Wikipedia

Listă de medici (cronologică)

articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia
(Redirecționat de la Listă de medici străini)
Acest articol nu are introducere cu explicația scurtă a subiectului sau introducerea existentă este prea scurtă. Puteți să o adăugați sau să o extindeți.

Antichitate modificare

Perioada vieții Nume Naționalitatea Contribuții majore
c. 2650 î.Hr. Imhotep   egiptean Medic și arhitect
c. 500 î.Hr. Susruta   indian Părintele chirurgiei plastice și reparatorii
sec. VI-V î.Hr Democede din Crotone   grec
? Aegimus   grec Tratat despre puls
540 sau 460 - 450 î.Hr.) Epicarmos din Kos   grec Cercetător al naturii
460 î.Hr. - 370 ? Hippocrate   grec Cel mai mare medic al antichității


"Părintele medicinei";
"Jurământul lui Hippocrate"

sec. V î.Hr Areteus din Capadocia   grec A scris un tratat asupra bolilor
sec. V î.Hr Ctesias   grec Celebru mai ales pentru relaterea călătoriilor efectuate în Persia, India
sec. V î.Hr Herodicos din Selimbria   grec Subliniază, pentru prima dată importanța exercițiilor fizice (a gimnasticii) pentru sănătate.
335, 331 sau 330 - 280 î.Hr. Herophilos din Calcedonia   grec Fondatorul școlii medicale din Alexandria, primul mare specialist în anatomie.
c.305 - c.250 î.Hr Erasistrate din Keos   grec A fondat școala medicală din Alexandria.
c. 300 î.Hr. - ? Charaka   indian Contribuții la Ayurveda
25 î.Hr. - 50 d.Hr. Aulus Cornelius Celsus   roman "Hippocrate" al romanilor și Cicero al medicinei;
promovare metoda experimentală.
40 ? - 90 ? Dioscoride Pedanios   grec Chirurg și farmacist
53 - 117 Soranus din Efes   grec Reprezentant al școlii "metodiștilor".
sec. I d.Hr. Gaius Stertinius Xenophon   grec [1]
110 - 207/208 ? Hua Tuo   chinez Descoperirea narcozei și a
tehnicii deschiderilor abdominale.
129 - 200/216 ? Galenus   grec Ultimul mare medic al antichității;
unul dintre fondatorii anatomiei și farmacologiei.
c. 325 - c. 395 d.Hr. Oribasios   grec Primul mare medic bizantin.
525 - 605 Alexandru din Tralleis   grec Patologie, terapie
c. 600 d.Hr. Vaghbata A scris opera intitulată Ayurveda,[2]
625? - 690? Pavel din Egina bizantin Chirurgie, propunerea denumirii de cancer

Evul mediu modificare

Faceți click pe semnul de lângă titlul coloanelor, pentru a ordona tabelul în funcție de acel argument.

Perioada Nume Naționalitatea Contribuții majore
525 - 605 Alexandru din Tralles
721 - 815 Geber   arab Alchimie
801 - 873 Al-Kindi   arab Aplicațiile matematicii în farmacologie
809 - 873 Hunayn ibn Ishaq asirian Traduceri opere medicale
838 - 870 Al Tabari   persan Prima enciclopedie a medicinei;
alte domenii: pediatrie, psihologie
850 - 934 Al-Balkhi   persan Legătura dintre sănătatea fizică și cea mentală;
precursor al psihologiei cognitive
865 - 925 Al-Razi (Rhazes)   persan neurochirurgie, oftalmologie;
părinte al pediatriei
936 - 1013 Al-Zahrawi   arab Precursor al chirurgiei moderne
dar și al cosmeticii
965 - 1039 Alhazen   arab fiziologie, psihologie[3]
980–1037 Avicenna   persan
1091 - 1161 Avenzoar   arab Părintele chirurgiei experimentale;
promotor al tratamentului prin perfuzii
1098 - 1179 Hildegard von Bingen   german Una dintre puținele femei-medic celebre
1126 - 1198 Averroes   arab Precursor în multe ramuri ale medicinei:
disecție, autopsie, urologie, oftalmologie
1135 - 1204 Moise Maimonide   evreu Necesitatea igienei, a unei vieți echilibrate
1162 - 1231 Abd al-Latif   arab Studii asupra diabetului; folosirea lipitorilor
1200 ? Trotula   italian Una dintre puținele femei-medic ale Evului Mediu.
1205/1206 ? - 1296/1298 ? Teodorico Borgognoni   italian Inovații în chirurgie
1210 sau 1213 - 1288 Ibn al-Nafis   arab Precursor în mai multe domenii:
sistemul circulator, chirurgie, embriologie, psihologie

Epoca modernă modificare

Faceți click pe semnul de lângă titlul coloanelor, pentru a ordona tabelul în funcție de acel argument.

