Wikipedia

Alegeri parlamentare în România, 2024

alegeri preconizate a avea loc în anul 2024
(Redirecționat de la Următoarele alegeri legislative în România)
Acest articol sau secțiune a unui articol conține informații referitoare la evenimente planificate sau viitoare, a căror realizare efectivă este probabilă, dar nu absolut sigură.
Poate conține informații de natură speculativă al căror conținut se poate modifica substanțial pe măsură ce evenimentul se apropie și influențarea realizării evenimentului devine semnificativ mai ridicată.

Următoarele alegeri parlamentare în România vor avea loc la finalul anului 2024, mai precis la data de 8 decembrie 2024.[1][2]

Alegeri parlamentare în România, 2024
România
2020 ←
membri 		8 Decembrie 2024
Toate cele 330 de mandate de deputat
Toate cele 136 de mandate de senator
166 D și 69 S mandate necesare pentru majoritate
  Partidul majoritar Partid minoritar Al treilea partid
 
Lider Marcel Ciolacu Nicolae Ciucă Cătălin Drulă
Partid PSD PNL USR
Lider din 22 august 2020 10 aprilie 2022 10 iulie 2022
Mandatul liderului D – Buzău S - Dolj D – Timiș
Ultimele alegeri 29,32% S
28,90% D		 25,58% S
25,18% D		 15,86% S
15,37% D
Mandat precedent 47 S
110 D		 41 S
93 D		 25 S
55 D
  Al patrulea partid Al cincilea partid Al șaselea partid
 
Lider George Simion Hunor Kelemen Ludovic Orban
Partid AUR UDMR FD
Lider din 19 septembrie 2019 26 februarie 2011 14 decembrie 2021
Locul liderului D – București D – Harghita D – București
Ultimele alegeri 9,17% S
9,08% D 		5,89% S
5,74% D 		nu a participat
nu a participat
Mandate precedente 14 S
33 D 		9 S
21 D 		3 S
16 D

Guvern în funcție

Marcel Ciolacu (PSD)

 Guvern ales

–

Sistem electoral modificare

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 330 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.[3]

Membrii Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, rezultând un subtotal de 312 membri.[4]

Partidele politice trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.[5]

Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în Parlament, rezultând un total de 330 de membri.

Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).[6]

Context modificare

Guvernul României după alegerile de la data de 6 decembrie (Guvernul Florin Cîțu) a fost format din 3 partide, mai precis: PNL (centru dreapta, PPE), USR PLUS (centru, Renew Europe) și UDMR/RMDSZ (centru dreapta, PPE). Guvernul interimar Cîțu, demis prin moțiune de cenzură, a fost înlocuit de un guvern condus de Nicolae Ciucă format din partidele PSD (centru stânga, S&D), PNL (centru dreapta, PPE) și UDMR/RMDSZ (centru dreapta, PPE).[7]

Președintele Camerei Deputaților a fost Ludovic Orban (PNL) (decembrie 2020–octombrie 2021), interimatul fiind apoi asigurat de Florin Roman (PNL) (octombrie 2021–noiembrie 2021) și Sorin Grindeanu (PSD) (noiembrie 2021).[8] Actualul Președinte al Camerei Deputaților este Marcel Ciolacu (PSD).[9] Președinți ai Senatului au fost Anca Paliu Dragu (USR PLUS) (decembrie 2020–23 noiembrie 2021), fiind prima femeie care ocupă acestă poziție la vârful statului, și Florin Cițu (PNL) (23 noiembrie 2021–29 iunie 2022).[10] Președinte interimar al Senatului a fost Alina Gorghiu (PNL) din 29 iunie 2022 până în 13 iunie 2023.

Pe 12 iunie, Nicolae Ciucă a demisionat oficial din funcția de premier, ca urmare a respectării acordului semnat de coaliția de guvernare ca rotația premierilor să se producă.[11] Pe 13 iunie 2023, fostul premier, Nicolae Ciucă, a fost ales în funcția de președinte al Senatului României.[12]

Președinții celor două camere ale Parlamentului modificare

Funcție Nume Partid A preluat funcția A părăsit funcția
Președintele Camerei Deputaților   Ludovic Orban Partidul Național Liberal 21 decembrie 2020 13 octombrie 2021
  Marcel Ciolacu Partidul Social Democrat 23 noiembrie 2021 15 iunie 2023
  Alfred Simonis
(interimar) 		Partidul Social Democrat 15 iunie 2023 prezent
Președintele Senatului   Anca Dragu Uniunea Salvați România 21 decembrie 2020 23 noiembrie 2021
  Florin Cîțu Partidul Național Liberal 23 noiembrie 2021 29 iunie 2022
  Alina Gorghiu
(interimar) 		Partidul Național Liberal 29 iunie 2022 13 iunie 2023
  Nicolae Ciucă Partidul Național Liberal 13 iunie 2023 prezent

Evenimente modificare

Pentru informații suplimentare, vezi Criza politică din România din 2021

Criza guvernamentală (1 septembrie–25 noiembrie 2021) modificare

Guvernul Florin Cîțu, care a preluat puterea la data de 23 decembrie 2020,[13] a fost compus din două partide liberal-conservatoare, mai precis Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), și partidul liberal-progresist USR PLUS.[14]

În septembrie 2021, o ruptură majoră în cadrul coaliției a dus la criza politică din România din 2021. Fostul premier Cîțu, cu sprijinul necondițional al Președintelui Klaus Iohannis, l-a demis pe Stelian Ion care a respins un program de investiții.[15][16][17][18] Toți miniștrii USR s-au retras pe 7 septembrie 2021,[19] care au lăsat guvernul fără majoritate. Două moțiuni de cenzură au fost depuse, una de către USR PLUS și partidul extremist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a doua de către Partidul Social Democrat (PSD)[20], cele trei partide deținând atunci împreună conjunctural majoritatea mandatelor de parlamentari.[21]

