Discuție:Cluj-Napoca

	Articolul Cluj-Napoca este un subiect de care se ocupă Proiectul Orașele României, proiectul care se ocupă cu întreținerea și dezvoltarea articolelor despre orașele din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
AB	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa AB pe scala de calitate.
Top	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa top pe scala de importanță.

	Cluj-Napoca a fost un articol de calitate. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost retrogradat.
	Cluj-Napoca a fost introdus în lista articolelor bune la categoria Diverse, conform criteriilor articolelor bune. Dacă puteți, sunteți invitat să participați la îmbunătățirea acestuia. Dacă considerați că nu mai îndeplinește criteriile, puteți propune articolul spre reevaluare.
Istoric articol Dată Proces Rezultat 18 decembrie 2005 [articol de calitate] Promovat 5 decembrie 2010 Reevaluare articol de calitate Retrogradat 2 ianuarie 2023 Nominalizare articol bun Promovat Statut actual: Articol bun

Paragraf in discuție

"Baba Novac un important ostaș al lui Mihai Viteazul a fost judecat și ars de viu în oraș. Întemeietorul primei uniri a românilor, Mihai Vodă a cinat pentru ultima dată la Cluj, după care a fost ucis din ordinul generalului Basta la Câmpia Turzii."

Ar util de specificat faptele pentru care a fost judecat Baba Novac. Altfel, informatia nu ar reprezinta decat un detaliu cinic si o dovada de sadism a clujenilor.

Puteti adauga linistit motivul, eu nu stiu exact despre ce este vorba, tinand cont ca la momentul cand am scris articolul, am facut o sinteza a mai multor articole enciclopedice, si nu am gasit detalii despre aceasta. Probabil motivul a fost unirea Transilvaniei cu Romania. --Danutz 6 Mai 2004 14:30 (UTC)

Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu Severin...aiureli ceaușiste, de care nimeni nu îndrăznește să se dezbare. Când vom intra cândva în Uniunea Europeană, va trebui să propunem unor țări mai înapoiate să ne urmeze exemplul. Se poate începe cu Paris-Lutetia, Milano-Mediolanum, Trier-Augusta-Treverorum, Köln-(Colonia)-Ara-Claudia-Agrippinensis. Vorba lui Constantin Tănase: "...dar avem Miss România, ce-i lipsește chelului." Moby Dick 15 Nov 04 , 15:41

• Moby Dick, e vreo problemă? Ți-e rău? Ce aiureli ceaușiste? Eu sunt, de exemplu, de părere că numele sună mai bine cu Napoca în el (în nume, probabil !), și nu sunt în nici un caz comunist. Dar nu văd ce e de discutat în asta. Dacă ești cetățean al unuia din orașele astea, poți să te apuci de strâns semnături, dacă nu, nu-i oricum treaba ta. Oricum, nu văd ce legătură are asta cu Wikipedia. --Danutz

Datorită inserării observației "fructuos" am dat peste această pagină de discuții. Mi se pare cel puțin ciudat că un utilizator a răspuns la o opinie a altui utilizator cu întrebări retorice de genul "ți-e rău?". Amintesc faptul că rebotezarea Clujului în "Cluj-Napoca" a fost o măsură luată printr-un decret ceaușist din 1977, pentru a aduce un afront comunității maghiare. Mania schimbării numelor pare a fi o tradiție din specificul nostru național. Vezi: Localități cu nume schimbate din motive ideologice. Adăugarea numelui de "Napoca" nu a făcut ca orașul să devină mai românesc, ci doar a lăsat să iasă la suprafață niște străbune complexe. Mă bucur că Moby Dick a atras atenția cât de ridicol ar fi ca italienii din Milano să-și reboteze orașul în Milano-Mediolanum, sau cât de caraghios ar suna Paris-Lutetia sau Viena-Vindobona. Doar la noi Turnu Severin nu poate rămâne, simplu, Turnu Severin, ci trebuie adăugat "Drobeta", că trebuie să fim mai cu moț. Nu știu de ce îmi vine în cap expresia "prostie cu ciucur". În orice caz, puțini știu că denumirea "Cluj" este mai latină decât "Napoca", acest din urmă nume provenind din dacă. Denumirea "castrum clus" (atestată în 1173) indica faptul că orașul este situat într-un loc închis. "Clusa" și "Clusium" sugerează faptul că orașul este înconjurat din toate părțile de dealuri. --Mihai Andrei 23 octombrie 2005 12:50 (UTC)

Pe mine personal nu mă interesează faptul că denumirea este de origine latină sau nu, dar eu atrageam în principal atenția că o asemenea discuție nu are ce căuta pe Wikipedia, pentru că aici nu dezbatem cum ar trebui să se numească Clujul, ci eventual ce ar trebui să scriem în articolul Cluj-Napoca. --Danutz

Cred că dacă am înțelege cu adevărat semnificația numelui orașului nostru, n-am mai simți nevoia să schimbăm și să adăugăm și să ne plecăm ideologiei național-comuniste. Iar asta este treaba wikipediei: să informeze corect, să spună, iar oamenii să-și formeze singuri parerea. Pentru mine personal Clujul rămâne Cluj, iar când aud de Cluj-Napoca îmi reprezint involuntar altă realitate, adică o colonie muncitorească, cu platforme industriale și cu oameni noi ai revoluției socialiste, triști, ignoranți, violenți. Cine socotește că merită, poate să evite pe cât posibil folosirea numelor schimonosite cu intenții vădit șovine. În orice caz, cei care se încăpățânează să spună că Matei Corvin s-ar fi născut la Cluj-Napoca, aceia își dau singuri nota. Pentru un alt exemplu pitoresc, vezi: Discuție:Baronul Haussmann. --Mihai Andrei 23 octombrie 2005 13:45 (UTC)

"Napoca" e denumirea latina a orașului. De ce ar trebui sa fie asociată național-comunismului?--R.S. 26 decembrie 2005 23:26 (EET)

Numele Clujului este unul latin (de la "clusa", loc închis). Napoca a fost denumirea unei localități dace (atestate de Ptolemeu), peste care romanii au construit Municipium Aelium Hadrianum. După retragerea romană, municipiul a decăzut și în cele din urmă viața urbană s-a stins. În anul 1167, în același loc s-a înfiripat din nou o așezare, menționată sub denumirea "Castrum Clus". Mai apoi denumirea a fost tradusă în germană în forma "Klausen-burg". Iar din germană în maghiară: Kolozs-vár. (În ungurește "kolostor" înseamnă mănăstire, tot din latinescul "claustrum", loc închis). În română s-a fixat forma "Cluș", mai apoi "Cluj", ca și "Blaș", mai apoi "Blaj" sau "Lugoș", mai apoi "Lugoj". Demnitarii din epoca național-comunistă au crezut sau au vrut să creadă că denumirea "Cluj" ar fi ungurească. În dorința de a aduce un afront comunității maghiare, au adăugat denumirea dacă "Napoca", crezând că astfel orașul va deveni mai românesc. Tare mă tem că prin aceasta n-au făcut decât să-și scoată la suprafață incultura și aversiunea față de Clujul burghez. --Mihai Andrei 26 decembrie 2005 23:41 (EET)

Poate sa dea cineva o referinta care e prima atestare a Clujului in forma românească Cluș ? Mulțumesc. --Morosanul (discuție) 3 august 2010 15:14 (EEST)

Bineinteles ceausism in toata regula. Fraza În 1974 numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a localității, folosită în epoca ocupației romane. e o aberatie, Cluj si Napoca sunt localitati diferite despartite de "numai" 700 de ani de istorie. Masura a avut un caracter nationalist-propagandist clar. Plinul cel tanar 4 septembrie 2007 12:22 (EEST)

Nelămurire

Cam care a fost criteriul introducerii unor licee ? Vechime, prestigiu, rezultate ? Pentru că așa cum apare aici liceele din Cluj sunt mai multe. Mulțumită lui Mihai Andrei și universitățile sunt mai multe.Elerium | Mesaje către Elerium 30 decembrie 2005 22:46 (EET).

Prima data com. magh. era separat si liceele era in cadrul com. magh., deci erau introduse numai licee in care se preda si in ungureste..., la fel era si cu universitati...

Știu cum era prima dată. Dar am zis că nu era locul lor acolo. Articolul Cluj-Napoca este în general despre Cluj. Mă gândesc că locul acelor informații ar fi într-un articol mai amplu numit, Comunitatea maghiară din Cluj-Napoca, cu o legătură din articolul Cluj-Napoca. Iar ceea ce lipsește articolului este capitolul Educație, nu doar educație în limba maghiară. Cu ce ar fi mai diferită educația în limba maghiară, de educația în limba română ? Părerea mea. Elerium | Mesaje către Elerium 1 ianuarie 2006 23:25 (EET).

