Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.


en:Black-footed cat

modificare

Am 3 nelămuriri la traducerea articolului en:Black-footed cat:

  • #Characteristics: background colour – La ce se referă?
  • #Distribution and habitat: low bush cover – Ce vrea low să însemne? 1. Că tufișurile sunt scunde sau 2. că covorul vegetal format din tufișuri este puțin (adică numărul tufișurilor este mic)?
  • #Behaviour and ecology: tracks – Ce înseamnă în acest context? Trasee, cărări sau poteci? Sau altceva?

--NGC 54 (discuțiecontribuții) 20 februarie 2023 02:34 (EET)[răspunde]

  • background colour este culoarea blănii care înconjoară petele. De exemplu, la leopard petele sunt întunecate dar background color este galben-auriu pe tot corpul cu excepția abdomenului care trece spre alb.
  • low bush cover1. tufișurile sunt scunde.
  • tracks – aș spune poteci; fraza în general se referă la deprinderea acestei specii de a nu urma unele și aceleași trasee (bătătorind eventual poteci vizibile) așa cum o fac alte feline.
//    Gikü  vorbe  fapte  28 martie 2023 16:45 (EEST)[răspunde]

CUM era suceava in 1338-1401?

modificare

Am o tema si nu prea stiu...

Sunt a IV-a B 79.115.23.100 (discuție) 24 martie 2023 18:31 (EET)[răspunde]

Creșterea concentrației de protoni în urma unei reacții chimice?

modificare

Cunoștințele mele de chimie sunt cele căpătate în liceu, la nivelul anilor '60, așa că e mai bine să-i întreb pe alții, cu studii mai moderne. Este posibilă creșterea concentrației de protoni și atașarea protonilor în urma unei reacții chimice? Eu știam că numărul protonilor nu pot fi modificat decât în urma unei reacții nucleare.
Mă refer la afirmațiile din articolul Efect Bohr, pe care le-am marcat deocamdată cu formatul {{necesită citare}}. Sau poate sunt doar erori de traducere (de exemplu „protoni” în loc de „proteine”)? --Bătrânul (discuție) 28 martie 2023 16:36 (EEST)[răspunde]

Aici „protoni” este o exprimare de jargon. Nu se produc protoni, ci este vorba de ionizarea atomilor de hidrogen. Se efectuează reacția electrochimică   Atomii de hidrogen își pierd singurul lor electron, devenind ioni de hidrogen, H+, care sunt de fapt protoni. Ionii se resping, astfel că molecula de H2 se destramă. Deci crește concentrația de ioni de hidrogen.
Nici eu n-am învățat asta în liceu, sau în facultate. Știu asta de când m-am documentat pentru autovehiculele electrice, unde acumulatorii lucrează pe bază de reacții electrochimice. Evident că nu sunt reacții nucleare. --Turbojet  28 martie 2023 17:22 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc pentru clarificare. --Bătrânul (discuție) 28 martie 2023 18:40 (EEST)[răspunde]

Observ această discuție și o întrebare apare: Erau prezente denumirile proton și ioni de hidrogen și pH în manualele chimie pentru licee din anii 1960?--178.138.35.250 (discuție) 28 martie 2023 21:56 (EEST)[răspunde]