Cîțu a fost contestat în cadrul PNL[22] dar a beneficiat de sprijinul Președintelul Iohannis, întrucât a căutat de asemenea să preia conducerea PNL de la Ludovic Orban.[23] Pe 25 septembrie 2021, Cîțu l-a învins pe Orban în lupta pentru conducerea PNL.[24] USR PLUS a organizat de asemenea alegeri interne în care fostul prim-ministru tehnocrat Dacian Cioloș a fost ales cu 50.9% din voturi învingându-l pe Dan Barna, iar partidul și-a schimbat numele din nou în USR.[25][26] Linia de partid urma să-l înlăture pe Cîțu din funcția de prim-ministru.[27]

La data de 4 octombrie 2021, Cîțu a declarat că orice colaborare cu USR este acum imposibilă.[28] Potrivit Primarului USR de la Brașov, Allen Coliban, guvernul minoritar al lui Cîțu mai era atunci încă în funcție „doar cu sprijinul PSD”.[29] Cu toate acestea, la data de 5 octombrie, moțiunea de cenzură a PSD a fost supusă la vot și a câștigat o mare majoritate de 281 de voturi pentru, care au corespuns grupurilor parlamentare ale PSD, USR și AUR. Cîțu a continuat să activeze ca prim-ministru interimar până când un nou guvern a fost ulterior votat în parlament și apoi a depus jurământul, mai precis fostul guvern Ciucă.

La data de 1 noiembrie 2021, partidul extremist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a început să strângă semnături de la cetățeni pentru o eventuală procedură de suspendare a Președintelui României încă în exercițiu, Klaus Iohannis.[30] Procedura nu a avut loc până în prezent.

Întrevederile negocianților PSD și PNL (februarie 2024) modificare

În luna februarie 2024 au început negocierile privind organizarea și desfășurarea alegerilor din România, între liderii partidelor actuale de la guvernare, mai precis PSD și PNL.[necesită citare]

Negocianții PNL au propus o comasare a unor scrutine (de exemplu, alegerile parlamentare cu cele prezidențiale) pentru a reduce cheltuiala din bugetul de stat pentru organizarea acestora.[necesită citare]

Partide noi modificare

La data de 19 septembrie 2021, fostul lider al PSD Liviu Dragnea, alături de fostul său aliat politic Codrin Ștefănescu, au lansat Alianța pentru Patrie (ApP), partid politic inițial cunoscut sub acronimul „PAINE”.[31]

La data de 3 octombrie 2021, fostul premier Ludovic Orban, care tocmai a fost recent învins atunci de contracandidatul său la șefia PNL, mai precis Florin Cîțu, a declarat că intenționează „să creeze o nouă construcție politică care este pregătită să continue moștenirea PNL”.[32][33][34] Astfel, acesta a urmat pașii pe care i-a făcut și Călin Popescu-Tăriceanu în 2014, alt fost premier care a părăsit PNL și a fondat un partid scindat din acesta, mai precis Partidul Liberal Reformator (PLR), devenit ulterior Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE; re-integrat/absorbit eventual în PNL din 2022 până în prezent, dar fără Popescu-Tăriceanu, acesta nemaiavând nici statutul de membru al ALDE).

La data de 1 decembrie 2021, Partidul ACUM a fost lansat oficial, potrivit unui comunicat transmis G4Media.ro. Partidul se poziționează în zona de centru stânga a spectrului politic și de declară „radical anti-corupție” și „anti-suprabirocratizare”.[35]

La data de 31 mai 2022, fostul premierul tehnocrat și fost președinte al USR, Dacian Cioloș, s-a retras din USR cu un grup de susținători și a înființat partidul REPER.

Partidul Verde sau Partidul Verzilor (PV) a fost, de asemenea, relansat în toamna anului 2022 sub noua denumire de Partidul Verde (Verzii). Partidul este condus de doi copreședinți, mai precis Marius Lazăr și Lavinia Cosma (ex-USR). Partidul a apărut pentru prima dată în sondaje la începutul anului 2023.[36]

După cel de-al doilea congres al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din martie 2022, președintele Frăției Ortodoxe, Dan Grăjdeanu a anunțat ieșirea din partid din cauza faptului că nu li s-a oferit nicio poziție de conducere în ciuda promisiunilor făcute anterior. La data de 17 aprilie 2022, s-a anunțat crearea unui nou partid al ONG-ului (Mișcarea Națională), de orientare naționalistă și conservatoare. Liderul și președintele partidului este Mihai Tîrnoveanu.[37][38][39]

Activiști din societatea civilă au anunțat la finalul lunii noiembrie lansarea Partidului pentru Natură, Oameni și Animale (NOA). Partidul este condus interimar de Lucian Rad, fost consilier județean Brașov.[40]

La data de 23 septembrie 2023, la Brașov a avut loc lansarea Blocului Naționalist, de orientare naționalistă, tradiționalistă și conservatoare, al cărui lider este Bogdan Mihai Alecu.[41][42][43][44]

Sondaje modificare

În graficul și tabelul de mai jos (ambele actualizate până în noiembrie/decembrie 2023) se regăsesc sondajele de opinie aferente următoarelor alegeri parlamentare/legislative care vor avea loc la sfârșitul anului 2024.

