Listă de medici (cronologică)

articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia

Antichitate

modificare
Perioada vieții Nume Naționalitatea Contribuții majore
c. 2650 î.Hr. Imhotep   egiptean Medic și arhitect
c. 500 î.Hr. Susruta   indian Părintele chirurgiei plastice și reparatorii
sec. VI-V î.Hr Democede din Crotone   grec
? Aegimus   grec Tratat despre puls
540 sau 460 - 450 î.Hr.) Epicarmos din Kos   grec Cercetător al naturii
460 î.Hr. - 370 ? Hippocrate   grec Cel mai mare medic al antichității


"Părintele medicinei";
"Jurământul lui Hippocrate"

sec. V î.Hr Areteus din Capadocia   grec A scris un tratat asupra bolilor
sec. V î.Hr Ctesias   grec Celebru mai ales pentru relaterea călătoriilor efectuate în Persia, India
sec. V î.Hr Herodicos din Selimbria   grec Subliniază, pentru prima dată importanța exercițiilor fizice (a gimnasticii) pentru sănătate.
335, 331 sau 330 - 280 î.Hr. Herophilos din Calcedonia   grec Fondatorul școlii medicale din Alexandria, primul mare specialist în anatomie.
c.305 - c.250 î.Hr Erasistrate din Keos   grec A fondat școala medicală din Alexandria.
c. 300 î.Hr. - ? Charaka   indian Contribuții la Ayurveda
25 î.Hr. - 50 d.Hr. Aulus Cornelius Celsus   roman "Hippocrate" al romanilor și Cicero al medicinei;
promovare metoda experimentală.
40 ? - 90 ? Dioscoride Pedanios   grec Chirurg și farmacist
53 - 117 Soranus din Efes   grec Reprezentant al școlii "metodiștilor".
sec. I d.Hr. Gaius Stertinius Xenophon   grec [1]
110 - 207/208 ? Hua Tuo   chinez Descoperirea narcozei și a
tehnicii deschiderilor abdominale.
129 - 200/216 ? Galenus   grec Ultimul mare medic al antichității;
unul dintre fondatorii anatomiei și farmacologiei.
c. 325 - c. 395 d.Hr. Oribasios   grec Primul mare medic bizantin.
525 - 605 Alexandru din Tralleis   grec Patologie, terapie
c. 600 d.Hr. Vaghbata A scris opera intitulată Ayurveda,[2]
625? - 690? Pavel din Egina bizantin Chirurgie, propunerea denumirii de cancer

Evul mediu

modificare

Faceți click pe semnul de lângă titlul coloanelor, pentru a ordona tabelul în funcție de acel argument.

Perioada Nume Naționalitatea Contribuții majore
525 - 605 Alexandru din Tralles
721 - 815 Geber   arab Alchimie
801 - 873 Al-Kindi   arab Aplicațiile matematicii în farmacologie
809 - 873 Hunayn ibn Ishaq asirian Traduceri opere medicale
838 - 870 Al Tabari   persan Prima enciclopedie a medicinei;
alte domenii: pediatrie, psihologie
850 - 934 Al-Balkhi   persan Legătura dintre sănătatea fizică și cea mentală;
precursor al psihologiei cognitive
865 - 925 Al-Razi (Rhazes)   persan neurochirurgie, oftalmologie;
părinte al pediatriei
936 - 1013 Al-Zahrawi   arab Precursor al chirurgiei moderne
dar și al cosmeticii
965 - 1039 Alhazen   arab fiziologie, psihologie[3]
980–1037 Avicenna   persan
1091 - 1161 Avenzoar   arab Părintele chirurgiei experimentale;
promotor al tratamentului prin perfuzii
1098 - 1179 Hildegard von Bingen   german Una dintre puținele femei-medic celebre
1126 - 1198 Averroes   arab Precursor în multe ramuri ale medicinei:
disecție, autopsie, urologie, oftalmologie
1135 - 1204 Moise Maimonide   evreu Necesitatea igienei, a unei vieți echilibrate
1162 - 1231 Abd al-Latif   arab Studii asupra diabetului; folosirea lipitorilor
1200 ? Trotula   italian Una dintre puținele femei-medic ale Evului Mediu.
1205/1206 ? - 1296/1298 ? Teodorico Borgognoni   italian Inovații în chirurgie
1210 sau 1213 - 1288 Ibn al-Nafis   arab Precursor în mai multe domenii:
sistemul circulator, chirurgie, embriologie, psihologie

Epoca modernă

modificare

Faceți click pe semnul de lângă titlul coloanelor, pentru a ordona tabelul în funcție de acel argument.