„Ioni de hidrogen” nu. „pH” da, însă fără legătura cu ionii de hidrogen, doar cu privire la aciditate sau bazicitate și doar calitativ, nu formula aia logaritmică cu concentrația ionilor H+. „Protoni” la fizică da, dar la chimie nu. Termenul de „protoni” pentru H+ l-am întâlnit doar în domeniul electrochimiei, asociat cu sarcinile pozitive, în exprimări de genul „electronii încoace, iar protonii încolo”, formulări care țin practic de fizică, de aia zic că la chimie ar trebui vorbit cu „ioni de H+”, la fel cum în electrochimie se spune „purtătorii de sarcină sunt ionii de  ” etc. Însă „protoni” este intuitiv pentru chimiști pentru p+, așa că se întâlnește curent în expresii ca „membrană schimbătoare de protoni”, care corect ar trebui să fie „membrană permeabilă pentru H+”, care nu este ceva exprimabil comod comercial. --Turbojet  29 martie 2023 11:56 (EEST)[răspunde]
Nu erau deci prezente în manualele chimice noțiunile număr de protoni din nucleul unui element chimic Z și nici echilibru chimic, constantă de echilibru dacă pH prezentat numai calitativ, fără expresia logaritmică din definiția inițială (1909) ca pondus hydrogenii? (Am răsfoit o sursă din anii 1960 despre utilizarea echilibrelor chimice în volumetrie observând folosirea adjectivului protolitic în expresii lichid protolitic și reacții protolitice. Se observă și că teoria acido-bazică protolitică Bronstedt Lowry a împlinit 100 de ani.) Dacă aciditatea era prezentată numai calitativ înseamnă că nu se menționa ionul pozitiv din ionizarea acizilor?--178.138.32.196 (discuție) 30 martie 2023 15:11 (EEST)[răspunde]
Sigur că literatura de specialitate era mult mai completă decât manualele școlare. Însă în școala obligatorie se studiau doar manualele, deci cultura generală a celor care au învățat atunci, inclusiv eu, este cea din manuale. În acele manuale se spunea ceva la fizică despre faptul la atomii unei substanțe numărul de ordine era numărul de protoni, iar numărul de masă era numărul de protoni plus neutroni. Despre ioni, la chimie s-a spus la legătura ionică, cu exemplu pe NaCl, cu Na+ și Cl, dar lecția următoare era despre legătura covalentă, așa că nu se mai insista, că oricum confuzia din capul elevilor era mare. Anecdotic, eu am fost ascultat taman la legătura ionică și am vrut să inventez alt exemplu, apa, dar profesorul m-a oprit și mi-a cerut să revin la exemplul NaCl. Ulterior am aflat că legătura apei nu era ionică, ci covalentă. În continuare toate reacțiile au fost tratate fără a evidenția ionii. Părți din reactanți se recombinau rezultând produsele reacției fără nicio explicație de ce tocmai alea și de ce reacția mergea așa și nu invers. Fără aspectul energetic, motiv pentru care și astăzi mulți se miră de ce nu se face benzină din CO2 din aer și H2 din apă. Se spunea că „asta e acid, aia e bază” fără vreo explicație ionică. Se mergea pe memorat substanțele și reacțiile predate, de parcă altele nici n-ar mai fi existat. --Turbojet  30 martie 2023 18:09 (EEST)[răspunde]

Numere de urgență în România

modificare

Când au apărut numerele naționale de urgență în România (cele vechi: 955, 961, 981)? Strainu (دسستي‎26 aprilie 2023 20:27 (EEST)[răspunde]

Terminologie sportivă

modificare

Care dintre aceste exprimări sunt incorecte?

  • 1R, 2R, 3R
  • rundul 1, rundul 2, rundul 3
  • runda 1, runda 2, runda 3
  • runda unu, runda doi, runda trei
  • runda întâi, runda doua, runda treia
  • runda întâia, runda a doua, runda a treia
  • prima rundă, a doua rundă, ultima rundă
  • primul tur, al doilea tur, ultimul tur
  • cel dintâi tur, cel de-al doilea tur, cel din urmă tur
  • primul set, al doilea set, ultimul set
  • manșa 1, manșa 2, manșa 3
  • liga I, liga II, liga III

--GEO (discuție) 6 iulie 2023 23:41 (EEST)[răspunde]

Isus sau Iisus

modificare

După părerea mea, Isus apare în DOOM 3, Iisus nu apare. Așa e sau mă înșel? Sursa: https://gresit.ro/isus-sau-iisus.html tgeorgescu (discuție) 16 august 2023 07:57 (EEST)[răspunde]

https://dexonline.ro/definitie/Isus Da, așa e. Gdaniel111 (discuție) 16 august 2023 08:22 (EEST)[răspunde]
E o situație problematică. Articolul ar trebui să rămână Isus, dar în articolele dedicate bisericilor ortodoxe e bine să fie scris Iisus (termen folosit de Biserica Ortodoxă), în timp ce în articolele dedicate bisericilor de alte confesiune să fie scris așa cum se scrie în lucrările bisericilor respective. Tocmai pentru că Wikipedia este neutră religios. --Donarius (discuție) 16 august 2023 08:41 (EEST)[răspunde]
Ce rol are acel semn al exclamării înainte de Isus, în link-ul către DEX? Sper că nu este o greșeală OCR neobservată de Radu Borza, unul dintre cei mai aspri critici ai ro.wiki...--Kun Kipcsak (discuție) 16 august 2023 08:43 (EEST)[răspunde]
Nu este, eu am DOOM-ul 2 și spune clar că așa semnalează modificările față de edițiile anterioare. Gdaniel111 (discuție) 16 august 2023 08:48 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc!--Kun Kipcsak (discuție) 16 august 2023 09:16 (EEST)[răspunde]

