrăm atâtea legături externe câte sunt relevante pentru completarea informațiilor din articol, după ce acesta a fost adus la o formă acceptabilă, pe baza altor surse decât cele din presă. Nu e chestiune de număr, ci de discernământ. --Pafsanias (discuție) 29 decembrie 2013 00:57 (EET)

Rsocol a procedat corect atunci când a semnalat legături externe la pagina Discuție:Carol Popp de Szathmári sau nu trebuia să facă asta? Dar eu când am adăugat 33 de legături externe la Discuție:Ion Dolănescu, am procedat bine sau nu? :D —  Ark25  (discuție) 29 decembrie 2013 01:02 (EET)

Cea mai recentă legătură este destulă și e cea mai fudulă.--GEO (discuție) 29 decembrie 2013 01:42 (EET)

Un personaj public, o vedeta devine un idol pentru copii, care il vor imita. O asemenea persoana trebuie sa aiba grija de imaginea ei publica. Wikipedia engleza contine foarte multe date despre actiuni controversate din viata privata a persoanelor publice. Sa inteleg ca Wikipedia engleza este fudula in cazul acesta? —  Ark25  (discuție) 29 decembrie 2013 11:43 (EET)

Eu am mari îndoieli în privința autenticității pozei și de aceea m-am exprimat astfel. --GEO (discuție) 10 ianuarie 2014 01:38 (EET)

Ark25, scuza-ma, dar esti dus cu pluta pe Bistrita. Asybaris ^aport 29 decembrie 2013 11:57 (EET)

Sincer să fiu, e cam ciudat că mă voi băga și eu în această discuție, alături de administratori. Opinia mea, după ce am citit jumătate din discuția aceasta, este că un rezultat final ar fi controversat, privind faptul că domnul Ark25 nu face modificări distructive sau fără sens, dar nici modificări prețioase sau foarte bune, după cum s-ar spune. Ceea ce am observat, sunt că legăturile externe pe care le adaugă sunt uneori extravagante și într-un număr prea mare, ba chiar unele au același subiect (ex. în link). Nerespectând una dintre politicile de bază a proiectului este înjositor, mai ales pentru un admin. Eu aș zice ca dl. Ark să înceteze măcar pe scurt să introducă atâtea linkuri, uneori chiar nefolositoare, și să înceapă să facă și alte acțiuni demne de un admin (ștergere pagini, categorii, blocări etc.) deoarece pentru asta sunt drepturile de admin. Opinia mea. --Sebastian^pin 29 decembrie 2013 12:04 (EET)

Principiile morale exprimate mai sus despre vedete ar înduioșa până la lacrimi chiar și un crocodil. --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 29 decembrie 2013 12:21 (EET)

P.S. Legăturile externe:

• ar trebui să fie către surse care aduc ceva în plus față de articolul propriuzis conceput pe Wikipedia - fie o dezvoltare într-o anumită direcție a subiectului, fie o extensie a lui sau o opinie contrară sau - adesea - o "tușă de culoare" sau "de savoare"
• nu văd motivația pentru a păstra în secțiunea respectivă, linkuri către surse care nu fac decât să reia informații deja încorporate și structurate în articol

@ Pafsanias: consider ca am dat dovada de discernamant prin faptul ca nu adaug mai mult de 15-20 de legaturi externe in articole. Poate ca exista cateva exceptii, mai putin de 10 (cred), in care daca sunt mai mult de 20, o parte dintre ele sunt cu imagini si video. In rest, daca sunt peste 30, le-am adaugat in paginile de discutie.

@ Accipiter Gentilis: atunci cand eu am adaugat trei legaturi externe iar domnul Turbojet a adaugat una la articolul Samoilă Mârza, cine a procedat gresit si cine a procedat corect? In legatura cu limitele, vedeti ca exemplu pagini ca:

• Discuție:Triță Făniță - domnul respectiv a trecut deja in lumea celor drepti, este absolut imposibil sa mai apara mai mult de 10, in caz extrem 20 de articole biografice sau legate de controversele in care a fost implicat. Deci pagina nu are cum sa se lungeasca mai mult.
• Discuție:Dan Radu Rușanu nu va ajunge vreodata presedinte sau prim ministru, asa ca nu vor curge rauri de cerneala in presa despre acesta. Cantitatea de date acumulata acolo va fi de maxim 3-4 legaturi externe pe an. Iar cum oamenii traiesc un timp limitat... faceti un calcul. Daca in cazul acestui politician vor aparea totusi multe date la un mod exceptional, va rog nu pierdeti din vedere esentialul: in majoritate absoluta, despre parlamentarii romani nu voi gasi nici eu si nici altcineva mai mult de 3-4 legaturi externe pe an, de adaugat in pagina de discutii. Dupa ce ies din politica, despre politicientii respectivi nu se va mai scrie nimic, sau in cazuri rare se va scrie foarte putin. Iar cum oamenii nu traiesc vesnic.. faceti un calcul.

Adica atunci cand vorbim despre vasta majoritate a articolelor Wikipedia in care am adaugat si voi adauga date in paginile de discutii, cantitatea de date este infima si nu are cum sa se acumuleze enervant (sau iritant) de mult. Ceea ce merita discutat este ce facem cu paginile de tip Discuție:Cancer - aici informatia se poate acumula intr-o subpagina, si astfel nu va deranja pe nimeni. Retineti: in aproape 3 ani de cand am inceput sa adaug legaturi externe, numarul de pagini de discutie in care s-au acumulat foarte multe date este redus. Si asta nu pentru ca n-am avut eu timp sa adaug, ci pur si simplu pentru ca subiectele despre care apar stiri foarte multe sunt relativ putine si se pastreaza cam aceleasi de-a lungul timpului. —  Ark25  (discuție) 29 decembrie 2013 12:28 (EET)

@ GEO: Deci Wikipedia a dat dovada de fudulie atunci cand a inclus date despre scandalul sexual in care a fost implicat guvernatorul din New York, en:Eliot Spitzer, nu? Atunci cand a mentionat agresiunile fizice ale modelei Naomi Campbell, de asemenea. Articolele si paginile de discutie nu trebuiesc patate cu asemenea mizerii, LOL!

@ Accipiter Gentilis: principiile morale pentru persoane publice chiar exista, in tarile civilizate, si acestea sunt notabile. Dupa ce au aparut scandalurile legate de Tiger Woods si Adrian Mutu, contractele de publicitate le-au fost anulate instantaneu. Pe de alta parte, la noi, daca directorul televiziunii (Alexandru Sassu) a frecventat cluburi de stri-tease - nu e nici o problema - lasă mă că merge și așa! —  Ark25  (discuție) 29 decembrie 2013 12:51 (EET)

@ Accipiter Gentilis: fraza cu lacrimile de crocodil este controversată. Vreți să ziceți ceva mai concret? Lacrimile de crocodil sunt false. Adică ce am spus eu acolo este plictisitor (trebuie să recunosc, cam da)? --Sebastian^pin 29 decembrie 2013 13:25 (EET)

@ Sebastianpin: Oricine poate participa în discuția asta. Greșiți în legătură cu articolul Pubertate - este un capitol important în viața oricărui om, iar modificările majore legate de pubertate își au locul garantat într-o enciclopedie. În cazul Discuție Categorie:Jucători de tenis români, ați ales un exemplu irelevant, puteați mai bine să precizați Discuție Categorie:Prezentatori de televiziune din România - dar legăturile acumulate au rolul lor, vor fi foarte utile atunci când se vor face articole despre respectivele persoane, iar la momentele respective, legăturile în cauză vor fi șterse de acolo. Nu vă supărați inutil pe Accipiter Gentilis, acesta se referea la principiile morale enunțate de mine.

@ Asybaris: Să răspundeți la întrebări nu puteți iar după atâta urlat în surdină singura reacție pe care o puteți avea este atacul la persoană. Mare greșeală trebuie să facă cineva ca să plece de la Wikipedia din cauza baloanelor de săpun și spumelor pe care le faceți. Nu sunt eu genul care să se supere, să-și ia jucăriile și să plece. Mult mai probabil este că veți face dvs asta, când veți vedea că toate trompetele și tromboanele pe care le lansați nu au nici un efect. 29 decembrie 2013 13:40 (EET)

@ Ark25: De fapt, dl. Ark are puțină dreptate. Deși nu e ceea ce vrea să spun, m-am prins ce face: umple pagini cu legături externe doar pentru a ne pune să facem un articol, ca să scăpăm de acele legături (ex. Valeria Borza) (^glumă!). Domnule, aveți o idee genială, chiar acum voi face un articol despre ea. Serios acum, sunt prea multe legături despre unele articole chiar și inexistente. Dvs. de ce nu le creați? E bine să ne motivați pe noi să creăm, pe baza acelor legături care conțin, cu adevărat, unele informații, articole, dar dvs.? --Sebastian^pin 29 decembrie 2013 13:52 (EET)

P.S. Răspunsul meu de sus într-o „nutshell”: domnul Ark25 face o treabă pe jumătate bună, motivându-ne să creăm articole despre care ne dă și puține informații pentru a identifica subiectul și a îmbunătăți Wikipedia cu informații destul de importante (păi dacă apar în presă). --Sebastian^pin 29 decembrie 2013 13:52 (EET)

Exact de aceea adun acolo legăturile externe, pentru a fi valorificate în articole ce vor fi realizate ulterior. Deci nu ați nimerit deloc gluma respectivă. Ar fi excelent dacă într-adevăr ați face dvs. un articol despre Valeria Borza și veți valorifica acele legături, și după care le veți șterge de acolo. De ce nu le creez eu? Păi nu este evident? Nu am timp! De multe ori ziarele își șterg articolele de pe saituri, după un timp. Faptul că legăturile sunt adunate în paginile de discuție are ca efect și arhivarea lor automată, la Archive.org, și mai nou la Archive.is. Vedeți de exemplu articolul acesta

• Ceaușescu făcea colectări de cereale, 9 septembrie 2011, IlarionȚiu, Adevărul - articol dispărut, care a fost arhivat la Archive.org.

