Wikipedia:Oracol/Arhivă/2017

Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

TraducereModificare

Cerebrovascular insult s-a tradus prin injurie cerebro-vasculară și Category:Prejudices s-a tradus prin Categorie:Prejudicii.

Este corect? --GEO (discuție) 19 decembrie 2016 16:31 (EET)

Curat injurie la adresa limbii române... :( --Bătrânul (discuție) 19 decembrie 2016 16:51 (EET)
Injurie cerebrovasculară este în principiu un termen corect din punct de vedere (fizio)patologic (injurie fiind utilizat aici ca termen cu sensul de acțiune cu efect vătămător, sau lezare), similar celui deja încetățenit în limbajul medial românesc, de injurie tisulara.--Accipiter Q. Gentilis(D) 4 ianuarie 2017 19:59 (EET)

Informare sau dezinformare?Modificare

Citat: Publicațiile (tipărite sau electronice) care au o echipă de persoane care verifică informațiile, precum ziarele importante, enciclopediile, etc., sunt în general considerate suficient de credibile. Totuși, nu este menirea editorilor de a investiga dacă informațiile furnizate de aceasta sunt adevărate sau false. Cât de credibile sunt informațiile difuzate azi de o parte a presei românești?. Acestea au fost preluate dintr-un pamflet. --GEO (discuție) 4 ianuarie 2017 19:46 (EET)

Răspunsull ar putea fi reprezentat de Wikipedia:Surse de presă, numai că din păcate nu are statut de îndrumare.--Accipiter Q. Gentilis(D) 4 ianuarie 2017 19:51 (EET)

AcademicianModificare

Ștefan Odobleja a fost ales, post-mortem, membru al Academiei Române. Nu se specifică dacă „membru plin” sau „membru corespondent”..... --Miehs (discuție) 10 martie 2017 11:16 (EET)

Membrii post-mortem ai Academiei Române nu au „subcategorii”. Lista lor poate fi consultată aici. Dar cred că știați de fapt... --Bătrânul (discuție) 10 martie 2017 11:24 (EET)
Era oarecum logic. Ilogică mi se pare ideea de a deveni academician după moarte. În Franța, un nou academician (viu) se alege numai pentru a ocupa locul unuia decedat. Prin analogie, un loc de academician post-mortem ar trebui ocupat numai dacă a înviat vreunul. Oricum, alegerea de „membri post-mortem ai Academiei Române”, conform listei pe care ați indicat-o, are un puternic iz politic. Primul val de academicieni morți a năvălit în Academie în 1948, când, prin transformarea ei în Academia R.P.R. au fost maziliți academicienii (vii) cu dosar de cadre necorespunzător. A doua serie de valuri (1990, 1992, 1993, 1997, 2003, 2006, 2009, 2010, 2103, 2015) ține tot de o „Revoluție”. Interesant că academicienii (vii) își termină stagiul când mor, în timp pe cei morți (deveniți academicieni post-mortem), își păstrează statutul „pe viață” (dacă mă pot exprima astfel)! --Miehs (discuție) 10 martie 2017 12:41 (EET) P.S. Într-adevăr, decedații ar putea deveni „membri corespondenți” numai dacă Academia ar înființa, special pentru ei, și o secție de spiritism.... --Miehs (discuție) 10 martie 2017 12:51 (EET)

ÎntrebareModificare

Nu știu dacă întrebarea mea își are locil aici. În Wikipedia sunt desene, fotografii, schițe care au fost donate de autorii lor domeniului public, sau care nu mai sunt sub incidența dreptului de autor datorită trecerii timpului.

De ce nu apar și fișiere cu mizică care precum fotografiile, desenele, etc. să fie încărcate în wikipedia ?--Jean (discuție) 19 martie 2017 23:00 (EET)

Ba apar - c:Category:Audio files by license. Românești nu apar, probabil pentru că nu se ocupă nimeni de încărcarea lor. //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 20 martie 2017 00:59 (EET)

Numere prime negativeModificare

Pot fi numerele prime si negative? Ce spun sursele, mai ales cele offline?--82.137.8.192 (discuție) 11 mai 2017 01:50 (EEST)