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Eu nu întrebam de un articol al Wikipediei. Poate are cineva DOOM 3 și raporta exact ce scrie acolo. tgeorgescu (discuție) 16 august 2023 09:27 (EEST)[răspunde]

Lucian GAVRILA a spus că îl are. Gdaniel111 (discuție) 16 august 2023 10:14 (EEST)[răspunde]
@Lucian GAVRILA:. tgeorgescu (discuție) 16 august 2023 10:18 (EEST)[răspunde]
DOOM3 poate fi consultat online: https://doom.lingv.ro/ --Frank (discuție) 16 august 2023 14:28 (EEST)[răspunde]
Da, conform https://doom.lingv.ro/?query=iisus , Iisus nu mai există în DOOM 3. tgeorgescu (discuție) 16 august 2023 16:55 (EEST)[răspunde]
Bună seara! DOOM3 acceptă doar forma Isus. Forma preferată de BOR, Iisus, este greșită din punct de vedere al ortografiei oficiale a limbii române. Lucian GAVRILA (discuție) 16 august 2023 21:00 (EEST)[răspunde]

Interesante sunt aceste explicații. Chestie de politică, deh...dar până la urmă DOOM e DOOM. Ambele variante ar fi corecte, dar una e preferată din motiv de tradiție și alta este consemnată în DOOM. Cred că varianta consemnată în DOOM ar trebui în acest caz să fie preferată de Wikipedia, varianta lingvistic consemnată oficial de știința limbii române fiind de ales. Ortodoxia, deși este cultul care predomină în arealul de limbă română, totuși are o arie de acoperire mai mică decât însăși limba română, ceea ce face ca varianta oficială aflată în concordanță cu regulile limbii să aibă întâietate. Este doar o opinie, mă rog...--Accipiter Gentilis Q.(D) 16 august 2023 17:24 (EEST)[răspunde]

Nu mi-am propus să schimb grafia Wikipediei (precedent: Wikipedia:Versiuni de ortografie română). Eram doar curios la ce concluzie a ajuns DOOM 3. tgeorgescu (discuție) 16 august 2023 18:11 (EEST)[răspunde]
Opinia mea e ca amandoua variantele sunt depasite, tinand cont ca in noua resetare trebuie sa dispara traditia cu Iisus, dar si cea cu Isus pentru ca numarul credinciosilor, in circa 20 de ani, o data cu iesirea decreteilor din "sistem", va scadea dramatic in Romania. Vom ajunge ca-n Franta unde doar 7% se mai declarau credinciosi acum zece ani. Eu as opta pentru forma englezeasca de Jesus, pentru ca oricum romgleza este doar un pas intermediar in transformarea limbii romane. Ca sa fie oarecum apropiat de intelegerea oamenilor simpli, as merge chiar mai departe si as scrie cum se aude- Gizăs. Asta pentru a grabi resetarea. Sa dea Gizăs ca DOOM 4 sa ma auda!... Amin....Asybarisaport 16 august 2023 18:53 (EEST)[răspunde]
Care tradiție? Eu pe vremea lui Ceaușescu nu știam că unii scriu Iisus. tgeorgescu (discuție) 16 august 2023 19:10 (EEST)[răspunde]
Ca nu stiati dv, nu inseamna nimic, doar nu va erijati intr-un atotstiutor, ca ati fi atunci un Gizăs...Asybarisaport 16 august 2023 19:32 (EEST)[răspunde]
Am căutat pe Google Books pentru cărți din secolul XX, iar cărți editate de fruntașii BOR foloseau ambele grafii, chiar și înainte de Cel De-Al Doilea Război Mondial. tgeorgescu (discuție) 16 august 2023 20:51 (EEST)[răspunde]