Recensământul din 1930

Pentru a nu exista suspiciuni cu privire la datele recensământului din 1930, iată rezultatele:

se poate cita sursa din care sunt trecute datele Populatiei istorice? daca la 1930 erau circa 34%romani si 47% maghiari(cu sursa de mai sus,indiscutabila) atunci cum putea fi proportia 9/88 doar 10 ani mai tarziu?--Radufan 21 februarie 2006 14:36 (EET)

În 1941, în plin război, nu a avut loc după știința mea nici un recensământ la Cluj. Datele prezentate nu sunt credibile, de aceea, eventual până la precizarea sursei, le voi îndepărta din articol. Este adevărat că administrația românească s-a retras în toamna lui 1940, însă bunăoară cei doi episcopi români, Iuliu Hossu și Nicolae Colan, au rămas, la fel cum au rămas cele două academii teologice românești, școlile confesionale românești, la fel cum a rămas pe loc majoritatea celor 34.895 de români înregistrați în 1930. Deci procentul de 9% români în Cluj în anul 1941 este cu siguranță măsluit. --Mihai Andrei 21 februarie 2006 15:08 (EET)

Este f.probabil ca totalul populatiei sa fie corect intrucat variaza in mod constant:e compozitia care nu se potriveste,evident masluita in defavoarea romanilor.Ar fi interesante si niste cifre mai vechi,unde indiscutabil populatia maghiara era mai mult decat majoritara.Cred ca rr trebui totusi publicate doar datele unde exista concret o sursa.--Radufan 21 februarie 2006 15:19 (EET)

Secțiune lipsă

Articolul are statut de articol de calitate, însă nu scrie nimic la secțiunea Sănătate, deși aceasta apare în articol. Sau scrie cineva ceva, sau scoatem de tot titlul--Adrian ach 19 noiembrie 2006 14:59 (EET)

Episcopia Evanghelică

În articol scrie de existența ei, dar eu știu că Episcopia Evanghelică este la Sibiu... cine știe, să spună cum e. --Mihai | D 20 ianuarie 2007 17:37 (EET)

Episcopia Evanghelică de Confesiune Augustană (a sașilor) la Sibiu, Episcopia Evanghelică-Luterană (a maghiarilor) la Cluj.--Iegeb (discuție) 10 februarie 2012 01:57 (EET)

Claudiopolis

Scrie ca in latina se chema Claudiopolis si ca actuala denumire vine de la Castrum Clus. claudiopolis suna a greaca nu a latina... Si apoi, Napoca din ce limba vine? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.77.1.108 (discuție • contribuții).

Napoca este în latină și vine din câte știu de la denumirea dacă Napuca. Claudiopolis parcă este denumirea latinizată a Klausenburg (numele german al orașului). Posibil să mă înșel. --R O ^{A M A T A} ₂₀₀₇ ^mesaj 24 aprilie 2007 19:51 (EEST)

Precum știu, prima dată s-a apărut ca adjectiv în documente ungare (Clusiensis) în 1177, apoi ca substantiv (castro Clus) în 1213, iar în 1252 și în limba maghiară, ca "Kulusuar" și în 1280 ca "Kuluzsvár". Numele latinizată a orașului provine deci din cel unguresc. Mult mai cert e însă că de unde provine numele unguresc (și mai ales partea "Kolozs"/"Kuluzs"/"Kulus"/"Clus"), care apare în mai multe cazuri și la alte nume de localități. Sunt tot feluri de teorii: că e de origine latină (clausa), germană (klus), sau slavonă (cluj - care de altfel înseamnă același lucru ca și germana "klus": baraj) și altele conform cărora provine din nume proprie (germană, maghiară sau slavonă: Nikolaus, Miklus sau Miklus - cele două din urmă neffiind nume identice).

Numele "Napoca", bineînțeles, e mult mai veche. E tot latină, preluată conform unor teorii din limba dacă.

[1] [2] http://franka-egom.ofm.hu/irattar/irasok_gondolatok/hazsongad/kolozsvar/kolozsvar_tortenete.htm http://www.erdelyiutazas.hu/magyar/telepules/kolozsvar-922 http://www.transylvaniatop10.com/HU/Kolozsvar/MoreAboutTheCity.aspx --Iegeb (discuție) 1 februarie 2012 01:50 (EET)

Calitate

Poate că ar trebui semiprotejat articolul.--Venator 13 iulie 2007 18:50 (EEST)

Imaginea din infobox

Am revenit la vechea imagine în infobox. Articolul este unul de calitate și schimbarea acestei imagini ar trebui discutată întâi, fie și doar pentru că duce la nesincronizări între imaginea apărută pe pagina principală și prima imagine care se vede aici.--Andrei^discuție 26 decembrie 2008 00:15 (EET)

Dacă tot este „Articol de calitate”, din cauza vîrfului tăiat la biserica din imagine, propun schimbarea imaginii în infobox. Sunt destule imagini pe Commons, poate se potrivește chiar și imaginea cu Piața Avram Iancu (vedere aeriană): . --L.Kenzel 8 martie 2009 01:31 (EET)

De acord. --R O ^{A M A T A mesaj} 8 martie 2009 09:17 (EET)

OK.--Andrei^discuție 8 martie 2009 19:51 (EET)

Rezolvat. --L.Kenzel 8 martie 2009 21:40 (EET)

Interwiki

Să verifice cineva legăturile interwiki. --78.96.150.26 (discuție) 21 februarie 2009 19:42 (EET)

 Realizat. Problema era la {{BRA}}—Sebimesaj 21 februarie 2009 19:47 (EET)

Imaginea despre "kürtőskalács"

Am citit că și Andrei Stroie avea probleme cu imaginea despre cozonacul secuiesc (Wikipedia:Reevaluări articole de calitate/Cluj-Napoca/Arhiva 1). Fiind de acord cu aceast lucru (deoarece kurtoskalacs e într-adevăr o specialitate secuiască, fără prea multă relevanță privind acest subiect), am înlocuit-o pe această imagine cu imaginea Teatrului Maghiar din Cluj - asta fiind mult mai relevantă și în relație cu viața culturală a orașului și ca unul dintre cele două mebrii din românia al Uniunii Teatrale Europene merită și instituția pe care o găzduiește să fie prezentată și prin această imagine. (În plus teatrul este mult mai important "edificiu" și pt. maghiarii clujeni decât un cozonac secuiesc). Dacă totuși nu sunteți de acord, mă regret și anulez modificarea.--Iegeb (discuție) 1 februarie 2012 15:09 (EET)

Următoarele lucruri am schimbat în articol:

• - Am făcut o secțiune nouă despre Cimitirul Hajongard și una despre cele mai importante licee din Cluj.
• - Am făcut două galerii: unu despre universitățile clujene (despre care am găsit imagine în commons) și unu despre cimitirul Hajongard.
• - am pus 4 imagini la secțiunea despre licee: un colegiu național, un liceu teoretic, un liceu teologic și un liceu de artă (de muzică)
• - am pus 4 imagini la secțiunea despre transport (despre gara, aeroportul național și diferite mijloace de transport)
• - la Sport o imagine despre Stadionul Dr. Constantin Rădulescu
• - la Turism, imagini despre Biserica Sf. Mihail (am înlocuit-o pe imaginea veche, aparent scanată), Catedrala Ortodoxă, Casa Matei (despre care - în mod ciudat - nu erau imagini), o imagine nouă (și cred că mai bună) despre Parcul Central
• - la Reprezentanțele politice am pus o imagine despre Consulatul Maghiar (singura despre care am găsit imagine în Commons)
• - la subcapitolul "Împrejurimi" din secțiunea "Turism" - o imagine despre Castelul Banffy de la Bonțida
• - am pus o imagine (la secțiunea "Evenimente" unde se găsea deja o imagine despre statuia Sf. Gheorghe) despre Ansamblul Monumental Matia Corvin (în mod ciudat nu era nici-o imagine în articol despre acest monument reprezentativ)
• - am dezvoltat lista personalităților clujene, și ca urmare și imaginile puse la acest capitol (să fie continuă lista de la începutul capitolului până la capăt), cu imagini despre clujeni renumiți, de diferite naționalitate: Iuliu Hossu (român), Yekusiel Yehudah Halberstam (evreu), Gheorghe Dima (român), Gyorgy Harag (maghiar de origine evreiască) și László Tőkés (maghiar). Le-am selectat așa să fie reprezentate prin ele cam toate domeniile importante politică (Iuliu Maniu, regele Matia, László Tőkés), religie (David Francisc, I. Hossu, Y. Y. Halberstam, L. Tőkés), artă (Harag, Dima) și știință (E. Racoviță).
• - am adăugat câteva biserici la lista lăcașelor de cult și am precizat subcapitolul despre viața religioasă din Cluj
• - la capitolul despre comunitatea maghiară am pus o imagine despre Janos Bolyai.
• - am pus o imagine despre zona metropolitană Cluj, la capitolul respectiv și am actualizat informațiile despre conducere (primar, viceprimar)
• - am mai adăugat două denumiri ale orașului în prezentare (cea săsească și cea evreiască în idiș).
  

Dacă mai am timp, o să mai lucrez cu acest articol, însă nu îndrăznesc să scriu prea mult text pt. că încă nu mă exprim prea bine românește. Totuși, dacă pot ajuta în orice măsură dezvoltarea articolului, aș face cu fericire (am stat și eu câțva ani la Cluj, am și rudenii acolo, deci îmi e drag orașul). Mare păcat ar fi să rămână retrogradat un articol atât de important (timp ce în wp. maghiară și ebraică este articol de calitate).--Iegeb (discuție) 3 februarie 2012 16:56 (EET)

Imagini

Sunt prea multe imagini in articol si textul nu are o curgere placuta, arata aiurea. Va trebui sa mai scoatem din ele. --R O A M A T A ^mesaj 3 septembrie 2012 10:48 (EEST)

Stemă

Într-adevăr, proiectul funarian de stemă nu a fost aprobat prin hotărâre de guvern, ceea ce îl face să nu fie o stemă. Întrebarea care se pune este: în acest caz, nu cumva stema este aceasta? —Andrei^discuţie 29 aprilie 2015 10:36 (EEST)

Strict legal, da. Pe clădiri, monumente etc. apare însă stema medievală (poarta de cetate), așa încât cred că cititorul sau turistul obișnuit are dreptul și interesul de a fi informat cu privire la însemnul reprezentativ al orașului. Juridic vorbind, stema din perioada comunistă a căzut în desuetudine, așa încât ar fi nepotrivit să o afișăm drept stemă a orașului. --Mihai Andrei (discuție) 29 aprilie 2015 12:20 (EEST)

Cât orașul folosește o stemă http://primariacj.ro/ cred că ce faceți dv. se numește abuz, încală regulile Wiki și nu are treabă cu realitatea. Aici nu suntem la Curtea de Apel, aici vorbim de realități. Legal sau nu, corect heraldic sau nu, Cluj-Napoca folosește o stemă, aceea trebuie să apară în titlu.

