Wikipedia

Germani

(Redirecționat de la Nemți)
Germani
Deutsche
Populație totală
150.000.000 (160.000.000[1]
)
Regiuni cu populație semnificativă
Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii51.000.000[5]
Brazilia Brazilia5.000.000[6]
Canada Canada3.200.000[7]
Argentina Argentina3.000.000
Mexic Mexic2.500.000
Rusia Rusia1.000.000[8][9]
Franţa Franța1.000.000[10]
Australia Australia812.000[11]
 Chile600.000[12]
Italia Italia (Provincia Autonomă Bolzano)500.000[13][14]
 Țările de Jos386.000[15]
Regatul Unit Regatul Unit266.000[16]
 Spania255.000[17]
  Elveția250.000[18]
Kazahstan Kazahstan180.000
 Peru160.000[19]
Polonia Polonia153.000[20]
 Ungaria120.344[21]
 Austria119.807[22]
Africa de Sud Africa de Sud80.000
Israel Israel70.000[23]
Limbi vorbite
Limba germană (împreună cu o serie de dialecte, e.g. germana de jos/Niedersächsisch)
Religii
Protestantism (mai ales Luteranism) și Romano-Catolicism
Grupuri înrudite sau legate cultural
Austrieci, olandezi, englezi, frizoni, flamanzi, luxemburghezi, danezi, suedezi, norvegieni, islandezi sau feroezi
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți; germană Deutsche) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest. De asemenea, comunități minoritare germanofone au mai fost native și se mai întâlnesc încă și în anumite părți din Europa Centrală și de Est precum în România, Ungaria sau Slovacia (cele trei țări aflându-se alternativ sau parțial și în Europa Centrală, din punct de vedere cultural și geografic, i.e., în conceptul Mitteleuropa sau Europa de Mijloc în traducere, precum și în Europa de Est).

Istorie

modificare
Articole principale: Istoria Germaniei și Istoria Germaniei postbelice.

În Antichitate, popoarele germanice erau grupate în mai multe triburi, precum alemanii, saxonii, frizonii (sau frizii) și bavarezii, care au luptat împotriva Imperiului Roman, unul din motivele pentru care romanii nu au reușit niciodată să cucerească toate teritoriile locuite de germani.

Începând cu secolul al VI-lea teritoriile locuite de germani au fost incluse în statul franc. În anul 962, s-a înființat Sfântul Imperiu Roman (latină Sacrum Romanum Imperium, germană Heiliges Römisches Reich), devenit ulterior Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (sau Sfântul Imperiu Romano-German, după cum mai este acesta cunoscut).

Începând cu secolul al XI-lea orașele au căpătat o importanță politică din ce în ce mai mare, iar germanii au întemeiat o serie de orașe-stat, principate, ducate precum și regate regionale. Abia în secolul al XVIII-lea s-au impus două imperii, mai precis Austria și Prusia, care au căutat, fiecare separat, unitatea germanilor.

Unificarea Germaniei a fost obținută prin luptă de către cancelarul Prusiei, Otto von Bismarck, în a doua parte a secolului al XIX-lea. În secolul al XX-lea, Germania a trecut prin perioade de expansiune și contractare teritoriale, cauzate de implicarea în cele Două Războaie Mondiale.

Ulterior, la 4 ani după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial în 1949, Germania (anterior sub ocupația forțelor Aliaților) a fost divizată în Germania de Vest (cunoscută oficial ca Republica Federală Germană sau RFG pe scurt; în germană Bundesrepublik Deutschland sau Westdeutschland, BDR pe scurt respectiv) și Germania de Est (cunoscută oficial ca Republica Democrată Germană sau RDG pe scurt; în germană Deutsche Demokratische Republic sau DDR pe scurt respectiv).

Cele două state germane au rămas divizate astfel, de asemenea și prin orașul Berlin (fiind, pe de o parte, Berlinul de Est, anterior sub ocupație sovietică, și pe de cealaltă parte Berlinul de Vest, anterior sub ocupație franco-britanico-americană) până în 1990 când Germania s-a reunificat. Germania de Est sau Republica Democrată Germană (RDG/DDR) avea drept capitală Berlinul de Est în timp ce Germania de Vest sau Republica Federală Germană (RFG/BDR) avea capitala la Bonn.

Diaspora germană

modificare
Vezi și: Distribuția geografică a vorbitorilor nativi de germană.

În America de Nord precum și în America de Sud (dar și în America Centrală) există o numeroasă diasporă de origine germană care a emigrat din timpul Epocii moderne până în prezent. Statele Unite ale Americii (SUA), Brazilia și Canada sunt țările unde se află cele mai mari comunități de origine germană după Germania în întreaga lume.

De altfel, comunitatea germană din Statele Unite ale Americii (SUA) este cel mai răspândit grup etnic de la stat la stat, conform recensământului american din 2000 după descendență (i.e., „ancestry” sau „heritage” în limba engleză).