Chiar nu am avut ce face că m-am băgat în discuție...--Accipiter Gentilis Q.(D) 16 august 2023 19:38 (EEST)[răspunde]

Maintainers

modificare

Traduc Wikifunctions și m-am lovit de traducerea lui "Maintainers". E vorba de un grup de utilizatori care au dreptul să modifice codul (în limbaje de programare) funcțiilor. Cum ar trebui tradus? Strainu (دسستي‎6 septembrie 2023 12:49 (EEST)[răspunde]

Variantele care le-am examinat sunt:
  • menținător, care are defectul că în limba română nu apare ca substantiv;
  • întreținător, care în limba română are sensul de furnizor de mijloace de subzistență;
  • programator, care nu mi se pare destul de specific;
  • softist, la fel ca precedentul;
  • o perifrază, programator de întreținere, cu prescurtarea în text programatorul, dacă se permite.
Evident, pot fi și alte variante. --Turbojet  6 septembrie 2023 15:54 (EEST)[răspunde]
În glosarul comunității de traducători apare responsabil. Nici ăsta nu mă mulțumește pe deplin... Strainu (دسستي‎6 septembrie 2023 16:51 (EEST)[răspunde]
Am mai primit sugestia editori. Îmi place, dar cum la noi editorul are un înțeles special, mă gândeam să merg pe editori de cod sursă. Ce ziceți, ar merge? Strainu (دسستي‎13 septembrie 2023 15:22 (EEST)[răspunde]
De acord cu varianta editori de cod sursă.--Kun Kipcsak (discuție) 13 septembrie 2023 15:38 (EEST)[răspunde]
„Editori de cod sursă”. --Donarius (discuție) 13 septembrie 2023 16:02 (EEST)[răspunde]
Termenul menținător este folosit în legislația referitoare la producerea, prelucrarea și comercializarea semințelor și materialului săditor, dar editor de cod sursă se brodește mai bine pentru că deja mai avem și editori de filtru de abuz, editori de campanii de încărcare, editori de formate. --GEO (discuție) 16 noiembrie 2023 02:55 (EET)[răspunde]

Lime și limetă

modificare

Care este diferența dintre lime și limetă? Dicționarul gastronomic explicativ din 2003 dă următoarea definiție: „LIMÉTĂ, limete, s.f. Fruct citric (Citrus aurantifolia), asemănător cu o lămâie mică, rotundă, cu coaja și miezul verde, foarte parfumat, utilizat mai ales la prepararea cocteilurilor; numită și lămâie verde, limeta nu este o lămâie obișnuită, necoaptă, ci este mereu verde.”, iar DOOM3 precizează „limetă (lămâie verde)”. Noi avem articolele lămâie verde (în care se scrie că se mai numește și „lime”) și limetă, deși, cf. celor două dicționare, ar trebui să fie doar unul singur. Donarius (discuție) 19 octombrie 2023 09:31 (EEST)[răspunde]

De fapt ambele „articole” descriu același fruct. Ciotul numit limetă este corect. Celălalt pretinde că „lime” ar fi o altă denumire RO, dar într-adevăr este doar denumirea falsă a fructei în limba engleză (corect key-lime), ce n-are loc la noi, limeta nefiind un fruct englez, numele se trage din limba italiană (limetta). În plus, autorul declară că „lime” s-ar numi la plural „limete”!? Da în limba RO (de la limetă), în limba EN pluralul ar fi „limes”, corect: „key-limes”. Mai departe, singura referință este invalidă (deși limeta conține acid ascorbic]]). Ciotul lămâie verde ar trebui șters. Doar „lămâie verde” ca altă expresie în limba română poate fi încorporat în plus. Cu bine.--Sacha47 (discuție) 19 octombrie 2023 10:20 (EEST)[răspunde]
Același haos îl găsesc și în Wikipedia italiană: Limetta și Citrus × aurantiifolia (a cărei definiție este „La limetta[1] o lima[2] (Citrus × aurantiifolia (Christm.) Swingle, 1913) è un agrume della famiglia delle Rutacee”). Ce soluție ar fi? --Donarius (discuție) 19 octombrie 2023 10:26 (EEST)[răspunde]
Citrus × aurantiifolia este numele științific latin, binomial. Ar fi bine să-l preluam drept titlu în articolul nostru de scris înnoit. Denumirile RO apoi în prefață (ca de ex. în articolele mele micologice).