Numerele prime sunt o submulțime a numerelor naturale. Cel puțin așa sunt definite în manualele școlare și în cele universitare. Desigur s-ar putea face o extrapolare și în inelul numerelor întregi, dar asta ar fi deja o „cercetare originală”. --Bătrânul (discuție) 11 mai 2017 09:02 (EEST)
Conceptul poate fi extins și la alte mulțimi decât  , în special la inelul numerelor întregi, dar și în anumite inele de numere complexe. Noțiunea legată de aceste generalizări este cea de ideal prim. —Andreidiscuție 11 mai 2017 10:45 (EEST)
Am intrebat deoarece am intalnit o sursa cu titlul Teste si teme de sinteza pentru examenul de capacitate care in breviarul teoretic despre divizibilitatea in Z la pagina 17 zice urmatoarea Definitie: Un numar intreg se numeste prim daca multimea divizorilor sai are cardinalul 4.--82.137.11.68 (discuție) 11 mai 2017 12:43 (EEST)
Înseamnă că extensia la   a conceptului este verificabilă într-o sursă. Primalitatea numerelor negative e însă o chestie aproape pur teoretică. În criptografie, de exemplu, se lucrează cu definiția numerelor prime din  . În   sau în general în alte mulțimi/structuri algebrice se vorbește despre idealul prim. —Andreidiscuție 11 mai 2017 14:37 (EEST)

Direcția neo-consonantăModificare

De aici aflăm din spusele proprii ale domnului Șerban Nichifor că ... direcția neo-consonantă, reprezintă o coordonată fundamentală a postmodernismului muzical. Nimeni pe lumea aceasta nu s-a ostenit să explice ce înseamnă această „coordonată fundamentală” în muzică. Căutând pe Google e un vid complet. Un adevărat complot al tăcerii. Am căutat în domeniul lingvisticii. DEXonline definește termenul „consonant” (despre cuvinte): Care are o terminație asemănătoare cu a altui cuvânt. <lat. consonans, ~ntis, fr. consonant. Am ales unele exemple, la întâmplare: lăudăroșenie, găunoșenie, tărășenie, păcătoșenie, scorțoșenie, scârboșenie. Cred că nu asta a vrut ȘN să ne transmită. Dar atunci, ce? --Miehs (discuție) 12 mai 2017 13:41 (EEST)

Probabil că singurul care ar putea răspunde la această întrebare ar fi chiar dânsul (având conturile pe Wikipedia Serbannichifor, Snichifor, Al Balint etc.). --Bătrânul (discuție) 12 mai 2017 14:17 (EEST)
@Miehs, @Bătrânul: cateva dintre numeroasele surse referitoare la neo-consonantism (new consonant music, nuova musica consonante), ca direcție realmente fundamentală în postmodernismul muzical: [1], [2], [3], [4], [5]... Precizez că sunt Dr. habil. în muzicologie. --Al Balint (discuție) 14 mai 2017 11:06 (EEST)

Prima referință ne duce la concluzia: „New Consonant Music is nothing but the resurgențe of an old and simple idea : if you have something to say, just say it!”, adică ... direcția neo-consonantă în muzică nu-i decât reînvierea unei idei vechi și simple: dacă ai ceva de spus, spune-o pur și simplu! Mai clar, după câte pricep eu, poți compune indiferent ce-ți dă prin cap, fără să te cramponezi cu snobism de curentele „la modă”. E cam așa cum vedeam la TV într-un documentar din SUA, în care cetățenii erau informați că pot face economii și pot contribui la salvarea mediului, renunțând la „tradiționalul” uscător electric pentru rufe și adoptând „noua” metodă de uscare a rufelor întinse pe frânghie, în curtea din spatele casei.
În sursele citate, apar următorii promotori ai „noului”:

  • (1) Henryk Mikolaj Gorecki, Steve Reich, Michael Nyman, John Adams, Phil Glass, Frédéric Devreese, Dominique Dupraz, Piotr Lachert, Michel Lysight, Gilberto Mendes, Georgs Pelecis.
  • (2) Michel Lysight
  • (3) Michel Lysight
  • (4) ? (nu cunosc limba japoneză)
  • (5) Gilberto Mendes

Din păcate, domnul Dr. habil. Șerban Nichifor a fost omis din lista de mai sus.--Miehs (discuție) 14 mai 2017 12:55 (EEST)

@Miehs: apare în schimb aici [1], [2], [3], [4], [5] și pe multe alte site-uri internaționale (sunt prea multe ca să le menționez pe toate). Referitor la direcția neo-consonantă din muzica contemporană (aka noua muzică consonantă, nuova musica consonante, new consonant music, nouvelle musique consonante) este bine să reproduceți citatele integral, fără a le scoate din context. Pentru clarificarea definitivă a problemei ridicate de Dumneavoastră, eu vă recomand articolul "Nouvelle musique consonante" ce este postat pe Wikipedia în limba franceză: [6]. Cred că traducerea și actualizarea lui pe Wikipedia în limba română ar fi foarte utilă. --Al Balint (discuție) 14 mai 2017 14:08 (EEST)
Am reținut propunerea de inițiere a articolului Noua muzică consonantă. --Miehs (discuție) 14 mai 2017 16:14 (EEST)