Perioada Nume Naționalitatea Contribuții majore
1246/1250 ? - c. 1316 Abano, Pietro d'   italian Promovarea metodei științifice
1327 [4] Dino del Garbo   italian
1348 [5] Gentile da Foligno   italian
1300 (1298?) - 1368 Chauliac, guy de   francez Chirurgie
1450 - 1525 Vigo, Giovanni da   italian Unul dintre primii mari chirurgi militari.
1455 - 1529 Gersdorff, Hans von   german chirurgie militară
1470 ? - 1526 Rösslin, Eucharius   german Obstetrică
1478 - 1553 Fracastoro, Girolamo   italian Studiul bolilor infecțioase;
introducerea termenului de sifilis
1488 - 1577 Santo, Mariano   italian Chirurgie, urologie
1493 - 1541 Paracelsus Cel mai cunoscut reprezentant al iatrochimiei
1500 - 1558 Janus Cornarius
1500/1514 ? - 1574 Eustachio, Bartolomeo   italian Întemeietor al anatomiei moderne.[6]; descoperire
"trompa lui Eustachio"
1501 - 1577 Mattioli, Pietro Andrea   italian Rolul plantelor în medicină
1510 - 1590 Paré, Ambroise   francez Anatomie, deschizător de drum în
chirurgia modernă
1511 - 1568 Lusitano, Amato   portughez[7] Unul din descoperitorii mecanismului circulației sanguine
1514 - 1564 Vesalius, Andreas   belgian Fondatorul anatomiei moderne
1516 - 1559 Colombo, Realdo   italian Chirurgie; descoperirea circulației pulmonare;
întemeietor al anatomiei moderne.[8]
1519 - 1603 Cesalpino, Andrea   italian Cercetări în domeniul circulației sângelui;
valența farmaceutică a plantelor
1523 - 1562 Falloppio, Gabriele   italian Întemeietor al anatomiei moderne.[9]
1525 ? - ? Amusco, Juan Valverde de   spaniol Anatomie
1537 - 1619 Fabrizio, Girolamo   italian Anatomie; creatorul embriologiei moderne
descoperitor al valvulelor venoase
1553 - 1617 Alpini, Prospero   italian Rolul chimico-farmaceutic al plantelor
(ex. obținerea hașișul)
1560 - 1634 Fabry, Wilhelm   german Întemeietor al chirurgiei științifice.
1561 - 1636 Santorio Santorio   italian Primele studii asupra metabolismului
1566 - 1621 Jessenius, Jan   slovac Anatomie, chirurgie
1578 - 1657 Harvey, William   englez Teoria circulației sanguine
1580 - 1644 Helmont, Jan Baptista van   belgian Studiul digestiei;
prefigurarea conceptului de enzimă
1580 - 1656 Severino, Marco Aurelio   italian anatomie comparată; chirurgie
1597 - 1677 Glisson, Francis   englez Studii asupra fibrei musculare
1614 - 1672 Sylvius, Franciscus   olandez Unul din pionierii chimiei clinice moderne;
de numele său este legat mineralul silvină.
1616 - 1680 Bartholin, Thomas   danez Descoperire sistem limfatic;
bazele științifice ale anesteziei prin refrigerare.
1624 - 1689 Sydenham, Thomas   englez "Hippocrate al englezilor";
descriere: malarie, pojar, scarlatină.
1628 - 1694 Malpighi, Marcello   italian Fondatorul anatomiei microscopice, histologiei,
anatomiei vegetale și fiziologiei comparative.
1631 - 1691 Lower, Richard   englez Fiziologie, patologie cardiovasculară
1633 - 1714 Ramazzini, Bernardino   italian Propune chinina pentru tratamentul malariei.
1640 - 1704 Denis, Jean Baptiste   francez Pionierat în domeniul transfuziilor sanguine
1641 - 1673 Graaf, Reinier de   olandez Descoperiri în domeniul biologiei reproducerii.
1653 - 1721 Albinus, Bernhard Friedrich   german Chirurgie oftalomogică
1660 - 1734 Stahl, Georg Ernst   german Concepție animistă împotriva materialismului
1660 - 1742 Hoffmann, Friedrich   german studii asupra apendicitei, rubeolei,
sistemului nervos.
1666 - 1723 Valsalva, Antonio Maria   italian Anatomie, chirurgie
1668 - 1707 Baglivi, Giorgio   italian "Hippocrate italian";
întemeietorul școlii "solidiste"
1668 - 1738 Boerhaave, Herman   olandez Fondatorul învățământului medical clinic.
1672 - 1768 Huxham, John   englez Chirurgie,
studiul bolilor infecțioase.
1677 - 1761 Hales, Stephen   englez Fiziologie experimentală
1682 - 1771 Morgagni, Giovanni Battista   italian Fondator al anatomiei patologice.
1684 - 1766 Astruc, Jean Prima descriere a sifilisului.
1697 - 1770 Albinus, Bernhard Siegfried   german Anatomie
1700 - 1772 Swieten, Gerard van   austriac[10] Patologie,
reformarea învățământului sanitar
1708 - 1777 Haller, Albrecht von   german Anatomie, în special aparatul cardiovascular
1710 - 1790 Cullen, William   scoțian Studii asupra sistemului nervos;