 

     PSD

     PNL

     USR

     AUR

     UDMR

     PMP

     PRO

     ALDE[a]

     PUSL

     PER

     PAINE/ApP

[b]

     FD

     REPER

     PV

15 iunie 2023–prezent modificare

Dată Sursa sondajului Eșantionul                     Alte partide Avans Guvern Opoziție
    FD    
19–20 februarie 2024 Avangarde N/A 31 20 15 18 5 N/A N/A 2 N/A N/A 8 1 11 51 49
25 ianuarie 2024 Avangarde N/A 31 21 14 19 5 N/A N/A 1 N/A N/A 8 1 11 51 48
ianuarie 2024 INSCOP 1100 27.1 19.8 16.2 17.9 5.6 1.9 N/A 0.9 1.9 7.1 1.6 10.7 46.9 39.7
decembrie 2023 PNL 1000 30 20 14 2 2 18 5 N/A N/A 2 N/A N/A 6 1 10 50 37
20–27 noiembrie 2023 INSCOP 1100 30.2 20.1 11.9 1.3 0.6 19.5 4.9 2.9 0.7 0.3 1.9 N/A 5.2 1.4 10.1 50.3 36.3
30 octombrie–6 noiembrie 2023 Mercury Research 1227 30.0 17.0 18.0 3.0 N/A 20.0 4.0 N/A N/A 1.0 N/A N/A 4.0 1.0 10.0 47.0 42.0
23 octombrie–2 noiembrie 2023 INSCOP 1100 28.7 18.9 14.6 1.7 0.6 18.6 4.9 3.2 N/A 0.9 2.3 N/A 4.3 1.7 9.8 47.6 38.1
20–29 octombrie 2023 Atlas Intel 2000 18.3 11 15.1 7 3.9 13.7 5.1 1 0.2 3.3 N/A N/A 6.8 14.6 3.2 29.3 33.9
11–25 septembrie 2023 LARICS 1003 32.0 23.9 14.7 4.0 N/A 14.3 2.9 N/A 0.9 N/A N/A N/A 4.7 2.6 8.1 55.9 31.9
15–22 septembrie 2023 INSCOP 1550 29.1 20.4 11 1.7 1 22.4 4.6 1.5 N/A 0.7 2.7 N/A 3.1 1.8 6.7 51.5 38.0
12–22 septembrie 2023 CURS 1008 31 19 11 4 N/A 18 4 2 4 N/A N/A N/A 5 2 12 50 33
4–10 septembrie 2023 PNL 1032 30 20 14 4 1 20 5 1 N/A N/A N/A N/A 3 2 10 50 39
24–31 august 2023 CURS 1067 32 19 12 4 N/A 19 5 N/A 2 N/A N/A N/A 4 3 13 56 36
8–20 iulie 2023 CURS N/A 31 18 12 4 N/A 20 4 2 4 N/A N/A N/A 4 1 11 49 36
12–26 iunie 2023 INSCOP N/A 28.7 18 12.7 N/A N/A 20.1 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A 20.5 8.6 46.7 32.8
30 mai–20 iunie 2023 Geeks for Democracy 806 31 19 11 N/A N/A 18 5 N/A N/A N/A N/A N/A N/A 16 12 55 34
15 iunie 2023 Marcel Ciolacu este oficial învestit de către parlament în funcția de Prim-ministru

