Sistemul internațional de unități

(Redirecționat de la Sistem internațional)

Sistemul internațional de unități sau Sistemul Internațional, pe scurt (SI), este un sistem de unități de măsură, aplicabil în toate domeniile fizicii și tehnicii și este forma modernă a sistemului metric (MKS). Abrevierea în toate limbile este SI (potrivit prescurtării franceze: Système international d'unités), indiferent de cum se numește sistemul într-o anumită limbă[1].

Coperta broșurii Sistemul internațional de unități

Sistemul internațional conține șapte unități fundamentale: metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul și candela. Aceste unități sunt neredundante din punct de vedere al domeniilor mărimilor fizice măsurate. Din cele șapte unități de măsură fundamentale se pot deriva un număr nelimitat de unități derivate, care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice cunoscute. Unitățile SI derivate sunt coerente, adică la derivarea lor nu trebuie folosit niciun factor de scară. Unitățile SI pot fi folosite și împreună cu unități ale altor sisteme, însă se pierde principalul avantaj, coerența.

Sistemul internațional este sistemul de unități de măsură legal în România[2]. În cazuri justificate este admisă folosirea în paralel și a altor unități de măsură[3][4], adoptate prin lege[5] .

 
Coperta lucrării An Essay Towards A Real Character and a Philosophical Language

În 1668 savantul englez John Wilkins, membru al Societății Regale în lucrarea sa An Essay Towards A Real Character and a Philosophical Language definește o lungime, un volum și o masă „universală”. Lungimea era definită drept 38 de țoli de Prusia (cca. 993,7 mm), corespunzând lungimii unui pendul cu semiperioada micilor oscilații de o secundă. Volumul era definit prin latura unui cub de lungime dată, iar masa era cea a apei de ploaie care umplea acest volum.[6] În 1675 savantul italian Tito Livio Burattini redenumește măsura universală a lui John Wilkins metru, iar ca definiție renunță la țolul de Prusia, păstrând definiția pe baza pendulului. Lungimea astfel definită este de 993,9 mm.[7] Această valoare depinde însă de accelerația gravitațională, care prezintă mici diferențe într-un loc sau altul.

 
Prototipul nr. 27 al metrului, aflat la NIST (SUA).
 
Prototipul kilogramului (imagine virtuală generată pe calculator).

Adunarea Constituantă Franceză, la propunerea lui Talleyrand se pronunță în 1790 pentru crearea unui sistem de unități de măsură stabil, uniform și simplu, iar ca unitate de bază este ales metrul lui Burattini. La obiecția că lungimea pendulului cu semiperioada de o secundă nu este aceeași peste tot, în 1793 metrul este definit provizoriu ca fiind exact a 10 000 000-a parte dintr-un sfert de meridian terestru. Cu această unitate se definesc unitățile de volum și masă, punându-se bazele sistemului metric zecimal. În același an Adunarea Națională a Franței hotărăște crearea unor etaloane pentru metru și grave, denumirea originală pentru kilogram.[8] La 18 Germinal al anului III (7 aprilie 1795) Adunarea Națională a Franței adoptă definitiv această definiție prin decret.[9] Termenii „gravet” (corect „milligrave”) și „grave” sunt înlocuiți cu termenii gram, respectiv kilogram. La 4 Messidor al anului VII (22 iunie 1799) etaloanele din platină ale metrului și kilogramului sunt depuse la Arhivele Naționale ale Franței, fapt considerat ca act fondator al sistemului metric.[10] Sistemul metric este adoptat în Franța la 10 decembrie 1799 (o lună după lovitura de stat a lui Napoleon).