Dacă doriți să arătați stema veche, descrieți „anormalitatea”, nu am nimic împotrivă, faceți subtitlul, cu opinia dv., sau chiar articol.

Deci vă rog să reveniți la modificare, pagina în engleză are aceeași stemă. IVGΛ 29 aprilie 2015 14:33 (EEST)

Proiectul nostru are ca scop informarea cititorului, nu promovarea unor controverse sau ideologii. Stema Clujului, veche de șapte secole, este dăltuită în piatră la tot pasul. Dacă un marțian ajunge la Cluj, este dreptul său să cunoască motivul pentru care întâlnește în tot locul poarta de cetate ca semn heraldic. Faptul că orașul nu are la ora actuală o stemă oficială, nu este vina acestui proiect, ci vina administrației locale. Puteți reclama acest lucru la domnul Boc. --Mihai Andrei (discuție) 29 aprilie 2015 14:54 (EEST)

Dacă marțienii doresc să se informeze despre stema istorică a Clujului, o pot face din textul și imaginea existente câteva paragrafe mai jos. Ce sens are duplicarea imaginii? Nu este vina proiectului că orașul nu are la ora actuală o stemă oficială (?), dar nici nu poate decide Wikipedia, ori vreun utilizator al ei, care din stemele ilegale este mai legală. Scot imaginea din infocasetă, până la lămurirea disputei editoriale cu surse autorizate. --Pafsanias (discuție) 30 aprilie 2015 12:46 (EEST)

Nu putem lăsa orașul fără stemă, pe motiv că X sau Y are nostalgii funariote. Aici căutăm consensul, nu impunerea unui punct unilateral de vedere. Modificarea efectuată de utilizatorul Iuga a fost intempestivă, fără discuție și fără consens, așa încât voi reveni la status quo ante, până la clarificarea problemei. --Mihai Andrei (discuție) 30 aprilie 2015 12:58 (EEST)

De acord, nici nostalgii funariote, nici de altă natură. Am solicitat surse autorizate. Punctul actual de vedere este mai puțin unilateral sau este rezultatul vreunui consens? De ce nu poate rămâne orașul fără stemă, atâta vreme cât afirmați că „orașul nu are la ora actuală o stemă oficială”?--Pafsanias (discuție) 30 aprilie 2015 13:13 (EEST)

Cum am arătat la începutul discuției, stema oficială, adică ultima stemă aprobată legal, este aceasta. O panoplie cu stemele municipiilor din RSR este disponibilă aici. Vețo observa că marea majoritate a administrațiilor locale au procedat la debarasarea de simboluri comuniste și au supus spre aprobare stemele municipiilor respective. Ilustrez cu exemplele Sibiului, Timișoarei și Oradiei: Sibiu RSR, Sibiu actuală; Timișoara RSR, Timișoara actuală; Oradea RSR, Oradea actuală. Doar la Cluj administrația nu a supus spre aprobare (pentru că nu a întrunit cerințele) stema orașului. Stema comunistă fiind desuetă, singura stemă aprobată oficial este cea interbelică. Vă rog să observați exemplele simetrice, supuse atenției (Sibiul, Timișoara și Oradea), toate trei orașe medievale comparabile cu Clujul. Cu deosebirea că cele trei orașe surori au avut în frunte administrații performante, pe când Clujul a avut (și are) în frunte oameni de anvergura lui Gheorghe Funar și Emil Boc. --Mihai Andrei (discuție) 30 aprilie 2015 14:09 (EEST)

Eu m-aș abține aici de la orice considerații referitoare la calitatea administrațiilor locale, chiar dacă aș fi înclinat să vă dau dreptate. Vă rog să admiteți că nu sunteți singurul care iubiți acest oraș, cu istoria sa și complexitatea prezentului său. Nu pot să accept că singura stemă aprobată oficial este cea interbelică și nici că ar trebui să ne lansăm în acte de reparație legală prin intermediul proiectului care ne unește. Atunci când stema reintrodusă de dumneavoastră în infocasetă va deveni stema oficială a muncipiului voi fi de acord cu păstrarea ei și mă voi bucura la fel mult ca și dumneavoastră. Deocamdată, nu este cazul. --Pafsanias (discuție) 30 aprilie 2015 14:24 (EEST)

Eu cred că ce se întâmplă pe acest articol reprezintă o vandalizare, ar trebui banați toți, argumentele :„ nu este aprobată”, „nu este legală” sunt puerile, asta dacă wikipedia nu a ajuns instanță civilă. Stema este folosită și punct, asta este stema orașulul, nu vă place puteți da pe domnul Boc și consiliu în judecată. Wikipedia trebuie să prezinte o realitate.Aveți dreptul să vă exprimați opinia(cu care sunt de acord într-un fel) într-un paragraf destinat stemei! Sunt mii de postere în oraș, pe niciunul nu apare stema medievală, rar, CI STEMA FUNARIANĂ.Așa pot și eu să vandalizez articolul despre stema României, fiindcă îi un fiasco, 1 rep. vulturul valah, nu acvila romana,2 prezintă vulturul de două ori, o aberație, după prezintă încă o un leu care ar trebui să fie al Oltenie dar este defapt al Banatului, deși Oltenia face parte din Valahia, deci 3 steme care se suprapun, să nu intru în chestiile mai grave.Stema României este aprobată, dar heraldic este un fiasco, totuși nu înseamna că o pot scoate, să pun stema lui Mihai Viteazu sau a Provinciei Dacia. Veniți aici cu steme medievale, interbelice și comuniste, zici că-i la balamuc, puneți stema folosită și scrieți paragraf despre evoluție!Dacă nu se pricepe ar trebui banată toată lumea,numai pe wiki românesc nu exită argumente ci așa vreau eu ! IVGΛ 16 mai 2015 13:00 (EEST)

• A afișa în infocasetă – care trebuie să prezinte informațiile cele mai actuale – o stemă veche, ieșită din uz cel târziu în 1972, pentru că ea corespunde preferințelor politice ale unui utilizator este exact opusul politicilor WP:FCO și WP:NU#TRIBUNA, care nu sunt negociabile.
• În fapt, Decretul nr. 302/1972 privind aprobarea stemelor județelor și municipiilor stabilește clar stema comunistă a orașului, iar el este abrogat prin Legea nr. 120/2000 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. Deci cel târziu din 1972 și 2000, stema interbelică, respectiv cea comunistă nu mai sunt în putere. Cum stema lui Funar nu a primit aprobarea guvernului cf. art. 10 din Legea 102/1992, înseamnă că orașul nu are nici o stemă legală, ci doar una folosită în mod curent de primărie, cum a fost și cea a Timișoarei între 1995 și 2009. Legea din 1992 nu prevede vreo sancțiune ptr. această stare de fapt.
• Avem două posibilități:

1. Afișăm în infocasetă kitsch-ul lui Funar, cu precizarea că legalitatea sa este contestată și sursele ptr. asta pot fi puse în secțiunea Stemă. Legalitatea rămâne în ultimă instanță problema Primăriei C-N, iar noi nu suntem aici Curtea de Apel ca să judecăm dacă stema lor actuală e legală. Este însă practic să adoptăm însemnul folosit curent de instituția „cea mai oficială”. Așa fac toate celelalte wikipedii în acest caz.

2. Sau putem să nu afișăm nici o stemă în infocasetă, având în vedere că există o secțiune unde pot fi prezentate toate stemele în ordine cronologică, cu adnotări, și chiar un articol dedicat. Sunt numeroase alte articole la fel.

• Dar a afișa în infocasetă o stemă ieșită de peste 40 de ani din uz, pentru că ar fi cea „legitimă”, este pur militantism politic (deși ptr. cauza de bun simț, fără fantezii cu lupi dacici șamd). --Mihai (discuție) 1 mai 2015 01:58 (EEST)

Introducere

Pentru a evita un război de reveniri privitor la introducere, câteva puncte critice:

• e necesar ca introducerea să fie lărgită, dar în varianta lui Voloh sunt numeroase erori factuale, de logică, gramaticale
• distanțele în mile? ce rost are? care e sursa distanțelor?
• nu e vorba de nici un declin al reputației internaționale în anii 1990, pe motiv că orașele românești nu aveau ce reputație internațională să piardă, plus că un deceniu în istoria de peste 700 de ani a unui oraș e undue weight
• a-l pomeni pe Funar în introducere e disproporționat, undue weight, e totuși un oraș cu o istorie de opt sute de ani
• sursa 8 contrazice flagrant cifra de 411,379.
• în „cadrul limitelor orașului”, care „marcează”?
• chiar e nevoie de un paragraf de poliloghii despre populația orașului, cu menționarea în introducere a Direcției Județene de Evidență a Persoanelor?
• formulare fără sens: „Orașul se desfășoară de la Biserica Sf. Mihail din Piața Unirii, construită în secolul 14 și numită după arhanghelul Mihail, sfântul protector al Cluj-Napocăi.”
• informație care contrazice flagrant infocaseta: 179.52 kilometri pătrați (69.31 mi2).
• Capitala tineretului, chiar e relevant un titlu acordat de un ngo supranațional fără legătură cu UE?