Perioada Nume Naționalitatea Contribuții majore
1246/1250 ? - c. 1316 Abano, Pietro d'   italian Promovarea metodei științifice
1327 [4] Dino del Garbo   italian
1348 [5] Gentile da Foligno   italian
1300 (1298?) - 1368 Chauliac, guy de   francez Chirurgie
1450 - 1525 Vigo, Giovanni da   italian Unul dintre primii mari chirurgi militari.
1455 - 1529 Gersdorff, Hans von   german chirurgie militară
1470 ? - 1526 Rösslin, Eucharius   german Obstetrică
1478 - 1553 Fracastoro, Girolamo   italian Studiul bolilor infecțioase;
introducerea termenului de sifilis
1488 - 1577 Santo, Mariano   italian Chirurgie, urologie
1493 - 1541 Paracelsus Cel mai cunoscut reprezentant al iatrochimiei
1500 - 1558 Janus Cornarius
1500/1514 ? - 1574 Eustachio, Bartolomeo   italian Întemeietor al anatomiei moderne.[6]; descoperire
"trompa lui Eustachio"
1501 - 1577 Mattioli, Pietro Andrea   italian Rolul plantelor în medicină
1510 - 1590 Paré, Ambroise   francez Anatomie, deschizător de drum în
chirurgia modernă
1511 - 1568 Lusitano, Amato   portughez[7] Unul din descoperitorii mecanismului circulației sanguine
1514 - 1564 Vesalius, Andreas   belgian Fondatorul anatomiei moderne
1516 - 1559 Colombo, Realdo   italian Chirurgie; descoperirea circulației pulmonare;
întemeietor al anatomiei moderne.[8]
1519 - 1603 Cesalpino, Andrea   italian Cercetări în domeniul circulației sângelui;
valența farmaceutică a plantelor
1523 - 1562 Falloppio, Gabriele   italian Întemeietor al anatomiei moderne.[9]
1525 ? - ? Amusco, Juan Valverde de   spaniol Anatomie
1537 - 1619 Fabrizio, Girolamo   italian Anatomie; creatorul embriologiei moderne
descoperitor al valvulelor venoase
1553 - 1617 Alpini, Prospero   italian Rolul chimico-farmaceutic al plantelor
(ex. obținerea hașișul)
1560 - 1634 Fabry, Wilhelm   german Întemeietor al chirurgiei științifice.
1561 - 1636 Santorio Santorio   italian Primele studii asupra metabolismului
1566 - 1621 Jessenius, Jan   slovac Anatomie, chirurgie
1578 - 1657 Harvey, William   englez Teoria circulației sanguine
1580 - 1644 Helmont, Jan Baptista van   belgian Studiul digestiei;
prefigurarea conceptului de enzimă
1580 - 1656 Severino, Marco Aurelio   italian anatomie comparată; chirurgie
1597 - 1677 Glisson, Francis   englez Studii asupra fibrei musculare
1614 - 1672 Sylvius, Franciscus   olandez Unul din pionierii chimiei clinice moderne;
de numele său este legat mineralul silvină.
1616 - 1680 Bartholin, Thomas   danez Descoperire sistem limfatic;
bazele științifice ale anesteziei prin refrigerare.
1624 - 1689 Sydenham, Thomas   englez "Hippocrate al englezilor";
descriere: malarie, pojar, scarlatină.
1628 - 1694 Malpighi, Marcello   italian Fondatorul anatomiei microscopice, histologiei,
anatomiei vegetale și fiziologiei comparative.
1631 - 1691 Lower, Richard   englez Fiziologie, patologie cardiovasculară
1633 - 1714 Ramazzini, Bernardino   italian Propune chinina pentru tratamentul malariei.
1640 - 1704 Denis, Jean Baptiste   francez Pionierat în domeniul transfuziilor sanguine
1641 - 1673 Graaf, Reinier de   olandez Descoperiri în domeniul biologiei reproducerii.
1653 - 1721 Albinus, Bernhard Friedrich   german Chirurgie oftalomogică
1660 - 1734 Stahl, Georg Ernst   german Concepție animistă împotriva materialismului
1660 - 1742 Hoffmann, Friedrich   german studii asupra apendicitei, rubeolei,
sistemului nervos.
1666 - 1723 Valsalva, Antonio Maria   italian Anatomie, chirurgie