În 1812, în timpul Restaurației, sistemul metric este retras, fiind abolit complet. În 1816 Țările de Jos introduc sistemul metric, care în Franța va fi reintrodus abia după Revoluția din 3 octombrie 1830.[11]

Începând din 1832 Gauss aplică sistemul metric în fizică. El determină câmpul magnetic terestru utilizând ca unități de măsură milimetrul, gramul și secunda, sistem de unități cunoscut ca Sistemul lui Gauss.[10] Și alți fizicieni sunt preocupați de sistemele de unități. În jurul anilor 1860 Maxwell și Thomson se ocupă în cadrul Asociației Britanice pentru Progresul Științei (engleză British Association for the Advancement of Science – BAAS), fondată în 1831 de punerea la punct a unui sistem de unități de bază și derivate. Efortul lor va duce la apariția în 1874 a Sistemului CGS, ale cărui unități de măsură sunt centimetrul, gramul și secunda.[10]

La 20 mai 1875, cu ocazia ultimei Conferințe Diplomatice a Metrului, semnată la Paris de 17 state, ia naștere Convenția Metrului, care înființează Biroul Internațional de Măsuri și Greutăți (Bureau International des Poids et Mesures - BIPM), Comitetul Internațional de Măsuri și Greutăți (CIPM) și Conferința Generală de Măsuri și Greutăți (CGPM).[12] România aderă la Convenția Metrului în 1883.[13]

În 1889 prima CGPM adoptă prototipuri noi pentru metru și kilogram.[14] Numele sistemului de unități este Sistemul MKS după unitățile sale de bază: metru, kilogram și secundă.

În anii 1880 BAAS și Congresul Internațional de Electricitate, precursor al Comisiei Electrotehnice Internaționale (CEI –IEC)[15], convin asupra unui sistem practic de unități, care conține și unitățile ohm, volt și amper.[10] Fizicianul Giorgi arată în 1901 că este posibilă combinarea unităților electrice cu cele ale sistemului MKS adăugând o singură unitate electrică. Discuțiile propunerii de către Uniunea Internațională de Fizică Pură și Aplicată (IUPAP) și CEI conduc la adoptarea în 1946 de către CIPM a Sistemului MKSA, având la bază metrul, kilogramul, secunda și amperul.[10] La toate aceste discuții participă și Comitetul Electrotehnic Român, din partea României. Propunerea unor fizicieni de adoptare a sistemului gaussian in locul sistemului MKSA este respinsă definitiv de Comisia Electrotehnică Internațională în 1932.[16]

Cea de a 9-a CGPM cere BIPM în 1948 efectuarea unui studiu privind unitățile de măsură necesare în practică.[17] În 1954 CGPM adoptă definitiv unitățile de bază suplimentare amper, kelvin și candelă.[18]

În 1960 CGPM adoptă numele actual de „Sistemul internațional de unități” și abrevierea „SI”.[19]

În 1971 CGPM adoptă ultima unitate fundamentală de măsură, molul.[20]

În 1995 radianul și steradianul sunt reclasificate din unități suplimentare în unități derivate.

Redefinirea din 2019

modificare

După ce metrul a fost redefinit în 1960, kilogramul a rămas singura unitate fundamentală SI bazată direct pe un artefact, prototipul internațional al kilogramului (IPK).[21] În timpul celor de-a doua și a treia verificării periodice a prototipurilor naționale de kilogram, s-a observat o divergență semnificativă între masa IPK și toate copiile sale oficiale stocate în întreaga lume: astfel, masa copiilor a crescut semnificativ în raport cu masa IPK. Pe parcursul verificării extraordinare din 2014, continuarea divergenței nu a fost confirmată. Cu toate acestea, instabilitatea reziduală și ireductibilă a IPK-ului fizic a subminat fiabilitatea întregului sistem metric de la scară mică (atomică) până la scară mare (astrofizică).

S-a propus ca:

În 2015, CODATA task group on fundamental constants a anunțat termenele speciale de trimiterea datelor pentru realizarea definițiilor finale ale noilor unități de măsură.[22] Aceste definiții au fost adoptate la a 26a Conferință Generală de Măsuri și Greutăți (CGMP) la 16 noiembrie 2018 și au intrat în vigoare la 20 mai 2019.[23]

Utilizare în lume

modificare
 
Harta statelor lumii după anul adoptării sistemului metric:
verde = primele, roșu = recente, negru = neadoptat, gri = nu sunt date disponibile

Actual, sistemul internațional este cel mai utilizat sistem de unități de măsură pe plan mondial. Sistemul este folosit in majoritatea țărilor lumii, la ora actuală doar Marea Britanie și încă trei țări n-au trecut încă oficial la SI: Statele Unite ale Americii, Liberia și Myanmar. Totuși, în SUA SI este larg folosit în mediile științifice.[24]