Chiar mă apucasem să corectez modificarea, dar dacă reacția sunt reverturi mai bine revenim la punctul zero și o corectează autorul. --Mihai (discuție) 26 septembrie 2017 23:26 (EEST)

Am șters formularea fără sens. Am încercat să lărgesc introducerea traducând de pe en.wp, dar iar fraza fără sens e de asemenea tradusă de acolo. Nici pe en.wp n-are ce căuta. Văd că greșesc mai des când încerc să traduc.--Voloh^D 26 septembrie 2017 23:58 (EEST)

În ce privește „marcează”, am corectat. E vorba de omiterea unei litere.--Voloh^D 27 septembrie 2017 00:00 (EEST)

Reacția a fost reverturi pentru că ați șters o bună parte din text fără o explicație suficientă pentru această ștergere. Dar nu sunt împotriva colaborării.--Voloh^D 27 septembrie 2017 00:14 (EEST)

• Cum vă sună „Ana locuia în Cluj” vs. „Ana locuia în cadrul limitelor orașului Cluj”?
• Chiar o fi având orașul peste o mie de kilometri pătrați sau e greșită înfocaseta?
• „Zona metropolitană Cluj-Napoca are o populație de 411,379 de oameni”. Sursa opt spune „Populația totală: 379.705”. Alba-neagra?
• De ce folosiți virgula ca separator pentru mii, când peste tot e folosit punctul? --Mihai (discuție) 27 septembrie 2017 00:38 (EEST)

• Sigur că „Ana locuia în Cluj” sună mai bine. Văd că atunci când traduc am tendința de a mă exprima cam nefiresc.
• Ups, da, e greșită infocaseta.
• Acum văd și eu ce spune sursa 8. Adăugirile mele la introducere (inclusiv sursele) sunt traduceri de pe en.wp. Nu am verificat ce spun sursele.
• Așa e, voi folosi doar punctul.--Voloh^D 27 septembrie 2017 01:08 (EEST)

A dispărut Clujul!

M-am uitat și eu la Istoric, la caseta cu "Istoria apartenenței statale". Și ce să vezi? A dispărut Clujul!!! Unde este Clujul? Între 1919 și 1940 au venit popoarele migratoare și l-au înghițit, și l-au ținut ascuns în stomac. Păi am înțeles că el a apărut în 1526 așa cum apare un șeptar pe masă la o partidă de poker, dar chiar avem trișori care să-l ascundă 21 de ani? PheonixRo (discuție) 2 februarie 2018 04:25 (EET)

Anexare

În text se afirmă că Clujul a fost anexat de România, invocându-se sursa DEX. De fapt, textul relevant în speță din DEX este „(Cu privire la un stat, un teritoriu) A încorpora prin violență, a face un act de anexiune.” („anexa” la DEX online). Se invocă faptul că a avut loc în urma unui război. Da, dar nu a fost o cucerire cu forța împotriva dorinței populației. A fost în urma hotărârii etniei majoritare din Transilvania, în speță românii (statisticile austro-ungare confirmă asta). Orașele nu pot hotărî individual de care stat să aparțină, ele trec împreună cu teritoriul la statul succesor. Iar în teritoriu, maghiarii n-aveau șanse, fiind minoritari. Bineînțeles, ei afirmă că Transilvania le-a fost răpită, și folosesc referitor la România termenul de „anexare”, iar la situația din 1940 formula „revenire la patria mamă”. Însă cum maghiarii nu sunt nici acum majoritari în Transilvania, nu prea este cinstit să se pună pe primul plan poziția lor.

De fapt unirea a fost și este contestată de maghiari, reclamând că n-a avut loc un plebiscit. Însă ei omit să spună că la un plebiscit corect statisticile demografice austro-ungare prefigurau rezultatul trecerii la România a Transilvaniei. Alt argument este că delegații ar fi fost doar o mână de oameni, care n-ar fi reprezentat populația. Parcurgând lista delegaților se vede că majoritatea erau preoți, ori nu poți să spui că comunitățile nu și-ar fi susținut preoții. Cu toată supărarea maghiarilor, Transilvania a trecut la România la dorința etniei majoritare, nu doar în urma unui război de cucerire prin care ar fi fost „anexată”. --Turbojet  31 august 2021 22:31 (EEST)

Articolul nu face referire la anexarea orașului, ci la anexarea Transilvaniei. Mai mult, articolul nu contestă nici structura etnică a Transilvaniei, nici principiul de autodeterminare etnică a lui Woodrow Wilson pe care s-a format România Mare. Faptul că există maghiari care contestă granițele actuale este o altă poveste. Am considerat formularea "anexarea Transilvaniei" corectă pentru că putem vorbi despre unire, în adevăratul sens al cuvântului, strict în cazul statelor independente Valahia, Moldova și Republica Democratică Moldovenească. În cazul teritoriilor subordonate altor state (Cadrilaterul, Transilvania, Banatul românesc, Crișana, Ducatul Bucovinei, Maramureș și Sătmar) nu poți vorbi de uniune pentru că nu vorbești de unități cu statut echivalent. Vorbești despre schimbarea statutului unui teritoriu administrat de către un stat (Austro-Ungaria, Bulgaria) în statut de teritoriu subordonat unui alt stat (România). În cazul unora din teritoriile menționate anterior, nici nu exista vreun fel de autonomie administrativă pentru teritoriul respectiv. Nu mai vorbesc că pentru toate teritoriile menționate, România a trebuit să invadeze un stat vecin.

Vorbind despre Marea Unire, de fapt vorbim despre unirea majorității etnicilor români într-un singur stat. Nu vorbim despre unirea tuturor teritoriilor "românești". Să nu uităm că România a negociat la Trianon anexarea unui teritoriu important la granița cu Ungaria populat aproape integral de etnici maghiari din simplul motiv că infrastructura (în principal feroviară) care lega Banatul de restul țării trecea prin acea fâșie de la graniță. Adică negociatorii noștri au zis un fel de "Ne place filozofia lui Wilson, dar ne plac mai mult șinele". Mngck (discuție) 1 septembrie 2021 19:51 (EEST)

Când o populație își exprimă dorința să facă parte din alt stat e greu de spus că statul respectiv a „anexat” teritoriul pe care trăiește populația respectivă. Dar, mă rog, dacă asta vă încălzește, n-aveți decât să păstrați formularea „anexat”. Însă să știți că mulți, nu doar eu, văd asta ca o provocare maghiară și li se confirmă părerea că maghiarii n-au renunțat și nu renunță. Nem, nem, soha! --Turbojet  1 septembrie 2021 20:13 (EEST)

Am trăit s-o citesc și pe asta. :) Am încercat să-mi explic punctul de vedere cu argumente, dar văd că vă deranjează prea mult ungurii ca să vă pese. Genul ăsta de răspunsuri fac imposibilă o conversație echilibrată despre o temă istorică încărcată. Mngck (discuție) 1 septembrie 2021 20:21 (EEST)

Sunt discutabile ambele puncte de vedere, dar și adevărate în aceeași măsură.--Kun Kipcsak (discuție) 1 septembrie 2021 20:45 (EEST)

Bineînțeles că mă deranjează. Schimbarea unei administrații statale vine automat cu schimbarea limbii oficiale și cu punerea pe liber a celor din administrație care n-o stăpânesc. Toate posturile din administrație, justiție, poliție și învățământ și o mare parte a celor din armată și sănătate necesită cunoașterea limbii oficiale. Limba maghiară este recunoscută ca fiind foarte dificil de învățat. Cine n-o învață în copilărie nu se descurcă în noianul de moduri ale verbului. Cine nu crede, poate compara măcar vocabularul meseriilor între engleză, franceză, română și maghiară. Eu, personal, am învățat ceva în copilărie, m-aș descurca, în câteva luni mi-ar reveni limbajul. Însă restul familiei mele nu. Eu am o vârstă la care nu-mi mai pot susține familia în cazul schimbării administrației, așa că ai mei, care din fericire vorbesc bine engleza (au certificate C1) s-ar descurca, însă doar emigrând. Însă nu suntem niște „curgolea”, cum se spune, să nu ne pese, să ne punem palma în fund și să plecăm fără regrete. Deci, nu-mi surâde deloc revizuirea istoriei, „revizuire” al cărei scop este, fără niciun dubiu, revendicări de restaurare a situației istorice, situație pentru care străbunicii mei au luptat să scape de ea. Serios, ei au trăit în Austro-Ungaria, au simțit pe pielea lor modul de administrare maghiar și au luptat să se scuture de acel jug. Personal nu pot fi dus cu zăhărelul de invocări ale „adevărului istoric” pentru că-l știu prea bine, este istoria familiei mele. --Turbojet  1 septembrie 2021 21:36 (EEST)

Am eliminat formulările pentru a încheia polemica. Dacă dificultatea limbi maghiare și istoria familiei decide cine are dreptate, prefer să nu particip la discuție. Mngck (discuție) 1 septembrie 2021 22:17 (EEST)

Mulțumesc. Ungaria a pierdut Ardealul, unde românii erau și sunt majoritari. Iar definiția adevărului este „varianta care convine majorității”. --Turbojet  1 septembrie 2021 22:50 (EEST)