CitareModificare

„Multumesc wikipedia pentru informatiile oferite” a scris Pr. paroh Marius Demeter la sfârșitul prezentării satului Felmer, pe care a postat-o. Mai sunt și oameni care citează Wikipedia ca sursă de documentare. Majoritatea copiază fără a se osteni să treacă sursa. --Miehs (discuție) 25 mai 2017 23:54 (EEST)

LocațieModificare

Poate cineva să verifice locația acestor ruine? Sunt curios dacă e vorba de ruinele bisericii medievale. Google e (ca de obicei) neclar.--Strainu (دسستي‎)  31 mai 2017 09:34 (EEST)

Da, ce se vede în poză e în curtea Muzeului Regiunii Porțile...., iar mai la vale spre Dunăre sunt calea ferată și piciorul Podului lui Traian. Te poți da cu google maps street view prin curtea muzeului, au intrat prob. cu bicileta în timpul renovării majore de după 2009 și e f multă informație vizuală. --Mihai (discuție) 4 iunie 2017 18:59 (EEST)
Mulțumesc mult! Înseamnă că e vorba de cealaltă ruină de biserică :) Eu o căutam mai la vest, de aia n-o găseam cu street view. Imaginile Google datează din octombrie 2012, scrie în dreapta jos.--Strainu (دسستي‎)  4 iunie 2017 21:52 (EEST)

DivizibilitateModificare

Care este legatura dintre ultima cifră a unui număr intreg pozitiv si divizibilitatea sa cu anumite numere prime mai mici decât el?--82.137.14.173 (discuție) 27 mai 2017 01:13 (EEST)

Nu există o regulă generală; depinde de numărul prim respectiv. De exemplu, în cazul divizibilității cu 5, dacă ultima cifră a unui număr întreg este 0 sau 5 acel număr este divizibil cu 5. Alt exemplu: în cazul divizibilității cu 23 ultima cifră nu are nicio relevanță privind divizibilitatea unui număr întreg cu 23. --Bătrânul (discuție) 27 mai 2017 08:01 (EEST)
Cu orice divizor care se termină în 1, 3, 7 sau 9 este aceeași situație semnalată de colegul de mai sus. --Turbojet 31 mai 2017 11:30 (EEST)

E o întrebare interesantă pentru că deschide o portiță simpatică în studiul numerelor întregi. În loc să vă gândiți la reguli ezoterice descoperite de diverși deșteptozauri, gândiți-vă ce înseamnă ultima cifră a unui număr întreg. Orice număr întreg de forma   poate fi rescris ca  . Dat fiind că nu ne interesează decât ultima cifră, putem simplifica relația anterioară notând cu   primul termen al produsului; putem deci rescrie numărul sub forma  , unde   este ultima cifră a numărului nostru.

Folosind această notație, divizibilitatea în funcție de ultima cifră devine mult mai ușor de analizat. De pildă regula divizibilității cu 2 poate fi verificată ușor:   – așadar  , fiindcă altfel rămâne rest în fracție.

Pe aceeași cale devine lesne de verificat că divizibilitatea cu 3 nu poate depinde exclusiv de ultima cifră:   – dat fiind că niciunul dintre termenii sumei nu se împarte cu certitudine la trei înseamnă că testul de divizibilitate trebuie să se refere la suma însăși, nu la cei doi termeni individuali.

Divizibilitatea cu 5 și cu 10 sunt banal de analizat folosind metoda de deasupra, nu mai insist. Un aspect mai interesant este faptul că se poate demonstra ușor folosind notația de deasupra că nu pot exista divizori mai mari decât 10 pentru care să fie suficientă analiza ultimei cifre – ba mai mult, și că numai (puținii) divizori ai lui 10 pot avea reguli de divizibilitate bazate exclusiv pe analiza ultimei cifre (cu alte cuvinte, 1, 2, 5 și 10) – pentru orice alte numere, testul de divizibilitate trebuie să se bazeze și pe alte cifre. Și, poate la fel de interesant, ultima cifră este întotdeauna parte din testul de divizibilitate al oricărui număr.

Prin metode înrudite se pot extrapola ușor alte câteva reguli de divizibilitate – de pildă regula de divizibilitate cu 4 poate fi extrapolată ușor dacă analizăm ultimele două cifre din numărul inițial. Pentru alte teste simpatice de divizibilitate vezi aici.

