Listă de personalități din Cernăuți

Această pagină conține o listă alfabetică de persoane născute în Cernăuți și o listă alfabetică de persoane al căror nume este legat de marele oraș.

Personalități născute în Cernăuți: A - E • F - L • M - P • R - Z

Persoane ale căror nume este legat de Cernăuți: A - F • G - K • L - R • S - Z

Vezi și • Legături externe • Note

Personalități născute în Cernăuți modificare

Carol Miculi (1821–1892), pianist și compozitor român, având și origini poloneze, ucrainene și armene;
Jan Mikulicz-Radecki (1850–1905), chirurg polonez cu rădăcini germane;
Valentin Bartholomaeus Ritter von Mikulicz-Radecki (1855–1910), militar austriac de origine polonă, feldmareșal-locotenent;
Modest Morariu (1929–1988), scriitor și traducător român;
Hermann Poras (1835–1899), medic și politician evreu;
Anton Pawlowski (1830–1901), ofițer, comandant al ordinului regal al coroanei românești; Maestru onorific al corpului militar de elevi Alemannia etc;
Emil Pavelescu (1944 – 2015), pictor român;
Michail Prodan (1912–2002), silvicultor german, de origine român din Cernăuți, fondatorul biometriei silvice în spațiul vorbitor de germană, profesor la Freiburg.

R - Z modificare

Zamfir Ralli-Arbore (1848 - 1933), scriitor, jurnalist român;
Gregor von Rezzori (născut d'Arezzo; 1914–1998), scriitor de limbă germană de origine siciliano-austriacă;
Walther Rode (1876–1934), scriitor, avocat;
Ludovic Rodewald-Rudescu (1908–1922), biolog român de etnie germană;
Ludwig Rottenberg (1864–1932), dirijor și compozitor evreu-german;
Maximilien Rubel (1905–1996), sociolog și istoric al marxismului evreu-francez, apropiat de anarhism, veteran al războiului civil din Spania;
Mircea Șerbănescu (1919–2012), scriitor, publicist;
Sidy Thal (1912–1983), actriță și cântăreață evreică în limba idiș din România și Ucraina;
Constantin Tomaszczuk (1840–1889), jurist, om politic român, inițiatorul și primul rector al Universității din Cernăuți cu limba de predare germană;
Stefanie von Turetzki (1868–1929), fondatoare a primului liceu de fete din Austro-Ungaria, la Cernăuți;
Tudor Țopa (1928–2008), scriitor și traducător român;
Viorica Ursuleac (1894–1985), cântăreață de operă din Austria și Germania, de origine română;
Roman Vlad (1919–2013), compozitor, pianist român, emigrat în Italia;
Isidor Vorobchievici (1836–1903), compozitor, muzicolog, preot;
James Immanuel Weissglas (1920–1979), traducător, poet evreu-român de limbă germană, ziarist;
Rosa Welt-Straus (1856–1938), medic, activistă feministă evreică;
Tzvi Yavetz (1925–2013), istoric evreu, emigrat în Israel;
Friedrich Zelnik, (1885–1950), regizor și producător evreu-german de filme mute.

Persoane ale căror nume este legat de Cernăuți modificare

A - F modificare

Aharon Appelfeld (n. 1932), scriitor de limbă ebraică;
Avigdor Arikha (n. 1929), pictor, desenator evreu-israelian-francez;
Hermann Bahr (1863-1934) - scriitor austriac; a studiat o perioadă la Universitatea din Cernăuți;
Edward Bibring (1895–1959), medic și psihanalist austriac, colaborator al lui Freud;
Grigore Vasiliu Birlic (1905–1970), actor român; a studiat dreptul și artele dramatice la Cernăuți, unde a și debutat la Teatrul Național din localitate;
Nathan Birnbaum (1864–1937), scriitor, filozof evreu; a patronat în anul 1908, la Cernăuți, conferința pentru promovarea limbii idiș;
Antonin Borovec (1870–1925), diplomat cehoslovac în Cernăuți, fondator al Conceptului social-inovativ pentru văduve și orfani;
Josef Burg, (1912–2009), poet evreu, locuitor al Cernăuțiului;

Mihai Eminescu (1850–1889), poetul național al României, a învățat la școala elementară, precum și la liceul german din Cernăuți;
Osip Iuri Adalbertovici Fedkovici (1834–1888), scriitor ucrainean; a activat și la Cernăuți, unde Universitatea îi poartă numele;
Robert Flinker (1906–1945), scriitor român de limbă germană și medic; a trăit la Cernăuți;
Iancu Flondor (cavaler de Flondor) (1865–1924), om politic român, conducătorul mișcării naționale a românilor din Bucovina; a studiat la liceul german din Cernăuți, a activat în acest oraș ca parlamentar în Dieta Bucovinei și, în 1918, a prezidat Consiliul Național Român al Bucovinei;
Tudor de Flondor (1862–1908), compozitor român;
Jacob Frank (1726–1791), predicator mesianic evreu din Galiția; a trăit în tinerețe la Cernăuți;
Ivan Franko (1856–1916), scriitor ucrainean; a studiat un semestru la Universitatea din Cernăuți;
Karl Emil Franzos (1848–1904), scriitor și publicist austriac, evreu crescut în Cernăuți;