În Europa de asemenea a existat încă din Evul Mediu o diasporă germană considerabilă în afara spațiului nativ germanofon, în Europa de est și Europa centrală.

Grupuri ale diasporei germane au fost și încă sunt prezente (în numere mai mici însă) și în România. Cel mai notabil grup al diasporei germane în România a fost și este, din punct de vedere istoric, cel al sașilor (grupul etnic german cu cea mai mare vechime pe teritoriul de astăzi al României, din secolul al XII-lea până în prezent).

Cu toate acestea, de-a lungul timpului, au existat și alte comunități notabile de etnici germani în Regatul României de la sfârșitul epocii moderne până pe la mijlocul secolului al XX-lea (e.g., germanii bucovineni precum și germanii basarabeni).

Totodată, grupuri notabile ale diasporei germane există și pe cuprinsul continentului asiatic (în Kazahstan în număr considerabil de mare) și în Oceania, mai precis în Australia și Noua Zeelandă. Nu în ultimul rând, germanii se mai regăsesc în numere mai mici și în Africa (în special în Africa de Sud).

Cultura și folclorul

modificare
Articol principal: Cultura Germaniei.

Cultura germanilor este una dintre cele mai vechi și redutabile din Europa. Germanii au excelat, de-a lungul timpului, în artă vizuală, literatură sau muzică. Folclorul germanilor este un tip de folclor vest european și central european care are foarte multe similtudini cu cel al luxemburghezilor, elvețienilor vorbitori de dialecte alemanice ale limbii germane precum și cu austriecii sau populația nativă din Liechtenstein. Germania este una dintre țările cu cei mai mulți laureați ai premiilor Nobel per capita din lume. Totodată, cultura și folclorul germanilor sunt înrudite cu cele ale altor popoare germanice, printre care, cel mai notabil, cele scandinave (în special norvegienii dar și danezii și suedezii). Există similarități culturale semnificative între germani și olandezi și englezi de asemenea.

Comunitatea germană din România

modificare
Articol principal: Germanii din România.
Vezi și: Sași.

Cele mai importante grupuri istorice de etnie germană din România sunt: sașii transilvăneni, șvabii bănățeni, șvabii sătmăreni, landleri, țipțerii, germanii bucovineni, germanii regățeni precum și germanii dobrogeni. În trecutul istoric relativ recent al României, mai poate fi identificat un grup important istoric de etnie germană în Regatul României și în perioada interbelică până la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, mai precis germanii basarabeni (între 1918 și 1940 mai precis). Cel mai vechi grup etnic german din România este de departe cel al sașilor transilvăneni care trăiește neîntrerupt în Transilvania din evul mediu până în prezent.

În România, la recensământul din 1992, un număr de 119.462 de persoane s-au declarat germani, în timp ce la recensământul din 2002 numai 60.088 de persoane s-au mai declarat de etnie germană, o statistică care include și sașii (1.422 persoane) și șvabii (2.963 persoane), mai precis (șvabii sătmăreni și șvabii bănățeni), adică o reducere în 2002 față de 1992 cu 50,3%, iar în ceea ce privește ponderea în populația totală a României, reducerea este de la 0,5% în 1992 la 0,3% în 2002.

Spre deosebire de alte minorități etnice naționale, în 2002 germanii aveau reședința în proporție de peste 2/3 în mediul urban, situație similară cu cea din 1992. Scăderea constatată a fost ceva mai mare în mediul rural decât în cel urban.[33]

Aproximativ 3/5 din germani se concentrează într-un număr de 7 județe situate în Banat, Bucovina și Transilvania: Timiș (2,1% din populație), Caraș Severin (1,8%), Satu Mare (1,7%), Sibiu (1,6%), Arad (1,1%), Brașov (0,8%) și Suceava (0,6%). Pentru vasta majoritate teritorială a județului Suceava, comunitatea nativă de etnici germani este cunoscuta ca germani bucovineni, cu grupuri mai mici de țipțeri și germani regățeni (e.g., în orașul Fălticeni) de asemenea.

Comparativ cu recensământul din 1992, proporția etnicilor germani și numărul lor în populația județelor respective a scăzut semnificativ din cauza sporului natural negativ (scăderii) și a soldului negativ al migrației externe.[34]

În cadrul recensământului din 2011, s-au declarat germani un număr de circa 36.900 persoane. La recensământul din 2021, re-programat și efectuat din cauza pandemiei de COVID-19 în anul 2022, numărul etnicilor germani a scăzut la nivel național la circa 22.900 de persoane/cetățeni.