O ultimă observație conexă: baza de numerație este cel mai important factor atunci când facem teste de divizibilitate pe baza cifrelor individuale. Dacă facem testul de divizibilitate muncitorește, împărțind pur și simplu numărul de analizat la presupusul său divizor, atunci baza de numerație nu contează (verificăm numai dacă obținem rest nenul). Dacă însă ne uităm la forma numărului, atunci baza de numerație poate fi foarte convenabilă pentru teste de divizibilitate (e.g. baza 12, pentru că 12 are mult mai mulți divizori decât 10), sau foarte inconvenabilă (e.g. baza 2, 3, sau orice alt număr prim). --Gutza DD+ 31 mai 2017 12:42 (EEST)

Forma unui număr este un aspect important de subliniat in demonstratiile despre proprietățile numerelor și identificarea consecințelor acestor proprietăți.--82.137.14.28 (discuție) 4 iunie 2017 17:45 (EEST)
@Gutza: precizați, vă rog, cine sunt „deșteptozaurii”: eu, Turbojet, sau amândoi? --Bătrânul (discuție) 31 mai 2017 14:04 (EEST)
„Deșteptozaurii” sunt cei cu teoria numerelor. Senzația mea a fost că cel care a întrebat a fost un copil care învăța divizibilitatea numerelor (în baza 10, bineînțeles) și care voia o metodă simplificată, care de fapt nu există. Îmi cer scuze dacă era vorba de altceva. --Turbojet 31 mai 2017 14:22 (EEST)
Un caz interesant și pentru elevi este cel legat de divizibilitatea cu 7 care face apel explicit la ultima cifra scazand-o de 2 ori din restul numarului format prin eliminarea ultimei cifre conform sectiunii din articolul enwp Divisibility rule. Este enigmatic cum de nu e analizat cazul numarului 7 in analiza divizibilității numerelor naturale in matematica de gimnaziu.--82.137.15.176 (discuție) 15 iunie 2017 13:45 (EEST)
@Sîmbotin:, Turbojet a interpretat corect – „deșteptozaurii” sunt personalitățile alea intimidante din manuale, pe ale căror teorii mulți tind să le învețe dogmatic pe dinafară. Am încercat să cobor subiectul de la nivelul dogmatic la un nivel intuitiv (atâta cât poate fi de intuitiv). --Gutza DD+ 31 mai 2017 14:33 (EEST)
Foarte interesante explicitarile unor aspecte implicite care de obicei nu sunt explicitate in predare si se pierde ocazia de a analiza dezvoltarea unor rationamente.--82.137.14.28 (discuție) 4 iunie 2017 17:38 (EEST)
Adică Fermat, Euler, Lagrange... la gunoi cu ei?... --Bătrânul (discuție) 31 mai 2017 15:35 (EEST)
Nu. --Gutza DD+ 31 mai 2017 15:50 (EEST)
Am observat ca exista (folosind linkul indicat de Gutza mai sus) articolul en:Divisibility rule in care sunt mentionate abordarile algebrica si pe baza operației modulo a problemelor de divizibiltate.--82.137.14.28 (discuție) 4 iunie 2017 19:43 (EEST)
Ar merge oare un redirect divizibilitate spre articolul divizor?--82.137.14.28 (discuție) 4 iunie 2017 21:11 (EEST)

Un alt aspect legat de forma numerelor si ultima cifra am vazut pe undeva afirmatia despre ultima cifră a pătratelor perfecte care nu poate fi decat 0, 1, 5, 6, 9. Deci se poate deci demonstra proprietatea de a fi pătrat perfect pe baza ultimei cifre sau mai concret se pot identifica numerele care sigur NU sunt pătrate perfecte. Intrebarea este deci care este forma patratelor perfecte avand ultimele cifre mentionate din multimea numerelor posibil sau cvasi-pătrate perfecte?--82.137.14.28 (discuție) 4 iunie 2017 18:14 (EEST)

Referitor la pătrate perfecte si legătura cu divizibilitatea, apare intrebarea in legatura cu diviziblitatea unui număr oarecare cu 9 ca patrat perfect: Este necesar si suficient ca suma cifrelor sa fie divizibila cu 9 in acest caz dupa modelul divizibilitatii cu 3 (inclusiv 6 ca numar par divizibil cu 3)?--82.137.14.28 (discuție) 4 iunie 2017 19:30 (EEST)

Polinoame divizibileModificare

Care e legătura dintre diviziblitatea polinoamelor cu coeficienți intregi prin polinoame de grad inferior tot cu coeficienti intregi si divizibilitatea numerelor intregi?--82.137.14.28 (discuție) 4 iunie 2017 23:39 (EEST)

Divizibilitatea polinoamelor e o generalizare a divizibilității numerelor. Divizibilitatea numerelor e doar un caz particular (și destul de banal) al divizibilității polinoamelor, atunci când P[x] și Q[x] sunt polinoame cu coeficienți întregi mai mici decât un număr b, și se evaluează funcțiile polinoame corespunzătoare în  . Dar polinoamele acoperă o gamă mult mai mare de construcții matematice: practic două polinoame sunt divizibile indiferent de valoarea ce i se poate atribui lui x în funcțiile polinomiale corespunzătoare, indiferent de cât de mari sunt coeficienții și indiferent din ce mulțime de numere fac ei parte (pot fi, de exemplu, și complecși). —Andreidiscuție 6 iunie 2017 11:24 (EEST)