1668 - 1707 Baglivi, Giorgio   italian "Hippocrate italian";
întemeietorul școlii "solidiste"
1668 - 1738 Boerhaave, Herman   olandez Fondatorul învățământului medical clinic.
1672 - 1768 Huxham, John   englez Chirurgie,
studiul bolilor infecțioase.
1677 - 1761 Hales, Stephen   englez Fiziologie experimentală
1682 - 1771 Morgagni, Giovanni Battista   italian Fondator al anatomiei patologice.
1684 - 1766 Astruc, Jean Prima descriere a sifilisului.
1697 - 1770 Albinus, Bernhard Siegfried   german Anatomie
1700 - 1772 Swieten, Gerard van   austriac[10] Patologie,
reformarea învățământului sanitar
1708 - 1777 Haller, Albrecht von   german Anatomie, în special aparatul cardiovascular
1710 - 1790 Cullen, William   scoțian Studii asupra sistemului nervos;
clasificarea maladiilor (nosologie)
1722 - 1809 Auenbrugger, Leopold   austriac Examinarea prin percuție
1728 - 1793 Hunter, John   scoțian Chirurgie,
promotor al metodei experimentale
1728 - 1797 Tissot, Simon-Auguste   francez Cercetări în domeniul migrenei
1749 - 1823 Jenner, Edward   englez Vaccinul contra variolei.
1752 - 1840 Blumenbach, Johann Friedrich   german Antropologie: clasificarea raselor umane.
1755 - 1843 Hahnemann, Samuel   german Creatorul homeopatiei
1759 - 1813 Reil, Johann Christian   german Anatomie, psihiatrie[11]
1761 - 1823 Baillie, Matthew   scoțian contribuții în anatomia patologică
1766 - 1842 Larrey, Dominique-Jean   francez Chirurgie militară
1771 - 1802 Bichat, Marie François Xavier   francez Întemeietorul histologiei și patologiei moderne
1774 - 1842 Bell, Charles   scoțian Primul care face distincția între funcțiile motorii și senzoriale ale neuronului
1778 - 1862 Bretonneau, Pierre   francez Realizează prima traheotomie; precursor al teoriei germenilor
1781 - 1826 Laënnec, René   francez Inventatorul stetoscopului.
1783 - 1855 Magendie, François   francez Pionier al fiziologiei experimentale
1785 - 1853 Beaumont, William   american Cercetări în domeniul digestiei
1789 - 1858 Bright, Richard   englez Cercetări asupra bolilor de rinichi
1791 - 1874 Cruveilhier, Jean   francez Creator al anatomiei patologice;
a descris scleroza multiplă
1792 - 1847 Dieffenbach, Johann Friedrich   german Unul din fondatorul chirurgiei plastice
1793 - 1860 Addison, Thomas   englez Boli interne, descrierea "bolii Addison"
1794 - 1866 Babington, Benjamin Guy   englez Noi instrumente medicale,
studii asupra holerei etc.
1795 - 1873 Romberg, Moritz Heinrich   german Întemeietor al neurologiei moderne
1799 - 1854 Basedow, Carl von   german Descriere boala Basedow (1858).
1801 - 1858 Müller, Johannes Peter   german Studii de anatomie comparată
1804 - 1881 Schleiden, Matthias Jakob   german Dezvoltarea teoriei celulare
1810 - 1882 Schwann, Theodor   german Dezvoltarea teoriei celulare
1813 - 1878 Bernard, Claude   francez Fiziologie, medicina experimentală
1814 - 1865 Bergmann, Carl   german Contribuții în fiziologie
1814 - 1878 Mayer, Julius Robert von   german Importanța oxigenului pentru organism în cadrul respirației;
schimbul de energie în cadrul metabolismului
1818 - 1896 Bois-Reymond, Emil du   german Descoperirea potențialului de acțiune al neuronului
1821 - 1902 Virchow, Rudolf   german Fondator al patologiei celulare
1821 - 1910 Blackwell, Elizabeth   englez[12] Prima femeie medic din SUA
1824 - 1880 Broca, Paul   francez Studii anatomice,
mai ales asupra creierului
1825 - 1893 Charcot, Jean-Martin   francez Precursor al neurologiei și psihologiei moderne.
1829 - 1894 Billroth, Theodor   german Pionierat în chirurgie abdominală și faringială
1832 - 1916 Baccelli, Guido   italian Afirmare in politica
1836 - 1868 Bezold, Albert von Unul din descoperitorii reflexului "Bezold-Jarisch.
1836 - 1904 Sklifosovski, Nicolai  
1836 - 1907 Bergmann, Ernst von   german Introducerea asepsiei la tratamentul rănilor.
1836 - 1917 Anderson, Elizabeth Garrett   englez Prima femeie-medic în Marea Britanie;
înființarea școlii medicale pentru femei
1841 - 1917 Kocher, Emil Theodor   german Cercetări în domeniul tiroidei;
Premiul Nobel în 1909
1841 - 1931 LeBon, Gustave   francez Studii de psihologie socială, antropologie.
1842 – 1932 Abadie, Jean Marie Charles   francez Oftalmologie
1843 - 1910 Koch, Robert   german Bacteriologie; Premiul Nobel în 1905
1843 - 1926 Golgi, Camillo   italian Studii asupra sistemului nervos;
Premiul Nobel în 1906.[13]
1845 - 1916 Mecinikov, Ilia Ilici   rus Studii asupra fagocitozei;
Premiul Nobel în 1908
1845 - 1922 Laveran, Charles Louis Alphonse   francez Studii asupra malariei;
Premiul Nobel în 1907
1848 - 1932 Bang, Bernhard Laurits Frederik   danez Prima descriere a brucelozei ("morbus Bang")
1849 - 1936 Pavlov, Ivan P.   rus Cercetări în domeniul digestiei;
prima descriere a reflexului condiționat;
Premiul Nobel în 1904
1851 - 1928 Abbe, Robert   american Pionier al suturilor cu catgut;
unul dintre primii din SUA care a utilizat radiul în tratarea cancerului
1851 - 1940 Arsonval, Jacques-Arsène d'   francez Electrofiziologie.
1852 - 1929 Binswanger, Otto Cercetări în domeniul neurasteniei, epilepsiei și isteriei
1852 - 1934 Cajal, Santiago Ramón y   spaniol Histologie; unul din fondatorii neuroștiinței moderne;
Premiul Nobel în 1906.
1853 - 1927 Kossel, Albrecht   german Studiul acizilor nucleici
Premiul Nobel în 1910
1854 - 1917 Behring, Emil Adolf von   german Descoperă imunizarea contra difteriei,
Premiul Nobel în 1901
1855 - 1930 Angle, Edward H.   american Ortopedie
1856 - 1926 Kraepelin, Emil   german Fondatorul psihiatriei științifice moderne
1856 - 1939 Freud, Sigmund   austriac Fondatorul psihanalizei
1857 - 1932 Ross, Ronald   englez Studii asupra malariei;
Premiul Nobel în 1902
1857 - 1938 Abel, John Jacob   american Obținerea și izolarea adrenalinei, insulinei și aminoacizilor
1857 - 1949 Munthe, Axel   suedez Hipnoza ca metodă terapeutică.
1860 - 1904 Finsen, Niels Ryberg   danez Utilizarea terapeutică a radiației luminoase;
Premiul Nobel în 1903
1860 - 1924 Bayliss, William   englez Descoperirea secreției peristaltice
1860 - 1944 Achard, Emile   francez Medicină internă
1861 - 1939 Naismith, James   canadian Pluridisciplinar,
inventatorul jocului de baschet
1861 - 1949 Bier, August   german Chirurgie
1862 - 1931 Schnitzler, Arthur   austriac Preocupări literare
1863 - 1933 Calmette, Albert   francez Elaborarea vaccinului Calmette-Guérin
1864 – 1915 Alzheimer, Alois   german Psihiatru; primul care descrie "maladia Alzheimer"
1865 - 1921 Albers-Schönberg, Heinrich   german Primul specialist în investigații cu raze Röntgen din Germania
1866 - 1925 Wassermann, August von   german bacteriologie,
descoperirea reacției Wassermann
1866 - 1936 Nicolle, Charles   francez Bacteriologie; Premiul Nobel în 1928
1866 - 1942 Aschoff, Ludwig   german Patologie
1868 - 1942 Abel, Rudolf   german Bacteriologie
1869 - 1939 Cushing, Harvey Williams   american Unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne
1870 – 1937 Adler, Alfred   austriac Fondatorul psihologiei individuale.
1870 - 1961 Bordet, Jules   belgian Descoperiri în domeniul imunologiei;
bacteria tip Bordetella îi poartă numele;
Premiul Nobel în 1919
1871 - 1945 Cannon, Walter   american Studiul homeostaziei;
utilizarea razelor X în medicină
1873 - 1944 Carrel, Alexis   francez Chirurgie vasculară, transplant de organe;
Premiul Nobel în 1912.
1874 - 1929 Pirquet, Clemens von   austriac Contribuții în bacteriologie și imunologie;
a introdus termenul de alergie.
1875 - 1955 Abrikosov, Aleksei Ivanovici   rus Anatomopatologie
1878 - 1955 Bergmann, Gustav von   german Fondatorul gândirii "funcționale" în medicină
1881 - 1955 Fleming, Alexander   scoțian Descoperirea penicilinei;
Premiul Nobel în 1945
1889 - 1977 Adrian, Edgar Douglas   englez Studiul funcțiunilor neuronale;
Premiul Nobel în 1932.[14]
1891 - 1941 Banting, Frederick   canadian Contribuții la descoperirea insulinei;
Premiul Nobel în 1923
1895 - 1964 Domagk, Gerhard   german Patologie, bacteriologie;
Premiul Nobel în 1939
1899 - 1972 Békésy, Georg von   maghiar[15] Studii asupra cohleei;
Premiul Nobel pentru Medicină (1961)
1899 - 1978 Best, Charles   american Contribuții[16] la descoperirea insulinei;
Premiul Nobel în 1921
1905 - 1999 Silveira, Nise da   braziliana Psihiatru [17] Un pionier de pet therapy
1906 - 1980 Asperger, Hans   austriac Descoperire "sindromul Asperger"
1907 - 1992 Bovet, Daniel   italian Descoperirea neuro-blocantelor;
Premiul Nobel în 1957.
1909 - 1974 Apgar, Virginia   american Elaborare "index Apgar"
1912 - 2000 Bloch, Konrad   german Cercetări în domeniul sintezei colesterolului;
Premiul Nobel în 1964[18]
1916 - 2004 Crick, Francis   englez[19] Contribuții la descoperirea structurii ADN-ului[20];
Premiul Nobel în 1962
1919 - Murray, Joseph E.   american Chirurgie plastică, transplant de organe,
Premiul Nobel în 1990[21]
1920 - Valnet, Jean   francez Chirurgie militară, medicină naturistă
1922 – 2001 Barnard, Christiaan  
sud-african
Primul transplant de inimă (1967)
1924 - Sela, Michael   evreu Imunologie: antigene sintetice
1937 - 2003 Senkevici, Iuri   studii biomedicale spațiale
1946 - Axel, Richard   american Cercetări în domeniul simțului olfactiv;
Premiul Nobel în 2004[22]
  1. ^ Cetatenie romana
  2. ^ Alături de Charaka și Sushruta.
  3. ^ Ca savant, Alhazen a susținut metoda experimentală, scepticismul, influențând toate ramurile științei
  4. ^ Acesta este anul morții. Anul nașterii nu se cunoaște.
  5. ^ Idem.
  6. ^ Alături de Gabriele Falloppio, Andreas Vesalius și Realdo Colombo.
  7. ^ Etnie ebraică.
  8. ^ Alături de Bartolomeo Eustachio, Andreas Vesalius și Gabriele Falloppio.
  9. ^ Alături de Bartolomeo Eustachio, Andreas Vesalius și Realdo Colombo.
  10. ^ Originea sa este olandeză.
  11. ^ Reil a introdus termenul psihiatrie.
  12. ^ Rezidență americană.
  13. ^ împreună cu Santiago Ramón y Cajal.
  14. ^ Împreună cu Charles Scott Sherrington.
  15. ^ Stabilit în SUA.
  16. ^ Împreună cu Frederick Banting.
  17. ^ și elev Carl Jung.
  18. ^ Împreună cu Feodor Linen.
  19. ^ A activat mai mult în SUA.
  20. ^ Alături de James D. Watson, Maurice Wilkins și Rosalind Franklin.
  21. ^ împreună cu E.D. Thomas
  22. ^ împreună cu Linda B. Buck.

Vezi și

modificare