Doar nu-s sărit de pe fix ca să adun legături externe doar de dragul de a umple pagini de discuție. Le adun cu un scop foarte precis - pentru a fi valorificate în articole.

Dacă m-aș apuca să fac articole de gen Valeria Borza, asta mi-ar consuma prea mult timp, și aș ignora multe alte știri, care nu ar fi valorificate astfel. După un timp multe din aceste știri dispar complet, iar din asta toți avem de pierdut. Odată adunate pe paginile de discuții, ele sunt arhivate automat, ceea ce înlătură riscul pierderii totale. —  Ark25  (discuție) 29 decembrie 2013 15:55 (EET)

Încă un calcul: am găsit patru subpagini cu bibliografie suplimentară făcute de mine, între timp două au fost șterse:

• Discuție:Istoria creștinismului/Bibliografie suplimentară
• Discuție:Nicolae Ceaușescu/Bibliografie suplimentară
• Wikipedia:Pagini de șters/Discuție:Biserica Ortodoxă Română/Bibliografie suplimentară
• Wikipedia:Pagini de șters/Discuție:Artă bizantină/Bibliografie suplimentară

Acestora ar urma să li se adauge în curând asemenea pagini la articolele despre Cancer și Traian Băsescu. Deci în 2,5 ani de când am început să adaug legături externe, am creat patru asemenea subpagini. Iarăși, vă rog să faceți un calcul, câte pagini pot să creez maxim în următorii 100 de ani de editare la Wikipedia. Și țineți cont că numărul lor nu va crește doar în funcție de contribuțiile mele, ci și în funcție de abundența informației. Degeaba sunt eu hiper-activ, dacă nu am de unde să adaug legături externe, nu se vor aduna prea multe asemenea pagini. —  Ark25  (discuție) 29 decembrie 2013 19:52 (EET)

Am controlat noaptea, ziua și tot așa, am pierdut și vacanța încercând să găsesc ce nu mergea și am văzut că lupta cea mai mare a lui Ark25 este pentru articolele ziaristice care dispar ca navele în ceața din Triunghiul Bermudelor. Am plecat de-acasă ieri și de-atunci m-am tot întrebat: oare de ce sunt șterse asemenea capodopere și tot nu mi-am putut da seama. Atunci i-am deplâns pe administratorii cei fără de milă de la Wikipedia care și ei fac nevăzute flote întregi de fișiere și de articole cu informații, tot la fel de credibile. Și mi-am zis în sinea mea: doar o singură speranță mă mai consolează puțin: poate că aceștia vor fi blestemați veșnic de arheologii internetului din mileniul viitor. --GEO (discuție) 31 decembrie 2013 00:30 (EET)

Cele o sută de mii de legături externe oferite cu generozitate de Ark25, din mândria de a avea o wikipedie românească mai bună, nu pot fi decât binevenite. Eu cred că există mulți wikipediști sponsorizați, așa că nu văd motivul pentru care tocmai cei care pun mai presus voluntariatul decât wikipedistul sponsorizat se cramponează de litera regulamentului, că doar Ark25 nu e robot să poată veni cu o colecție de un milion. Ce păcat că numai datorită ingratitudinii noastre ele nu vor fi folosite multe decenii de aici înainte. --GEO (discuție) 31 decembrie 2013 22:28 (EET)

Se impun următoarele întrebări:

• Câte legături externe putem adăuga în articole? În cazul în care, uneori (excepțional) putem adăuga 100, totuși, în marea majoritate a articolelor, câte ar fi optim (ca maxim)?
• Putem semnala legături externe (care pot fi valorificate în articol) în paginile de discuție? Dacă da, atunci câte? Câte se pot adăuga, maxim, ca să nu facă discuțiile „irespirabile”?
• Dacă se adună prea multe legături în pagina de discuție, putem să le mutăm într-o sub-pagină a paginii de discuție? Aici trebuie văzut câte pagini de acest fel pot apărea într-un an. Dacă este vorba de un număr mic, atunci nu vorbim despre o problemă reală. Deocamdată au apărut patru: Discuție:Istoria creștinismului/Bibliografie suplimentară — Discuție:Nicolae Ceaușescu/Bibliografie suplimentară — Wikipedia:Pagini de șters/Discuție:Biserica Ortodoxă Română/Bibliografie suplimentară — Wikipedia:Pagini de șters/Discuție:Artă bizantină/Bibliografie suplimentară
• Sigur, Wikipedia nu este o colecție de legături externe. Nici în articole, nici în pagini de discuție nu adăugăm legături externe alese la întâmplare. Totuși, în articole putem face colecție de legături externe, într-un număr rezonabil, dacă acestea servesc cititorului. În pagina de discuție de asemenea putem face colecție, iar restricția poate fi mult mai lejeră (ca număr de legături adăugate), atâta timp cât aceste legături servesc dezvoltării articolului și/sau informării cititorului care dorește să cunoască mai multe.
• Adunarea de legături externe în pagini de discuție poate servi la:
  • Dezvoltarea ulterioară a articolului
  • Semnalarea de chestiuni conexe, care pot încuraja pornirea de noi articole ce au o legătură cu articolul în cauză. De exemplu, legăturile adunate la Discuție:Romii din România#Localități populate în întregime de romi pot servi la crearea unei liste de genul Listă de localități populate în întregime de romi.
  • Informarea mai în detaliu/punctuală a cititorului doritor să aprofundeze subiectul
  • Legăturile externe sunt arhivate automat la Archive.is, ceea ce constituie o asigurare că informația va putea fi valorificată pe viitor. În timp, este de sperat că vor apărea și alte saituri de arhivat, precum Archive.is.

Mai trebuie lămurit în ce fel de pagini de discuție se adună foarte multe legături externe, în ce tipologii se încadrează, și cam câte sunt. Exemple Discuție:Traian Băsescu - Discuție:Adrian Năstase - despre care s-a scris foarte mult, asemenea pagini apar maxim 2-3 pe an. În plus, numărul de legături externe nu mi se pare insuportabil. Discuție:Cancer - o bună parte din legături vor fi mutate la articolele despre Cancer hepatic, Cancer pancreatic etc, atunci când acele articole vor fi create. Discuție:Speranță de viață și Discuție:Îmbătrânire - numărul de legături externe nu este (încă) insuportabil și vorbim de subiecte fundamentale pentru ceea înseamnă om și viață. Toți cei de aici suntem oameni, și în viață :)

Mai există paginile de genul Discuție Categorie:Matematicieni români — Discuție Categorie:Medici români — Discuție Categorie:Boieri români — unde am adunat date care pot fi folosite pentru dezvoltarea de articole despre asemenea persoane, servind atât ca sursă de informare cât și ca punct de plecare. În cazul matematicienilor, văd că o parte din articole au și fost făcute deja, legăturile în cauză de acolo pot fi valorificate în articole (dacă nu au fost valorificate deja) și șterse. În cazul boierilor, legăturile pot servi și pentru articole ce descriu stilul de viață și obiceiurile boierilor români.

Mai există și pagini de genul Discuție:Listă de muzee în România — Discuție Categorie:Grădini zoologice din România

Mai există și Discuție Categorie:Comunismul în România — Discuție Categorie:Revoluția română din 1989 — sunt subiecte mari și late, cred că pot fi „iertate”.