Baze de numeratieModificare

Daca un numar natural oarecare in baza 10 este trecut intr-o baza mai mare, de exemplu 12 sau 16, cum este usurata gasirea divizorilor săi in baza 10? Daca este scris in alta baza decat 10, modifică aceasta transformare numarul divizorilor?--82.137.14.28 (discuție) 4 iunie 2017 23:44 (EEST)

Nu o ușurează, chiar o complică. Transformarea în altă bază ușurează doar găsirea divizorilor egali cu baza și cu puterile întregi ale bazei (și, poate, mai puțin și cu multiplii acestora). —Andreidiscuție 6 iunie 2017 11:14 (EEST)
Numărul divizorilor nu variază cu baza de numerație, doar felul cum sunt ei scriși și ușurința cu care se identifică. —Andreidiscuție 6 iunie 2017 11:25 (EEST)
@82..., vă sugerez să adaptați notația mea din secțiunea despre divizibilitate pentru baza 12 și să refaceți calculele pentru divizibilitatea la trei. Nu în cap, pe hârtie. --Gutza DD+ 6 iunie 2017 11:45 (EEST)
Dacă sugerezi că la ce am zis eu să adăugăm și divizorii bazei, atunci cred că ai dreptate. Dacă nu mă înșel, un număr scris în baza 16 e divizibil cu 8 dacă și numai dacă are ultima cifră 0 sau 8 și cu 4 dacă are ultima cifră 0, 4, 8 sau C. —Andreidiscuție 6 iunie 2017 14:56 (EEST)
Exact; e continuarea conversației din secțiunea #Divizibilitate de mai devreme, unde am croșetat un pic pe marginea subiectului. --Gutza DD+ 7 iunie 2017 07:58 (EEST)

Probleme cu rețeaua sau cu serverul Wikimedia?Modificare

De ce, când accesez paginile Wikipedia, în mod frecvent îmi apare imaginea "This site can't be reached"? Este necesară vreo setare proxy sau firewall? --Nicolae Coman (discuție) 5 iulie 2017 13:35 (EEST)

Monumente din VâlceaModificare

Am două dileme privitoare la poze ale unor monumente istorice din Vâlcea:

  1. La Mănăstirea Hurezi, a fost clasat anul trecut Hambarul arhimandritului Ioan (VL-II-m-A-09894.10). Aș fi zis, judecând după ce am mai găsit pe net, că ar fi vorba de această clădire din curtea exterioară, însă planul de management al mănăstirii îl plasează în incinta principală, care ar trebuie să fie cea interioară, care conține biserica. Aș vrea să aflu care clădire găzduiește hambarul și dacă avem o imagine cu ea.
  2. Foișorul mănăstirii Cornet (Cod:LMI:VL-II-m-A-09947.02) este plasat în colțul de SE al incintei. Tot în partea de SE se află și această clădire, care însă ar fi mai degrabă arhondaricul, având în vedere lipsa altor clădiri de acest tip în incintă (precum și această fotografie, care pare a le prinde pe ambele). Aș vrea să confirm care din submonumente este reprezentat în acea imagine și eventual să găsesc o altă imagine liberă cu celălalt submonument, dar și cu tunelul feroviar, la rândul său monument istoric.

Mulțumesc.--Strainu (دسستي‎)  2 iulie 2017 01:39 (EEST)

Nu are nimeni idee? Strainu (دسستي‎)  26 iulie 2017 13:24 (EEST)
De ce nu-ți descarci cărțile lui Nicolae Stoicescu? --Mihai (discuție) 21 august 2017 15:51 (EEST)
Te referi la Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România. ca punct de pornire în a căuta alte surse? Din ce avem noi trecut la Nicolae Stoicescu nu mai văd altceva relevant.--Strainu (دسستي‎)  22 august 2017 20:52 (EEST)
Da, e la Dacoromanica, care va fi online 5 minute la următoarea lună plină în an bisect... :) Anyway, acolo se găsește un indiciu privitor la Cornet, dar nu direct. răspunsul. ât despre Hurezi, acolo bibliografia e amplă. Dacă ai nevoie de Stoicescu se poate trimite pe email, eu o descărcasem. --Mihai (discuție) 24 august 2017 06:43 (EEST)
L-am găsit pe scribd, mersi de sugestie!--Strainu (دسستي‎)  24 august 2017 23:29 (EEST)