Cu toate astea, majoritea unităților de măsură non-metrice sunt definite pe baza unităților SI. De exemplu, Institutul Național de Standarde și Tehnologii al SUA (NIST) publică tabele cu definiții ale unităților de măsură americane în funcție de cele metrice.[25]

Unități SI fundamentale

modificare

SI are șapte unități fundamentale independente, din care se obțin prin analiză dimensională toate celelalte unități, adică unitățile SI derivate. Unitățile fundamentale sunt considerate independente în măsura în care permit măsurarea mărimilor fizice independente. Unitățile fundamentale sunt dimensionale prin definiție, spre deosebire de cele derivate care pot fi adimensionale.

Pentru definirea unităților fundamentale ale SI se folosesc fenomene fizice reproductibile.

Unitățile SI fundamentale[26][27]
Mărime Simbol Denumire Simbol unitate Definiție, Observații
lungime l metru m Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid în timp de 1/299 792 458 dintr-o secundă.[28][29]
masă m kilogram kg Kilogramul este masa prototipului internațional al kilogramului confecționat dintr-un aliaj de platină și iridiu (90 %  - 10 %), cu o precizie de 0,0001 și care se păstrează la Biroul Internațional de Măsuri si Greutăți (BIPM) de la Sèvres - Franța.[30][29]

Din 2019: Kilogramul este definit prin fixarea valorii constantei lui Planck h la valoarea exactă de 6.62607015×10−34 J⋅s (J = kg⋅m2⋅s−2), date fiind definițiile metrului și a secundei.[31] Formula devine astfel kg = h/6.62607015×10−34⋅m2⋅s−1.

timp t secundă s Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiației care corespunde tranziției între două niveluri de energie hiperfine ale stării fundamentale a atomului de cesiu 133 la temperatura de 0 K.[32][29]
curent electric I amper A Amperul este intensitatea unui curent electric constant care, menținut în două conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinită și cu secțiunea circulară neglijabilă, așezate în vid, la o distanță de 1 metru unul de altul, ar produce între aceste conductoare o forță de 2×10−7 dintr-un newton pe o lungime de 1 metru.[33][34]

Din 2019: Un curent de 1/1.602176634×10−19 sarcini elementare e pe secundă.

temperatură termodinamică T kelvin K Kelvinul, unitate de temperatură termodinamică, este fracțiunea 1/273,16 din temperatura termodinamică a punctului triplu al apei.[35][34]

Din 2019: Kelvinul este definit prin fixarea valorii numerice a constantei lui Boltzmann k la 1.380649×10−23 J⋅K−1, (J = kg⋅m2⋅s−2), date fiind definițiile kilogramului, metrului și a secundei.

cantitate de substanță n mol mol Molul este cantitatea de substanță a unui sistem care conține atâtea entități elementare câți atomi există în 0,012 kilograme de carbon C-12 (12C). De câte ori se întrebuințează molul, entitățile elementare trebuie specificate, ele putând fi atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupuri specificate de asemenea particule.[36][37]
Un mol conține numărul lui Avogadro de entități elementare.

Din 2019: O cantitate de substanță egală cu exact 6.02214076×1023 entități elementare. Acesta este valoarea numerică fixată pentru constanta lui Avogadro NA, atunci când este exprimată în unitatea mol−1 și este denumită numărul lui Avogadro.

intensitate luminoasă Iv candelă cd Candela este intensitatea luminoasă, într-o direcție dată, a unei surse care emite o radiație monocromatică cu frecvența de 540×1012 hertzi și a cărei intensitate energetică, în această direcție este de 1/683 dintr-un watt pe steradian.[38][37]
Formularea „curent electric” din broșura SI[34][39] trebuie înțeleasă ca „o mărime fizică cu ajutorul căreia se pot măsura fenomenele din domeniul curentului electric”. Actual denumirea mărimii a cărei unitate de măsură este amperul (A), este intensitatea curentului electric,[40] lucru precizat chiar și în definiția din broșura SI din 1989 ediția a III-a în română traducere a versiunii a V-a brosurii BIPM internaționale în franceză..[34]
Observație