25 noiembrie 2021–15 iunie 2023 modificare

Dată Sursa sondajului Eșantionul               FD   ApP     Alte partide Avans Guvern Opoziție
12 iunie 2023 Nicolae Ciucă și-a anunțat oficial demisia din funcția de Prim-ministru
27 mai–11 iunie 2023 USR 916 28 18 13 22 6 2 3 2 N/A N/A N/A N/A 6 6 52 35
19–27 mai 2023 CURS 1082 31 20 11 17 5 N/A 5 N/A 4 N/A N/A N/A 7 11 56 28
10–20 martie 2023 CURS 1105 33 21 9 16 5 N/A 5 N/A 4 N/A N/A N/A 7 12 59 25
5–19 febuarie 2023 INSCOP 3000 31.7 22.3 11.2 18.2 4.6 2.4 2.9 N/A N/A N/A N/A 1.4 3.9 9.4 58.6 29.4
1–13 febuarie 2023 INSCOP 1000 30.4 21.6 10.9 19.1 4.3 3.0 2.9 0.7 N/A N/A 0.1 2.7 4.3 8.8 56.3 30
27–30 ianuarie 2023 Atlas Intel 2000 24.5 17.2 12.4 17.9 6.4 4 5.9 2.9 N/A N/A 1.9 N/A 4.7 6.9 48.1 30.3
10–20 ianuarie 2023 CURS N/A 36 22 8 14 5 N/A 4 N/A 4 N/A N/A N/A 7 14 63 22
5–19 decembrie 2022 Inscop N/A 31.5 20.3 10.9 18.1 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A 19.2 11.2 51.8 29
8–22 noiembrie 2022 CURS 1067 34 24 9 12 5 N/A 4 N/A 4 N/A N/A N/A 8 10 63 21
31 octombrie 2022 Angel Tîlvăr devine noul Ministru al Apărării Naționale
24 octombrie 2022 Vasile Dîncu a demisionat din funcția de Ministru al Apărării Naționale
4–18 octombrie 2022 Sociopol N/A 36 19 11 14 4 2 2 1 N/A N/A 4 N/A 7 17 59 25
3 octombrie 2022 Ligia Deca devine noul Ministru al Educației
29 septembrie 2022 Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcția de Ministru al Educației
8–22 septembrie 2022 CURS 1015 35 22 8 15 5 N/A 4 N/A 4 N/A N/A N/A 11 13 62 23
22–31 august 2022 Sociopol N/A 32 15 11 25 6 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A 11 7 53 36
5–17 august 2022 CURS N/A 32 23 10 13 N/A 2 4 2 4 3 2 N/A 2 9 55 23
22–31 iulie 2022 Avangarde 902 37 23 9 11 5 1 5 2 3 N/A 1 N/A 2 14 65 20
10 iulie 2022 Cătălin Drulă devine noul președinte ales al USR
8 iulie 2022 Petre Daea devine noul Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale
22–30 iunie 2022 Avangarde 903 35 20 9 12 5 2 5 2 4 2 2 N/A 2 15 60 21
29 iunie 2022 Florin Cîțu a demisionat din funcția de președinte al Senatului, după șapte luni de mandat, Alina Gorghiu a devenit Președinte interimar al Senatului
23 iunie 2022 Adrian Chesnoiu a demisionat din funcția de Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale
20–27 iunie 2022 Sociopol N/A 33 19 10 15 6 4 1 1 1 1 3 N/A 5 14 58 25
19–26 mai 2022 CURS 1067 35 23 9 10 5 N/A 6 N/A 4 2 N/A N/A 4 12 63 19
3 mai 2022 Ioan-Marcel Boloș devine noul Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene
12–20 aprilie 2022 Avangarde 906 36 19 11 14 5 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A 15 17 60 25
28 martie–11 aprilie 2022 CURS 2750 35 23 11 12 5 3 5 1 2 1 N/A N/A 2 12 63 23
10 aprilie 2022 Premierul și generalul în rezervă Nicolae Ciucă este ales președinte al PNL
7 aprilie 2022 Dan Vîlceanu a demisionat din funcția de Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene
2 aprilie 2022 Florin Cîțu a demisionat de la președinția PNL, Gheorghe Flutur a devenit președinte interimar al PNL
22–29 martie 2022 Avangarde 900 35 16 12 15 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A 22 19 51 27
27 martie 2022 George Simion este ales președinte unic al AUR
2–11 martie 2022 CURS 1172 36 20 8 14 5 2 4 N/A 4 2 N/A N/A 3 16 61 22
2–7 martie 2022 INSCOP 1077 32 19.9 10.8 18.9 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A 18.4 12.1 51.9 29.7
9–19 februarie 2022 Sociopol 1001 35 16 13 22 6 2 1 1 0.7 2 N/A N/A 1 13 57 35
7 februarie 2022 Dacian Cioloș a demisionat de la președinția USR, Cătălin Drulă a devenit președinte interimar al USR
20–31 ianuarie 2022 Avangarde 903 35 16 12 18 5 2 4 2 2 2 N/A N/A 2 17 56 30
22–29 ianuarie 2022 CURS 1003 35 17 10 16 5 4 2 4 2 3 N/A N/A 2 18 57 26
11–18 ianuarie 2022 INSCOP 1162 34.3 16.6 12.5 20.6 4.2 2.9 2.1 1.7 1.3 1 N/A N/A 2.8 13.7 55.1 33.1
15–23 decembrie 2021 Avangarde 907 39 18 10 17 5 2 3 N/A 4 1 N/A N/A 1 21 62 27
17–22 decembrie 2021 Sociopol 1001 33 15 12 23 5 2 2 3 0 1 N/A N/A 4 10 53 35
13–17 decembrie 2021 CURS 1100 38 19 11 13 5 N/A 5 N/A 4 N/A N/A N/A 5 19 62 24
25 noiembrie 2021 Guvernul Nicolae Ciucă este investit de parlament cu 318 voturi pentru

7 septembrie 2021–25 noiembrie 2021 modificare

Dată Sursa sondajului Eșantionul     FD             ApP Alte partide Avans Guvern Opoziție
16–24 noiembrie 2021 Avangarde 906 40 17 11 15 5 2 1 4 N/A 3 23 22 66
23 noiembrie 2021 Președintele PNL Florin Cîțu a fost ales să ocupe funcția de președinte al Senatului
Președintele PSD Marcel Ciolacu a fost ales să ocupe funcția de președinte al CD
22 noiembrie 2021 Nicolae Ciucă a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României
17–22 noiembrie 2021 CURS 1100 38 18 11 14 5 4 3 3 N/A 4 20 23 63
1 noiembrie 2021 Premierul desemnat Nicolae Ciucă își depune mandatul ca urmare a eșuării negocierii unei majorități în parlament
25–30 octombrie 2021 CURS 1110 39 19 11 12 5 5 3 4 N/A 2 20 24 62
17–26 octombrie 2021 Avangarde 900 40 17 13 14 5 4 2 4 N/A 1 23 22 67
21 octombrie 2021 Nicolae Ciucă a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României
20 octombrie 2021 Cabinetul Cioloș este respins în Parlament cu 88 de voturi pentru și 184 de voturi împotrivă
11–15 octombrie 2021 Sociopol 1002 32 20 13 21 6 N/A N/A N/A N/A 8 11 26 66
11 octombrie 2021 Dacian Cioloș a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României
5 octombrie 2021 Guvernul Florin Cîțu este demis prin moțiune de cenzură
1 octombrie 2021 Dacian Cioloș devine noul președinte al USR PLUS
28 septembrie 2021 INSOMAR 1030 31.55 25.92 14.95 16.99 4.56 2.52 2.33 N/A 1.17 0.01 5.63 30.48 63.49
28 septembrie 2021 PSD depune moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrului Florin Cîțu

Moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS și AUR a fost declarată de CCR ca fiind un conflict între Parlament și Guvern

15–27 septembrie 2021 INSCOP 1204 35.4 21.9 9.8 17.1 N/A 2.9 4.4 N/A N/A 8.5 13.5 21.9 62.3
14–21 septembrie 2021 Avangarde 900 37 20 13 14 5 4 1 4 N/A 2 17 25 64
8–10 septembrie 2021 CURS 861 36 19 11 14 5 5 3 4 N/A 3 16 24 61