G - K modificare

Gala Galaction (1879–1961), scriitor și preot ortodox român; a terminat doctoratul în teologie la Universitatea din Cernăuți, în 1909;
Vasile Găină (1868–1909), teolog, publicist român, profesor la Cernăuți;
Avram Goldfaden (1840–1908), dramaturg, actor, regizor, compozitor și producător de teatru în limba idiș, evreu din Ucraina, și-a desfășurat o parte din activitatea artistică la Cernăuți și în Regatul României;
Zygmunt Gorgolewski (1845–1903), arhitect polonez, a proiectat edificiul Băncii din Cernăuți;
Gheorghe Grigorovici (1871–1950), lider social democrat și om politic român;
Eugenie Hacman (1793–1873), prelat creștin ortodox român; a inițiat întemeierea mitropoliei Cernăuțiului și Bucovinei (1873);
Josef Hlávka (1831–1908), arhitect ceh, a proiectat complexul mitropoliei din Cernăuți, azi sediu al Universității, și biserica catolică armeană din oraș;
Eudoxiu Hurmuzachi (1812–1874), jurist, istoric; a activat și a murit la Cernăuți;
Nazari Iaremciuk (n. 1951–1995), cântăreț ucrainean; a trăit în marele oraș;
Viorel Iliescu (n. 1940), actor;
Volodymyr Ivasiuk (1949–1979), compozitor ucrainean de muzică ușoară, născut în regiunea Cernăuți;
Joseph Kalmer (1898–1959), scriitor și ziarist austriac; a învățat la liceul din Cernăuți;
Friedrich Kleinwächter (1877–1959), economist, a studiat la Cernăuți;
Ruth Klieger Aliav (1914–1979), activistă în domeniul umanitar, româno-israeliană, de origine evreică din Ucraina;
Olga Kobyleanska (1863–1942), scriitoare ucraineană; a trăit la Cernăuți;
Anton Kochanowski von Stawczan, baron de Stawczan (1817–1906), politician și moșier polonez, fost primar al Cernăuțiului.

L - R modificare

George Löwendal (1897–1964), pictor, poet, scenograf, actor, maestru de balet;
Eusebie Mandicevschi (1857 - 1929), compozitor, muzicolog român.
Dan Pagis (1930–1986), poet evreu, emigrat în Israel;
Traian Popovici (1892–1946), avocat român, decorat de Statul Israel cu titlul și medalia „Drept între popoare”;
Leibu Levin (1914–1988), declamator în limbile română, idiș și ebraică, poet și compozitor;
Alfred Margul-Sperber (1898–1967), poet evreu-român de limbă germană și traducător;
Anastasia Markovici (n. 1979), pictoriță ucraineană care locuiește în Cernăuți.
Andreas Mikulicz (1804–1881), arhitect austriac cu origini polone din Galiția, a proiectat clădirea primăriei orașului Cernăuți, unde s-a stabilit;
Ion Nistor (1876–1962), istoric și om politic român, unul din conducătorii luptei românilor din Bucovina pentru autodeterminare și unire la România; a fost profesor la Universitatea din Cernăuți și ministru, a dat profil românesc acestei universități.
Aurel Onciul (1864–1921), (cavaler de Onciul), om politic român, liderul partidului democrat al românilor din Bucovina, inițiator al „Tovărășiei țărănești” cu rutenii;
Florin Piersic (n. 1936) este un actor român de teatru și film; și-a petrecut o parte din copilărie la Cernăuți;
Dumitru Plesca (1904–1939), luptător pentru unificarea Basarabiei cu România, a efectuat stagiul militar la Cernăuți;
Israel Polak (1909–1993), industriaș chilian - israelian, originar din Maramureș, a învățat la o școală textilă din Cernăuți, unde a înființat, ulterior, o înteprindere textilă;.
Ciprian Porumbescu (1853–1883), compozitor român, a făcut studii muzicale la Cernăuți, unde a compus unele din creațiile sale muzicale, inclusiv muzica la Imnul Albaniei (sau în versiunea inițială românească „Pe-al nostru steag e scris Unire”);
Sextil Pușcariu (1877–1948), lingvist și filolog român, născut la Brașov, profesor extraordinar începând cu anul 1906, a fost titularul catedrei de limbă și literatură română timp de zece ani (începând cu anul 1908) și decanul Facultății de Filozofie de la Universitatea din Cernăuți în 1918;