Număr de angajați RATB 1999-2005Modificare

Mă poate ajuta cineva cu numărul de angajați în perioada asta? Am cam epuizat resursele online disponibile liber, dar știu că mai există site-uri care agregă informațiile de la Mfinanțe, dar nu am acces la ele și nici nu prea merită să-mi fac abonament doar pentru asta. Dacă are cineva acces, aș aprecia un pic de ajutor.--Strainu (دسستي‎)  21 august 2017 11:29 (EEST)

DiacriticeModificare

Există vreun program pentru diacritice pentru Chrome OS și pentru Android, care să fie asemănător celui de pe diacritice.ro (care este pentru Microsoft Windows), la care, de exemplu,  ? Nu mă interesează programe cu comenzi de tip:   sau   -Nicolae Coman (discuție) 24 august 2017 06:05 (EEST)

Dispunerea de tastatură cu AltGr + a = ă este standardizată, vezi Wikipedia:Diacritice#Tipuri_de_tastaturi_rom.C3.A2ne.C8.99ti. Pe Chrome OS se numește "tastatură românească" (cealaltă dispunere fiind numită "tastatură românească standard") și din câte îmi dau seama este cea implicită când alegeți limba română. Pe Android nu știu nicio tastatură care să aibă AltGr. Personal folosesc SwiftKey de la Microsoft, care permite scrierea fără ridicarea degetului și are un motor de predicții foarte bun. Folosit numai cu limba română nu dă rateuri aproape niciodată.--Strainu (دسستي‎)  24 august 2017 23:28 (EEST)

Bananele și producerea constipatieiModificare

Sunt cumva bananele constipante? Ce dovezi, pro SAU contra acestei afirmații, există?--82.137.11.26 (discuție) 7 octombrie 2017 14:31 (EEST)

Nu știu dacă există dovezi, eu unul am mâncat zilele trecute multe banane și nu am avut așa ceva. Tgeorgescu (discuție) 7 octombrie 2017 14:46 (EEST)

Acid tartric sau acid citric?Modificare

Sare de lămâie ce este, acid tartric sau acid citric? Mai bine zis, este corectă afirmația: <<Acidul tartric este cunoscut eronat sub denumirea de sare de lămâie, acesta din urmă fiind în realitate acid citric.>>? Nicolae Coman (discuție) 1 noiembrie 2017 09:42 (EET)

Vezi și

--GEO (discuție) 1 noiembrie 2017 15:19 (EET)

MașiniModificare

Aș dori să aflu mai multe despre modelele prezente în aceste imagini. De asemenea, are cineva informații despre cursele Alba Iulia-Budapesta (cine le opera, cât de des, ce perioadă)?--Strainu (دسستي‎)  29 noiembrie 2017 00:44 (EET)

Prima imagine mi se pare că seamănă cu un Ford Model 51 Truck, model de prin 1935. Vezi [1] și File:1935 Ford Model 51 Truck EXB979.jpg. Răzvan Socol mesaj 29 noiembrie 2017 07:01 (EET)
A treia imagine pare a fi un Ikarus 55, model de prin 1960. Vezi [2] sau [3] și commons:Category:Ikarus 55. În această categorie apar mai multe modele, unele cu semnalizatoare mici rotunde (ca File:Ikarus 55.JPG), altele cu semnalizatoare alungite (ca acesta: File:Bundesarchiv Bild 183-G0424-0009-001, Leipzig, Autohof.jpg). Răzvan Socol mesaj 29 noiembrie 2017 07:17 (EET)
În ultima imagine mi s-a părut că văd o „Pobedă” sovietică, dar mărind-o (imaginea) se vede inscripția ВОЛГА pe lateralul capotei și pe capacul roții, deci este probabil o Volgă din prima generație.--Bătrânul (discuție) 29 noiembrie 2017 07:21 (EET)
La Ford Model 51, Commons nu avea nicio imagine în care bara să vină peste grilă și am crezut că e alt model. Aici însă arată la fel, așa că am băgat imaginea în categorie.
Sîmbotin, cred totuși că ultima imagine e o Pobeda? Aparent a și fost categorizată, dar n-am observat eu. Caroiajul de pe laterală ar indica un taxi, nu?
Mulțumesc pentru sugestii, să sperăm că vom identifica și camioneta din Brașov. Eu am dat peste imaginile acestea navigând prin imagini nefolosite din România. Dacă aveți câteva ore de pierdut, recomand, e foarte interesant, mai ales de când cu importurile de la Fortepan și Panoramio.--Strainu (دسستي‎)  29 noiembrie 2017 13:16 (EET)
Cât despre curse, văd că pe autocar scrie "Ibusz", care astăzi este o agenție de turism. Un fel de ONT Carpați? Voi întreba si la hu.wiki.--Strainu (دسستي‎)  29 noiembrie 2017 13:26 (EET)
A cincea imagine este chiar o Volga [4], iar pe capacele roților scrie „ЗиЛ” (ZIL) unde se fabricau aceste Volga. --Turbojet  29 noiembrie 2017 15:04 (EET)
Imaginea pe care ați dat-o e chiar imaginea din infocaseta articolului en:GAZ-M20_Pobeda...--Strainu (دسستي‎)  29 noiembrie 2017 15:10 (EET)
Într-adevăr, am greșit, în imaginea din infocasetă se vede sigla [5], care este una dintre siglele GAZ. Mă mai uit, caut să văd ce a văzut Bătrânul pe aripă. --Turbojet  29 noiembrie 2017 16:02 (EET)
M-am uitat mai atent la imaginea cu rezoluție mare 6.704 × 5.132 pixeli, căreia i-am dat încă o mărire și constat că m-am înșelat în ce privește inscripția de pe capacul de roată: nu este ВОЛГА („Volga”), ci ЗИЛ („ZIL”). În schimb pe capota motor, chiar lângă stâlpul ușii față, e un cuvânt din cinci litere pe care nu îl deslușesc bine. Inițial mi s-a părut că este ВОЛГА, dar acum primele două caractere mi se par a fi K și Y. Ar trebui să se uite cineva mai tânăr, cu ochi mai buni... --Bătrânul (discuție) 29 noiembrie 2017 17:17 (EET)