„În anul 1918 România folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica sovietică ucraineană.” (citat din Ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940) Cam același lucru susțin și ungurii cu privire la Transilvania. Adevărul este că atât Imperiul Rus, cât și Regatul Ungariei erau state multinaționale formate ele însele prin anexarea unor teritorii, iar în anul 1918 aceste construcții artificiale (ce înglobau teritorii locuite de populații ce nu aveau prea mare lucru în comun) s-au dezintegrat, încetând să mai existe. Cum poți să spui că teritoriile unite cu România în 1918 au fost anexate, când statul care le stăpânea a fost desființat? E o aberație. Conform acestei logici strâmbe Austria ar trebui să revendice Slovenia și sudul Poloniei pe motiv că au aparținut Austro-Ungariei, iar Germania ar trebui să revendice Cehia pe motiv că a aparținut Imperiului German. Aceste state au dispărut, iar statele succesoare nu pot revendica nimic deoarece sunt construcții recente diferite. --Donarius (discuție) 1 septembrie 2021 23:10 (EEST)

Bun, am fost eu cretin. Nu mi-am dat seama că în română are neapărat conotație negativă. Motiv pentru care am susținut folosirea formulării. În limba engleză poate fi folosit cu sensul de a încorpora. Ăla era de fapt cuvântul pe care îl căutam. Puteți să mă lăsați acum că susțin redesenarea granițelor și să faceți mișto de româna mea. Măcar așa bateți mai aproape de adevăr. Mngck (discuție) 1 septembrie 2021 23:46 (EEST)

Trebuie să înțelegeți că termenii au diferite nuanțe și că nu putem folosi cuvinte la întâmplare, ci trebuie să alegem termenii potriviți, nu să preluăm termeni din sloganurile politice ale unora și altora. Atunci când preluăm astfel de termeni, devenim vehicule ale propagandei și încălcăm principiul neutralității pe care se bazează Wikipedia. Propaganda nu are ce căuta pe Wikipedia. --Donarius (discuție) 2 septembrie 2021 00:07 (EEST)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Mngck, nu a făcut nimeni mișto de româna dv., care este foarte bună.

Cum am spus, fiecare comunitate are adevărul ei, care o avantajează și pe care îl susține. Și în care probabil crede, așa că eu consider formularea dv. de bună credință. Însă pentru Ungaria și România Transilvania este un joc cu sumă nulă și nimeni care își cunoaște interesul nu poate fi convertit la poziția celuilalt. Afirmarea răspicată (cum am făcut eu) sau voalată (cum ați făcut dv.) a poziției duce la încordarea relațiilor. Evident, încordarea este în interesul celui care dorește schimbarea situației. În acest context, întrebarea este dacă are șanse. Dacă nu are, încordarea este contraproductivă. Deci, să înțeleg că maghiarii, cel puțin la nivel de persoane particulare, consideră că au șanse, deci trebuie să facă ceva. Însă prin vorbe nu se va realiza nimic. Este nevoie de un nou război, în care competitorii să fie în tabere diferite, iar tabăra câștigătoare să fie cea convenabilă. În prezent perspectiva în această formă este foarte îndepărtată. Sau chiar ăsta este motivul apropierii Ungariei de Rusia? Câștigarea unui război alături de ei, urmat de hărtănirea României, unde Rusia să ia Moldova, iar Ungaria Transilvania? Nu doresc ca aceasta să fie o discuție politică, ci doar să-mi explic reacția, pe care o consider necesară, căci s-a văzut unde a dus lipsa de reacție în Germania în perioada interbelică. --Turbojet  2 septembrie 2021 12:02 (EEST)

Regret că am contribuit la a duce această discuție, care ar fi trebuit să fie mai degrabă despre semantică, într-o direcție în care să fie nevoie de astfel de argumentări. Îmi asum și data viitoare voi avea mai mare grijă.

Nu intru pe wiki ca să am polemici despre naționalism sau ca să promovez vreo ideologie sau vreo idee națională. Contribui pentru că îmi face plăcere să scriu și să citesc și pentru că simt că informațiile pe care le adaug pot fi utile cititorilor. Nu îmi face plăcere să particip la genul ăsta de polemici și nici să fiu bănuit că aș face muncă pentru agenturili străine. Îmi pare bine că v-am putut convinge că modificarea a fost de bună credință. Vă doresc editare plăcută în continuare! Mngck (discuție) 2 septembrie 2021 12:51 (EEST)

Transilvania nu a fost anexata.

La 1 decembrie sn Adunarea a declarat unirea cu Regatul Vechi. O declaratie de intentie. Unirea propriu-zisa a avut loc ceva mai târziu, când Austro-Ungaria era deja facuta bucati, ba chiar încheiau paci separate.

Cu alte cuvinte, Transilvania a avut un statut intermediar de autonomie dpdv al dreptului international. A fost condusa de un guvern propriu, numit Consiliul Diriguitor, prezidat de Maniu.

Cu stima,

Marian

PS: Iata ce ziceau chiar alde Maniu & Co:

Adunarea națională ținută în 18 Noemvrie (1 Decemvrie) a.c. la Alba-Iulia într’un gând și cu nespusă însuflețire a înfăptuit visul de veacuri al națiunei române din Transilvania, Banat și Țeara-Ungurească și a decretat unirea acestor ținuturi cu Regatul României, iar până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal, Adunarea Națională a rezervat acestor teritorii autonomie provizorie. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunei Adunarea Națională a instituit un mare sfat național, iară acesta în ziua de 19 Noemvrie (2 Decemvrie) a.c. tot la Alba-Iulia pentru guvernarea provizorie a țării a ales consiliul diriguitor, care s’a constituit astfel: Dr. Iuliu Maniu prezidiu și interne, — Vasilie Goldiș culte și instrucțiune publică, apoi aranjarea raporturilor cu națiunile și confesiunile conlocuitoare, — Dr.St.C.Pop armată și siguranță publică, — Dr Ioan Suciu organizarea și pregătirea Constituantei, — Dr. Alexandru Vaida externe și presă, — Dr. Aurel Lazar justiție, — Dr. Emil Hățiegan codificare, — Dr. Aurel VIad finanțe, — Dr. Victor Bontescu agricultură și comerciu, — Dr. Romul Boilă comunicațiune, lucrări publice, poștă, telegraf și alimentațiune, — Ioan Flueraș sociale și higienă, — losif Jumanca industrie/— Dr. Vasilie Lucaciu, Dr. Valeriu Braniște și Octavian Goga fără resort. Acest consiliu diriguitor își are sediul în Sibiiu. Prin aceasta Transilvania, Banatul și părțile locuite de Români ale Țării Ungurești s’au rupt de Statul-Ungar și până la înfăptuirea definitivă a unirii cu Regatul Român au ajuns sub guvernarea noastră 93.193.152.40 (discuție) 15 martie 2022 19:55 (EET)

Problema Colocensis

(trebuie să scot http din cauza tâmpeniei de filtru wikipedia care nu mă lasă să pun mai multe legături) (modificare ulterioară, dacă am adăugat pe rând prefixele http și https, m-a lăsat. Este o prostie Wikipedia. Efectiv o prostie. Degeaba ai conținut bun de băgat în ea dacă structura informatică este fix aiurea. Dezamăgește utilizatorul din start.)

Bună ziua.

Eu sunt domnul care a inserat denumirea de Colocensis în articol.

Dacă căutați colocensis pe site-ul arhivei medievale, găsiți asta: http://arhivamedievala.ro/webcenter/portal/oracle/webcenter/page/scopedMD/sb1ac891c_2b6f_47a7_b1ce_e311bc50c24e/PortalHome.jspx?wc.contextURL=%2Fspaces%2FArhivaMedievala&_adf.ctrl-state=t29go3ixp_41&_afrLoop=1314978139586213#!%40%40%3F_afrLoop%3D1314978139586213%26wc.contextURL%3D%252Fspaces%252FArhivaMedievala%26_adf.ctrl-state%3D13edmbhih7_4

Este tradus în mai multe locuri ca fiind Cluj.

Pe http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?_afrWindowMode=0&_afrLoop=1316111150399000&docid=BH-F-00134-4-1-71-8%2857-58%29&_adf.ctrl-state=ysrwudszh_166 este vorba despre doi arhiepiscopi separați, cel din Strigonium și cel din Cluj.

Nu este vorba despre arhiepiscopia https://en.wikipedia.org/wiki/Roman_Catholic_Archdiocese_of_Kalocsa%E2%80%93Kecskem%C3%A9t

Nu că știam despre ea, dar, faptul că în latină numele este același nu înseamnă că este vorba de același loc.

Uitați-vă la harta împărăției regelui Bela al treilea. Se întindea și la Cluj.

Uitați-vă la harta hu.wikipedia.org/wiki/F%C3%A1jl:Hungary,_Croatia,_Bosnia_and_Galicia_in_the_12th_century.jpg de pe hu.wikipedia.org/wiki/III._B%C3%A9la_magyar_kir%C3%A1ly

Numai pe http://cautare.arhivamedievala.ro/search/query/redirect.jsp?qid=980216&did=126279&pos=1&idx=1&fid= este tradus Colocensis ca fiind Kalocsa.

Eu nu cred că cei care au tradus toponimele au greșit. Este imposibil să fi greșit de atâtea ori.

Vă rog puneți înapoi modificările pe care le-am făcut.

https://www.arhivamedievala.ro nu e greșită.

Modificare ulterioară: de exemplu, tot Dorel Țuinea a tradus Colocensis ca fiind Cluj pe pagina http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?docid=CJ-F-00320-1-2-1b-57-72a&_afrWindowMode=0&_afrLoop=1316628121213502&_adf.ctrl-state=ysrwudszh_211, iar pe http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?docid=CJ-F-00344-16-11&_afrWindowMode=0&_afrLoop=1316625008297984&_adf.ctrl-state=ysrwudszh_184 a tradus numele ca fiind Kalocsa.