clasificarea maladiilor (nosologie)
1722 - 1809 Auenbrugger, Leopold   austriac Examinarea prin percuție
1728 - 1793 Hunter, John   scoțian Chirurgie,
promotor al metodei experimentale
1728 - 1797 Tissot, Simon-Auguste   francez Cercetări în domeniul migrenei
1749 - 1823 Jenner, Edward   englez Vaccinul contra variolei.
1752 - 1840 Blumenbach, Johann Friedrich   german Antropologie: clasificarea raselor umane.
1755 - 1843 Hahnemann, Samuel   german Creatorul homeopatiei
1759 - 1813 Reil, Johann Christian   german Anatomie, psihiatrie[11]
1761 - 1823 Baillie, Matthew   scoțian contribuții în anatomia patologică
1766 - 1842 Larrey, Dominique-Jean   francez Chirurgie militară
1771 - 1802 Bichat, Marie François Xavier   francez Întemeietorul histologiei și patologiei moderne
1774 - 1842 Bell, Charles   scoțian Primul care face distincția între funcțiile motorii și senzoriale ale neuronului
1778 - 1862 Bretonneau, Pierre   francez Realizează prima traheotomie; precursor al teoriei germenilor
1781 - 1826 Laënnec, René   francez Inventatorul stetoscopului.
1783 - 1855 Magendie, François   francez Pionier al fiziologiei experimentale
1785 - 1853 Beaumont, William   american Cercetări în domeniul digestiei
1789 - 1858 Bright, Richard   englez Cercetări asupra bolilor de rinichi
1791 - 1874 Cruveilhier, Jean   francez Creator al anatomiei patologice;
a descris scleroza multiplă
1792 - 1847 Dieffenbach, Johann Friedrich   german Unul din fondatorul chirurgiei plastice
1793 - 1860 Addison, Thomas   englez Boli interne, descrierea "bolii Addison"
1794 - 1866 Babington, Benjamin Guy   englez Noi instrumente medicale,
studii asupra holerei etc.
1795 - 1873 Romberg, Moritz Heinrich   german Întemeietor al neurologiei moderne
1799 - 1854 Basedow, Carl von   german Descriere boala Basedow (1858).
1801 - 1858 Müller, Johannes Peter   german Studii de anatomie comparată
1804 - 1881 Schleiden, Matthias Jakob   german Dezvoltarea teoriei celulare
1810 - 1882 Schwann, Theodor   german Dezvoltarea teoriei celulare
1813 - 1878 Bernard, Claude   francez Fiziologie, medicina experimentală
1814 - 1865 Bergmann, Carl   german Contribuții în fiziologie
1814 - 1878 Mayer, Julius Robert von   german Importanța oxigenului pentru organism în cadrul respirației;
schimbul de energie în cadrul metabolismului
1818 - 1896 Bois-Reymond, Emil du   german Descoperirea potențialului de acțiune al neuronului
1821 - 1902 Virchow, Rudolf   german Fondator al patologiei celulare
1821 - 1910 Blackwell, Elizabeth   englez[12] Prima femeie medic din SUA
1824 - 1880 Broca, Paul   francez Studii anatomice,
mai ales asupra creierului
1825 - 1893 Charcot, Jean-Martin   francez Precursor al neurologiei și psihologiei moderne.
1829 - 1894 Billroth, Theodor   german Pionierat în chirurgie abdominală și faringială
1832 - 1916 Baccelli, Guido   italian Afirmare in politica
1836 - 1868 Bezold, Albert von Unul din descoperitorii reflexului "Bezold-Jarisch.
1836 - 1904 Sklifosovski, Nicolai  
1836 - 1907 Bergmann, Ernst von   german Introducerea asepsiei la tratamentul rănilor.
1836 - 1917 Anderson, Elizabeth Garrett   englez Prima femeie-medic în Marea Britanie;
înființarea școlii medicale pentru femei
1841 - 1917 Kocher, Emil Theodor   german Cercetări în domeniul tiroidei;
Premiul Nobel în 1909
1841 - 1931 LeBon, Gustave   francez Studii de psihologie socială, antropologie.
1842 – 1932 Abadie, Jean Marie Charles   francez Oftalmologie
1843 - 1910 Koch, Robert   german Bacteriologie; Premiul Nobel în 1905
1843 - 1926 Golgi, Camillo   italian Studii asupra sistemului nervos;
Premiul Nobel în 1906.[13]
1845 - 1916 Mecinikov, Ilia Ilici   rus Studii asupra fagocitozei;
Premiul Nobel în 1908
1845 - 1922 Laveran, Charles Louis Alphonse   francez Studii asupra malariei;
Premiul Nobel în 1907
1848 - 1932 Bang, Bernhard Laurits Frederik   danez Prima descriere a brucelozei ("morbus Bang")
1849 - 1936 Pavlov, Ivan P.   rus Cercetări în domeniul digestiei;
prima descriere a reflexului condiționat;
Premiul Nobel în 1904
1851 - 1928 Abbe, Robert   american Pionier al suturilor cu catgut;
unul dintre primii din SUA care a utilizat radiul în tratarea cancerului
1851 - 1940 Arsonval, Jacques-Arsène d'   francez Electrofiziologie.