Tot a Pobeda arată. --Miehs (discuție) 29 noiembrie 2017 17:29 (EET)

Cea mai clară imagine pe care am găsit-o este asta [6]. Pe aripă scrie (greu de citit, literele sunt „artistice”) chiar „Победа” (Pobeda). Iar pe roți scrie „ГАЗ” (GAZ), aici și eu m-am înșelat. Deci, pare a fi o GAZ-M20 Pobeda. Pe o Pobeda mi-am luat permisul de conducere, dar arăta mult mai nașpa. Dar ambreiajul era ultra moale, exact cum era bun pentru începători. :) --Turbojet  29 noiembrie 2017 17:34 (EET)
@Miehs: Mă bucur că dv. ați putut vedea pagina aia, că eu n-am putut. Adblock Plus m-a anunțat că a blocat 141 de reclame de pe pagina respectivă. --Turbojet  29 noiembrie 2017 17:41 (EET)

Traducere pentru m-tupleModificare

Aș vrea să traduc un articol din teoria numerelor, dar nu sunt sigur de traducerea termenilor "qadruple" și "quintuple", mai exact nu mi-e clar cât de răspândită e folosirea termenilor cvadruplu și cvintuplu în sensul de "grup format din 4/5 elemente". Dexonline nu prea mă ajută, doar MDN menționează cvadruplet ca sinonim al lui cvadruplu, și având ca definiție "mulțime ordonată având 4 elemente". În schimb octuplu e definit și în dex ca "mulțime, grup format din opt unități". Există alți termeni pentru ce vreau eu să exprim?--Strainu (دسستي‎)  18 decembrie 2017 00:33 (EET)

În DEXonline, în afară de sextuplu, septuplu, centuplu nu am găsit altă formă similară. Nu știu dacă vă ajută cu ceva, dar am găsit că în germană quintuple (MATH.) se traduce și: „der Fünfervektor Pl.: die Fünfervektoren”. Și am mai găsit această referire: Avînd definită noțiunea de cuplu, definim noțiunea de triplet: (a, b, c) : ((a, b), c) și, prin recurență, n-uplu, n  3 --Miehs (discuție) 18 decembrie 2017 08:36 (EET)

Am tradus n-uplu diofantic Strainu (دسستي‎)  24 decembrie 2017 12:14 (EET)

@Strainu: Presupun că Diofant este cel de la care se trag denumirile „n-uplu diofantic” și „n-uplu diofantin rațional”. Cum nu mă pricep la matematici, sunt curios care este deosebirea între „diofantic” și „diofantin”. Probabil că „diofantin” se trage din engleză, unde apare și „Diophantine equation”. Într-o lucrare în engleză scrisă de un român, (A Method of Determination of an Acquisition Program in Order to Maximize the Total Utility Using Linear Programming in Integer Numbers) apare exprimarea „the diofantic equations (equations in integers numbers)“. În română am găsit ECUAȚIA DIOFANTICĂ. Sunt valabile ambele forme sau se acceptă numai una în limba română? --Miehs (discuție) 24 decembrie 2017 19:44 (EET)