21 decembrie 2020–7 septembrie 2021 modificare

Dată Sursa sondajului Eșantionul                 Alte partide Avans Guvern Opoziție
3–5 sep. 2021 CURS 853 35 20 11 12 5 5 3 4 5 15 36 47
3 sep. 2021 USR PLUS și AUR au depus moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrul Florin Cîțu
1 sep. 2021 Ministrul justiției Stelian Ion a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu și se declanșează o criză politică
20–24 aug. 2021 Avangarde 900 35 21 14 15 5 5 2 1 2 14 40 50
12–20 aug. 2021 CURS 1100 34 20 12 11 5 5 3 4 6 14 37 45
16–19 aug. 2021 IRES 1006 35 27 14 14 5 2 2 N/A 1 8 46 49
16 august 2021 Politico.eu N/A 34 18 12 14 5 3 3 3 6 16 35 48
26 iulie 2021 INSOMAR 1030 38.06 15.05 11.07 14.95 5.05 N/A N/A N/A 15.83 23 31.17 53.01
8 iulie 2021 Ministrul finanțelor Alexandru Nazare a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu
1–7 iulie 2021 Sociopol N/A 31 27 15 10 7 2 3 N/A 5 4 49 41
24 iunie 2021 INSOMAR 1030 22.91 24.95 14.95 17.96 5.05 N/A 2.04 N/A 12.14 2.04 44.95 40.87
11–18 iun. 2021 CURS 1067 34 22 14 12 4 5 2 3 4 12 40 46
1–15 iun. 2021 INSCOP N/A 30.2 26.6 13.2 14.2 N/A 2 4.3 N/A 8.7 3.6 39.8 44.4
22–30 mai 2021 Sociopol 1001 36 22 15 11 6 2 5 1 1 14 43 47
10–24 mai 2021 Avangarde N/A 36 23 14 15 5 2 2 1 2 13 42 51
8–16 mai 2021 IRES N/A 36 28 11 14 3 N/A 3 N/A 8 8 42 50
2–9 mai 2021 INSOMAR[46] 1030 22.14 23.5 13.59 15.53 8.64 4.66 4.17 N/A 7.77 1.36 45.73 37.67
14–17 apr. 2021 CURS N/A 33 21 16 12 4 5 3 4 2 12 41 45
14 aprilie 2021 Ministrul sănătății Vlad Voiculescu a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu
30 mar.–11 apr. 2021 BCS 1420 28.9 22.3 22.5 10 4 4.2 2.9 N/A 5.1 6.4 48.8 38.9
12–28 mar. 2021 Sociopol N/A 35 26 17 12 4 3 2 N/A 1 9 45 47
22–26 feb. 2021 CURS 1100 34 25 16 9 4 3 2 3 3 10 45 43
9–11 feb. 2021 INSOMAR 1030 28 27 14 16 6 4 1 N/A 4 1 47 44
11–15 ian. 2021 CURS 1100 34 26 16 12 5 3 2 N/A 2 8 47 46
10–20 dec. 2020 Avangarde 900 35 26 15 14 5 2 1 N/A 2 9 46 49
17–21 dec. 2020 CURS 1100 35 26 14 15 4 2 2 N/A 2 9 44 50
6 decembrie 2020 Alegeri 2020 (Camera Deputaților) 5.901.959 28,90% 25,18% 15,37% 9,08% 5,74% 4,82% 4,09% 1,17% 6,82% 3,72% 46,29% 37,98%
Alegeri 2020 (Senat) 5.908.364 29,32% 25,58% 15,86% 9,17% 5,89% 4,93% 4,13% 1,09% 5,12% 3,74% 47,33% 38,49%

Proiecția mandatelor în parlament modificare

Dată Sursa sondajului     FD           ApP Minorități Avans
17–22 decembrie 2021 Sociopol 117 53 0 42 82 18 0 0 0 18 35
17–26 oct. 2021 Avangarde 140 59 46 49 18 0 0 0 18 81
12–21 oct. 2021 ISPAP 122 32 25 54 61 18 0 0 0 18 61
12–17 oct. 2021 INSCOP 125 68 56 52 11 0 0 0 18 57
12–17 oct. 2021 APP[nefuncțională] 109 0 42 63 62 14 21 0 0 18 46
26–29 sep. 2021 Gazeta Civică[nefuncțională] 95 57 61 59 17 18 0 0 18 34
28 sep. 2021 INSOMAR 104 85 49 56 15 0 0 0 18 19
9–19 iul. 2021 Avangarde [necesită citare] 118 80 45 52 17 0 0 0 18 38
11–15 ian. 2021 CURS[necesită citare] 113 88 53 40 18 0 0 0 18 25
6 decembrie 2020 Alegeri la CD din 2020 110 93 55 33 21 0 0 N/A 18 17

Rata de aprobare a fostului Prim Ministru (2021) modificare

Sursă Dată Eșantion Florin Cîțu

(PNL)

 Y     Net (+/-)
CURS 25–30 octombrie 2021 1,100 10.0 81.0 9.0 −71.0
Avangarde 17–26 octombrie 2021 900 7.0 74.0 19.0 −67.0
Avangarde 14–21 septembrie 2021 900 14.0 61.0 25.0 −47.0
CURS 12–20 august 2021 1,100 18.0 77.0 5.0 −59.0
CURS 11–18 iunie 2021 1,067 19.0 75.0 6.0 −56.0
CURS 14–17 aprilie 2021 1,107 24.0 69.0 7.0 −45.0
BCS 11 aprilie 2021 1,420 21.6 68.5 9.8 −46.9