1852 - 1929 Binswanger, Otto Cercetări în domeniul neurasteniei, epilepsiei și isteriei
1852 - 1934 Cajal, Santiago Ramón y   spaniol Histologie; unul din fondatorii neuroștiinței moderne;
Premiul Nobel în 1906.
1853 - 1927 Kossel, Albrecht   german Studiul acizilor nucleici
Premiul Nobel în 1910
1854 - 1917 Behring, Emil Adolf von   german Descoperă imunizarea contra difteriei,
Premiul Nobel în 1901
1855 - 1930 Angle, Edward H.   american Ortopedie
1856 - 1926 Kraepelin, Emil   german Fondatorul psihiatriei științifice moderne
1856 - 1939 Freud, Sigmund   austriac Fondatorul psihanalizei
1857 - 1932 Ross, Ronald   englez Studii asupra malariei;
Premiul Nobel în 1902
1857 - 1938 Abel, John Jacob   american Obținerea și izolarea adrenalinei, insulinei și aminoacizilor
1857 - 1949 Munthe, Axel   suedez Hipnoza ca metodă terapeutică.
1860 - 1904 Finsen, Niels Ryberg   danez Utilizarea terapeutică a radiației luminoase;
Premiul Nobel în 1903
1860 - 1924 Bayliss, William   englez Descoperirea secreției peristaltice
1860 - 1944 Achard, Emile   francez Medicină internă
1861 - 1939 Naismith, James   canadian Pluridisciplinar,
inventatorul jocului de baschet
1861 - 1949 Bier, August   german Chirurgie
1862 - 1931 Schnitzler, Arthur   austriac Preocupări literare
1863 - 1933 Calmette, Albert   francez Elaborarea vaccinului Calmette-Guérin
1864 – 1915 Alzheimer, Alois   german Psihiatru; primul care descrie "maladia Alzheimer"
1865 - 1921 Albers-Schönberg, Heinrich   german Primul specialist în investigații cu raze Röntgen din Germania
1866 - 1925 Wassermann, August von   german bacteriologie,
descoperirea reacției Wassermann
1866 - 1936 Nicolle, Charles   francez Bacteriologie; Premiul Nobel în 1928
1866 - 1942 Aschoff, Ludwig   german Patologie
1868 - 1942 Abel, Rudolf   german Bacteriologie
1869 - 1939 Cushing, Harvey Williams   american Unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne
1870 – 1937 Adler, Alfred   austriac Fondatorul psihologiei individuale.
1870 - 1961 Bordet, Jules   belgian Descoperiri în domeniul imunologiei;
bacteria tip Bordetella îi poartă numele;
Premiul Nobel în 1919
1871 - 1945 Cannon, Walter   american Studiul homeostaziei;
utilizarea razelor X în medicină
1873 - 1944 Carrel, Alexis   francez Chirurgie vasculară, transplant de organe;
Premiul Nobel în 1912.
1874 - 1929 Pirquet, Clemens von   austriac Contribuții în bacteriologie și imunologie;
a introdus termenul de alergie.
1875 - 1955 Abrikosov, Aleksei Ivanovici   rus Anatomopatologie
1878 - 1955 Bergmann, Gustav von   german Fondatorul gândirii "funcționale" în medicină
1881 - 1955 Fleming, Alexander   scoțian Descoperirea penicilinei;
Premiul Nobel în 1945
1889 - 1977 Adrian, Edgar Douglas   englez Studiul funcțiunilor neuronale;
Premiul Nobel în 1932.[14]
1891 - 1941 Banting, Frederick   canadian Contribuții la descoperirea insulinei;
Premiul Nobel în 1923
1895 - 1964 Domagk, Gerhard   german Patologie, bacteriologie;
Premiul Nobel în 1939
1899 - 1972 Békésy, Georg von   maghiar[15] Studii asupra cohleei;
Premiul Nobel pentru Medicină (1961)
1899 - 1978 Best, Charles   american Contribuții[16] la descoperirea insulinei;
Premiul Nobel în 1921
1905 - 1999 Silveira, Nise da   braziliana Psihiatru [17] Un pionier de pet therapy
1906 - 1980 Asperger, Hans   austriac Descoperire "sindromul Asperger"
1907 - 1992 Bovet, Daniel   italian Descoperirea neuro-blocantelor;
Premiul Nobel în 1957.
1909 - 1974 Apgar, Virginia   american Elaborare "index Apgar"
1912 - 2000 Bloch, Konrad   german Cercetări în domeniul sintezei colesterolului;
Premiul Nobel în 1964[18]
1916 - 2004 Crick, Francis   englez[19] Contribuții la descoperirea structurii ADN-ului[20];
Premiul Nobel în 1962
1919 - Murray, Joseph E.   american Chirurgie plastică, transplant de organe,
Premiul Nobel în 1990[21]
1920 - Valnet, Jean   francez Chirurgie militară, medicină naturistă
1922 – 2001 Barnard, Christiaan  
sud-african		 Primul transplant de inimă (1967)
1924 - Sela, Michael   evreu Imunologie: antigene sintetice
1937 - 2003 Senkevici, Iuri   studii biomedicale spațiale
1946 - Axel, Richard   american Cercetări în domeniul simțului olfactiv;
Premiul Nobel în 2004[22]