Este evident că a existat un arhiepiscop și în orașul Cluj de pe vremea aceea, în documentul din 1179 este vorba despre doi arhiepiscopi separați, nu despre arhiepiscopia Kalocsa-Kecskemét.

Faptul că ați găsit altundeva același nume nu înseamnă că este vorba despre același loc. Sunt două locuri cu același nume în latină.

Într-adevăr, este confuz, dar, asta a fost realitatea de pe acele vremuri.

Sunt de acord, este foarte enervant ca două locuri să aibă aceeași denumire. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 93.122.249.160 (discuție • contribuții).

Am în fața mea Istoria Clujului a lui Ștefan Pascu. Nu există nicio referire la Cluj sub numele de Colocensis. Faptul că orașul n-a fost niciodată scaun episcopal e, de asemenea, banal de verificat. Clujul a fost inclusiv subordonat episcopului de Alba, Péter Monoszló. Îmi pare rău, dar informațiile din arhivamedia.ro nu au cum să fie corecte. E posibil ca responsabilii cu digitalizarea documentelor să fi făcut o greșeală inițială pe care alții au copiat-o. Mngck (discuție) 6 martie 2022 12:47 (EET)

Nenea Mngck, la ce se referă http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?_afrWindowMode=0&_afrLoop=1630462081694052&docid=CJ-F-00320-1-2-1b-57-72a-1&_adf.ctrl-state=3fiyrd32z_13 când zice:

"Conventul din Cluj-Mănăștur atestă că Ștefan, arhiepiscopul de Cluj, dar și alți nobili de Oradea și de Losoncz au fost puși în stăpânirea tuturor moșiilor și părților de moșii care au aparținut răposatului Nicolae de Szanto, după ce au fost stabilite drepturile moștenitoarele pe linie feminină corespunzătoare zestrei și sfertului fetei."

și are numele Clujului scris ca fiind Colocensis?

La Kalocsa? Conventul din Cluj-Mănăștur se referă la arhiepiscopul de Kalocsa?

Evident că nu.

Și-atunci? 109.166.134.79 (discuție) 9 martie 2022 10:23 (EET)

Din nou, pare o greșeală rostogolită. Sunt practic două variante în disputa asta. Fie toate referințele istorice din bibliografie (în care nu poți găsi Colocensis ca nume al Clujului) sunt greșite. Fie cine a scanat documentele din arhivă a făcut o confuzie.

În același timp, dacă Clujul chiar a fost scaun episcopal, ar trebui să putem găsi și referințe cu celelalte nume ale orașului. Eu nu am putut găsi referințe la o arhiepiscopie catolică de Claudiopolis/Kolozsvár/Klausenburg.

Dacă puteți găsi o sursă credibilă care să conțină informații explicite despre o arhiepiscopie a Clujului, putem relua discuția. Arhiva medievală nu pare deloc sursă de încredere. Mngck (discuție) 9 martie 2022 11:54 (EET)

Arhiepiscopul de Kalocsa la care se referă documentul din 1457 este Ștefan Várdai, care a trăit o vreme și în Transilvania. --Pafsanias (discuție) 9 martie 2022 12:55 (EET)

Dovedește că se referă la Kalocsa. 109.166.138.9 (discuție) 10 martie 2022 21:08 (EET)

Și pe lângă asta, v-am arătat clar în mesaje anterioare (PE CARE LE-AȚI ȘTERS!) că în documente diferite în care apare Colocensis din latină, în unele locuri este tradus ca fiind Kalocsa, dar în altele e tradus ca fiind Cluj, fiindcă, este vorba despre Cluj. 109.166.138.9 (discuție) 10 martie 2022 21:09 (EET)

Una dintre persoanele care a întocmit fișele acestor documente este Dorel Țuinea, http://www.iini.ro/Dorel%20Tuinea.htm asistent de cercetare de la Institutul de Istorie Nicolae Iorga, care aparține de Academia Română.

Dar voi, doi să nu vă zic ce, susțineți că sunteți mai inteligenți, informați și deștepți decât unul care lucrează pentru Academia Română, nu?

Scrie clar numele lui pe http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?_afrWindowMode=0&_afrLoop=1630462081694052&docid=CJ-F-00320-1-2-1b-57-72a-1&_adf.ctrl-state=3fiyrd32z_13, fiindcă el a întocmit fișa.

Tot el, în cadrul altui document, a tradus toponimul ca fiind Kalocsa, fiindcă, într-adevăr era vorba despre Kalocsa.

Dar în alte locuri, este vorba despre Cluj. Ambele au aceeași traducere în latină. 109.166.138.9 (discuție) 10 martie 2022 21:13 (EET)

Arhiva medievală este întocmită de către "University of Bucharest, The National Archives of Romania, The Babe?-Bolyai University in Cluj-Napoca, The National Archives of Norway" conform subsolului paginii. 109.166.138.9 (discuție) 10 martie 2022 21:08 (EET)

Și pe lângă asta, v-am arătat clar în mesaje anterioare (PE CARE LE-AȚI ȘTERS!) că în documente diferite în care apare Colocensis din latină, în unele locuri este tradus ca fiind Kalocsa, dar în altele e tradus ca fiind Cluj, fiindcă, este vorba despre Cluj. 109.166.138.9 (discuție) 10 martie 2022 21:09 (EET)

Una dintre persoanele care a întocmit fișele acestor documente este Dorel Țuinea, http://www.iini.ro/Dorel%20Tuinea.htm asistent de cercetare de la Institutul de Istorie Nicolae Iorga, care aparține de Academia Română.

Dar voi, doi să nu vă zic ce, susțineți că sunteți mai inteligenți, informați și deștepți decât unul care lucrează pentru Academia Română, nu?

Scrie clar numele lui pe http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?_afrWindowMode=0&_afrLoop=1630462081694052&docid=CJ-F-00320-1-2-1b-57-72a-1&_adf.ctrl-state=3fiyrd32z_13, fiindcă el a întocmit fișa.

Tot el, în cadrul altui document, a tradus toponimul ca fiind Kalocsa, fiindcă, într-adevăr era vorba despre Kalocsa.

Dar în alte locuri, este vorba despre Cluj. Ambele au aceeași traducere în latină. 109.166.138.9 (discuție) 10 martie 2022 21:14 (EET)

Nu a existat niciun arhiepiscop de Cluj la care se referă acele documente, iar lucrul este ușor de verificat. Îmi pare rău pentru calitatea acelor contribuții ale asistentului de cercetare de la Institutul Iorga. Vă rog să nu mai insistați cu această informație falsă și să nu mai prelungiți discuția fără rost. --Pafsanias (discuție) 10 martie 2022 22:48 (EET)

Să înțelegem că asistenții universitari nu fac greșeli? Oricât de universitar ar fi autorul, nu face Colocensis din Claudiopolis sau scaun arhiepiscopal din Cluj. Apelul la autoritate nu este un argument. Mngck (discuție) 11 martie 2022 00:01 (EET)

Și atunci cu ce argument vă susțineți părerea că a greșit omul? Că nu ați citit voi în alte cărți? Nu știți că se scriu cărți în funcție de informațiile știute la ora respectivă? În http://bjmures.ro/bd/M/001/03/M00103.pdf nu există de exemplu un document din această arhivă care în 1299 numește orașul ca fiind Vasarhely.

Din nou, singura problemă aici este reticența voastră nefondată de a introduce această sursă, fiindcă aveți voi părerea nefondată cum că nu ar avea dreptate, când, defapt VOI sunteți cei care nu au dreptate.

Până la urmă, concret, cine sunteți voi? Ce știți voi? Ce autoritate aveți voi? Conform cărei logici refuzați conținutul? 93.122.250.127 (discuție) 11 martie 2022 23:41 (EET)

http://www.iini.ro/pers/Dorel%20Tuinea.pdf

Țuinea e profesor de istorie, are doctorat în istorie, uitați-vă la CV-ul lui! 93.122.250.127 (discuție) 11 martie 2022 23:51 (EET)

Are masterat de studii medievale, mai e și "Expert paleografie latină în cadrul proiectului „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României” Universitatea din București, București (Romania)"

Cine sunteți voi în comparație cu omul acesta? 93.122.250.127 (discuție) 11 martie 2022 23:53 (EET)

Nu răspunzi fiindcă ți-ai dat seama că nu ai dreptate, așa-i? 93.122.250.127 (discuție) 12 martie 2022 16:10 (EET)

Document din 1324, s-a folosit cuvântul Colocensis, Dorel Țuinea l-a tradus ca fiind vorba despre Calocea (sau Kalocsa): http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?_afrWindowMode=0&_afrLoop=1911228741073325&docid=CJ-F-00457-1-481-2&_adf.ctrl-state=10j4u4fi2x_13

Document din 1259, s-a folosit cuvântul Colocensis, Dorel Țuinea l-a tradus ca fiind vorba despre Cluj, FIINDCĂ DESPRE ACEASTĂ LOCALITATE ERA VORBA!

http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?_afrWindowMode=0&_afrLoop=1911203611855948&docid=BH-F-00134-4-1-51-3-2&_adf.ctrl-state=10j4u4fi2x_4

A SUSȚINE CĂ OMUL ACESTA E TÂMPIT ȘI CĂ TRADUCE ACELAȘI CUVÂNT CA FIIND CÂND KALOCSA CÂND CLUJ DENOTĂ O PROSTIE INCOMENSURABILĂ!

Aceste două documente sunt doar un SINGUR exemplu din mai MULTE EXEMPLE din arhiva medievală!