Unele unități fundamentale fac referire în definirea lor la alte unități fundamentale, de exemplu definiția metrului utilizează unitatea secundă. La rândul ei, definiția secundei utilizează unitatea kelvin. Definiția amperului utilizează unitatea metru și, indirect prin forță, unitatea kilogram. Similar, unitatea de intensitate luminoasă, candela, este definită prin fluxul radiant, exprimat ca watt pe steradian, unitatea watt fiind ea însăși o unitate derivată. Prin urmare, unitățile fundamentale nu sunt independente stricto sensu dar sunt independente algebric sau din punct de vedere al analizei dimensionale, însă ele, așa cum sunt, permit măsurarea mărimilor fizice.

Simbolurile unităților nu sunt urmate de punct; aceste simboluri rămân neschimbate la plural.

Unități SI derivate

modificare

Unități SI derivate din cele fundamentale

modificare

Unitățile derivate sunt date de expresii algebrice formate, prin înmulțirea și împărțirea unităților fundamentale. Numărul acestor unități folosite în știință este nelimitat. În tabelul următor se prezintă câteva exemple de astfel de unități.

Exemple de unități SI derivate exprimate în funcție de unități fundamentale[27][41]
Mărime Simbol Denumire Simbol dimensional
arie A metru pătrat m2
volum V metru cub m3
viteză v metru pe secundă m s−1
accelerație a metru pe secundă la pătrat m s−2
număr de undă σ ,   metru la puterea minus unu m−1
masă volumică (densitate) ρ kilogram pe metru cub kg m−3
masă superficială ρA kilogram pe metru pătrat kg m−2
volum masic v metru cub pe kilogram m3 kg−1
densitate de curent | densitatea curentului electric j amper pe metru pătrat A m−2
câmp magnetic H amper pe metru A m−1
concentrație a cantității de substanță(a) c mol pe metru cub mol m−3
concentrație masică ρ kilogram pe metru cub kg m−3
luminanță Lv candelă pe metru pătrat cd m−2
indice de refracție(b) n unu 1
permeabilitate relativă (b) μr unu 1
Formulări neprezente în traducerea din 1989 în limba română a broșurii SI versiunea a 5-a. Aceste unități SI au fost introduse la a 21-a CGPM din 1999.
(a) În domeniul biochimiei această mărime este numită concentrație de substanță.
(b) Aceste mărimi sunt cantități adimensionale sau cantități cu dimensiunea 1. Simbolul dimensional „1” pentru unitate (numărul „unu”) nu se scrie la valorile cantităților adimensionale.

Unități SI derivate cu denumiri speciale

modificare

Unele unități derivate au căpătat o denumire specială și un anumit simbol.