Partide modificare

Articol principal: Listă de partide politice din România.
Partid Ideologie[47] Afiliere în P.E. Lider 2020 (%) Mandate în prezent Guvernare
Senat Camera Deputaților Senat[48] Camera Deputaților[49] Guvernul Cîțu (2020–2021)
Guvernul Ciucă (2021–2023)
Guvernul Ciolacu (2023–prezent)
PSD Partidul Social Democrat Centru-stânga
Social-democrație, Populism, Euroscepticism moderat 		PES Marcel Ciolacu
Prim-ministrul României (2023–prezent)
Președinte al Camerei Deputaților României (2019–2020; 2021–2023) 		29,32% 28,90%
50 / 136
106 / 330
 Opoziție (2020–2021)

Guvern (2021–prezent)

PNL Partidul Național Liberal Centru-dreapta
Liberalism conservator, Pro-europenism, Populism 		PPE Nicolae Ciucă
Președintele Senatului României (2023–prezent)
Prim-ministrul României (2021–2023)
Prim-ministrul interimar al României (2020)
Ministru al Apărării Naționale (2019–2021) 		25,58% 25,18%
36 / 136
80 / 330
 Guvern (2020–prezent)
USR Uniunea Salvați România Centru spre Centru-dreapta
Progresism, Liberalism social, Anticorupție, Pro-europenism, Federalism european 		Renew Europe Cătălin Drulă
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii (2020–2021) 		Partid nou Partid nou
20 / 136
40 / 330
 Guvern (2020–2021)
Opoziție (2021–prezent)
AUR Alianța pentru Unirea Românilor Dreapta[50] spre Extrema dreaptă[51][52][53]
Iredentism românesc, Populism de dreapta, Fundamentalism creștin[54], Naționalism românesc, Euroscepticism slab 		CRE[55] George Simion
Deputat 		9,08% 9,17%
15 / 136
30 / 330
 Opoziție (2020–prezent)
UDMR/RMDSZ Uniunea Democrată Maghiară din România
Romániai Magyar Demokrata Szövetség 		Centru-dreapta
Regionalism, Pro-europenism, Conservatorism 		PPE Hunor Kelemen
Deputat 		5,89% 5,74%
9 / 136
20 / 330
 Guvern (2020–2023)
Opoziție (2023–prezent)
FD Forța Dreptei[56] Centru-dreapta
Liberalism conservator, Pro-europenism, Creștin democrație 		- Ludovic Orban
Președinte al Camerei Deputaților României (2020–2021)
Prim-ministrul României (2019–2020) 		Partid nou Partid nou
2 / 136
[57]
16 / 330
[58] 		Guvern (2020–2021, înainte ca facțiunea Orban să se rupă de PNL)
Opoziție (2021–prezent)
REPER Reînnoim Proiectul European al României[59] Centru

Liberalism social, Pro-europenism, Tehnocrație

Renew Europe Dragoș Pîslaru

Eurodeputat

Partid nou Partid nou
2 / 136
10 / 330
 Opoziție (2022–prezent)
Ramona Strugariu

Eurodeputat

PUSL Partidul Umanist Social Liberal Centru-stânga
Umanism pragmatic, Liberalism social, Populism 		- Daniel Ionașcu 1,19% 1,01%
1 / 136
[60]
4 / 330
[60] 		Extraparlamentar (2020–2021)

Sprijin parlamentar pentru guvern (2021–prezent)

AD Alternativa Dreaptă Dreapta
Conservatorism social, Conservatorism național, Liberalism clasic, Creștin democrație, Euroscepticism moderat 		CRE Adela Mîrza 0,04% 0,03%
1 / 136
3 / 330
 Extraparlamentar (2020–2022)
Opoziție (2022–prezent)
S.O.S. S.O.S. România Extrema dreaptă
Populism de dreapta, Naționalism românesc, Conservatorism social, Iredentism românesc, Euroscepticism 		- Diana Iovanovici-Șoșoacă Partid nou Partid nou
1 / 136
0 / 330
 Extraparlamentar (2021–2023)
Opoziție (2023–prezent)
PMP Partidul Mișcarea Populară Centru-dreapta
Conservatorism, Creștin democrație, Pro-Europenism 		PPE Eugen Tomac 4,93% 4,82%
0 / 136
0 / 330
 Extraparlamentar
PRO PRO România Centru-stânga
Liberalism social, Liberalism economic, Social-democrație, Progresism 		EDP Victor Ponta
Prim-ministrul României (2012–2015) 		4,13% 4,09%
0 / 136
0 / 330
 Extraparlamentar
PER Partidul Ecologist Român Centru-dreapta[61]
Liberalism verde⁠(en)[traduceți], Ecologism[61] 		- Dănuț Pop 1,33% 1,12%
0 / 136
0 / 330
 Extraparlamentar
PRM Partidul România Mare Centru-stânga[62] spre extremă-dreapta[63][64]
Conservatorism național, Naționalism românesc[62], Euroscepticism slab[65] 		- Victor Iovici 0,65% 0,55%
0 / 136
0 / 330
 Extraparlamentar
PV Partidul Verde Centru spre stânga
Social-democrație, Politică verde, Progresism, Anticorupție, Pro-Europenism 		PVE Marius Lazăr și Lavinia Cosma 0,39% 0,35%
0 / 136
0 / 330
 Extraparlamentar
ND Noua Dreaptă Extrema dreaptă
Ultranaționalism românesc, Neolegionarism, Iredentism românesc, Fascism clerical, Euroscepticism 		APL Tudor Ionescu 0,06% 0,07%
0 / 136
0 / 330
 Extraparlamentar
Volt Volt România Centru