93.122.250.127 (discuție) 12 martie 2022 16:24 (EET)

DOCUMENT DIN 1457, MENȚIONEAZĂ ARHIEPISCOPUL DIN CLUJ! NUMELE ORAȘULUI? COLOCENSIS!

http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?docid=CJ-F-00320-1-2-1b-57-72a-3&_afrWindowMode=0&_afrLoop=1911478051471839&_adf.ctrl-state=10j4u4fi2x_22

NUMELE LOCALITĂȚII CLUJ-MĂNĂȘTUR? COLOS MONOSTRA!

UITAȚI-VĂ-N DOCUMENT CA SĂ VEDEȚI CE SCRIE! 93.122.250.127 (discuție) 12 martie 2022 16:28 (EET)

Document din 1558, s-a folosit numele Colocensis. Despre ce localitate era vorba? Calocea/Kalocsa. De ce? Fiindcă despre localitatea respectivă era vorba în documentul respectiv.

Și Clujul și Kalocsa au avut ACELAȘI NUME ÎN LATINĂ ÎN ACESTE DOCUMENTE!

AUTORUL ACESTOR FIȘE ESTE DOREL ȚUINEA! OMUL NU E PROST SĂ FI TRADUS AIUREA CÂND UN NUME CÂND ALTUL!

http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?_afrWindowMode=0&_afrLoop=1911746377780551&docid=CJ-F-00340-1-51&_adf.ctrl-state=10j4u4fi2x_40 93.122.250.127 (discuție) 12 martie 2022 16:32 (EET)

Din nou, VOI sunteți cei care nu au dreptate și aveți impresia că institutul a greșit.

Dovediți-mi clar și concret pe ce vă bazați afirmațiile cum că sursa nu ar fi de încredere?

De ce nu credeți că e adevărat, fiindcă nu ați mai auzit? Fiindcă vi se pare atât de ieșit din comun? Fiindcă nu ați citit în alte cărți care sunt incomplete din punct de vedere istoric? Vedeți exemplul de mai jos, am găsit informații în arhive care nu există în cărți consacrate, și, le-am pus pe Wikipedia.

Important e să știi surse bune de informații, nu să te bazezi pe cărți vechi care au fost scrise conform informațiilor știute la ora aceea.

Și, din nou, v-am arătat de atâtea ori, aceeași persoană a tradus numele Colocensis ca fiind ori Cluj ori Kalocsa, în funcție de document. Voi aveți impresia că aceeași persoană ar comite o astfel de greșeală fiindcă e un tâmpit oarecare? Nu, omul a tradus diferit cuvântul fiindcă ERA VORBA DESPRE O ALTĂ LOCALITATE ÎN CELĂLALT DOCUMENT!

Unele documente din arhivă se referă la Kalocsa, altele la Cluj. Numele este același, Colocensis!

Dacă ar pune un istoric într-o carte această informație, așa-i că ați crede-o? Păi și-atunci de ce nu o credeți acum, când o aveți în față, fix din arhivă!

Vreți un punct de vedere personal de la domnul respectiv ca să vă repete și el exact aceleași lucruri pe care vi le-am zis? 93.122.250.127 (discuție) 11 martie 2022 23:45 (EET)

http://www.iini.ro/pers/Dorel%20Tuinea.pdf

Țuinea e profesor de istorie, are doctorat în istorie, uitați-vă la CV-ul lui! 93.122.250.127 (discuție) 11 martie 2022 23:52 (EET)

Are masterat de studii medievale, mai e și "Expert paleografie latină în cadrul proiectului „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României” Universitatea din București, București (Romania)"

Cine sunteți voi în comparație cu omul acesta? 93.122.250.127 (discuție) 11 martie 2022 23:54 (EET)

Am să vă răspund mai răspicat, pentru că se pare că nu vreți (sau nu puteți?) să înțelegeți:

1. Forma Colocensis este un adjectiv derivat dintr-un toponim (Coloca). Orice începător în studiul limbii latine recunoaște cu ușurință acest lucru. Ca atare, ea nu poate fi numele niciunui oraș (substantiv).
2. Documentele digitalizate pe site-ul la care vă referiți obsesiv nu sunt descoperiri noi, ci au fost arhivate, cunoscute și analizate anterior de specialiștii în paleografie medievală latină, care nu au identificat acest nume al Clujului medieval.
3. Dacă există vreun temei real pentru identificarea unui alt nume al orașului medieval și devansarea datei primei sale atestări documentare, acestea ar reprezenta un eveniment istoriografic major care nu ar rămâne strecurat discret în catalogarea unor surse primare digitalizate, ci ar face obiectul unor studii aprofundate și comunicări științifice corespunzătoare.

Nu obișnuim să solicităm clarificări de la autorii pe care îi cităm în articole sau discuții. Dacă totuși simțiți nevoia să o faceți, aveți adresa de e-mail a doctorandului și îl puteți contacta, pentru a afla care au fost sursele bibliografice pe care s-a bazat. --Pafsanias (discuție) 12 martie 2022 12:19 (EET)

Nu aveți dreptate, vă răspund punctual:

1. faptul că Colocensis ar fi derivat din toponimul Coloca nu înseamnă că nu poate fi numele nici unui oraș, acest mod de a raționa este o prostie.
2. uitați-vă exact CÂND a fost descoperit documentul respectiv, și, gândiți-vă dacă au avut acces la el cei care au scris cărți de istorie. Din moment ce nu puteai efectua o căutare ușoară, evident că nu aveai de unde să găsești atâtea documente vechi. De unde știi tu că acest document a fost analizat anterior de specialiști în paleografie medievală latină? Ai tu această certitudine? NU! Ceea ce faceți voi aici este că dați cu presupusul ca niște să nu vă zic ce! Dorel Țuinea ESTE un specialist în paleografie medievală latină și CHIAR ASTA A FĂCUT, a IDENTIFICAT ACEST NUME al clujului medieval în cadrul a CINCI ASTFEL DE DOCUMENTE DIFERITE, UITAȚI-VĂ ÎN ARHIVĂ!
3. Din nou, presupui că istoricii din Cluj au luat cunoștiță de acest document. NU AI ACEASTĂ CERTITUDINE, FIINDCĂ NU POȚI DOVEDI ÎN MOD EMPIRIC CĂ EI AU ȘTIUT DESPRE ACEST DOCUMENT DIN CAUZA LIPSEI ACCESULUI FACIL LA DOCUMENTE! CHIAR ACESTA ESTE ROSTUL DIGITALIZĂRII ARHIVEI, CA ISTORICII SĂ POATĂ GĂSI REPEDE ORICE DOCUMENT! ÎN TRECUT NU A FOST DISPONIBIL!

Sursa pe care s-a bazat a fost documentul în sine și cunoștințele lui ca și istoric conform studiilor pe care le are!

Cine sunteți voi comparat cu omul acesta? Ce studii aveți voi? 93.122.250.127 (discuție) 12 martie 2022 16:09 (EET)

Eu cred că ție defapt ți-e ciudă că eu am descoperit o chestie pe care tu nu ai știut-o, și, de aceea nici în ruptul capului nu vrei să lași această informație în articol!

De ce nu ați citit CV-ul omului înainte să vă pronunțați asupra persoanei lui? Fiindcă aveți impresia că sunteți extraordinar de inteligenți? Că sunteți superiori unor oameni cu astfel de studii?

Aceasta este problema majorității wikipedienilor din România și din alte țări: au păreri mult prea ridicat despre sine, comparat cu realitatea.

Aveți studii în istorie? Aveți masterat și doctorat ca omul acela? Nu. Și-atunci? De ce tot comentați? Și de ce vă apărați cu argumente goale bazate pe presupuneri idioate!

Mngk a zis că are nuștiu ce carte în față. Cui îi pasă de vreo carte scrisă-n șapteșcinșpe pe când nu era atât de facil accesul la informație?

Voi nu știți că nu sunt complete cărțile de istorie, și că atunci când se descoperă un document nou se scriu cărți noi?

Ce să mai zicem de faptul că voi vă rezumați căutările la internet, de parcă absolut toate cărțile de istorie sunt digitalizate astfel încât să puteți voi afirma că nimeni altcineva nu a mai atribuit numele Colocensis orașului Cluj.

Argumentele voastre împotriva adăugării acestei surse CARE ESTE DE ÎNCREDERE în articol sunt ABSOLUT PARALELE CU REALITATEA!

Cele mai bune surse din România sunt ran.cimec.ro (arheologie) și arhivamedievala.ro (documente istorice) Arhiva medievală conține cam toate documentele din ultima mie de ani. Mai există și http://cautare.arhivelenationale.ro/cautare/ro/search dar documentele de pe acest sit nu sunt atât de vechi ca cele din arhivamedievala.ro

BĂI! Deci am stabilit că arhivamedievala.ro este o sursă de încredere fiindcă nu orice prost a băgat chestii în arhivă! CARE VĂ ESTE PROBLEMA ATUNCI? Faptul că nu ați mai auzit voi? Faptul că nu au mai auzit alții? Faptul că vi se pare atât de ieșit din comun încât nu vi se pare adevărat?

Nu toate lucrurile care vi se par ieșite din comun nu sunt adevărate.

Din nou, logica voastră este fix egală cu un câcat.

Sunt vreo 4-5 documente diferite în care numele orașului a fost identificat ca fiind Colocensis, FIINDCĂ ERA VORBA DESPRE CLUJ!

V-am dat exemple, de ce nu v-ați uitat la ele??????? 93.122.250.127 (discuție) 12 martie 2022 16:17 (EET)

Vă dau din nou aceleași exemple pe care nu le-ați citit înainte!