Note modificare

  1. ^ Cetatenie romana
  2. ^ Alături de Charaka și Sushruta.
  3. ^ Ca savant, Alhazen a susținut metoda experimentală, scepticismul, influențând toate ramurile științei
  4. ^ Acesta este anul morții. Anul nașterii nu se cunoaște.
  5. ^ Idem.
  6. ^ Alături de Gabriele Falloppio, Andreas Vesalius și Realdo Colombo.
  7. ^ Etnie ebraică.
  8. ^ Alături de Bartolomeo Eustachio, Andreas Vesalius și Gabriele Falloppio.
  9. ^ Alături de Bartolomeo Eustachio, Andreas Vesalius și Realdo Colombo.
  10. ^ Originea sa este olandeză.
  11. ^ Reil a introdus termenul psihiatrie.
  12. ^ Rezidență americană.
  13. ^ împreună cu Santiago Ramón y Cajal.
  14. ^ Împreună cu Charles Scott Sherrington.
  15. ^ Stabilit în SUA.
  16. ^ Împreună cu Frederick Banting.
  17. ^ și elev Carl Jung.
  18. ^ Împreună cu Feodor Linen.
  19. ^ A activat mai mult în SUA.
  20. ^ Alături de James D. Watson, Maurice Wilkins și Rosalind Franklin.
  21. ^ împreună cu E.D. Thomas
  22. ^ împreună cu Linda B. Buck.

Vezi și modificare

 Aceasta este o listă incompletă, puteți ajuta prin dezvoltarea ei.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Listă_de_medici_(cronologică)&oldid=12366639