P.S. În Ghid explicativ: prefixele și sufixele limbii române am găsit că sufixele “ic” și “in” se folosesc astfel:

  • -ic < caracterizare definitorie, generală pentru un domeniu, sau manieră generală de comportament >; grupare tematică exemplificativă: acustic, arctic / antarctic, antic, astronomic, chimic, climatic ~ climateric, cosmic, ecologic, economic, electric, electronic, freatic, geologic, informatic, logistic (specialitatea care se ocupă de optimizarea transportării, depozitării, manipulării mărfurilor), matematic, mecanic, oceanic, pneumatic, prolific / steril, seismic, spastic, nordic / sudic, estic / vestic, telefonic, terapeutic, transatlantic.
  • -in < caracterizare definitorie pentru un domeniu > aldin, bovin, cabalin, caprin, canin, creștin, felin, feminin / masculin, marin, salin, sarin

ceea ce nu m-a lămurit deloc.--Miehs (discuție) 24 decembrie 2017 20:31 (EET)

Din câte știu eu diofantic e forma încetățenită în lucrările din limba română. Vezi și diofantic” la DEX online.--Strainu (دسستي‎)  24 decembrie 2017 20:47 (EET)

Despre casa regalăModificare

Am primit un e-mail cu următorul conținut:

Fostul Rege Mihai I, născut la data 25 octombrie 1921, A DOMNIT, în mod CONSTITUȚIONAL, doar în perioada iunie 1927 - iunie 1930. În anul 1940, fostul Rege NU a depus JURĂMÂNTUL prevăzut în articolul 82 din Constituția României adoptată în anul 1923, deci NU s-a suit PE TRON în conformitate cu prevederile constituționale. Așadar, MIHAI de Hohenzollern-Sigmaringen NU A FOST REGE în perioada 06.09.1940-30.12.1947 (după împlinirea vârstei de 18 ani). La data de 30 decembrie 1947, fostul Rege Mihai a semnat un ACT DE ABDICARE dintr-o funcție pe care nici NU o avea. Fostul Rege Mihai I s-a căsătorit în iunie 1948, ceea ce înseamnă că SOȚIA SA, principesa Ana, NU A FOST REGINĂ, iar FIICELE LOR NU AU FOST și NU SUNT PRINCIPESE!!! Casă Regală NU EXISTĂ în România și, în mod constituțional, NU POATE FI ÎNFIINȚATĂ prin lege sau OUG.

Poate fi veridică această afirmație? --Miehs (discuție) 24 decembrie 2017 10:24 (EET)

Nu știu ce a fost în 1940,dar propunerea curenta, așa cum apare la https://www.cotidianul.ro/proiectul-de-lege-privind-casa-regala-a-romaniei/ o face un fel de ONG mai bine finanțat. Dacă e o aberație să ai o instituție "regală" într-o republică sau nu bănuiesc că vor trebui să decidă instanțele. Strainu (دسستي‎)  24 decembrie 2017 12:22 (EET)
Mihai I si familia regala sunt un fel de familia de bulibașă a Regelui Cioabă. Numai ca pe cel din urma nu=l pupa-n dos toti romanii, ci doar tiganii. La Mihai e intrecere cine pupa mai bine. Schimba si numele Parcului Herastrau si nume de bulevard dupa numele bulibașei germanice. Asybaris aport 24 decembrie 2017 19:57 (EET)

Ce fel de TatraModificare

Știe cineva ce model de Tatra cehoslovac ce află în poză? Seamănă puțin cu 148 dar masca radiatorului e pătrățoasă la acela.--DieselEngineRO (discuție) 25 decembrie 2017 13:18 (EET)

Este posibil, dar cele din prima poză au masca în formă de semi-elipsă dacă pot spune așa, iar cele din a doua cu dreptunghi cu toate colțurile rotunjite. Mă gândesc că poate fi un design mai vechi pentru același model și de aceea nu-l găsesc.--DieselEngineRO (discuție) 25 decembrie 2017 13:51 (EET)
Încercați la mărcile rusești Gaz (mai ales) și Zil. --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 decembrie 2017 14:01 (EET)
Sigur este Tatra (mai ales după parbriz și aripile din față), dar am căutat până la Roman SR (inclusiv ZIL și Gaz) să văd și alte variante. Este un 148 (probabil) mult mai vechi.--DieselEngineRO (discuție) 25 decembrie 2017 14:47 (EET)
Tatra 138? Erau două imagini și în categorie de 148, dar fără explicații, așa că am luat categoriile la rând.--Strainu (دسستي‎)  26 decembrie 2017 03:15 (EET)
Da, 138 pare să fie. M-am înșelat... Mulțumesc!--DieselEngineRO (discuție) 26 decembrie 2017 08:32 (EET)