Document din 1324, s-a folosit cuvântul Colocensis, Dorel Țuinea l-a tradus ca fiind vorba despre Calocea (sau Kalocsa): http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?_afrWindowMode=0&_afrLoop=1911228741073325&docid=CJ-F-00457-1-481-2&_adf.ctrl-state=10j4u4fi2x_13

Document din 1259, s-a folosit cuvântul Colocensis, Dorel Țuinea l-a tradus ca fiind vorba despre Cluj, FIINDCĂ DESPRE ACEASTĂ LOCALITATE ERA VORBA!

http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?_afrWindowMode=0&_afrLoop=1911203611855948&docid=BH-F-00134-4-1-51-3-2&_adf.ctrl-state=10j4u4fi2x_4

A SUSȚINE CĂ OMUL ACESTA E TÂMPIT ȘI CĂ TRADUCE ACELAȘI CUVÂNT CA FIIND CÂND KALOCSA CÂND CLUJ DENOTĂ O PROSTIE INCOMENSURABILĂ!

Aceste două documente sunt doar un SINGUR exemplu din mai MULTE EXEMPLE din arhiva medievală! 93.122.250.127 (discuție) 12 martie 2022 16:23 (EET)

DOCUMENT DIN 1457, MENȚIONEAZĂ ARHIEPISCOPUL DIN CLUJ! NUMELE ORAȘULUI? COLOCENSIS!

http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?docid=CJ-F-00320-1-2-1b-57-72a-3&_afrWindowMode=0&_afrLoop=1911478051471839&_adf.ctrl-state=10j4u4fi2x_22

NUMELE LOCALITĂȚII CLUJ-MĂNĂȘTUR? COLOS MONOSTRA!

UITAȚI-VĂ-N DOCUMENT CA SĂ VEDEȚI CE SCRIE! 93.122.250.127 (discuție) 12 martie 2022 16:28 (EET)

Document din 1558, s-a folosit numele Colocensis. Despre ce localitate era vorba? Calocea/Kalocsa. De ce? Fiindcă despre localitatea respectivă era vorba în documentul respectiv.

Și Clujul și Kalocsa au avut ACELAȘI NUME ÎN LATINĂ ÎN ACESTE DOCUMENTE!

AUTORUL ACESTOR FIȘE ESTE DOREL ȚUINEA! OMUL NU E PROST SĂ FI TRADUS AIUREA CÂND UN NUME CÂND ALTUL!

http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?_afrWindowMode=0&_afrLoop=1911746377780551&docid=CJ-F-00340-1-51&_adf.ctrl-state=10j4u4fi2x_40 93.122.250.127 (discuție) 12 martie 2022 16:31 (EET)

Stimate coleg:

1. Ba da, înseamnă. Napocensis (din Napoca) sau Vindobonense (din Vindobona) nu pot fi ca atare numele acelor orașe. Numai un diletant ar putea susține contrarul. Arhiepiscopul este Colocensis, adică de Coloca (Kalocsa), dar orașul (oricare ar fi el) nu se numește Colocensis.
2. Dumneavoastră știți când a fost descoperit documentul respectiv? Susțineți că cercetătorii medieviști de la Cluj, printre care se numără și câțiva academicieni, nu au avut acces la el?
3. Nu mai invocați autoritatea masterandului care a realizat fișele respective. Vă asigur că nu-i faceți niciun serviciu, dimpotrivă. Ori poate tocmai asta urmăriți?

Vă mai rog să renunțați la folosirea caracterizărilor ofensatoare și a textelor scrise integral cu majuscule, care echivalează cu țipete. Nu suntem nici surzi, nici cretini. --Pafsanias (discuție) 12 martie 2022 20:08 (EET)

Rezultat: Discuția a fost transformată dintr-o confruntare civilizată de idei într-o succesiune unilaterală de vociferări nocive pentru proiect și comunitate. Stop! -- Victor Blacus (discuție) 13 martie 2022 09:38 (EET)

Evaluare AB

Această evaluare este transclusă de la Discuție:Cluj-Napoca/AB1. Legătura de modificare pentru această secțiune poate fi folosită pentru a adăuga comentarii.

Probleme minore de stil

De ce introducerea folosește § Istorie, § Cultură ș.a.m.d. în loc de istorie și cultură? Mi se pare că acest stil nu este în spiritul WP:MdS. Sau există de fapt vreo problemă cu {{Section link}}? --NGC 54 (discuție｜contribuții) 19 iulie 2022 21:21 (EEST)

Această metodă de formatare vine de la en:WP:MOS:SECTLINK. La noi în WP:MOS#Legături interne nu avem așa ceva. Cât timp nu există consens, nu cred că putem utiliza metoda dată. CC @Andrei Stroe: ca creator (traducător) al formatului. //   Gikü  vorbe  fapte  19 iulie 2022 21:35 (EEST)

L-am preluat pentru documentația formatelor de citare, acolo era folosit și îmi trebuia. În articole, cred că trebuie folosit cu grijă. De exemplu, cred că ar fi bun dacă într-un {{Vezi și}} sau {{Articol principal}} am vrea să trimitem către o secțiune a unui alt articol.

Aici, semnul acela doar întrerupe și strică experiența lecturii. Un link de genul [[#Cultură|cultură]] ar servi perfect aceluiași scop fără să creeze probleme.  —Andrei^discuție 20 iulie 2022 10:42 (EEST)

Nu știam că se pot introduce legături de genul celei date de @Andrei Stroe ca exemplu. E o soluție mult mai elegantă. Voi înlocui formatul cu legături simple. Mngck (discuție) 20 iulie 2022 21:21 (EEST)

La #Faună și floră ar trebui menționat întregul nume al grădinii botanice.

Poate #Primarul Clujului ar trebui să devină Primar (la ful cum este, de exemplu, Etimologie și nu Etimologia Clujului).

Notele prescurtate ar trebui să ducă direct la referința de la #Bibliografie (de exemplu, apăsând pe #cite note-:410-37 ar trebui să ajungi direct la referința corespunzătoare din #Bibliografie).

De ce la #Legături externe există un spațiu larg între {{Cluj metropolitan}} și {{Subiecte Cluj-Napoca}}? --NGC 54 (discuție｜contribuții) 22 septembrie 2022 16:50 (EEST)

Am rezolvat primele două puncte.

Punctul al treilea: îmi puteți spune cum se poate face legătura respectivă?

Punctul al patrulea: pare să fie o problemă legată de formatul {{Cluj metropolitan}}. Oriunde aș muta formatul, acesta introduce un spațiu între el și următorul. M-am uitat peste textul formatului, dar nu-mi dau seama de unde provine exact problema. Poate știe altcineva cum se poate rezolva? Mngck (discuție) 4 decembrie 2022 12:53 (EET)

@Mngck: Legătură respectivă ar trebui să se poată crea cu {{Sfn}}, dar văd că oricum nu funcționează la multe articole, precum aici sau aici. --NGC 54 (discuție｜contribuții) 4 decembrie 2022 14:53 (EET)

Surse

Conținut fără surse:

• #Perioada Habsburgică (1711–1867) (un fragment)
• #Geografie (o parte de fragment)
• #Faună și floră (întreaga secțiune)
• #Climă (un fragment și câteva părți de fragmente)
• #Comunitatea romano-catolică (un fragment)
• #Administrație și politică (întreaga secțiune)
• #Primarul Clujului (un fragment)
• #Industria prelucrătoare (o parte de fragment)
• #Finanțe (o parte de fragment)
• #Comerț (câteva părți de fragmente)
• #Transportul feroviar (o parte de fragment)
• #Arhitectură (întreaga secțiune)
• #Clădiri culturale (un fragment)
• #Case și conace (un fragment)
• #Palate (un fragment și o parte de fragment)
• #Cultură (o parte de fragment)
• #Muzee și galerii (o parte de fragment)
• #Cinematografie (o parte de fragment)
• #Festivaluri (un fragment)
• #Presă scrisă (câteva fragmente)
• #Radio (un fragment)
• #Sănătate (un fragment)
• #Fotbal (întreaga secțiune)
• #Baschet (întreaga secțiune)
• #Rugby (întreaga secțiune)
• #Handbal (întreaga secțiune)
• #Polo pe apă (întreaga secțiune)
• #Fotbal american (întreaga secțiune)
• #Reprezentanțe diplomatice (un fragment și părți din listă)

--NGC 54 (discuție｜contribuții) 22 septembrie 2022 16:50 (EEST)

Bună ziua. Am completat articolul cu referințe unde ați semnalat că acestea lipsesc. În paralel am reorganizat o parte din secțiuni și le-am completat unde am găsit informații relevante din referințele noi. Mngck (discuție) 4 decembrie 2022 12:47 (EET)

---

• De acord. Articol îngrijit, bine referențiat. Pare să întrunească criteriile. --NGC 54 (discuție｜contribuții) 4 decembrie 2022 15:03 (EET)

Articol promovat Articol bine scris, care acoperă toate subiectele importante despre oraș și regiune, cu un bun echilibru între surse diverse. Pentru dezvoltarea ulterioară a articolului recomand o mai mare atenție la asocierea frază-sursă. De exemplu, mi-a fost greu să găsesc lista comunelor din zona metropolitană în sursele din secțiune. De asemenea, listele ar trebui să aibă un criteriu evident de ordonare - la lista echipelor de fotbal criteriul nu e evident.--Strainu (دسستي‎)  2 ianuarie 2023 20:47 (EET)

Voi ține cont de sfaturi. Mulțumesc! Mngck (discuție) 3 ianuarie 2023 11:18 (EET)