PS Azi nu mai răspund pentru că am nuntă de aur și trebuie să plec acum. Cu bine.--Sacha47 (discuție) 19 octombrie 2023 11:12 (EEST)[răspunde]

Știe cineva de ce avem în topul vizualizărilor din ultimele zile Zodiac și azi și Ofiucus (constelație)? Strainu (دسستي‎15 noiembrie 2023 22:34 (EET)[răspunde]

Și-a căutat Discuție Utilizator:Alice.ophiuchus un nickname potrivit? --Pafsanias (discuție) 15 noiembrie 2023 23:33 (EET)[răspunde]

Semnul apostrof

modificare

Care este soarta semnului ’ (virgulă sus) în scrierea modernă? La apostrof, textul din articol sugerează că ' ar fi varianta modernă, iar ’ varianta istorică.

Pe tastatura românească l-am găsit pe ' dar nu pe ’.

Într-o carte din 2001 am găsit varianta:

O, vin’! odorul meu nespus,
Și lumea ta o lasă

poate pentru că arată mai frumos? Mishuletz (discuție) 24 noiembrie 2023 07:26 (EET)[răspunde]

De facto: Mort, la fel ca toate caracterele care nu sunt pe tastatură. Extrem de puțini oameni vor face efortul de a introduce aceste caractere, chiar dacă folosesc aranjamentul de tastatură românesc.
Totuși, acest articol sugerează că e acceptată și forma de pe tastatură. De asemenea, o comparație cu ghilimelele „” arată că acestea au fost acceptate ca ghilimele de standardul Unicode, pe când ’ este tot un tip de ghilimele și doar în ultimul rând apostrof, deci utilizarea lui ar putea crea confuzie - de exemplu dacă se folosește un cititor de ecran. Strainu (دسستي‎24 noiembrie 2023 08:18 (EET)[răspunde]

Ce oraș e?

modificare

Mă poate ajuta cineva cu identificarea acestui oraș? Cel mai probabil e din județul Bacău. Mulțumesc. Strainu (دسستي‎5 decembrie 2023 18:05 (EET)[răspunde]

Onești. Acel pod rutier din dreapta imaginii filmate cu drona este str. Libertății peste râul Cașin (46.24245808013809, 26.77192610703141). //  Gikü  vorbe  fapte  5 decembrie 2023 19:22 (EET)[răspunde]

Poate cineva să confirme dacă Întreprinderea de Construcții Hidrotehnice și Foraje (ICHF) este aceeași cu actuala Hidroconstrucția? Printre numele anterioare ale Histroconstrucția s-a numărat si Întreprinderea de Construcții Hidrotehnice (ICH).

Dacă ajută, pare că în anii '60 exista o echipă de baschet cu același nume, transformată apoi în ICED și ulterior SOCED București. Nu am reușit să aflu de la ce vine ICED. Strainu (دسستي‎27 decembrie 2023 22:29 (EET)[răspunde]

Întreprinderea de construcții Centrala Hidroelectrică V. I. Lenin (la Bicaz, din 1950) --> Întreprinderea de Constructii Hidroenergetice (I.C.H.) - București, 1961 --> Trustul de Construcții Hidroenergetice București (T.C.H.) – 1967 --> Trustul Antrepriza Generală de Construcții Hidroenergetice București (T.A.G.C.H.) – 1984 --> Hidroconstrucția S. A. - 1990. Nu au de-a face. A mai fost ceva discuție pe aceeași temă pe aici acum câțiva ani, dar nu mai știu pe unde...--Accipiter Gentilis Q.(D) 27 decembrie 2023 22:58 (EET)[răspunde]
În 1963, Întreprinderea de Construcții Hidrotehnice și Foraje București exista ca are sub acest nume, în timp ce Hidroconstrucția la vremea aia exista ca și Întreprinderea de Constructii Hidroenergetice București.--Accipiter Gentilis Q.(D) 27 decembrie 2023 23:16 (EET) P.S. Idem în 1968 erau întreprinderi diferite, vedeți diversele decrete pentru ordine și medalii, e. g. acesta din 1968, unde sunt menționați salariați de la cele 2 întreprinderi diferite.[răspunde]