Progresism, Federalism european, Pro-Europenism, Liberalism social

Volt Europa Ștefan Florea Partid nou Partid nou Partid nou Partid nou Extraparlamentar
Mihaela Sirițanu

Note modificare

  1. ^ ALDE nu mai este activ la niciun nivel pe scena politică națională sau internațională de la sfârșitul lunii martie 2022, fiind absorbit în totalitate de PNL în acest timp.
  2. ^ ApP (fostul partid PAINE) a fuzionat ulterior cu Partidul Forța Identității Naționale (PFIN).[45]

Referințe modificare

  1. ^ „Când vor avea loc alegerile în 2024. PSD și PNL au stabilit data localelor, bătălia se dă pentru prezidențiale simultan cu parlamentare”. Digi24.ro. . Accesat în . 
  2. ^ Ioana Hurdea (). „PSD si PNL s-au inteles: Comasare pe 9 iunie, prezidentiale in toamna, parlamentare pe 8 decembrie. Declaratiile lui Ciolacu”. Aktual24.ro. Accesat în . 
  3. ^ „ARTICOLUL 63 - Durata mandatului”. Constituția României. Camera Deputaților. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ en „ROMANIA (Camera Deputatilor), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză). 
  5. ^ Ionela Gavril (). Anca Pandea, ed. „Evoluția sistemului de vot în România, la alegerile parlamentare de după 1989”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ en „ROMANIA (Senatul), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză). 
  7. ^ Digi24. „Cum arată Guvernul Ciucă. Rotativă în 2023 pentru premier și trei ministere. Premierul desemnat, prima ședință cu miniștrii propuși”. Digi24. Accesat în . 
  8. ^ Digi24. „Sorin Grindeanu devine președinte interimar al Camerei Deputaților. Marcel Ciolacu: „Mă bucur că a reușit să creeze o majoritate"”. Digi24. Accesat în . 
  9. ^ Digi24. „Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților”. Digi24. Accesat în . 
  10. ^ Digi24. „Florin Cîțu a demisionat de la șefia Senatului: Ciucă mi-a cerut demisia. Cel mai tare am supărat PSD”. Digi24. Accesat în . 
  11. ^ „BREAKING Nicolae Ciucă a demisionat din funcția de premier: A venit momentul în care îmi închei activitatea de prim-ministru al României / Ne-am propus ca până joi să avem noul guvern învestit”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  12. ^ „VIDEO Nicolae Ciucă a fost ales în funcția de președinte al Senatului”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  13. ^ „Liberal Florin Cîțu put forward to be Romania's next prime minister”. . Accesat în . 
  14. ^ Robert Kiss (). „Florin Cîțu, după ce USR PLUS a amenințat că pleacă din Guvern: Amenințările vin și pleacă. Proiectul „Anghel Saligny" va trece”. Digi24. Accesat în . 
  15. ^ Redacția Aktual24 (). „CTP, reactie transanta: „Cel care a creat criza politica este Citu, sa fie foarte clar"”. Accesat în . 
  16. ^ Dan Popa (). „PNL, acest PSD de dreapta. Rivale, dar își unesc puterile”. Ziare.com. Accesat în . 
  17. ^ Ioana Hurdea (). „Orban confirma ca Florin Citu a declansat criza „cu acordul presedintelui": „Au aruncat Romania in aer si in momentul de fata Romania se gaseste aproape lipsita de institutii care sa faca fata provocarilor romanilor"”. Aktual24.ro. Accesat în . 
  18. ^ Bogdan Păcurar (). „Orban: Florin Cîțu trebuia să-și dea demisia din momentul în care USR PLUS a decis să se retragă din coaliție”. Digi24.ro. Accesat în . 
  19. ^ Andreea Ghiorghe (). „Miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile din Guvernul Cîțu. Barna: „Am făcut ceea ce am anunțat"”. Adevărul. Accesat în . 
  20. ^ Victor Gheja (). „Speriat de Dragnea, PSD promite ca il da jos pe Citu: „Votam motiunea de cenzura"”. Aktual24.ro. Accesat în . 
  21. ^ Robert Kiss (). „PSD va depune moțiune de cenzură dacă cea inițiată de USR PLUS și AUR este declarată neconstituțională”. Digi24.ro. Accesat în . 
  22. ^ Victor Gheja (). „Lovitura lui Orban. Zeci de parlamentari PNL ii cer lui Citu sa demisioneze: „Cine seamana vant, culege furtuna"”. Aktual24.ro. Accesat în . 
  23. ^ Redacția Aktual24.ro (). „Iohannis anunta ca-l tine in functie pe Citu: „Florin Citu nu are motive sa demisioneze sau sa fie demis"”. Aktual24.ro. Accesat în . 
  24. ^ Redacția Digi24.ro (). „Florin Cîțu este noul președinte al PNL. Are aproape 1.000 de voturi în plus față de Ludovic Orban”. Digi24.ro. Accesat în . 
  25. ^ Redacția HotNews.ro (). „LIVEVIDEO Dacian Cioloș va fi noul președinte al USR-PLUS. Scord strâns cu Dan Barna. Rezultatul urmează să fie validat la congres/ Primele reacții ale lui Cioloș și Barna”. HotNews.ro. Accesat în . 
  26. ^ Alexandru Costea (). „Surse: USR PLUS a decis să se numească doar USR. Susținătorii lui Barna sunt nemulțumiți de alegerea lui Cioloș ca președinte”. Digi24.ro. Accesat în . 
  27. ^ Alexandru Costea (). „Cioloș, după ce a fost ales președintele USR PLUS: Toate variantele sunt pe masă, mai puțin premierul Cîțu. Nu intru în Guvern”. Digi24.ro. Accesat în . 
  28. ^ Laura Buciu (). „Cîțu: Guvernarea cu USR devine imposibilă după decizia de marți”. Mediafax. Accesat în . 
  29. ^ Bogdan Păcurar (). „Allen Coliban: Florin Cîțu și-a încălcat repetat promisiunile și mai este prim-ministru doar cu sprijinul PSD. PNL trebuie să aleagă”. Digi24.ro. Accesat în . 