Ar fi bine de menționat mai multe exemple concrete. De exemplu Timoc are vreo 70, Lev Tolstoi are cam 35. România are 25, Transilvania are 22, Istoria Transilvaniei are 15. —  Ark25  (discuție) 31 decembrie 2013 05:39 (EET)

Sinteză

Reiau (updatat) opiniile din această pagină, pentru a le sintetiza într-un singur loc:

1. Recomandările privind legăturile externe au cel puțin ambiguitate majoră: aceea care permite - la extreme, accentuarea semnificației capitolului de legături externe - în raport cu articolul însuși
2. Legăturile externe:
   1. Ar trebui să fie păstrăm atâtea legături externe câte sunt către surse care sunt relevante pentru:
      1. completarea (extinderea) informațiilor din articol, după ce acesta a fost adus la o formă acceptabilă
      2. ceea ce aduc în plus față de articol
      3. dezvoltare într-o anumită direcție a subiectului
      4. extensie a lui
      5. opinie contrară
      6. "tușă de culoare" sau "de savoare"
3. Ca politică, nu consider că e mai util să avem mai multe legături decât mai puține
   1. Legături externe inutile, nu fac decât să scadă valoarea acelui articol și să consume inutil timpul cititorului
   2. Legăturile care sunt chiar utile se pierd într-o mare de alte legături inutile
4. Nu văd motivația pentru a păstra în secțiunea respectivă linkuri către surse care:
   1. nu fac decât să reia informații deja încorporate și structurate în articol
   2. sunt extravagante, într-un număr prea mare, sau cu același subiect
   3. sunt asociate într-un un număr prea mare pentru unele articole (chiar și articole inexistente)
   4. creează o colecție de legături externe. Există totuși aici unele seriale de presă a căror introducere merită – datorită valorii, lor, discutată la modul particular pentru fiecare în parte.

Noțiuni:

1. Câte legături externe putem adăuga în articole? În cazul în care, uneori (excepțional) putem adăuga 100, totuși, în marea majoritate a articolelor, câte ar fi optim (ca maxim)?
   1. v. 2 a)
2. Putem semnala legături externe (care pot fi valorificate în articol) în paginile de discuție? Dacă da, atunci câte? Câte se pot adăuga, maxim, ca să nu facă discuțiile „irespirabile”?
   1. Da la prima întrebare.
   2. La a doua aveți răspunsul în discuția despre pagina de discuție
3. Dacă se adună prea multe legături în pagina de discuție, putem să le mutăm într-o sub-pagină a paginii de discuție? Aici trebuie văzut câte pagini de acest fel pot apărea într-un an. Dacă este vorba de un număr mic, atunci nu vorbim despre o problemă reală.
   1. Ideea e aceea de a nu se aduna acolo legături nefolosite. Recomandarea este de a folosi în timp rezonabil acele legături.
   2. Principial vorbind dv. Doriți un nou tip de pagină atașat articolului. Vă trebui un consens, din acest punct de vedere. Eu consider că problemele descrise se pot rezolva rezonabil în cadrul actual. V-am răspuns în acest sens la Cafenea
4. Dl. Ark. duce o luptă pentru păstrarea accesului la articole ziaristice care dispar ca navele în ceața din Triunghiul Bermudelor și de aceea nu are timp să creeze articole.
   1. Scopul Wikipediei nu este acela de a conserva accesul la articolele postate de ziare, online
   2. Păcat că nu are timp, pentru că asta fac editorii Wikipediei, creează și îmbunătățesc articole
5. Aceste legături sunt oferite în mod voluntar din mândria de a avea o wikipedie românească mai bună și, nu pot fi decât binevenite
   1. Wikipedia e plină de voluntari, nu văd de ce ar fi unul mai voluntar ca altul
6. Nu există un motiv definit pentru a ne crampona de litera regulamentului, editorii, fie ei și pasionați de același tip de interacțiune cu Wikipedia, nu sunt roboți să poată veni cu o colecție de un milion.
   1. Discutabil, deși dl. Ark este o excepție, mie nu-mi garantează nimeni că excepția nu se va transforma într-o regulă
7. Degeaba este dl. Ark hiper-activ, la un calcul simplu făcut de dânsul rezultă că mare scofală nu se întâmplă:
   1. Dacă există dl. Ark, sigur vor mai exista și alții, deci cu 20 ca dl. Ark, nu cred că rezultă un rezultat similar
8. În articole putem face colecție de legături externe:
   1. Nu. Scopul nu este să facem o colecție de legături externe ci este acela de a dezvolta articolul.
9. Dl. Ark a dat dovada de discernământ. Atunci cand vorbește despre vasta majoritate a articolelor Wikipedia în care a adăugat si va adăuga date în paginile de discuțiii, cantitatea de date este infima și nu are cum să se acumuleze enervant (sau iritant) de mult.
   1. Probabil că dl. Ark încă nu s-a prins că deja enervează (irită) prin ceea ce face. Faptul că în mod repetat i s-a atras atenția este doar un efect al razelor de lună asupra cizmelor de gumă

--Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 1 ianuarie 2014 01:22 (EET) P.S. Cele referitoare la paginile de discuții, le pun la locul respectiv

Cum anume vă irită, dragă domnule? Vă rog luminați-mă și pe mine, fiindcă am tot încercat să mă lămuresc de două zile încoace și nu reușesc nicicum! Că a pus multe legături externe pe pagini de discuție, bine, asta înțeleg că poate fi iritant -- dar asta numai în măsura în care dumneavoastră doreați să scrieți acolo și erați încurcat de sutele de legături externe. Vă rog confirmați-mi și mie în mod explicit că asta e pricina supărării dumneavoastră -- sau, altminteri, spuneți-mi vă rog în ce fel v-au deranjat. --Gutza _D^D+ 1 ianuarie 2014 02:01 (EET)

Aici am făcut o sinteză parcurgând argumentația tuturor, nu am vorbit de starea mea de spirit. --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 1 ianuarie 2014 03:18 (EET)

În regulă, este bine să facă cineva o sinteză a opiniei tuturor. Totuși, dat fiind că dumneavoastră ați ales să faceți asta, am să vă rog tot pe dumneavoastră să indicați ce opinii/argumente ați sintetizat în sensul de deasupra. --Gutza _D^D+ 1 ianuarie 2014 03:34 (EET)

În intenție ceea ce face dl. Ark este un lucru - în principiu util, în formă reprezintă o exagerare. Apropo de modul în care înțelege dânsul să materializeze această intenție, i s-a spus de mai multe ori până acum că exagerează acordând muncii lui în acest sens un statut de campanie, răspunsul lui la aceste juste observații a fost augmentarea campaniei respective .... Nu cred absolut de loc faptul că a ales răspunsul potrivit, însă asta îl privește în mod individual. Nu ar trebui însă - în acest context aparent de sfidare a opiniei altora, să fie cineva mirat că alții contestă această „libertate” pe care și-a luat-o. --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 1 ianuarie 2014 03:45 (EET)

Îmi cer scuze n-am avut vreme să răspund în această pagină.

1. N-am abuzat niciodată de această extremă. Nu cred că am adăugat vreodată mai mult de 35 de legături. Foarte rar am adăugat peste 20, extrem de rar am ajuns la 30. Articolele sînt cele pe care le oferim cititorilor, deci acolo se pune problema să nu fie disproporționat de multe legături externe (AdiJapan la Cafenea).

2. De acord. Ar mai putea fi și alte tipuri de legături externe utile, dar în mare cam acestea sunt. Vreau să subliniez varianta 2.3 - dezvoltarea într-o anumtă direcție particulară. Chiar dacă tratează doar un aspect al subiectului, dacă îl tratează enciclopedic sau exhaustiv sau cu un aport de informație valoros, rezultă că merită păstrate. Sunt extrem de puține asemenea legături externe, dar dacă vreodată se adună prea multe în vreun articol, se pot muta de asemenea la discuții/resurse.

3. Ca politică, eu cred că e mai bine să avem 10 legături externe către articole enciclopedice în loc de 2 sau 3. Ce este peste 35, dacă chiar are valoare, se poate adăuga în pagina de discuție sau la Wikipedia/Resurse.

4. 1. Dacă articolul Wikipedia conține toate informațiile din legătura externă, dar la un mod diluat, leșinat, de zeamă chioară, fiind presărat cu tot felul de exprimări ne-enciclopedice, atunci legătura externă trebuie lăsată, pentru a oferi cititorului o lectură bine închegată.

4. 4. Corect, serialele de presă precum cele făcute de Jurnalul Național despre Amza Pellea, Florian Pittiș sau Phoenix (formație), merită păstrate. Asemenea cazuri sunt oricum foarte rare, iar șansele ca asemenea seriale să mai fie realizate vreodată sunt foarte mici. Faptul că la Florian Pittiș am adăugat doar legăturile către cele două seriale din JN vă demonstrează că am simțul măsurii (puteam să adaug toate legăturile din cele două seriale).

Noțiuni: 3. 1. Legăturile externe din paginile de discuții sunt utile atât editorilor, cât și cititorilor, care doresc să afle mai mult despre subiect. Nu trebuie neapărat să fie folosite pe termen scurt sau mediu. Este suficient dacă ele sunt utile cititorului. Cel care vrea să afle mai multe va învăța să deschidă și paginile de discuție.