Galerie

modificare
  •  
    Hartă etnică detaliată dintr-un atlas în limba germană reprezentând colonizarea Europei Centrale și de Est de către germani în timpul Evului Mediu Timpuriu (proces istoric cunoscut ca „Ostsiedlung” în germană, adică „Colonizare(a) estică”)
  •  
    Comunitățile etnice germane din Regatul României în 1925 (enclave etnice germane se regăseau și în sudul Basarabiei sau Bugeac)
  •  
    Germanii din Europa Centrală (Mitteleuropa) pe o hartă etnografică dintr-un atlas german la circa 1930
  •  
    Hartă etnică dintr-un atlas în limba germană reprezentând germanii din lume la circa 1930.
  •  
    Germanii din lume în anul 1938 conform unei hărți etnografice de Dr. Friedrich Lange
  •  
    Germanii din lume în anul 1941 conform unei hărți etnografice dintr-un atlas german
  •  
    Americanii germani sunt foarte întâlniți în SUA (mai precis cel mai răspândit grup etnic după descendență, i.e. „heritage”). Regiunile marcate în albastru deschis pe hartă sunt cele cu populație predominantă de origine germană (conform recensământului american din 2000).
  •  
    Americanii cu rădăcini germane după stat (2020)
  •  
    Germanii din Canada, conform ultimului recensământ canadian realizat în 2021 (reprezentați în gri).

Note

modificare
  1. ^ Germans and foreigners with an immigrant background Arhivat în , la Wayback Machine.. 156 is the estimate which counts all people claiming ethnic German ancestry in the U.S., Brazil, Argentina, and elsewhere.
  2. ^ 66.42 million is the number of Germans without immigrant background, 75 million is the number of German citizens Germans and foreigners with an immigrant background Arhivat în , la Wayback Machine.
  3. ^ Deutsche Welle: 2005 German Census figures
  4. ^ „CIA World Factbook - Germany: People”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ 49.2 million German Americans as of 2005 according to the „US demographic census”. Arhivat din original la . Accesat în . ; see also Languages in the United States#German.
  6. ^ „A Imigração Alemã no Brasil | Brasil | Deutsche Welle | 25.07.2004”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ 2001 Canadian Census Arhivat în , la Wayback Machine. gives 2,742,765 total respondents stating their ethnic origin as partly German, with 705,600 stating "single-ancestry", see List of Canadians by ethnicity.
  8. ^ France
  9. ^ Alsatians
  10. ^ a result of population transfer in the Soviet Union; see ethnologue
  11. ^ The Australian Bureau of StatisticsPDF (424 KB) reports 742,212 people of German ancestry in the 2001 Census. German is spoken by ca. 135,000 [1], about 105,000 of them Germany-born, see Demographics of Australia
  12. ^ German Embassy in Chile.
  13. ^ Demo-Geodemo. - Mappe, Popolazione, Statistiche Demografiche dell'ISTAT, demo.istat.it, arhivat din original la , accesat în  
  14. ^ South Tyrol in figures. Provincial Statistics Institute.
  15. ^ see page five Arhivat în , la Wayback Machine., as of 2006
  16. ^ German born only; United Kingdom: Stock of foreign-born population by country of birth, 2001
  17. ^ INE(2006)
  18. ^ 163 923 resident aliens (nationals or citizens) in 2004 (2.2% of total population), compared to 112 348 as of 2000. 2005 report of the Swiss Federal Office of Statistics. 4.6 million including Alemannic Swiss: CIA World Fact Book Arhivat în , la Wayback Machine., identifies the 65% (4.9 million) Swiss German speakers as "ethnic Germans".
  19. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Recensământul polonez din 2002; în principal în Voievodatul Opole, vedeți și Germanii din Polonia
  21. ^ „census 2001”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Statistik Austria 2008
  23. ^ EU Passport Gets Popular in Israel | Europe | Deutsche Welle | 21.07.2004 E vorba însă de evrei originari din zonele germanofone, nu de etnici germani
  24. ^ în regiunea graniței germano-daneze (i.e. Schleswig); vezi de asemenea Bund Deutscher Nordschleswiger Arhivat în , la Wayback Machine. Format:Webarșiv
  25. ^ There are 6,000 Germans living in Uruguay today and 40,000 descendants of Germans
  26. ^ Ethnic German Minorities in the Czech Republic, Poland and Slovakia
  27. ^ Land reform worries Bolivia's Mennonites
  28. ^ nl „Bevolking per nationaliteit, geslacht, leeftijdsgroepen op 1/1/2008”. Statistics Belgium. Accesat în . 
  29. ^ Norway
  30. ^ Ethnic groups around the world
  31. ^ Amid Namibia's White Opulence, Majority Rule Isn't So Scary Now
  32. ^ Recensământ 2021, efectuat în 2022 din cauza pandemiei de COVID-19
  33. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  34. ^ Wayback Machine, web.archive.org, , arhivat din original la , accesat în  

Vezi și

modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Germani&oldid=16649192