Unități SI derivate cu denumiri speciale[42][43]
Mărime Denumire(a) Simbol Expresia în alte unități SI Expresia în unități SI fundamentale
unghi plan radian(b) rad 1(b) m m−1
unghi solid steradian(b) sr(c) 1(b) m2 m−2
frecvență hertz(d) Hz   s−1
forță newton N   m kg s−2
presiune, tensiune mecanică pascal Pa N m−2 kg m−1 s−2
energie, lucru mecanic, cantitate de căldură joule J N m kg m2 s−2
putere, flux energetic watt W J s−1 kg m2 s−3
sarcină electrică, cantitate de electricitate coulomb C   A s
diferență de potențial electric (tensiune) tensiune electromotoare volt V J C−1 kg m2 A−1 s−3
capacitate electrică farad F C V−1 A2 s4 kg−1 m−2
rezistență electrică ohm Ω V A−1 kg m2 A−2 s−3
conductanță electrică siemens S A V−1 A2 s3 kg−1 m−2
flux de inducție magnetică weber Wb V s kg m2 A−1 s−2
inducție magnetică tesla T V s m−2 kg A−1 s−2
inductanță henry H V s A−1 kg m2 s−2 A−2
temperatură Celsius grad Celsius(e) °C   K
flux luminos lumen lm   cd sr
iluminare lux lx m−2 lm
activitate (a unui radionuclid) (f) becquerel(d) Bq   s−1
doză absorbită, energie masică comunicată masică, kerma gray Gy J kg−1 m2 s−2
echivalent al dozei absorbite (ambiantă, direcțională, individuală) sievert(g) Sv J kg−1 m2 s−2
activitate catalitică katal kat   mol s−1
Formulare neprezentă în traducerea din 1989 în limba română a broșurii SI versiunea 5-a. Această unitate SI a fost introdusă la a 21-a CGPM din 1999.[44]
Unități SI derivate cu denumiri speciale admise pentru protecția sănătății umane.
(a) Prefixele pot fi folosite pentru oricare nume sau simbol, dar uneori unitatea rezultantă nu e coerentă.
(b) Radianul și steradianul sunt numele speciale pentru numărul „unu”, care pot fi utilizate pentru a specifica mărimea respectivă. În practică simbolurile rad și sr se folosesc pe măsura necesităților, iar simbolul „unu” nu este scris în cazul mărimilor adimensionale.
(c) În fotometrie, se menține simbolul steradianului, sr, în expresia unităților.
(d) Unitatea hertz se folosește doar pentru fenomenele periodice, iar unitatea becquerel doar pentru procesele aleatoare legate de activitatea unui radionuclid.
(e) Gradul Celsius este numele special al kelvinului folosit pentru exprimarea gradelor Celsius. Unitatea "grad Celsius" și unitatea „kelvin” sunt egale ca mărime, astfel că valoarea numerică a unei diferențe de temperatură sau a unui interval de temperaturi este aceeași la exprimarea în grade Celsius sau în kelvini.
(f) Activitatea unui radionuclid este uneori numită incorect radioactivitate.
(g) V. Recomandarea 2 (CI-2002) a CIPM (p. 79) privind utilizarea sievert (PV, 2002, 70, 102).

Unități SI coerente

modificare

Unitățile derivate se definesc prin produsul puterilor unităților fundamentale. Dacă acest produs nu conține alt factor numeric decât 1, ele se numesc unități derivate coerente. De exemplu, unitatea de viteză metru pe secundă este coerentă, în timp ce unitățile kilometru pe secundă, centimetru pe secundă sau milimetru pe secundă, deși fac parte din SI, nu sunt unități coerente.

Exemple de unități SI coerente[45][46]
Mărime Denumire Simbol Expresia în unități SI fundamentale
viscozitate dinamică pascal-secundă Pa s m−1 kg s−1
momentul unei forțe newton-metru N m m2 kg s−2
tensiune superficială newton pe metru N m−1 kg s−2
viteză unghiulară radian pe secundă rad s−1 m m−1 s−1 = s−1
accelerație unghiulară radian pe secundă la pătrat rad s−2 m2 kg s−2
Flux termic superficial
iluminare energetică
watt pe metru pătrat W m−2 kg s−3
capacitate termică, entropie joule pe kelvin J K−1 kg m2 s−2 K−1
capacitate termică masică, entropie masică joule pe kilogram-kelvin J kg−1 K−1 m2 s−2 K−1 = m² s−2 K−1
energie masică joule pe kilogram J kg−1 m2 s−2
energie volumică joule pe metru cub J m−3 m−1 kg s−2
câmp electric volt pe metru V m−1 m kg s−3 A−1
sarcină (electrică) volumică coulomb pe metru cub C m−3 m−3 s A
sarcină (electrică) superficială coulomb pe metru pătrat C m−2 m−2 s A
inducție electrică
deplasare electrică
coulomb pe metru pătrat C m−2 m−2 s A
permitivitate farad pe metru F m−1 m−3 kg−1 s4 A2
permeabilitate henry pe metru H m−1 m kg s−2 A−2
energie molară joule pe mol J mol−1 m2 kg s−2 mol−1
entropie molară
capacitate termică molară
joule pe mol-kelvin J mol−1 K−1 m2 kg s−2 K−1 mol−1
expunere (radiații X și γ) coulomb pe kilogram C kg−1 kg−1 s A
debitul dozei absorbite gray pe secundă Gy s−1 m2 s−3
intensitate energetică watt pe steradian W sr−1 m4 m−2 kg s−3 = m2 kg s-3
luminanță energetică watt pe metru pătrat-steradian W m−2 sr−1 m2 m−2 kg s−3 = kg s−3
concentrație activitate catalitică katal pe metru cub kat m−3 m−3 s−1 mol
Formulări neprezente în traducerea din 1989 în limba română a broșurii SI versiunea 5-a.