4. 2. Cam slăbuță ironia. Editorii Wikipedia pot face ce doresc, atâta vreme cât ajută proiectul. Unii pot doar să perieze categorii, alții doar să sorteze cioturi (grupându-le în categoriile cele mai potrivite), alții pot face doar formate, alții pot doar să repare stricăciuni provocate de vandali, alții vâna și corecta greșeli de ortografie, alții pot doar să servească cererile de la Wikipedia:Sarcini pentru roboți, alții pot să verifice doar Copyright-ul imaginilor uploadate ș.a.m.d. Fiecare poate să realizeze munca cea mai potrivită cu stilul lui sau munca pe care o consideră el ca fiind cu adevărat necesară.

5. 1. Cam ciudat monologul. Unde apare formularea "mai voluntar" în afirmația de la 5. ?

6. 1. V-am demonstrat deja faptul că cei care mi-ar urma exemplul nu ar face decât să-mi facă munca mai ușoară, nu ar avea de unde să adauge cantități foarte mari. Resursele sunt limitate. Trebuie să vă mai repet de un milion de ori chestiunea aceasta ca să înțelegeți?

7. 1. Vezi 6. 1.

8. 1. N-am făcut colecții. Să mai repet de 10 mii de ori că în caz excepțional am adăugat (poate) 35 de legături?

9. 1. Probabil că vorbesc degeaba pentru că dvs nu înțelegeți românește. V-am explicat foarte clar faptul că pentru vasta majoritate a subiectelor nu se găsește informație, nici măcar o legătură externă. V-am dat exemple: Vrabie, Popice, Ușă, Dulap, Poezie, Biologie, Chimie sau São Tomé și Príncipe. Întrebare: câte reportaje apar anual, în presa românească, despre state insulare ca Samoa Americană, Samoa, Seychelles, Aruba, Barbados, Brunei, Insulele Cook, Comore, Mauritius, Niue, Nauru, Vanuatu, Kiribati, Grenada, Curaçao sau insule ca Insula Smyley, Bjarnarey, Insula Chilubi, Madeira, Suðurey, Utøya, Hispaniola, Geldungur, Funen, și altele? Vorbind doar despre insule, există aproximativ 180.497 insule pe planetă. Realizați faptul că nici măcar peste 10.000 de ani nu vor exista măcar câte un reportaj despre fiecare în parte? La fel cu orașele lumii. Așa că, cei care mi-ar urma exemplul, nu ar avea de unde să adauge cantități interminabile de legături.

Dacă dvs și Asybaris nu înțelegeți că argumentele pe care le-ați adus nu sunt valabile și că faceți din țânțar armăsar, asta nu înseamnă că vă sfidez. Problema nu este la mine. Sfidarea o practică cel care, după ce i s-a explicat de 10 ori același lucru, insistă cu aceleași nonsensuri cu care a început discuția, abuzând de răbdarea interlocutorului. Dacă vreți să țin cont de doleanțele dvs, atunci veniți cu argumente. —  Ark25  (discuție) 10 ianuarie 2014 12:25 (EET)

M-am oprit să citesc aproximativ la jumătatea sintezei, dar până acolo mi s-a părut una foarte bună a trebii bune pe care o faceți. Contrar lui Asybaris, legăturile sunt de fapt folositoare. Dl. Ark, repet de ce am participat pozitiv (negativ ptr. dvs.) la demiterea dumneavoastră ca administrator: permisiunile suplimentare aduse de acel post nu v-ar fi ajutat cu nimic, mai ales că nu le foloseați. Și oricum, faceți o treabă bună. În legătură cu articolele despre insule și orașe mici, acestea se mai găsesc în presa externă, deși și acolo destul de rar. --Sebastian^pin 10 ianuarie 2014 22:36 (EET)

Lol, stați liniștit, nu v-am adăugat în vreo listă de dușmani. Nici nu mai știam că sunteți printre cei cinci. După cum s-a văzut, nu am ținut cu dinții de acea funcție: am declarat că mă retrag de bunăvoie dacă unul dintre adminii pe care i-am numit mă sfătuiește să fac asta. Oricând pot să candidez la funcția de administrator, dacă am timp să fac munca respectivă. În ce privește insulele, mă refeream la presa română. Chiar și dacă aș scotoci prin presa în engleză, tot n-aș găsi cantități imense de legături despre asemenea insule, nici despre orășele din Siberia sau China. —  Ark25  (discuție) 10 ianuarie 2014 23:13 (EET)

Nu am zic că aș considera că sunt în lista dvs. de dușmani. Vroiam doar să vă spun că faceți o treabă bună. Iar în legătură cu cei cinci, nu am fost printre ei, doar am avut părerea de da într-un comentariu, nu în votul propriu-zis. În vot nu mă bag deoarece experiența mea, în ochii comunității, e mult prea mică. --Sebastian^pin 11 ianuarie 2014 12:46 (EET)

Sebastian, în fiecare zi îți schimbi opinia. Ți-am dat un sfat, păcat că nu îl urmezi. //  Gikü  vorbe  fapte  sâmbătă, 11 ianuarie 2014 12:56 (EET)

Care opinie mi-o schimb? Și dacă trebuie, chiar dacă nu am mai avut ieșiri spectaculoase, mă simt obligat să fac asta măcar o săptămână. --Sebastian^pin 11 ianuarie 2014 13:07 (EET)

Numărul maxim de Legături Externe

Discuția inițială există aici: Discuție Wikipedia:Sfatul Bătrânilor/Arhive/2011#Legături externe. Discuția actuală pe aceeași temă există aici: Wikipedia:Cafenea#Ce face Asybaris? dar este tot mai diluată. Vă rog să hotărâți, prin consens, câte legături externe adăugăm, maxim, în articole. —  Ark25  (discuție) 12 ianuarie 2014 14:20 (EET)

Opinia mea este că, pentru un balans număr/estetică/calitate/necesitate trebuie puse maxim 10 pe pagina articolului. --Sebastian^pin 12 ianuarie 2014 15:12 (EET)

Revin cu părerea mea că discuția este greșit purtată în termeni cantitativi, în detrimentul celor calitativi. De la bun început a fost plasată pe acest teren greșit și de aceea se învârte în cerc. Aparent, ceea ce a deranjat a fost cantitatea mare de linkuri adăugate în ritm de campanie. În realitate este vorba de calitatea lor, judecată prin prisma utilității care li se atribuie aici. Nu cred că ar protesta nimeni împotriva introducerii, chiar masive, a unor legături externe cu o reală valoare informativă și enciclopedică. Iar ce anume este informativ și enciclopedic nu poate fi decis printr-un verdict orizontal, aplicabil tuturor articolelor, ci trebuie cântărit în raport cu fiecare domeniu în parte și chiar cu fiecare articol în parte.

Am să vă dau un exemplu ales în mod deliberat dintre articolele de calitate, în care legăturile externe nu au fost introduse de Ark25: Comuna Racovița, Sibiu conține 17 legături externe, care par o cantitate rezonabilă, în raport cu extensiunea articolului și importanța subiectului. Dar ce relevanță enciclopedică au trimiterile la mersul trenurilor, lista abonaților telefonici, orarul oficiului poștal și altele?

Nu cred că se poate stabili un număr maxim de legături externe, sau cel puțin nu cu caracter absolut, ci cel mult orientativ. Iar a stabili un număr maxim orientativ nu înseamnă, din nou, că până la acea limită secțiunea poate sau trebuie „umplută” cu tot ceea ce ne stă la îndemână. --Pafsanias (discuție) 13 ianuarie 2014 13:59 (EET)

Imi pare bine ca in sfarsit, lumea discuta despre problemele legaturilor externe. Astfel, pana si Keshtven considera ca trimiterile la BOR si la Ziarul Lumina este irelevant, astfel el spune:

• Ceea ce cu siguranță ar trebui să dispară sunt sutele de referințe din oficiosul BOR, Ziarul Lumina. De exemplu la articolul despre educație. Nu are nicio relevanță Lumina în educație.

De asemenea pana si d-ul Pafsanias este de acord ca În realitate este vorba de calitatea lor, judecată prin prisma utilității care li se atribuie aici. si considera ca trebuie sa existe un control al calitatii lor prin cantarirea lor.

In mod similar si Silenzio zice ca legaturile externe trebuiesc introduse de cei care care cunosc, cât de cât, subiectul și nu cu toptanul, fără selecție.

exemplele pot continua. Din ce in ce apar critici, sa zicem, mai pertinente in ce priveste MUNCA LUI ARK25. Sper ca in final sa iasa ceva bun. Asybaris ^aport 13 ianuarie 2014 16:03 (EET)PS. In cazul articolelor Racovita, subiectul a fost atat de mult tratat, incat altceva este cu greu de crezut ca va mai aparea in ziare. Doar actualitati. De aceea sunt acele legaturi externe.

Perfect de acord cu Pafsanias: și eu cred că este imposibil să identificăm vreo limită generală de legături externe: dacă valoarea aleasă este conservatoare atunci se va dovedi insuficientă pentru articolele stufoase, iar dacă valoarea aleasă este generoasă atunci riscă să fie exploatată de spammeri pentru articole spartane. Teoretic poate că s-ar putea găsi un algoritm (nu o valoare statică) bazat de exemplu pe mărimea articolului (e.g. câte o legătură externă pentru fiecare 1000 octeți; am ales o valoare la întâmplare), însă chiar și așa, este foarte posibil să existe articole mari doar pentru că autorul are tendința de a se exprima alambicat și articole mici doar pentru că autorul tinde să fie concis -- mărimea în octeți a articolului nu poate fi legată algoritmic de importanța subiectului. --Gutza _D^D+ 13 ianuarie 2014 16:10 (EET)

Gutza a exprimat mult mai clar ceea ce încercam să spun. Într-adevăr, cred că e nevoie de respectarea unui gen de „proporționalitate” a numărului de legături externe, nu numai cu mărimea articolului dar și cu importanța subiectului. Principiul orientativ este că Wikipedia trebuie să funcționeze „centripet” și nu „centrifug”. Ea trebuie să aducă informațiile valoroase din sursele disponibile și să le încorporeze în propriile ei articole, încercând să-și satisfacă cititorul pe cât posibil cu propriile ei mijloace. Există, desigur, întotdeauna un „rest” de informație nevalorificată sau nevalorificabilă, pentru care sunt prevăzute „legăturile externe”. Dar în nici un caz nu trebuie să-și alunge cititorii, trimițându-i aiurea pe Internet și transmițându-le implicit mesajul că „Wikipedia nu deține deocamdată prea multe informații asupra subiectului, dar dacă doriți să vă informați, citiți mai bine în altă parte (ziarele online?)” --Pafsanias (discuție) 14 ianuarie 2014 12:06 (EET)

Corect, proporționalitatea este legată nu doar de mărimea articolului, ci și de importanța subiectului. Să zicem că pornesc un ciot despre un istoric sau scriitor important. Dacă găsesc 10-20 de legături externe cu interviuri și articole biografice, le pot adauga la „Legături externe”. Dacă găsesc 50 de legături foarte utile - e totuși prea mult, le pot colecționa în pagina de discuție. În asemenea caz, a avea 20 de legături este disproporționat față de mărimea unui ciot, dar proporționat în raport cu importanța subiectului. Legăturile respective vor servi la dezvoltarea articolelor. Domnul Asybaris are o obsesie cu „Munca lui Ark25”. Aici discutăm despre legăturile externe din articole - îmi pare rău să-l dezamăgesc pe dl. Asybaris - nu am exagerat vreodată în legătură cu acestea. Extrem de rar am ajuns la 30 de legături externe, iar asta s-a întâmplat în cadrul unor articole dezvoltate despre persoane importante. Vezi de exemplu Margareta Pâslaru, unde am ajuns la 25. Acolo am aranjat pe două coloane, ca și la Lev Tolstoi și mi se pare că arată ok. —  Ark25  (discuție) 15 ianuarie 2014 16:08 (EET)

În prezent sunt într-o campanie de adăugat legături externe ce conțin interviuri în articole biografice. Sigur, am adăugat până acum mii și mii de astfel de legături, dar în marea majoritate a articolelor nu am adăugat mai mult de 3 interviuri, nu cred că am ajuns vreodată la 10. Văd că un utilizator îmi urmează exemplul, adăugând linkuri cu interviuri în articole Special:Contribuții/Culturefriend. S-ar putea să fie un angajat al Ziarului Metropolis și face o chestiune foarte utilă. Ce bine ar fi dacă și alte publicații de cultură ar face la fel! —  Ark25  (discuție) 15 ianuarie 2014 16:15 (EET)

Cum se împacă ultimele două afirmații cu îndrumarea Wikipedia:Spam? --Pafsanias (discuție) 1 februarie 2014 22:16 (EET)

Comentariu: Să fim totuși mulțumiți, fiindcă dl. Ark25 – însfârșit recunoaște faptul că inseră LE sub formă de campanie ...--Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 1 februarie 2014 23:24 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Folosiți un om de paie. Acest cuvânt nu demonstrează nimic. Am vrut să zic „o trombă” dar mi-a scăpat cuvântul, așa că am folosit „campanie”, care era mai la îndemână. Dacă am zis campanie asta nu înseamnă că am acceptat că ar fi ceva în neregulă cu activitățile mele de acest gen. Deoarece s-au tot făcut atâtea discuții despre „campaniile” mele, am început deja să adun probe la Utilizator:Ark25/Legături externe. Vedeți acolo secțiunea „interviuri”. N-am stat să fac statistici, dar am senzația că majoritatea articolelor au unul sau două interviuri. Sunt câteva (persoane foarte cunoscute) în care s-au adunat mai mult de 10, dar deja le-am notat, le am în vedere pentru mutarea unor interviuri în paginile de discuție. —  Ark25  (discuție) 2 februarie 2014 05:45 (EET)

Articole de ziar

Articolele de ziar accesibile online reprezintă o categorie specială de legături externe care necesită o atenție aparte. Prin „ziare” înțeleg aici publicațiile periodice de informare generală și de actualitate, care se adresează publicului larg și care nu dispun de un mecanism specializat de verificare încrucișată și de evaluare a calității informației (de tip peer review) și nici nu folosesc de obicei standardele academice de documentare (bibliografie și aparat critic). Accesibilitatea lor (atât sub aspectul facilității mecanismelor de căutare, cât și al simplității conținutului) fac ca aceste surse să fie preferate în domeniul informării rapide pe Internet. Ei i se datorează și caracterul tentant al introducerii unor legături către aceste surse fie ca referințe bibliografice, fie în secțiunea specială de „Legături externe” a articolelor de pe Wikipedia.

Totuși, standardele enciclopedice ale proiectului impun limitarea la minimum a apelului la astfel de surse, numai în cazuri strict necesare și inevitabile, conform uzanțelor din domeniul cercetării și documentării academice. Propun o analiză a acceptabilității folosirii acestor legături externe pe tipuri de subiecte și pe tipuri de articole citate. --Pafsanias (discuție) 1 februarie 2014 23:48 (EET)

Adică vreți să impuneți altora să folosească referințe preponderent din cărți, să zicem 90% iar restul de doar 10% din presă?

Demonstrați că standardele enciclopedice ale proiectului impun limitarea la minimum a apelului la astfel de surse. În general, unde găsești date despre viața privată ale actorilor și ale oamenilor de cultură? (când și unde s-au născut, unde au studiat, date despre familie etc.) Nu în presa scrisă, în interviuri și în articole cu noutăți despre evenimente din viața persoanelor publice? Deci dacă vreau să scriu ceva despre Constantin Rezachevici, trebuie să aștept întâi să apară o carte despre acest istoric, ceea ce se va întâmpla eventual după ani buni de la moartea acestuia? Până atunci nu-i voie să scriem despre el, nu? Genial, zău așa!

Eu nu am senzația că Wikipedia ar fi o enciclopedie dedicată (aproape) exclusiv mediului academic. Ziarele nu sunt supuse procesului de peer review dar totuși avem Wikipedia:Surse de încredere, iar multe știri sunt confirmate de alte ziare care repetă aceeași știre. În cazul în care avem un ziar de încredere care publică o șitre falsă (sau mai multe ziare care repetă aceeași știre falsă) despre un subiect important și folosim acea știre în referințe, adevărul va ieși la suprafață (în general), iar ca rezultat credibilitatea ziarului va fi afectată și referința va fi ștearsă. Vedeți de exemplu acest articol de ziar: A fost unchiul lui Kim Jong-un sfâșiat de câini? Argumentele care demontează teoria unui asasinat barbar, 4 ianuarie 2014, Iulia Marin, Adevărul

Pentru Wikipedia, folosirea articolelor de ziar ca referințe este absolut OK, atâta vreme cât respectăm îndrumarea privitoare la surse de încredere. Știri false apar tot timpul, iar informații false și controversate găsim destule și în cărți scrise de oameni de cultură și de academicieni (vedeți de exemplu Protocronism). De asemenea chiar și sistemul peer review poate fi păcălit, vedeți de exemplu en:Bogdanov affair. Mai consultați și en:Nature (journal)#Controversies, sau toată categoria Hoaxes in science, sau [1].

Dacă dumneavoastră vă considerați un om de cultură, sau enciclopedist, sau ceva de gen și vă deranjează activitățile „afonilor” ca mine, atunci vă invit să-l luați de mână pe Asybaris01 și eventual și pe Silenzio76 și să vă faceți o enciclopedie a voastră, cu acces doar pentru elite. Invitați acolo academicienii, universitarii și specialiștii români și de pretutindeni, după care n-aveți decât să vă dați la cotoaie până vă plictisiți! Că se pare că oamenii de înaltă ținută intelectuală au veșnic chef de conflicte la Wikipedia.

Deocamdată Wikipedia este deschisă și șoferilor și tractoriștilor și taximetriștilor și gunoierilor și femeilor de serviciu și celor cu patru sau două clase și oricui dorește și poate să realizeze ceva util aici. —  Ark25  (discuție) 2 februarie 2014 05:39 (EET)

Discuția se referă la calitatea informațiilor și a surselor folosite în articole pentru a asigura caracterul enciclopedic al proiectului. Ea nu se referă nici la destinatarii potențiali ai articolelor, nici la calificarea participanților la proiect. Gunoierii sunt bineveniți să contribuie, cu condiția să respecte regulile consacrate cu privire la colectarea informațiilor valide și să nu confunde proiectul cu propriul lor obiect de activitate. Încă nu s-au stins ecourile provocate de introducerea de către dumneavoastră a unui enunț aberant în articolul Țara Românească, pe baza unui articol ocazional publicat într-un ziar central. Asemenea situații cred că trebuie evitate. --Pafsanias (discuție) 2 februarie 2014 10:44 (EET)

Ce limbaj metaforic! Nu s-au stins ecourile! Auzi dom'le ce calamitate! Oricine poate comite erori. Ați adus argumente că informația este falsă, după care am șters-o. Așa ceva se poate întâmpla oricând, fără să rezulte „ecouri nestinse”. Eroarea și corecția erorii fac parte din firesc. —  Ark25  (discuție) 2 februarie 2014 22:54 (EET)

Tocmai acesta este lucrul cel mai îngrijorător: faptul că „așa ceva se poate întâmpla oricând”, câtă vreme sursele recomandate pentru documentare sunt simple articole de ziar, care își pot permite să facă orice fel de afirmații, fără trimiteri la surse și fără nicio demonstrație. „Ecourile nestinse” se referă la reverberațiile intelectuale generate de acea greșeală minoră aici și aici, sub forma unor enunțuri categorice legate de pretinse „evidențe” la care numai dumneavoastră aveți acces. Nu mă siliți să citez acele afirmații și vă rog să încercați să discutați constructiv propunerea pe care am făcut-o. --Pafsanias (discuție) 2 februarie 2014 23:29 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Ce ecouri domnule? Că ați sărit dvs și cei care se inflamează aproape din orice în sus ca arși? Astea sunt ecouri? S-a scandalizat altcineva în afară de dvs, Asybaris, Silenzio și Turbojet, care sunt oricum demult scandalizați la adresa mea și care fac din țânțar armăsar în mod repetat? Sâmbotin a participat la discuție, mi-a explicat cu bunăvoință cum stă cu problema și nu s-a scandalizat.

Sursele din ziare pot conține erori, la fel și publicațiile supuse procesului de peer review. Neadevărurile sunt ulterior corectate. Wikipedia este într-un permanent proces de corectar. Eu am făcut o eroare și dumneavoastră veniți deja cu propuneri de schimbare a politicilor - că, vezi doamne, avem probleme grave.

Wikipedia a păstrat cinci ani un articol despre un război care nu a existat și n-a sărit nimeni în sus ca ars să vină cu propuneri de modificare a regulamentului. Iar dumneavostră nu mai puteți din cauza unei simple erori care a fost corectată în decurs de vreo două ore.

Mai aveți și „vână” să pretindeți că am apelat la fel de fel de „evidențe”. Acolo n-am venit cu evidențe, ci am făcut niște presupuneri bazate pe raționamente, care le consideram evidente. N-am fluturat vreun document fals sau irelevant. —  Ark25  (discuție) 3 februarie 2014 01:56 (EET)

„Evidențele” la care am „vână” să pretind că ați apelat sunt următoarele:

• Este evident că termenii „România”, „român” și „românesc” au fost folosite în mod curent doar după Unire, din moment ce numele țării rezultate din Unirea principatelor a fost România, pe motiv că rumân este numele sub care era cunoscut țăranul dependent de boier. (25 ianuarie)
• Aici nu vorbim despre fabulații, ci despre chestiuni care au substrat consistent. Dacă nu a fost Iorga, atunci a fost altcineva înaintea lui care a încetățenit numele Țara Românească în loc de Valahia, pentru că în Evul Mediu în mod curent se folosea numele de Valahia. (26 ianuarie)
• Evident că termenul de români a fost introdus după 1859, fiind derivat din „rumâni”. (26 ianuarie)

Și toate acestea pentru a susține caracterul „justificat” al unei afirmații introduse în articol de către dumneavoastră, citând un articol de ziar al cărui autor consideră, probabil, la fel de „evident” faptul că „denumirea de Țara Românească este o creație a istoricului Nicolae Iorga”, din moment ce nu se simte obligat să-l demonstreze în niciun fel. E adevărat că eroarea a fost retrasă după doar ceva mai mult de vreo două ore (20?), cu explicația că enunțul era „prea ambiguu”, dar nu sistemul de numerație folosit în măsurarea timpului ne interesează aici. Am invocat exemplul numai pentru că îl consider simptomatic pentru genul de greșeli la care ne expunem (nu neapărat dumneavoastră) dacă acordăm încredere articolelor de ziar.

Aveți dreptate când susțineți că și publicațiile supuse procesului de peer review pot conține erori. Diferența este doar că acel proces este special conceput pentru a minimiza pe cât posibil erorile. La fel cred că trebuie să procedăm și noi, dacă dorim să ne asigurăm credibilitatea. De aceea am făcut propunerea și nu pentru că aș fi „scandalizat” de activitatea dumneavoastră, pe care am reușit să o ignor cu succes destul de mult timp. --Pafsanias (discuție) 3 februarie 2014 14:26 (EET)

Este adevărat, nu mă documentasem, vă rog totuși să remarcați faptul că nu am venit cu "evidențe" de gen documente sau statistici false. „Evidențele” despre care vorbeam se refereau la raționamentele mele, care mi se păreau evidente la momentul respectiv. Trebuie să mai fac o specificare: În al treilea exemplu vroiam să spun că „român” a început să fie folosit pe larg în presa scrisă, înlocuind „vlah”, fiind derivat din „rumân”, care este derivat la rândul lui din „roman”. N-am vrut să dau de înțeles că termenul „român” a fost pur și simplu fabricat, scos din burtă, într-o epocă anume, fără să fi fost folosit înainte, așa cum s-ar putea înțelege. —  Ark25  (discuție) 4 februarie 2014 10:24 (EET)

În calitatea dumneavoastră de bun cunoscător al presei românești, cred că nu v-au putut scăpa din vedere primele publicații periodice din 1829: Curierul Românesc (Ion Heliade Rădulescu, în Țara Românească) și Albina Românească (Gheorghe Asachi, în Moldova), ori cele ușor anterioare apărute în afara celor două Principate (Crestomaticul românesc, Buda, 1821 sau Biblioteca românească, Cernăuți, 1827). Toate folosesc de la bun început cuvântul „românesc”. Vă recomand să citiți și discuțiile mai vechi de pe pagina Discuție:Valahi, care v-ar putea lămuri în multe privințe. Aici, aș prefera să ne concentrăm asupra propunerii detaliate în următoarele două secțiuni. --Pafsanias (discuție) 6 februarie 2014 12:19 (EET)

Tipuri de subiecte

Este acceptabilă introducerea de legături externe către articolele de ziar accesibile online în cazul următoarelor categorii generale de subiecte:

• biografiile unor personalități în viață sau dispărute suficient de recent, care nu beneficiază încă de o tratare corespunzătoare în dicționarele biografice din domeniile lor de activitate, antologii, reviste de specialitate, baze de date cu informații profesionale, etc.
• evenimente de actualitate, în desfășurare sau suficient de recente, care nu sunt tratate în alte surse analitice și de sinteză.
• noțiuni și concepte de dată recentă, folosite și cunoscute mai ales datorită prezenței lor în presa de actualitate.
• organizații, obiective și lucrări de dată recentă, care au fost popularizate exclusiv prin intermediul presei de actualitate.
• subiecte din domeniul jurnalisticii, articole dedicate publicațiilor recente (inclusiv presei online).

Nu se recomandă introducerea legăturilor externe către articole de ziar în cazul subiectelor „clasice” din domeniile științei, artei, religiei, filozofiei, sportului, etc. care dispun de o bibliografie de specialitate consacrată, bazată pe standarde academice de documentare. Pot fi exceptate opiniile și articolele de sinteză publicate în ziare sub semnătura unor specialiști cu recunoaștere largă din aceste domenii. În cazul identificării în articolele de ziar a unor informații ocazionale care pot prezenta interes pentru aceste subiecte, trebuie încercată raportarea directă la sursa autorizată din care provin acestea. Relevanța acestor informații trebuie judecată de fiecare dată în funcție de subiectul concret, lucru care presupune o bună familiarizare cu bibliografia domeniului. --Pafsanias (discuție) 2 februarie 2014 14:22 (EET)

De ce nu (se recomandă)? Cine sunteți dumneavoastră să obligați cititorul să-și cumpere o carte despre un anumit pictor și să-i interziceți să aibă acces rapid la articole biografice despre acel pictor din ziare? Articolele de ziare incluse ca legături externe sunt mult mai simplu de găsit decât prin căutarea pe Google, în plus sunt și arhivate, ceea ce facilitează citirea lor și după ce dispar de pe saitul original. Cu ce drept negați accesul cititorilor la asemenea resurse utile? Faceți-vă enciclopedia voastră separată, voi elitiștii Wikipedia și aplicați acolo cele mai scrupuloase și mai „rafinate” reguli și lăsați cititorii Wikipedia să aibă acces la informația pe care dumneavoastră o vedeți ca fiind neacademică. Faceți-vă enciclopedia voastră academică și lăsați Wikipedia în pace! —  Ark25  (discuție) 2 februarie 2014 23:03 (EET)

Vă rog încă o dată să nu vă pierdeți cumpătul și să discutați civilizat. Eu nu am trimis pe nimeni să-și facă enciclopedia separată a articolelor de ziar disponibile pe Internet. Discutăm despre ce anume considerăm că este dezirabil sau indezirabil pentru scopurile acestui proiect. --Pafsanias (discuție) 2 februarie 2014 23:45 (EET)

Ah, acum dispuneți și de un aparat de măsurat pierderea cumpătului! Sunteți plin de surprize neașteptate, pe cuvânt. V-am înjurat? Nu. V-am insultat? Nu. Și atunci - ce-i baiu'? Vreți dialog fără înțepături și împunsături? Atunci faceți bine și dați-vă jos de pe cal și discutați strict pe argumente. Dacă nu aveți argumente, atunci discutați pe bază de opinii, păreri, impresii, senzații și alte chestiuni din acestea mai „molatice”. Spuneți-vă părerea fără aversiune și doar apoi puteți cere domolirea tonului.

Deci o femeie de serviciu care vrea să cunoască puțin mai mult despre Pieter Bruegel cel Bătrân decât ce scrie în articol, trebuie să-și cumpere și să citească acele cărți în limba germană din bibliografia articolului? De ce n-ar putea avea acces la câteva legături externe care vin cu ceva informație în plus și la câteva interviuri cu acel artist (presupunând că găsim articole de ziar despre acel pictor)?

Un măturător vrea să citească despre Pif Gadget, revistă pe care a văzut-o în copilărie și dorește să citească puțin mai mult pe tema asta. Ce-i propunem? Să citească din cartea în franceză de la bibliografie? (Richard Médioni, Pif Gadget: la véritable histoire des origines à 1973) De ce nu i-am putea facilita și câteva articole de ziar în cadrul secțiunii Legături externe, articole în care citește recenzii și amintirile unor jurnaliști care erau copii în anii 1980 despre acea revistă?

Un tractorist sau un vidanjor (șef sau nu) nu are banii și timpul necesar pentru a cumpăra și citi o carte despre un pictor, dar are posibilitatea să citească un articol Wikipedia. Faptul că articolul Wikipedia conține la sfârșit câteva articole de ziar cu informație suplimentară și cu interviuri nu face decât să-l ajute cu ceva informație interesantă și utilă. Și atunci care este problema? Vă deranjează dacă vidanjorii, tractoriștii și gunoierii citesc Wikipedia? Dacă da.. atunci - drum bun și cale bătută! (pe cărările enciclopediilor scrise și citite de oamenii de înaltă clasă) —  Ark25  (discuție) 3 februarie 2014 01:30 (EET)

Interviuri cu Pieter Bruegel cel Bătrân? Ați găsit vreunul în presa pe care o frecventați sau mai căutați încă? Eu, unul, simt nevoia să iau o pauză (pe cal, sau sub el) și vă recomand să faceți același lucru. --Pafsanias (discuție) 3 februarie 2014 02:17 (EET)

Nu - ziceam că, în cazul în care ar exista interviuri în ziare cu acest pictor, atunci le-am putea adăuga ca LE. Imaginându-ne că ar fi dat interviuri în ziare pe vremea lui, sau că s-ar fi născut cu 300 sau 400 de ani mai târziu. Nu se aplică pentru el, dar se aplică pentru alții. Bine, facem pace, eu vă promit că fac reset un total în ce vă privește, ca și cum discuțiile dintre noi de până acum n-ar fi existat. For peace and cooperation! —  Ark25  (discuție) 3 februarie 2014 05:54 (EET)

Mă tem că mi-ați înțeles greșit intențiile. Nu doresc să abandonez discuția de față (pe care o consider necesară și utilă) și nici să șterg cu buretele discuțiile noastre anterioare. Am simțit nevoia să iau o pauză ca să-mi revin, după lectura ultimelor dumneavoastră intervenții. Acum m-am mai liniștit puțin și sunt dispus să cobor de pe cal pentru a vă analiza cu calm „argumentele”, deși resimt în continuare un fel de jenă în această privință. Vă rog să-mi comunicați dacă credeți că merită să discutăm exemplul dumneavoastră referitor la Pieter Bruegel cel Bătrân sau putem trece peste el, de comun acord. --Pafsanias (discuție) 3 februarie 2014 23:08 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ (mi-o plăcut formatul ăsta) Bine, continuăm, cu divergențe prezentate la un mod cât mai amical cu putință. Tocmai am găsit un exemplu de informație găsită de cineva care a scotocit ziarele, așa că fac o secțiune separată, pentru a aduna asemenea exemple. De-a lungul timpului am găsit mai multe asemenea exemple de articole în care părți importante sunt susținute de informații de presă. —  Ark25  (discuție) 4 februarie 2014 10:24 (EET)

Articole de gen en:2004 Indian Ocean earthquake and tsunami, en:Beyoncé, Inundațiile din România (2010), Inundațiile din România (2010), Accidentul de autocar din Muntenegru din 2013 sunt făcute aproape în întregime folosind ca surse ziarele. În general vorbind, ziarele au o pondere mai mare la Wikipedia decât cărțile de specialitate și pe viitor vor avea o pondere din ce în ce mai mare, pentru că e mult mai simplu să construiești un articol lipind câte o părticică în fiecare zi în care ai o știre proaspătă pe acea temă, decât să buchisești prin cărți.

Articolul Pieter Bruegel cel Bătrân mi-era la îndemână pentru că tocmai adăugasem atunci o legătură externă în el. Un exemplu mai bun este Horia Bernea, un pictor și om de cultură de excepție. Presupunând că ar exista deja două-trei cărți biografice despre el, asta nu ar împiedica folosirea de referințe din ziare. De asemenea nu ar împiedica folosirea de LE cu AdZ biografice și interviuri. Gunoierul despre care vorbeam mai sus nu își va cumpăra cărțile dar va putea citi interviurile cu pictorul, făcându-și o imagine ceva mai completă. —  Ark25  (discuție) 4 februarie 2014 10:24 (EET)

Ultimele exemple invocate de dumneavoastră aici se încadrează foarte bine în categoriile pentru care, mai sus, am propus să fie considerată acceptabilă introducerea de legături externe către articole de ziar. Intenția era tocmai de a departaja zona de legitimitate (Horia Bernea) față de aceea de ilegitimitate (Pieter Bruegel cel Bătrân) a acestei operații editoriale. Nu sunt însă de acord că ziarele ar trebui să dobândească o pondere tot mai mare în Wikipedia. Pe măsură ce subiectele de actualitate ajung să facă obiectul unor analize temeinice și documentate, ele se vor regăsi în lucrări de specialitate care trebuie preferate articolelor de ziar. --Pafsanias (discuție) 4 februarie 2014 11:15 (EET)

Nu sunt de acord, scuze. La Pieter Bruegel cel Bătrân vorbim de inexistența interviurilor, nu de ilegitimitatea de a adăuga legături externe. Câteva legături externe despre viața și opera acestuia sunt binevenite, pentru cei care nu au bani și timp să cumpere și să citească din cărți. Chiar și AdZ scurte, a căror informație se găsește toată în articolul Wikipedia, dacă sunt bine închegate, prezentând esențialul despre acea persoană, merită lăsate, oferind o alternativă cititorului: Păstrând proporțiile totuși, e cumva ca diferența dintre a citi o carte și o recenzie bine făcută despre acea carte. Există deja destule articole Wikipedia care sunt atât de lungi încât lectura lor devine plictsitoare. —  Ark25  (discuție) 5 februarie 2014 02:13 (EET)

Nu m-am referit la ilegitimitatea adăugării de legături externe în general. Am repetat în mai multe rânduri că discuția trebuie concretizată la nivelul articolelor de ziar, pe care am încercat să le definesc mai sus. Legăturile externe sunt de foarte multe tipuri. În cazul unor pictori clasici, cum este cel invocat aici, ele ar putea fi legături către site-uri cu reproduceri ale tablourilor lor, biografii, analize contextuale și comparative publicate pe pagini dedicate și documentate corespunzător – și nu în ultimul rând studii de specialitate sau cărți accesibile online (multe dintre ele fiind în domeniul public, după o tradiție atât de îndelungată în tratarea unui subiect). Nu este vorba de a obliga pe nimeni să cumpere vreo carte și vă rog să renunțați la această obsesie pseudo-argumentativă. Este vorba de a-i oferi informațiile cele mai relevante și pertinente, în funcție de subiect.