  30. ^ Digi24. „George Simion: AUR strânge semnături pentru suspendarea lui Iohannis. Parlamentari PNL au semnat deja”. Digi24. Accesat în . 
  31. ^ Cătălin Ghiță (). „Liviu Dragnea își face partid! PAINE – Partidul pentru Apărarea Independenței Naționale în Europa”. Tribuna Calafatului. Accesat în . 
  32. ^ Liviu Cojan (). „Orban amenință că își face partid: Sunt gata să creez o construcție care să continue trecutul PNL”. Digi24.ro. Accesat în . 
  33. ^ Adrian Dumitru (). „Orban: Iohannis a vrut un PNL progresist. Cam bate un vânt nu foarte pe gustul românilor, care e împotriva identităților naționale”. Digi24.ro. Accesat în . 
  34. ^ Victor Gheja (). „Orban anunta ca este gata sa infiinteze un nou partid: „Echipa de conducere nu mai are nicio legatura cu spiritul liberal, cu cultura, traditia, democratia interna"”. Aktual24.ro. Accesat în . 
  35. ^ „Un nou partid ecologist, lansat de 1 Decembrie/ Partidul ACUM se declară "de centru stânga", "radical anti-corupție" și "anti-suprabirocratizare"/ Cine sunt fondatorii”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  36. ^ Surpriză în sondajul INSCOP: Partidul Verde (Verzii) intră pe lista sondajelor oficiale - cotat cu 1,4%; PSD, pe primul loc, PNL, pe 2 - în creștere iar AUR pe 3, Ecopolitic,  
  37. ^ Mișcarea Națională (MN) și Frăția Ortodoxă anunță că vor sta în calea marșului LGBT, organizat la București sâmbătă, chiar de prăznuirea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași, Ecopolitic,  
  38. ^ Asociațiile Frăția Ortodoxă, Calea Neamului și Mișcarea Națională cheamă românii duminică la Cimitirul din Valea Uzului pentru a sărbători Ziua Armatei și a a duce un omagiu eroilor militari români, Ecopolitic,  
  39. ^ Partid naționalist, în prag de înființare la Constanța: „Mișcarea Națională", Tomis News,  
  40. ^ „Cine este partidul NOA, lansat luni în România?”. RFI România: Actualitate, informații, știri în direct. . Accesat în . 
  41. ^ A fost lansat Blocul Naționalist, republikaNews,  
  42. ^ Grupările românești de extremă dreapta se strâng sub o singură umbrelă - Blocul Naționalist, Europa Liberă România,  
  43. ^ Blocul Naționalist, www.bloculnationalist.ro 
  44. ^ Grupurile de extremă dreapta din România s-au unit în Blocul Naționalist: legături cu George Simion, Știripesurse,  
  45. ^ „Specialistii” lui Dragnea ajung la AUR. Partidul lui Dragnea a fuzionat cu partidul lui Laufer si impreuna au sarit in barca lui Simion, Aktual24.ro,  
  46. ^ Realitatea.NET (). „Sondaj INSOMAR: PNL pe primul loc in optiunile electoratului, George Simion ii devanseaza pe Barna si Ciolos”. Realitatea.NET. Accesat în . 
  47. ^ Narcis George Matache (). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist. 
  48. ^ „Grupuri parlamentare”. Senatul României. Accesat în . 
  49. ^ „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților. Accesat în . 
  50. ^ Anghel, Dan (). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la . 
  51. ^ Unde ne duce goana după AUR? De ce au votat românii un partid de extremă dreapta?
  52. ^ Romanian opposition takes narrow lead after election
  53. ^ Ce este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreapta care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoral
  54. ^ Spotmedia.ro. „Cum a crescut AUR în Frății ortodoxe tolerate de Biserică, așa cum BOR l-a tolerat și pe Zelea Codreanu. Manipulările via Sputnik și pericolul real - Interviu”. Accesat în . 
  55. ^ Ziarul Financiar (). „Cine este AUR, partidul venit de nicăieri care ar putea intra în Parlament. Ce spunea George Simion, fondatorul partidului, în urmă cu câteva zile: Noi suntem legați de micul producător, de țăranul român. Prima lege pe care am da-o ar fi protejarea capitalului român pentru agricultori”. Ziarul Financiar. Accesat în . 
  56. ^ „Noul partid al lui Ludovic Orban s-ar putea numi Forța Liberală - surse”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  57. ^ „Un grup de 41 de liberali susține că Orban trebuie numit premier. „El are calitățile necesare pentru a fi desemnat"”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  58. ^ „SCRISOARE OFICIALĂ 41 de parlamentari PNL cer nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier și refacerea coaliției cu USR și UDMR / Un deputat susține că nu a semnat documentul”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  59. ^ „OFICIAL Dacian Cioloș a demisionat din USR, alături de alți patru europarlamentari. Ei lansează Partidul REPER”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  60. ^ a b „Oamenii lui Dan Voiculescu, intrați în Parlament pe listele PSD, părăsesc partidul condus de Ciolacu”. Adevărul. 
  61. ^ a b „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în . 
  62. ^ a b „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în . 
  63. ^ Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Arhivat din original la . Accesat în . 
  64. ^ en George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System” (în engleză). Accesat în . 
  65. ^ „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. . 


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alegeri_parlamentare_în_România,_2024&oldid=16213988