Reguli de folosire a unităților

modificare

La scrierea simbolurilor unităților se recomandă:[47]

  • Numele unităților se scriu cu litere latine, drepte.
  • Simbolurile se scriu cu minuscule, cu excepția cazului când provin dintr-un nume propriu, când prima literă e majusculă.
  • Simbolurile nu sunt abrevieri, deci nu se pune punct după ele, cu excepția cazului în care regulile gramaticale impun notarea printr-un punct a sfârșitului unei fraze.
  • Înmulțirea și împărțirea se fac conform regulilor clasice ale algebrei. Împărțirea este simbolizată de bara oblică ( / ) sau de exponenții negativi. Pe un rând se recomandă să fie o singură bară oblică, la nevoie simbolurile se grupează cu paranteze.
  • Nu se admit prescurtări gen „cc” pentru centimetru cub, „mps” pentru metri pe secundă etc.
  • Valoarea numerică precede întotdeauna simbolul, care la rândul său este precedat de un spațiu. Singura excepție este pentru unitățile unghiurilor: °, ' și ", care se scriu imediat după valoarea numerică. Simbolul temperaturii  °C este precedat de un spațiu.

Prefixe SI

modificare

Lista prefixelor SI

modificare

Prefixele care formează multiplii și submultiplii unităților de măsură din SI au fost adoptate:[48][49]

  • pentru 10−12 - 1012 în 1960;
  • pentru 10−15 și 10−18 în 1964;
  • pentru 1015 și 1018 în 1975;
  • pentru 1021, 1024, 10−21 și 10−24 în 1991.

Lista prefixelor este următoarea:

Unitate de măsură (Prefixe SI)
Nume quetta ronna yotta zetta exa peta tera giga mega kilo hecto deca
Simbol Q R Y Z E P T G M k h da
Factor 1030 1027 1024 1021 1018 1015 1012 109 106 103 102 101
Nume deci centi mili micro nano pico femto atto zepto yokto ronto quekto
Simbol d c m µ n p f a z y r q
Factor 10−1 10−2 10−3 10−6 10−9 10−12 10−15 10−18 10−21 10−24 10−27 10−30

Prefixele binare, folosite în domeniul computerelor, nu fac parte din SI.

Reguli de folosire a prefixelor SI

modificare

La scrierea prefixelor se recomandă:[48][49]

  • Simbolurile prefixelor se tipăresc cu litere latine, drepte, fără spațiu între simbolul prefixului și simbolul unității.
  • Ansamblul format din simbolul unui prefix și simbolul unei unități formează un nou simbol, care poate fi ridicat la o putere și poate fi combinat cu alte simboluri. Exemple:
2,3 cm3 = 2,3 (10-2 m)3 = 2,3×10-6 m3
1 cm-1 = 1 (cm)-1 = 1 (10-2 m)-1 = 102 m-1 = 100 m-1
1 V/cm = (1 V)/( 10-2 m) = 102 V/m = 100 V/m
5000 μs-1 = 5000 (10-6 s)-1 = 5000×106 s-1 = 5×109 s-1
  • Nu se admit prefixe compuse. Exemplu: 1 nm, nu 1 mμm.
  • Un prefix nu poate fi folosit singur. Exemplu: 106 /m3, nu M/m3.

Kilogramul

modificare

Unitatea de masă este singura dintre unitățile SI fundamentale a cărei denumire conține, din motive istorice, un prefix. Denumirile multiplilor și submultiplilor zecimali ai unității de masă se formează adăugând prefixe la cuvântul gram[48][50].
Exemplu: 10−6 kg = 1 miligram (1 mg), nu 1 microkilogram (1 μkg).