Cât despre lungimea articolelor de pe Wikipedia și caracterul lor „plictisitor”, ori „alternativele” propuse la lectura lor, acestea pot face obiectul unei alte discuții, dacă doriți. Nu cred că argumentele de acest tip vă avantajează în vreun fel și nici n-aș dori să le dau curs ori să le exploatez în defavoarea dumneavoastră. --Pafsanias (discuție) 6 februarie 2014 13:55 (EET)

Bun, am revenit. În primul rând: aici discutăm doar despre legăturile externe? Sau și despre referințe?

Nu am fost convins de dvs. în discuția de mai sus pentru că în multe articole legăturile adăugate de mine au fost singurele legături din acele articole, venind cu ceva util și scris în limba română, chiar dacă sunt în articole Wikipedia pe teme de știință/cultură/istorie.

Eu zic să aducem exemple de articole în care am adăugat legături externe și să spuneți ce nu vă place la respectivele legături externe. Ideea mea a fost (și încă este) ceva de genul: Articolele din RO.WP sunt în bună parte vai de capul lor. Iar în majoritatea lor sunt slab dezvoltate. Sunt enorm de multe care n-au nici măcar o legătură externă cu ceva date în plus. Câteva legături externe cu ceva date în plus sunt mult mai bune decât nimic. Pe măsură ce găsesc exmemple, o să le menționez aici. De exemplu acum mi-am amintit de Fernand Braudel - acolo am reușit să găsesc o singură legătură externă ca să adaug. Apropo: vă convin articolele din Observator cultural? —  Ark25  (discuție) 30 iunie 2014 03:00 (EEST)

Nu cred că opinia mea despre Observatorul cultural poate arunca vreo lumină nouă în această discuție. Dacă totuși efectuați un sondaj pe această temă, vă recomand să adresați întrebarea pe RFC-ul dumneavoastră personal sau direct la Oracol ori Cafenea, care se bucură de mai multă audiență. --Pafsanias (discuție) 30 iunie 2014 14:14 (EEST)

Tipuri de articole de ziar

Articole asimilabile surselor primare:

• știrea: este principală formă de documentare pentru informații factuale de actualitate; trebuie preferate știrile confirmate de mai multe publicații și cele care își menționează explicit sursele; trebuie distins între conținutul factual propriu-zis și eventualele comentarii jurnalistice pe care le conțin articolele de știri.
• reportajul și ancheta: conțin mărturii directe ale jurnalistului sau ale participanților la un eveniment; documentele fotografice reprezintă de asemenea surse primare, dar sunt protejate de obicei de copyright.
• sondajul de opinie și alte forme de anchetă sociologică: pot fi folosite ca surse de informații în măsura în care sunt elaborate după metode statistice consacrate (de obicei sunt încredințate unor institute și organizații specializate).
• cronica (de carte, de teatru, muzicală, cinematografică, plastică, sportivă, etc.): conține de asemenea informații factuale, care trebuie însă distinse de opiniile personale și judecățile de valoare exprimate de autor.
• interviul: exprimă punctul de vedere particular al subiectului; eventualele informații factuale trebuie atribuite corespunzător („conform propriei sale mărturisiri”, etc.).
• memoriile: pot conține informații factuale, dar sunt marcate de obicei de subiectivitate și trebuie atribuite corespunzător.

Nu vor fi folosite ca surse de informații anunțurile de orice fel, mesajele publicitare și alte tipuri de consemnări publicate de obicei contra cost sau care pot fi bănuite că reprezintă comenzi din surse exterioare publicației propriu-zise.

Articole asimilabile surselor secundare:

• articolele de sinteză pe un anumit subiect (inclusiv cele biografice, „portretele” sau „evocările” unor personalități) trebuie folosite cu rezervă, numai în măsura în care există indicii ale unei documentări adecvate (citate, trimiteri la surse, etc.)
• articolele de opinie, editorialele, analizele politice, sociale, economice, etc. care conțin interpretări ale temei trebuie folosite ca simple puncte de vedere particulare asupra subiectului și echilibrate prin menționarea unor alte puncte de vedere, deosebite sau contrare.
• dreptul la replică: în cazul existenței unor chestiuni disputate, articolele inițiale citate trebuie folosite împreună cu eventualele drepturi la replică exercitate de cei vizați, sau cu corecturile efectuate de publicația însăși.

Articolele de ziar asimilabile surselor secundare vor fi folosite numai în măsura în care nu pot fi identificate lucrări de specialitate care să conțină informația echivalentă. --Pafsanias (discuție) 4 februarie 2014 11:31 (EET)

Exemple de arheologie prin ziare

Dimitrie Iov - Nicio mențiune că ar fi fost director al Naționalului ieșean. Dar în „Evenimentul” din 1 septembrie 1942 găsim: „În urma demisiei d. prof. A. Oțetea, de la direcția Teatrului Național din Iași, se vorbește că în această dimineață va fi numit d. D.Iov, cunoscut publicist." Apoi, tot în „Evenimentul” din 10 septembrie 1942: „În astă seară pleacă în capitală d. D. IOV, director al Teatrului Național și director general al Operei Moldova, în legătură cu deschiderea stagiunii de teatru și operă din Iași”. La 13 octombrie 1942 se nota: „Sâmbătă, la orele 8,15, Teatrul Național din Iași și-a deschis noua stagiune sub directoratul distinsului scriitor D. Iov…

Caleidoscop (revistă) - Din articolul programatic, publicat abia în numărul 1/1936, aflăm ca revista își propune: „vom trezi provincia din hipnoza politicianistă, o vom readuce la viata sufletească, la cultul frumosului”. - nici măcar nu e sursă independentă.

Revista Înfrățirea - Din articolul programatic semnat de Dimitriu Romulus aflăm că revista: „își propune de a deveni un prețios ajutor – o armă de luptă – a Condamnaților și Educatorilor în munca de fiecare zi, contribuind în mod hotărât la pregătirea profesională și formarea unei înalte conștiințe politice a ostașilor, pentru ca ei să devină apărători devotați și sinceri ai Republicei Populare Române”. - idem

—  Ark25  (discuție) 4 februarie 2014 10:24 (EET)

D-le Ark25 cu cine va certati aici? Bagati chintale de text pe care nu le citeste nimeni. Eu cand vad tonele de text introduse nici nu ma mai sinchisesc sa citesc. Va mai las doua - trei saptamani pana... poate se vor hotarî domnii de pe ro.wiki sa luam o cale de parcurs cu linkurile astea. Cand va veni dead-line-ul va voi propune pentru blocare pentru poluarea wikipediei, asta daca nu cumva ne va face acest hatâr altcineva. Asybaris ^aport 4 februarie 2014 10:33 (EET)

Textele de mai sus le-am adunat pentru a proba o chestiune punctuală: Folosirea ziarelor ca surse este foarte utilă. —  Ark25  (discuție) 4 februarie 2014 10:41 (EET)

Și de ce tocmai pe mine vreți să mă blocați?? Eu, cel care am făcut articole ca Dan Chișu, Dana Săvuică, Alina Văcariu, Blondy, Nadine, Laurette Atindehou, Toni Greblă, Triță Făniță și chiar și Gaston Bienvenu Mboumba Bakabana ?? Păi nu ar fi păcat?

În plus, aflați că mai am în pregătire și articolul despre Mbela Nzuzi - vezi aici. Păi unde s-ar ajunge la Wikipedia fără asemenea articole???? Vreți să duceți proiectul de râpă??? —  Ark25  (discuție) 5 februarie 2014 02:24 (EET)

Restrictii rowp?

Ce e aceasta restrictie bizara care nu exista pe alte wikipedii referitoare la LE valorificabile in articole care sunt mentionate pe pagini de discutie?--82.137.9.242 (discuție) 7 februarie 2017 23:54 (EET)

Ce înseamnă "colecție de legături externe"?

Având în vedere discuția despre ștergerea rapoartelor despre legături externe moarte, aș vrea să clarificăm ce înțelegem prin „colecție de legături externe”. În momentul închiderii discuției despre legăturile lui Ark, eu am presupus că ne referim doar la cazurile de hoarding sau eventual la autopromovare prin introducere de legături externe în paginile de resurse. Acum vad că se dorește extinderea termenului la orice mesaj care introduce mai mult de o legătură externă. Cred că ar fi bine să determinăm mai precis ce e permis și ce nu.--Strainu (دسستي‎)  10 martie 2017 12:20 (EET)