Unități care nu fac parte din SI

modificare

Deși utilizarea SI este recomandată în știință, tehnologie și comerț, este recunoscut faptul că mai sunt încă utilizate o serie de unități adânc înrădăcinate în decursul timpului. Dintre acestea fac parte:

  • unități de timp: minutul, ora, ziua, anul;
  • unități ale geometriei: gradul, minutul și secunda;
  • unități de masă: tona;
  • unități de volum: litru;
  • unități tehnice: bar, mmHg, decibelul;
  • unități de navigație (inclusiv aeriană): piciorul, mila marină, nodul;
  • unele unități ale sistemului CGS;
  • unități ale fizicii experimentale: unitatea astronomică, viteza luminii, electronvoltul etc.

Menținerea acestor unități este justificată de obișnuință, comoditate și aparatură (exemplu: ceasuri).

Alte unități și prefixe care nici ele nu fac parte din SI, dar au apărut recent:

Standardizarea sistemului internațional în România

modificare

În România, obligativitatea utilizării sistemului internațional a fost stabilită prin standarde, actualizate periodic. Ultima actualizare datează din anii 1994-1996, când standardele STAS 737/1-16/82-91 au fost înlocuite cu standardele SR ISO 31-x:1995, traducere a standardului ISO 31. Aceste standarde se referă la:

  • SR ISO 31-0:1994 Măsuri și unități. Partea 0. Principii generale.
  • SR ISO 31-1:1995 Măsuri și unități. Partea 1. Spațiu și timp.
  • SR ISO 31-2:1995 Măsuri și unități. Partea 2. Fenomene periodice și conexe.
  • SR ISO 31-3:1995 Măsuri și unități. Partea 3. Mecanică.
  • SR ISO 31-4:1995 Măsuri și unități. Partea 4. Căldură.
  • SR ISO 31-5:1995 Măsuri și unități. Partea 5. Electricitate și magnetism.
  • SR ISO 31-6:1995 Măsuri și unități. Partea 6. Lumină și radiații.
  • SR ISO 31-7:1995 Măsuri și unități. Partea 7. Acustică.
  • SR ISO 31-8:1995 Măsuri și unități. Partea 8. Chimie fizică și fizică moleculară.
  • SR ISO 31-8:1995/C1:1996 Măsuri și unități. Partea 8. Chimie fizică și fizică moleculară.
  • SR ISO 31-9:1995 Măsuri și unități. Partea 9. Fizică atomică și moleculară.
  • SR ISO 31-10:1995 Măsuri și unități. Partea 10. Reacții nucleare și radiații ionizante.
  • SR ISO 31-11:1995 Măsuri și unități. Partea 11. Semne și simboluri matematice cu utilizare în științele fizicii și în tehnică.
  • SR ISO 31-12:1995 Măsuri și unități. Partea 12. Numere caracteristice.
  • SR ISO 31-13:1995 Măsuri și unități. Partea 13. Fizica stării solide.

Precum și:

  • SR ISO 1000:1995 Unități și recomandări pentru utilizarea submultiplilor zecimali precum și a altor unități.

În afară de acestea, mai sunt în vigoare vechile standarde:

  • STAS 10085/1-75 Conversia valorilor numerice dintr-un sistem de unități în altul. Metode generale de conversiune.
  • STAS 10085/2-75 Unități de măsură care nu fac parte din sistemul internațional (SI). Factori de conversiune.
  • STAS 10085/3-75 Conversiunea valorilor numerice dintr-un sistem de unități în altul. Tabele de conversiune.
  1. ^ Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 12, 1960
  2. ^ Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964, vol. 4, p. 418
  3. ^ „Ordonanța nr.20 din 21 august 1992 privind activitatea de metrologie”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Ordonanță nr.104 din 30 august 1999 pentru modificarea și completarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Stenograma ședinței Camerei Deputaților din 8 septembrie 1998”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „John Wilkins An Essay Towards a Real Character and a Philosophical Language, Part II, Chap. VII, 'Of Measure', 1668” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ Tito Livio Burattini, Misura Universale, 1675
  8. ^ „Unités de mesure - Le Système métrique - Origines, Quid”. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  9. ^ Istoric pe situl BIPM
  10. ^ a b c d e BIPM, op. cit. p.19
  11. ^ L'introduction du système métrique dans les Pays-Bas méridionaux, în Janus, J. Mertens. Revue internationale de l'histoire des sciences et de la médecine, t.60, pp. 1–12, 1973
  12. ^ Convention du Mètre, 1875
  13. ^ SI, op. cit. p. 14
  14. ^ 1-re Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 1, 1889
  15. ^ Vocabular internațional de termeni utilizați în metrologie
  16. ^ Budeanu op. cit.
  17. ^ Marcel Heldoorn The SIunits package (Broșura BIPM)
  18. ^ 10 Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 6, 1954
  19. ^ 11 Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 12, 1960
  20. ^ 14 Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 3, 1971
  21. ^ „Redefining the kilogram”. UK National Physical Laboratory. Accesat în . 
  22. ^ Mohr, Peter J.; Newell, David B.; Taylor, Barry N. (). „CODATA recommended values of the fundamental physical constants: 2014 – Summary”. Zenodo. doi:10.5281/zenodo.22827. Because of the good progress made in both experiment and theory since the 31 December 2010 closing date of the 2010 CODATA adjustment, the uncertainties of the 2014 recommended values of h, e, k and NA are already at the level required for the adoption of the revised SI by the 26th CGPM in the fall of 2018. The formal road map to redefinition includes a special CODATA adjustment of the fundamental constants with a closing date for new data of 1 July 2017 in order to determine the exact numerical values of h, e, k and NA that will be used to define the New SI. A second CODATA adjustment with a closing date of 1 July 2018 will be carried out so that a complete set of recommended values consistent with the New SI will be available when it is formally adopted by the 26th CGPM. 
  23. ^ Wood, B. (). „Report on the Meeting of the CODATA Task Group on Fundamental Constants” (PDF). BIPM. p. 7. [BIPM director Martin] Milton responded to a question about what would happen if ... the CIPM or the CGPM voted not to move forward with the redefinition of the SI. He responded that he felt that by that time the decision to move forward should be seen as a foregone conclusion. 
  24. ^ The World Factbook, Central Intelligence Agency, Appendix G, 2007”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Guide for the Use of the International System of Units (SI) / NIST Special Publication 811, National Institute of Standards and Technology / Barry N. Taylor, 1995
  26. ^ BIPM, op. cit. p. 26
  27. ^ a b SI, op. cit. p. 22
  28. ^ 17 Conférence Générale des Poids et Mesures (1983), Résolution 1
  29. ^ a b c SI, op. cit., p.19
  30. ^ 1re Conférence Générale des Poids et Mesures (1889)
  31. ^ Materese, Robin (). „Historic Vote Ties Kilogram and Other Units to Natural Constants”. NIST (în engleză). Accesat în . 
  32. ^ 13 Conférence Générale des Poids et Mesures (1967-1968), Résolution 1
  33. ^ Comité International des Poids et Mesures, 1946
  34. ^ a b c d SI, op. cit., p.20
  35. ^ 13 Conférence Générale des Poids et Mesures (1967), Résolution 4
  36. ^ 14 Conférence Générale des Poids et Mesures (1971), Résolution 3
  37. ^ a b SI, op. cit., p.21
  38. ^ 16 Conférence Générale des Poids et Mesures (1979), Résolution 3
  39. ^ BIPM, op. cit. pp. 23, respectiv 113
  40. ^ Edward M. Purcell, Cursul de fizică Berkeley, vol II: Electricitate și magnetism, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1982, p. 128
  41. ^ BIPM, op. cit. p. 27
  42. ^ BIPM, op. cit. p. 28
  43. ^ SI, op. cit. p. 23
  44. ^ SI Brochure: The International System of Units (SI). 8th edition, 2006; updated 2014
  45. ^ BIPM, op. cit. p. 29
  46. ^ SI, op. cit. p. 24
  47. ^ BIPM, op. cit. pp. 41–46, respectiv pp. 130–135
  48. ^ a b c BIPM, op. cit. p. 32
  49. ^ a b SI, op. cit. p. 27
  50. ^ SI, op.cit. p. 28

Bibliografie

modificare

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare