Discuție Utilizator:Mihai Andrei/2012

Articol de calitate

Bună ziua! Tocmai am tradus articolul TAM din Wikipedia Engleză, unde era de calitate. L-am propus ca articol de calitate.Veniți și dumneavoastră la dezbatere dacă doriți! --Sebastianpin (discuție) 2 ianuarie 2012 17:58 (EET)

Casa Karacsonyi din Gherla

Stimată doamnă Aletomoioag, vă felicit pentru articolul legat de articolul Casa Karacsonyi din Gherla. Am o mică observație privind redirecționarea, anume în titlul "Muzeul de Istorie Gherla (Casa Karacsony)" lipsește prepoziția "din". În al doilea rând, parantezele sunt folosite în titluri doar când este vorba despre subiecte susceptibile de confuzie, de ex. Vasile Suciu (mitropolit) respectiv Vasile Suciu (deputat). Așa fiind, ar fi bine dacă am găsi consensul cu privire la titlul cel mai potrivit pentru articolul despre Casa Karacsonyi. Am văzut că în istoriografia maghiară apare drept "Karátsonyi ház" (vezi în acest sens pe lângă Google și hu:Szamosújvár), iar în lista monumentelor istorice ale județului Cluj drept "Casa Karacsony". Problema cu lista monumentelor este aceea că nu folosește în mod consecvent semnele diacritice maghiare și germane. Numele de Crăciun se scrie în maghiară hu:Karácsony, iar numele de persoane are în final acel -i gentilitium, ca în hu:Karácsonyi János, hu:Karácsonyi Zsolt etc. Opțiunea mea este pentru Casa Karácsonyi din Gherla, pe care o consider cea mai practicabilă. Sunt convins că vom găsi o soluție convenabilă. Multe salutări și mult succes pe Wikipedia, --Mihai Andrei (discuție) 2 ianuarie 2012 23:35 (EET)

Vă mulțumesc pentru interesul manifestat față de materialul pe care l-am postat. Înțeleg punctul dumneavoastră de vedere și va mulțumesc pentru explicații. Însă acest material este o temă pentru un curs de la facultate și v-aș rămâne recunoscătoare dacă nu ați mai interveni cu modificări pentru o perioadă. Eu am trimis deja link-ul profesorului meu, acum aștept notarea și nu aș vrea ca până în momentul în care profesorul meu va vedea materialul sa apară ceva modificări și să fie create unele circumstanțe din care ar rezulta ca nu eu am făcut pagina. Am lucrat enorm la aceasta pagină wiki, m-am confruntat cu enorme probleme din pricina faptul ca până acum nu am mai postat niciodată pe wikipedia, iar partea terhică a fost un coșmar pentru mine. Așadar, pentru moment, vă rog mult să nu modificați pe pagină. Vă mulțumesc. Aletomoiag (discuție) 3 ianuarie 2012 12:08 (EET)

Stimată doamnă, sunt gata să vă ajut cum pot. Solicitarea dumneavoastră ca pagina respectivă să nu fie modificată contravine însă regulilor acestui proiect. Cine scrie pe Wikipedia trebuie să accepte principiul că informația postată de el va fi verificată de ceilalți utilizatori și, dacă este cazul, îmbunătățită. Personal pot să mă abțin să aduc modificări la articolul respectiv pentru câteva zile. În acest sens ar fi de folos să puneți eticheta „în lucru”, însă pentru asta ar trebui să dezvoltați articolul în următoarele câteva zile. Multe salutări, --Mihai Andrei (discuție) 3 ianuarie 2012 12:31 (EET)

Eu inteleg acest lucru, dar macar sa nu interveniti la titlu. Va repet, eu nu cunosc mare lucru despre limbajele de programare si pt mine a fost extrem de greu sa postez. Eu nu combat ceea ce dumneavostra spuneti in legatura cu numele casei dar eu asa am gasit in documentele si cartile pe care le-am consultat. Va multumesc din nou. Aletomoiag (discuție) 3 ianuarie 2012 12:59 (EET)

În ordine! Două sugestii: folosiți semnele diacritice în postările dumneavoastră, iar în loc de semnătură folosiți două liniuțe și patru tilde ~ (combinația întreagă o găsiți în caseta de semne de dedesubt, în linia a treia, pe prima poziție). Cu combinația respectivă mesajul dumneavoastră va fi semnat și datat automat. Mult succes, --Mihai Andrei (discuție) 3 ianuarie 2012 13:32 (EET)

Problemă cu sursa fișierului Teilhard de Chardin1.jpg

File Copyright problem

Vă mulțumim pentru că ați încărcat Fişier:Teilhard de Chardin1.jpg. Am observat că pagina de descriere a fișierului nu specifică în acest moment cine a creat conținutul, și astfel situația drepturilor de autor este neclară. Dacă nu ați creat dumneavoastră acest fișier, va trebui să specificați cine deține drepturile de autor. Dacă l-ați obținut de pe un website, atunci este suficient de regulă un link spre site-ul de unde a fost luată imaginea, împreună cu condițiile complete de utilizare a conținutului acelui site. Dacă însă deținătorul drepturilor de autor este altul decât proprietarul site-ului, acesta trebuie specificat și el în mod clar.

Dacă ați mai încărcat și alte fișiere, verificați dacă ați specificat și sursa și licența acestora. Puteți găsi o listă a fișierelor încărcate de dumneavoastră aici. Fișierele a căror sursă și licență nu sunt specificate vor fi șterse în decurs de o săptămână de la marcarea lor, conform politicii de ștergere. De asemenea, fișierul va fi șters dacă este sub incidența drepturilor de autor și sub o licenţă restrictivă. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumesc.  —Andrei^discuţie 4 ianuarie 2012 16:25 (EET)

Re:Administrator

Nulla osta. Caveat: Nu știu dacă pot răspunde la întrebări înainte de luni. Voi fi prezent aici de weekend, dar pe sponci, și am restanțe. Biata Elvira așteaptă de vreo lună să scriu câteva fraze despre Augusto De Luca. -- Victor Blacus (discuție) 5 ianuarie 2012 21:59 (EET)

Dragă Victor, te-am propus încă din seara aceasta de duminică (la mine e acum 23:52h). Te rog fii bun și acceptă nominalizarea cât mai repede, că de nu se ivesc complicații nebănuite. Multe salutări --Mihai Andrei (discuție) 9 ianuarie 2012 00:54 (EET)

De jure

Dragă Mihai, bună ziua. Azi dimineața am observat „fait accompli”-ul de azi noapte din partea s.s. și al lui Strainu. Da, ai perfectă dreptate din punct de vedere jurisprudențial: noi doi, eram în „extra muros”-ul unui principiu implacabil: acela al determinismului cauzalității. Eu, din p.d.v. personal, îmi cer scuze pentru „minora sincopă” procedurală. Dar, nu pot să nu constat un beneficiu net a acestei „gâlceve”: textul regulamentului a fost modificat în sensul clarificării unor noțiuni. Cred că „sincopa” de azi noapte a fost de bun augur pentru apropierea „scriptic”-ului de „faptic”-ul wikipediei. Toate cele bune, al tău prieten, --Zsolt (discuție) 9 ianuarie 2012 09:52 (EET)

Despre fascisme și clasificări neadecvate

Mesajul adresat e unul tendențios, derece a fost descrisă modificarea: -cat nonsens (categorie nonsens),--79.119.218.231 (discuție) 10 ianuarie 2012 22:19 (EET)

Nu mai adresati mesaje mincinoase!Mesajele din pagina de utilizator nu corespund realității și vor fi șterse--79.119.218.231 (discuție) 10 ianuarie 2012 22:25 (EET)

Văd că nu binevoiți a răspunde de ce adresați mesaje neconforme realității după care mai aveți pretenții de a nu fi șterse! Ar trebui să retractați avertizări nejustificate!--79.119.218.231 (discuție) 10 ianuarie 2012 22:49 (EET)

Nu ar trebui să presupuneți automat că a fost utilizatorul Iorest ca anonim și mai subtil.--79.119.218.231 (discuție) 10 ianuarie 2012 23:04 (EET)

Stimate coleg, consider cu regret că vă cheltuiți elocvența de pomană, anonimul 79.119.218.231, clonă a lui Iorest (ca să nu fie blocat cu 3 R), care ar părea să fie și el, o clonă a unui vechi client, este un agitator cu agendă venit să pună istoria la punct, vedeți intervenția respectivului la Discuție:Gheorghe Alexianu. Noapte bună, --Alex F. (discuție) 11 ianuarie 2012 01:02 (EET)

Salut. V-as aminti despre AGF si despre sfatul "Nu insultați, nu hărțuiți și nu intimidați". -- Jokes Free4Me (discuție) 11 ianuarie 2012 01:07 (EET)

Din câte constat, pentru A. Tendler există doar două categorii de oameni: legionari și restul. Vă rog să depășiți acest infantilism lacrimogen și să vă abțineți. Altcineva ar fi înțeles că includerea unor oameni de cultură ca Sextil Pușcariu sau Artur Gorovei în categoria legionari este total neadecvată și denotă nu imparțialitate, ci intenții mizere pe Wikipedia. Alex F. mă acuză de contorsionarea istoriei naționale. Dar vă rog să constatați imbecilitatea sintagmei "fascist creștin", o struțocămilă ruptă de realitate. Ca să nu mai spun că în România nu a existat fascism. Fascismul a fost un regim politic totalitar din Italia și Germania, pe care România nu l-a avut (căutați de exemplu în dicționar). Cine contorsionează istoria, domnule Alex F.? Cât despre debutul unor articole, de exemplu la Gheorghe Alexianu, de care am aflat întâmplător privind categiria "fasciști români", el pare luat din rechizitoriul proceselor comuniste. Refuz să accept clasificarea fasciști români pentru Emil Cioran, Nichifor Crainic și Octavian Goga. Fascist a fost Hitler, domnilor! Nu mistificați istoria... --Iorest (discuție) 10 ianuarie 2012 12:45 (EET)

Pardon, Hitler a fost național-socialist. Fascist a fost Mussolini. De specificul Gărzii de Fier din România ține caracterul mistic-ortodox. În 1933 Mihail Polihroniade, un ideolog al Gărzii, explica într-o publicație din Germania diferența între fascism, național-socialism și "unsere Bewegung" (mișcarea noastră, adică Garda de Fier): "Der Faschismus verehrt den Staat, der Nazismus die Rasse und die Nation. Unsere Bewegung strebt nach der Erfüllung des Schicksals des rumänischen Volkes durch Erlösung." Vă invit să studiați publicațiile actuale ale cercetărtorilor fenomenului legionar, mă refer la Constantin Iordachi, Norman Manea și Rebecca Haynes. Nu întâmplător în contempornaneitatea românească se consumă energii fascistoide în proiecte de genul "Catedrala Mântuirii... Neamului." Fascismul românesc este un subiect deosebit de interesant, care este din păcate dezbăut mai mult în Europa Occidentală decât pe meleagurile patriei, din cauză că pe plaiul mioritic încrengăturile sunt prea actuale și prea virulente, cum am arătat mai sus. --Mihai Andrei (discuție) 10 ianuarie 2012 23:10 (EET) PS. Fac trimitere la studiul acesta, unul din cele mai actuale, coordonat de profesorul Iordachi: [1]. --Mihai Andrei (discuție) 10 ianuarie 2012 23:15 (EET)

Cuvantul cheie e fascistoid, deorece fascismul propriu-zis a fost numai in Italia, la fel cum nazismul a fost doar in Germania.--79.119.218.231 (discuție) 10 ianuarie 2012 23:37 (EET)

Nedumerire

Domnule Mihai Andrei, văd că a fost întrecută măsura. Dacă sunt mai mulți oameni care au o opinie contrară lui Alex F. înseamnă, după el, că ei trebuie să fie clone ale nu știu cărui naționalist de pe Wiki. Asta în primul rând (căci țin la onoarea nicknamelui meu). În al doilea rând, dacă Alex F. binevoiește, poate vedea că respectivul IP (care mă bucur că mi-a dat dreptate în privința sintagmei stupide "fascism creștin") a postat și la mine pe pagina de discuții. Țin să precizez că sunt pe Wikipedia pentru a contribui cu câte ceva despre personalități umaniste mai puțin cunoscute. Am văzut întâmplător, citind articole despre lingviști și filologi, că aceștia sunt în mod grosolan categorisiți neadecvat, doar pentru că Alex F. sau A. Tendler au unele fixuri. Am senzația că pe Wikipedia e o echipă care face ce vrea, iar ceilalți sunt profanii care nu pot atenta la "opinia majoritară" (a se citi: opinia celor câțiva redactori care preferă să-i considere fasciști pe toți cei ce au avut "ghinionul" să trăiască în perioada interbelică). Ce să-i explici lui Alex F. că Sextil Pușcariu, "legionarul", era bun prieten cu evreul Leo Spiezer (de fapt e chiar neadecvat să discutăm din acest punct de vedere, acest tip de discurs îl preocupă pe Alex F., nu pe mine și nici pe Sextil Pușcariu nu l-a preocupat). --Iorest (discuție) 11 ianuarie 2012 16:52 (EET)

Despre presupunerile frauduloase despre clone a se vedea discuția de la Checkuser.--86.125.185.201 (discuție) 12 ianuarie 2012 17:28 (EET)

86.125.185.201, ce înțelegeți prin sintagma: „presupuneri frauduloase” ? O presupunere poate fi frauduloasă? Eu știam că o „fraudă” este un act individual în contra unui sistem de legi (sau reguli), a cărei înfăptuire „de jure et de facto”, a fost dovedită fără drept de atac „in contra”. Vă rog să rețineți, e vorba de fapte concrete, nu de presupuneri. Dacă eu visez, sau „presupun” că, de exemplu, îl voi ucide pe „XY ”, și nu fac altceva decât presupun că voi înfăptui prostia mea, eu încă nu am comis nicio fraudă. Nu există niciun sistem juridic de pe lumea aceasta (înafara bolșevicilor), care să incrimineze „presupunerea” sau „intenția nematerializată”. Este nevoie de „faptul împlinit” care „consumă” conținutul conceptului de „fraudă”. Așa că: atenție la folosirea terminologiei.--Zsolt (discuție) 12 ianuarie 2012 18:12 (EET)

O presupunere poate fi frauduloasă din punct de vedere al regulilor de inferență, când se exclude apriori o altă presupunere/variantă echiprobabilă.--86.125.177.146 (discuție) 12 ianuarie 2012 19:37 (EET)

Să nu jonglăm cu terminologia. A fost fraudulos modul în care s-a acționat aici: modificări anulate cel puțin pe considerentul că: două postări cu aceeași opinie trebuie să fie neapărat de la același individ, care, ticălosu' și nemernicu', a îndrăznit să-și creeze clonă. Și dacă exista o minimă pricepere, se remarca faptul că eu și IP-ul celălalt postăm din țări diferite. În fine, e clar: cine are o opinie constrară lui A. Tendler sau Alex F. trebuie să fie legionar sau clonă a unui legionar.--Iorest (discuție) 12 ianuarie 2012 19:03 (EET)

Pe wp., nu facem politică și nici prozelitism ideologic de nicio formă. „Modul” (corect: „modalitatea”) nu poate fi „frauduloasă”, cel mult: „discutabilă”. Și pentru a putea discuta, trebuie să aduceți argumente valide.--Zsolt (discuție) 12 ianuarie 2012 19:14 (EET)

Nu, domnule, nu se face prozelitism ideologic, asta vreau și eu. Cum am spus, dacă vin să corectez ceva din ce fac Alex F. și A. Tendler, sunt cu siguranță legionar sau clonă a unui legionar. Să avem pardon, dar Alex F. e psihopat (mea culpa: orbit de propriile convingeri) gândind și acționând așa. Cum adică, trebuie să aduc dovezi solide? Dar s-au adus dovezi solide pentru ca intelectuali români interbelici să fie clasificați ca "legionari" sau "fasciști crești", "fasciști români"? Adică ceea ce face Alex F. sau A. Tendler e apriori demonstrat, iar eu trebuie să demonstrez solid pentru a se anula ce au făcut ei??? Asta e normalitate? Și nu mă refer la Radu Gyr, care a scris poezii pentru și despre legionari, mă refer la desăvârșiți cercetători ca Sextil Pușcariu, Artur Gorovei, P.P. Panaitescu (nu știu cine mai era clasificat neadecvat). Domnilor, vedeți că Radu R. Rosetti a fost în Guvernul Antonescu și a murit la Văcărești. Trebuie să fi fost și el un fascist mizerabil. Grăbiți-vă să faceți modificările de rigoare. P.S. Legionarii de azi ar trebui să fie mândri de reclama pe care le-o faceți.--Iorest (discuție) 12 ianuarie 2012 19:32 (EET)

Atribuirea calificativului psihopat/psihotic ar putea fi considerată atac la persoană!(:)) Dar din aprecierile altor editori (Turbojet) rezultă că AlexF ar face un mare tărăboi dacă este contrazis in concepțiile sale , calificativul respectiv castigand oarece validitate.--86.125.177.146 (discuție) 12 ianuarie 2012 19:48 (EET)

Aha, încep să înțeleg. Mulțumesc pentru precizare. Cred că aveți dreptate, căci cu A. Tendler am putut discuta și normal. Mă rog, e greu ca discuția să se mențină calmă în condițiile în care orice e ideologizare, numai siglarea ca "fascist" nu.--Iorest (discuție) 12 ianuarie 2012 20:02 (EET)

Problema cu convingerile este aceea că sunt relativ greu de măsurat. De asemenea, că sunt într-o continuă revizuire. Un calificativ de genul "fascist creștin" are într-adevăr neajunsurile sale, asemeni oricărui calificativ legat de convingeri. Un criteriu mai obiectiv este apartenența la o mișcare politică. Categoria respectivă caută să identifice acele persoane care au aderat la proiecte care s-au revendicat deopotrivă din corporatismul de dreapta și din creștinism. Categoria nu caută să analizeze compatibilitatea creștinismului cu extremismul de dreapta, ci doar reunească personalitățile identificabile în interferența respectivă. Ca o paralelă, ar fi ca și cu o eventuală categorie "evrei antisemiți" etc. Oricât de absurd este, există și asemenea exemple, mă gândesc la George Pruteanu, fapt reliefat și în acest necrolog al său: [2]. --Mihai Andrei (discuție) 12 ianuarie 2012 21:33 (EET)

Vă mulțumesc pentru intervenție, aveți dreptate aici. Sper, totuși, că se va menține obiectivitatea măcar în articolele despre personalitățile care nu au avut de-a face cu manifestările antisemite. Nici măcar că au fost membri unii în Senatul Legionar nu mi se pare relevant. Poate induce în eroare: de unde știm noi că nu au fost invitate personalitățile momentului pentru a-și da cu părerea? Prezentate necritic, asemenea informații ar sugera că am avut intelectuali antisemiți în bloc. Profit de ocazie, offtopic, pentru a spune că articolul doamnei Mungiu este dezgustător. L-am citit la vremea respectivă și denotă ceva ce nu pot înțelege, pentru că Pruteanu sau altcineva nu am auzit să vorbească despre această relație "paternă" dintre profesor și Mungiu. Cert este că doamna Mungiu omite două lucruri: Pruteanu a fost un excelent pedagog (a educat prin emisiunea lui și printr-un site excelent) și a tradus Dante (poate pentru doamna Mungiu, cu înclinații specifice cunoscute la noi, Divina Comedie e tot scriere deocheată). Să-i fie...gușa ușoară! (să nu ziceți că sunt și acum nu-știu-ce, am aflat din articol despre antimaghiarismul lui Pruteanu, dar eu nu cunosc decât strict activitatea lui de pe site și din emisiune).--Iorest (discuție) 13 ianuarie 2012 00:13 (EET)

Ascunderea modificărilor

Au fost ascunderile modificărilor justificate?--86.125.184.31 (discuție) 11 ianuarie 2012 18:18 (EET)

Notă la fasciști creștini

Am dat un răspuns pe pagina categoriei Fasciști_creștini, legat de problema iubirii aproapelui, la care adăugaserăți o trimitere biblică. Discuția se lungește, mănâncă timp și energie. Am scris pe pagina lui Alexander Tendler ce aș face eu cu categorizările și chiar o voi pune în aplicare. Cred că e cea mai bună soluție și am argumentat-o suficient. Cât despre opinia mea, în urma discuției, dacă vă interesează: 1. Cu Alex F. nu avem ce discuta, e înrădăcinat în opiniile sale obsesive, pe care le presară pe Wikipedia. Mă întreb de ce cititorii Wikipediei ar trebui să tolereze crezurile sale date drept diriguiri de conștiință (mai are rost să dau exemple din articole cu intervențiile sale?). 2. În obiectivitatea lui Alexander Tendler nu mai cred din trei motive: a) a editat articolele de pe Wikipedia cu lista de pe http://www.miscarea.net/ în mână, fără simț critic (de unde concluzia că editările sale au scopul de a creiona un profil antisemit al interbelicului românesc); b) a făcut bășcălie de nume interbelice recunoscute pe plan internațional atunci când m-am arătat indignat de modificările "legionar-generalizatoare" pe care le făcuse. 3. Nu mai cred nici în imparțialitatea dumneavoastră, căci lăsați (cu voie?) să vă scape opinii pe Wikipedia, dirijați apele în anumite direcții, sacrificând astfel obiectivitatea articolelor/discuțiilor. Aș aminti aici chiar numai situația cu Bartolomeu Anania din ianuarie trecut, când am șters unele lucruri tendențioase din articol, ca să văd apoi că le lăsați totuși acolo, doar pentru că erau în acord cu crezurile dumneavoastră personale. Am dat linkuri suplimentare atunci, dar nu au ajutat la nimic, iar presa întreagă, la moartea mitropolitului, a preluat gogomăniile pe care le-ați protejat. Să zic că istoria va arăta altceva? Am să urmăresc cum decurg lucrurile și voi aduce la cunoștința oamenilor că Wikipedia trebuie ajutată să fie obiectivă ;) Numai bine! --Iorest (discuție) 13 ianuarie 2012 03:39 (EET)

Iisus: corect. Isus: greșit

Am argumentat în pagina de discuție acest lucru. Vă rog să modificați la loc numele articolului. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Iorest (discuție • contribuții).

Vă rog să nu faceți abuz de putere, căci Wikipedia nu vă e moștenire de la părinți. Am prezentat (și acum 2 minute am completat) argumentele, vă rog să invitați wikipediști la dezbatere. V-ați pierdut credibilitatea. Ați face bine să-mi explicați și de ce decizia lui Cezarika, pe baza sondajului, a fost anulată. Cred că sunteți într-o postură delicată, monsieur.--Iorest (discuție) 17 ianuarie 2012 11:49 (EET)

Decizie

Mihai, bună ziua. Mă tem că va tebui să-ți reconsideri acțiunea administrativă de la ultima procedură de alegeri de administratori. Toate cele bune,--Zsolt (discuție) 17 ianuarie 2012 12:14 (EET)

Cum să mă opresc când vii cu o chestie gen cea de acum câteva minute (Mioara Avram a murit!). Nu-mi doresc să mai văd măcar pagina aia de discuții, am pierdut suficientă vreme cu ea. Dar, de asemenea, nu pot să mă opresc dacă vii cu o intervenție tendențioasă. Amenințarea ta mă lasă rece, poți să mă blochezi și să-mi și ștergi orice contribuție. Nu știu ce confesiune ai, dar vezi că echipa care a scos ediția greco-catolică a Bibliei lui Samuil Micu folosește grafia Iisus ;) Specialiștii înțeleg ce înseamnă tradiție și obiectivitate: http://www.history-cluj.ro/Biblia/pag4.htm.--Iorest (discuție) 17 ianuarie 2012 14:45 (EET)

Scriindu-mi acestea, mi-ați trezit brusc admirația. Nestle, Aland și ceilalți i-au învățat pe specialiștii de pretutindeni, să facă știință, prin critică textuală autentică. Tocmai din acest motiv nu contează ce credință aveau. E în pregătire o lucrare despre geneza Bibliei de la Blaj, care a folosit în mare traducerea de la 1688, dar cu foarte multe corecturi după originale clasice (Samuil Micu a fost un maestru, limpezind unde cărturarii bucureșteni greșiseră sau încâlciseră sensurile). Trebuie să verific la Micu originalul chirilic, dar norma era în scrierea chirilică să prescurteze: Is. Hs. Rareori scăpa complet, cum se întâmpla în Biblia de la București.--Iorest (discuție) 17 ianuarie 2012 15:34 (EET)

Da, am avut ocazia să discut puțin cu Dedi, când încercam să fac pagina unor universitari clujeni. L-am contactat recent pentru a-și exprima opinia cu privire la clasifificarea legionară a lui Pușcariu, căci nu cunosc decât lucrări pur filologice ale cărturarului clujean, iar la vârsta și opiniile sale politice, este exclus să fi purtat cămașă verde.--Iorest (discuție) 17 ianuarie 2012 15:50 (EET)

Și pentru a-mi demonstra ideea: există traduceri confesionale. Unele în limita traducerii corecte, altele depășind această limită: Biblia Martorilor lui Iehova folosește "regat", Bibliile celelalte folosesc "împărăție". Textele ortodoxe folosesc "pâinea cea spre ființă", textele catolice folosesc "pâinea cea de toate zilele". Textele ortodoxe folosesc "duh" și "izbăvi", textele greco-catolice preferă "spirit", iar toate edițiile catolice și neoprotestante îl preferă pe "mântui" în locul slavonismului "izbăvi". Ș.a.m.d. Că tot suntem la subiect, Iisus e preferat în edițiile ortodoxe, Isus în celelalte. Asta referitor la traducerile confesionale corecte. Cele incorecte schimbă sensurile (e plin Internetul de dezbateri referitoare la fecioară/femeie cu privire la proorocirea lui Isaia, termenul tradiție la Pavel, nuanțat în edițiile neoprotestante etc.).--Iorest (discuție) 17 ianuarie 2012 15:56 (EET)

Probleme legate de permisiunile fișierului Itinerariile regelui Matia Corvinul.jpg

Image Copyright problem

Vă mulțumim pentru că ați încărcat Fişier:Itinerariile regelui Matia Corvinul.jpg. Am observat că, deși ați aplicat o etichetă validă privind drepturile de autor, nu există nicio dovadă că autorul fișierului ar fi acceptat publicarea sub această licență.

Dacă acest fișier este în întregime creat de dumneavoastră, dar l-ați publicat anterior în altă parte, vă rugăm să faceți una din următoarele;

• adăugați o notă prin care permiteți reutilizarea fișierului sub GFDL sau sub o altă licență liberă pe site-ul unde l-ați publicat; sau
• Trimiteți un e-mail de la o adresă asociată cu publicația originală la info-rowikipedia.org, prin care declarați că materialul vă aparține și intenționați să-l publicați sub o licență liberă. Aveți un exemplu de astfel de mesaj aici.

Dacă fișierul nu este în întregime creat de dumneavoastră, puteți să rugați acea persoană să efectueze unul din cei doi pași descriși mai sus, dau dacă proprietarul imaginii și-a dat deja permisiunea printr-un e-mail adresat dumneavoastră, vă rugăm să trimiteți acest e-mail la adresa info-rowikipedia.org.

Dacă considerați că acest fișier respectă criteriile privind utilizarea cinstită, folosiți o etichetă ca {{utilizare cinstită în|Articol}} sau una din etichetele de aici, și adăugați o explicaţie prin care justificați utilizarea imaginii în articolul în care doriți să o includeți. Vedeți Wikipedia:Formate drepturi de autor pentru imagini pentru lista completă de etichete pentru drepturile de autor pe care le puteți folosi.

Dacă ați încărcat și alte fișiere, verificați că ați furnizat, pentru fiecare, dovezi că deținătorii drepturilor de autor au acceptat să-și publice lucrările sub lincența indicată. Aveți o listă cu fișierele încărcate de dumneavoastră la această legătură. Imaginile fără dovezi ale permisiunilor pot fi șterse la o săptămână de la etichetare. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Vă mulțumesc. Strainu (دسستي‎)  18 ianuarie 2012 23:51 (EET)

Monumente

Ai idee dacă nu cumva Castelul de la Gilău și Castelul Wass-Banffy de la Gilău sunt unul și același?--Strainu (دسستي‎)  19 ianuarie 2012 14:32 (EET)

Castelul de la Gilău, construit de episcopul Ladislau Gereb în sec. al XV-lea în stil renascentist (unul din primele edificii transilvănene realizate în acest stil), a fost complet demolat. Fragmente arhitectonice se află în lapidariul Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj. În Castelul Wass-Banffy, construit ulterior în același perimetru, funcționează în prezent Liceul "Gelu Voievod" din Gilău. --Mihai Andrei (discuție) 19 ianuarie 2012 16:52 (EET)

Ai putea să-mi confirmi că Palatul Rhédey din Cluj este unul și același cu Palatul Bornemisza (CJ-II-m-B-07437)? Am găsit undeva informația asta, și adresa corespunde, dar nu sunt prea sigur.--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2012 14:33 (EET)

Aceeași rugăminte și pentru CJ-II-m-B-07554: Conacul Bethlen, azi bibliotecă școlară, respectiv Conacul_Bethlen_din_Câmpia_Turzii.--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2012 15:23 (EET)

Și pentru CJ-II-m-B-07479: Casa Teleki, respectiv Palatul Jósika din Cluj. Mulțumesc!--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2012 15:48 (EET)

Conacul Bethlen din Câmpia Turzii nu mai există. Biblioteca școlară actuală funcționează probabil într-o clădire anexă a fostei reședințe nobiliare. Palatul (curia) Bornemisza din Cluj a fost demolată în 1936. Se poate că o ramură a familiei să fi moștenit sau să fi avut legătură cu Palatul Rhédey. Îmi pare rău că pot să-ți dau doar aceste informații vagi. Faptul este cauzat de numeroasele demolări și redenumiri de locuri, ceea ce face dificilă păstrarea memoriei (probabil că aceasta este chiar intenția principală a ștergerilor de identitate). --Mihai Andrei (discuție) 24 ianuarie 2012 15:49 (EET)

Palatul Teleki din Cluj este în altă parte. Nu este una și aceeași clădire cu Palatul Jósika. --Mihai Andrei (discuție) 24 ianuarie 2012 15:50 (EET)

În cazul acesta să asociez totuși conacul Bethlen cu codul respectiv sau nu? Asocierea ar duce la apariția unei legături în listă la un moment dat.

De asemenea, ai idee dacă Palatul Jósika este clasat?--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2012 18:32 (EET)

Restituiri de biserici greco-catolice

Prezentarea in articolul principal a evolutiei unui/unor proces/e este total pe langa o enciclopedie. Daca vreti, faceti un articol separat cu urmarirea procesului. Astfel de informatii in textul unui articol dorit de calitate sunt cel putin superflue, ca sa nu zicem ca impieteaza asupra PDVN. Aici nu se fac ... sa zic... presiuni asupra justitiei care este oricum supusa puterii basesciene. Demersul dv de a prezenta asa ceva nu dovedeste decat o atitudine partizana bazata pe prozelitism, deci ataca PDVN, in dezacord cu rolul de admin pe care-l detineti intr-un mod cu totul arbitrar. Eu nu va inteleg in general pozitia pe care vreti s-o demonstrati. --Asybaris ^aport 26 ianuarie 2012 15:06 (EET)

Dragă Asybaris, îți răspund aici, în pagina ta personală de discuții, pentru că mesajul pe care mi l-ai trimis ieri a fost unul personal. Cum îți spuneam în 22 septembrie 2010, în unul din cele mai interesante dialoguri pe care le-am purtat pe Wikipedia, „istoria nu poate fi înțeleasă decât de jos în sus, de la exemplele concrete, care formează ca piesele unui puzzle tabloul de ansamblu.” [3] O viziune generală este dificil de realizat, pentru că implică judecăți de valoare, separarea faptelor „mici”, punerea lor în paranteză etc. Concret, este greu de dat un verdict asupra vinovăției beligeranților din primul război mondial. În schimb este incontestabil că Germania a ocupat Belgia în data de cutare. Aplicat la chestiunea litigiului dintre BOR și BRU, ar fi o viziune generală (și bineînțeles enciclopedică) afirmația că structurile aparatului comunist și-au dat și își dau mâna în a susține Biserica Ortodoxă Română. Această afirmație generală poate fi verificată doar din întâmplări concrete, precum acel libidinos "sărut mâinile" adresat de Viorel Hrebenciuc, fostul prim secretar comunist de la Bacău, patriarhului Daniel [4] etc. Judecarea aceluiași proces de cinci ori, la intervenții preaînalte, ține de realitatea românească din anii aceștia. Prezentarea faptelor mici și concrete duce la realizarea tabloului de ansamblu. În această ordine de idei, cititorul poate să își formeze propria opinie. --Mihai Andrei (discuție) 27 ianuarie 2012 12:43 (EET)

Aștileanu

Vezi aici ceva date despre Aștileanu: http://parohiaoteleni.ro/prezentare/preoti/vicari/pr-vasile-astileanu. --Cezarika1 28 ianuarie 2012 11:58 (EET)

Mulțumesc pentru link! Exprimarea "Din 1958, orientările sale religioase îl conduc pe alt drum..." este foarte, foarte eufemistică. De fapt nu a fost vorba despre orientări religioase, ci cât se poate de lumești, mai exact umblatul după gacici. Aventura pe care o avea cu ceva învățătoare devenise atât de publică, încât episcopul romano-catolic de Iași nu l-a mai putut ține. Cei de la Patriarhia din București n-au fost atât de pendanți, adică n-au avut nici un fel de grețuri să-l angajeze ca "inspector" și apoi să-l facă episcop. --Mihai Andrei (discuție) 28 ianuarie 2012 12:14 (EET)

De-aia e bine ca preoții să fie căsătoriți. Mă îndoiesc însă că l-ar fi apucat brusc cheful de sex pe la vreo 45 ani (după ce a ieșit din închisoare) și înainte ar fi fost pur ca lacrima, dar treacă de la mine... Oricum, bine măcar că a făcut-o cu femei și nu cu copii, cum fac unii preoți catolici de astăzi. --Cezarika1 28 ianuarie 2012 12:19 (EET)

Acuma nu cred că există mai mulți pedofili în rândul clerului necăsătorit (inclusiv episcopi), decât în rândul altor categorii profesionale. Personal am mare respect pentru călugării care își trăiesc cu consecvență promisiunile făcute la hirotonire (nu numai celibatul, ci și sărăcia și ascultarea). Revenind la cazul concret Aștileanu, respectivul preot a fost făcut episcop pentru că BOR a dorit să puncteze. Din păcate doar din perspectivă seculară. Din perspectivă metafizică, a fost vorba mai degrabă despre un autogol, dar asta este. --Mihai Andrei (discuție) 28 ianuarie 2012 12:25 (EET)

Din păcate, am aceeași părere cu tine. Dintre toți preoții greco-catolici a fost ales unul care și-a încălcat jurământul depus la hirotonire; sincer, mă întreb cum a fost posibil ca el să facă studii la Roma, să obțină un doctorat și să fie hirotonit, iar nimeni să nu-și dea seama de profilul său moral. Și-o fi ascuns așa de bine caracterul sau s-a știut și s-a încercat o mușamalizare, nu-mi dau seama, dar eu nu prea cred în metamorfozarea bruscă a caracterului unui om, deși există și excepții (Sfântul Pavel a fost unul). Era mai bine după părerea mea să nu fie ales niciun episcop dintre preoții greco-catolici care au trecut la Ortodoxie (că nici Teofil Herineanu, deși a fost gospodar, nu a excelat prin trăsăturile duhovnicești); nu știu de ce s-a vrut să se facă cu orice preț un episcop dintre cei convertiți din interes, cred că numărul celor convertiți din convingere a fost destul de mic. --Cezarika1 28 ianuarie 2012 12:44 (EET)

În linkul pe care ți l-am dat, am vrut să aduc informația că după Răducăneni a fost numit vicar la Oțeleni (azi jud. Iași), probabil o mutare disciplinară. --Cezarika1 28 ianuarie 2012 12:47 (EET)

Denumire

Mihai, lasă-l așa până la schimbarea oficială a denumirii (probabil va avea loc o schimbare a denumirii). Oricum, mulțumesc pentru link, nu am știut de această decizie, mă bucur că s-a renunțat la neînțelegeri; eu nu cred în afirmațiile că Bartolomeu Anania și Daniel Ciobotea erau dușmani, eu cred că erau destul de apropiați ca mod de gândire. Clujul trebuia oricum să fie reședință mitropolitană. --Cezarika1 28 ianuarie 2012 12:54 (EET)

De acord cu tine. La articolul despre Visarion Aștileanu ar trebui într-adevăr completate datele despre prezența lui în Moldova. Pe undeva am și o poză cu el, pe care ar trebui să o scanez. Am în pivniță niște lăzi cu documente, pe care le-am primit de la un unchi de-al meu, însă până acum n-am găsit timp să le purec. În grabă am văzut și niște poze cu Aștileanu. --Mihai Andrei (discuție) 28 ianuarie 2012 12:59 (EET)

Episcopi anticomuniști

O fi corect ca episcopul István Sulyok, mort în 1944 la Budapesta, să fie trecut ca episcop anticomunist? Lista cu episcopii anticomuniști pare a fi un fel de cercetare originală, care e criteriul de includere acolo: să fi fost arestat, demis de autoritățile religioase la presiunea celor civile sau care? --Cezarika1 10 februarie 2012 12:18 (EET)

Într-adevăr trebuie stabilit un criteriu clar. Așa cum arată acum formatul respectiv pare a fi vorba mai mult despre episcopi persecutați în timpul regimului comunist. Că au fost sau nu anticomuniști, ar fi altă discuție. --Mihai Andrei (discuție) 10 februarie 2012 12:27 (EET)

Redenumire in en.wp

Ar trebui să redenumiți și versiunea în engleză despre Catedrala Încoronării din Alba Iulia cu aceeași justificare (pentru consecvență interwiki).--79.119.209.250 (discuție) 15 februarie 2012 14:29 (EET)

Rezolvat. --Mihai Andrei (discuție) 15 februarie 2012 14:40 (EET)

Bizanțul în Ungaria

Salut. Un articol interesant http://acasa.bisericaortodoxapetrani.ro/2011/05/11/incercari-de-maghiarizare-a-romanilor-ardeleni-prin-biserica-greco-catolica/. Aș fi curios să aflu părerea ta despre articol. --Cezarika1 4 martie 2012 09:53 (EET)

Articolul este stupid și tendențios, nu are nimic de-a face cu cercetarea corectă. Premisa falsă a articolului este aceea că greco-catolicii maghiari ar fi români maghiarizați, ceea ce este fals. Dimpotrivă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în contextul în care Biserica Română Unită a dobândit un prestigiu foarte mare, unii intelectuali de origine maghiară au trecut la BRU. Mă gândesc la canonicul Fekete, care la mijlocul sec. al XIX-lea și-a schimbat numele în Negruțiu, și a început un discurs antimaghiar. În contextul în care în nordestul Regatului Ungariei existau credincioși greco-catolici de limbă maghiară, înființarea unei episcopii pentru aceștia a fost o necesitate pastorală, nu una politică. Așa a luat ființă în 1911 Episcopia de Hajdudorogh. Chiar și în prezent există în România câteva parohii greco-catolice de limbă maghiară. Una din ele este la Satu Mare, alta la Turulung etc.: [5], [6]. Abordarea științifică a chestiunii greco-catolicilor maghiari nu poate fi făcută unilateral, ca muniție politică propagandistică. Așa, de la distanță, este foarte facil să stabilești de unul singur că ceilalți sunt răi. Pentru formarea unui punct de vedere corect trebuie însă ascultate și luate în considerare toate punctele de vedere, inclusiv cele ale comunității în cauză. Un pas înainte a fost făcut în octombrie anul trecut chiar la biserica greco-catolică de limbă maghiară din Satu Mare: [7]. --Mihai Andrei (discuție) 4 martie 2012 11:12 (EET)

Parcă Biserica Greco-Catolică din România se numește Biserica Română Unită cu Roma. Și atunci ce caută parohii de limbă maghiară în cadrul Bisericii Române? Cum au apărut însă greco-catolicii maghiari? Sunt unguri care au trecut de la romano-catolici la greco-catolici (de ce ar fi făcut asta)? --Cezarika1 4 martie 2012 11:23 (EET)

Nici una, nici alta. Legarea confesiunii de etnie este o chestiune modernă. În evul mediu, până la reformă, erau chestiuni separate. Oamenii respectivi erau de rit răsăritean, ca și românii și rutenii, o parte din slovaci etc. La fel cum o parte a slovacilor era de rit latin și alta de rit bizantin, tot așa și comunitățile despre care vorbim erau de rit bizantin și de limbă maghiară. Iar asta nu din secolul al XIX-lea, ci de la sfârșitul evului mediu. Adică nu au fost deznaționalizați sub presiunea aparatului de stat, prin școală și administrație, cum s-a întâmplat în sec. al XIX-lea și în sec. al XX-lea. Chestiunile acestea sunt clare. Am citit acum câțiva ani un articol foarte bine documentat despre greco-catolicii maghiari și despre disensiunile politice între împăratul Franz Joseph și moștenitorul tronului, arhiducele Franz Ferdinand. Acesta din urmă avea o oarecare înclinație spre naționalismele moderne (ceea ce era străin de Franz Joseph) și specula chestiunea greco-catolicilor maghiari tocmai ca muniție politică, în contextul în care Franz Ferdinand avea resentimente antimaghiare. Articolul a apărut într-o publicație științifică austriacă. Cred că l-aș putea găsi, dacă l-aș căuta. Multe salutări, --Mihai Andrei (discuție) 4 martie 2012 11:35 (EET)

Văd că ești documentat. Spune-mi, te rog, existau și unguri ortodocși? --Cezarika1 4 martie 2012 11:46 (EET)

Am intrat pe siturile episcopiilor romano-catolice din România, iar dintre ele situl ARC de Alba Iulia are numai o versiune în limba maghiară. Nu poate fi interpretată aceasta ca o tratare naționalistă a problemei de către conducerea maghiară, în condițiile în care sunt și parohii românești pe teritoriul arhidicezei? --Cezarika1 4 martie 2012 11:49 (EET)

Ortodocși se considerau toți, inclusiv protestanții luterani. Conotația pe care "ortodox" o are astăzi este veche de maximum două secole. De aceea înțeleg întrebarea ta ca pe o întrebare dacă vor fi existat unguri de rit bizantin, iar răspunsul este cu certitudine da. A existat în sec. X-XI o oarecare îndoială cu privire la faptul dacă regatul Ungariei va sta sub ascultarea bisericească a Patriarhiei de Constantinopol sau a Patriarhiei de Roma. Prezența unor clerici greci în Ungaria medievală este sigură. Chiar coroana sfântului Ștefan, adică acea coroană prezentă pe stema Ungariei, a fost un cadou primit de la Constantinopol (sfinții sunt descriși cu litere grecești). Am găsit aici o imagine pe care se vede destul de clar: [8]. Primii regi ai Ungariei au avut o afinitate destul de mare spre Constantinopol. De-abia dinastiile de Anjou și cea de Luxemburg au combătut schisma răsăriteană. Iar în vremurile moderne împărații de la Viena s-au înțeles în mod expres ca protectori ai creștinilor răsăriteni. De aceea Franz Joseph a finanțat construcția Catedralei Mitropolitane de la Sibiu etc. Din păcate istoriografia oficială a Bisericii Ortodoxe Române a rămas blocată în trauma secolului al XVIII-lea, când autoritățile imperiale au pus în practică secularizarea iozefină, care i-a afectat deopotrivă pe catolici și pe ortodocși, act interpretat în memoria istoriografiei ortodoxe ca unul îndreptat împotriva ortodoxiei (Buccow etc.), deși Iosif al II-lea a închis incomparabil mai multe mănăstiri catolice decât ortodoxe. Dar asta este, memoria este un fenomen selectiv, iar istoriografia românească a preferat să dea apă la moară variantei facile, care a prezentat poporul român drept o veșnică victimă a istoriei, ceea ce nu este adevărat. Cu privire la traducerea în română a paginii de internet a Arhidiecezei de Alba Iulia, ar fi într-adevăr de dorit. Văd că la Dieceza de Satu Mare nu este o problemă: [9]. Sunt încrezător că timpul va aduce cu el relaxarea în continuare a relațiilor româno-maghiare, dar acest lucru nu se întâmplă de la sine, ci depinde de noi. --Mihai Andrei (discuție) 4 martie 2012 16:30 (EET)

Sfântul Ștefan a domnit în perioada de dinainte de schisma între Roma și Constantinopol, deci e normal să apară elemente și din tradiția bizantină. Pe de altă parte, primatul onorific al Romei era vizibil în Orient; de aceea, unii susțin astăzi că la început Catedrala Sfânta Sofia era greco-catolică. În ceea ce mă privește, eu consider că ceea ce separă cele două biserici surori (catolică și ortodoxă) sunt dogmele introduse de catolicism: primatul Romei (nu onorific, ci efectiv; personal mă deranjează denumirea VICARIUS FILII DEI, pe care o consider o blasfemie), purgatoriul, cuminecătura, Filioque și infailibilitatea papală. Probleme legate de rit sunt minore în această dispută și rituri diferite pot coexista într-o biserică unită. --Cezarika1 7 martie 2012 18:36 (EET)

Dragă Cezar, în urma discuției noastre de zilele trecute m-am aplecat puțin asupra iconografiei reprezentate pe Coroana Sfântului Ștefan și am constatat nu doar prezența arhanghelilor, ci și prezența sfinților Gheorghe și Dumitru, cei purtători de biruință în tradiția bizantină. Multe salutări, --Mihai Andrei (discuție) 7 martie 2012 18:17 (EET)

Și ca o chestie amuzantă. Eu provin dintr-o familie creștină mixtă; partea catolică (romano și greco) a familiei se plângea că slujba ortodoxă e prea lungă, în timp ce partea ortodoxă se plângea că slujba catolică e prea scurtă. De aceea, catolicii (nu toți) își continuau acțiunile religioase și după slujbă, prin discuții religioase, pregătiri la cor sau pregătirea pentru aprticiparea la hramuri și alte evenimente. Totuși, deși existau mulți credincioși care prinseseră liturghia tridentină, majoritatea o uitaseră și nu mai simțeau nimic pentru ea. --Cezarika1 7 martie 2012 18:41 (EET)

Am citit cu interes și cu folos ceea ce mi-ai scris. Cu privire la relațiile Ungariei medievale cu Bizanțul, acestea au fost rodnice. Béla al III-lea, cel în timpul căruia a fost definitivată coroana respectivă, își petrecuse copilăria și tinerețea la Constantinopol, unde fusese căsătorit cu Maria Comnena, fiica împăratului Manuel I Comnen. În condițiile în care Maria Comnena nu a avut multă vreme frați, soțul ei, prințul Béla, a fost considerat viitorul împărat. De-abia după ce împăratului Manuel i s-a născut un descendent masculin, Alexios II Comnen, căsătoria lui Béla cu Maria a fost anulată și Bela s-a întors în Ungaria. Iar tocmai în timpul acestui Béla a fost definitivată coroana în forma în care o cunoaștem, cu reprezentarea împăratului bizantin Mihail al VII-lea Ducas pe revers. Referitor la ce mi-ai scris despre diferențele între Biserica Romei și cea a Constantinopolului, observațiile tale sunt foarte atente. Despărțirea dintre Biserica de Apus și cea de Răsărit nu s-a petrecut dintr-o dată, cum îndeobște se crede, ci a fost un proces de îndepărtare treptată, ca faliile geologice care se despart încet, dar cu unele cutremure din când în când. Juridizarea Bisericii Romane a adus cu sine avantaje (disciplina ecleziastică) și dezavantaje (rigiditatea). Ancorarea Bisericii Constantinopolitane prea tare în politic a adus la început multe avantaje (propagarea creștinismului ca religie de stat), dar ulterior mari dezavantaje. Căci, asta este, politicul nu ajută niciodată Biserica în mod dezinteresat. Așa fiind, acel dictatus papae din anul 1075 al papei Gregor al VII-lea a fost un act ambivalent - pe de o parte a scos Biserica Romană de sub jurisdicția împăratului (apusean) - dar pe de altă parte a făcut ca Biserica Romană să devină ea însăși un actor politic. Sigur că religie fără politică nu se poate, sigur că politica poate fi folositoare, însă la un moment dat politica s-a autonomizat atât de mult încât papii renascentiști au fost mai mult politicieni și prea puțin apostoli. Eu înțeleg primatul papal ca pe o oportunitate, anume oportunitatea care garantează ca Biserica să fie un spațiu al adevărului, fără ingerințe din sfera politică, din sfera financiară etc. De aceea văd în episcopul Romei tocmai garanția unității și ortodoxiei Bisericii. Sigur că garanțiile acestea lumești sunt relative, oamenii rămân oameni, însă o direcție bună tot dau. Lucrurile acestea se văd sau se confirmă în vremuri extreme, cum au fost cele ale nazismului și ale comunismului. Atunci s-a văzut că Biserica Romei a fost reper și pavăză nu numai pentru catolici, ci și pentru protestanți, și pentru ortodocși. În vremuri de restriște, cum a fost în biserica primară criza ariană etc., s-a văzut autoritatea ortodoxă a episcopului Romei. Pentru aceea în toate calendarele, adică inclusiv în cele ale bisericilor care nu mai au comuniune deplină cu Roma, figurează o serie de papi. Mie personal disputele confesionale catolico-ortodoxe și invers mi se par sterile și uneori chiar stupide. Cred că toate energiile sunt de îndreptat în sens constructiv și nu în sens destructiv, că ce este destructiv este în definitiv autodestructiv. Cine face bine, face bine pentru toate timpurile și-și face bine și lui însuși. --Mihai Andrei (discuție) 7 martie 2012 21:51 (EET)

Cimitirul evreiesc din Sibiu

Poate că greșesc, dar cartierul Gușterița este locuit de rromi. În plus, au mai fost cazuri în care evreii și-au vândut cimitirele și uneori chiar și terenurile de sub sinagogi. Așa că nu da cu parul fără să știi despre e vorba. --Cezarika1 21 martie 2012 11:04 (EET)

Nu putem da veșnic vina pe țigani. Cimitirul respectiv se află lângă o arteră intens circulată (Calea Gușteriței), dar nu aceea este problema, ci - cum am spus - vecinătatea cu parohia ortodoxă - vezi poza 5 (File:Sibiu cimitir evreiesc5.JPG), care a pus ochii pe teren. Întâmplător cunosc parohia cu pricina, Parohia Ortodoxă Sibiu-Lazaret, care dispune în prezent de trei biserici, dintre care una, cu hramul Sf. Vasile, construită de protopopul unit Pompeiu Onofreiu (scrie și în articol). Din păcate extinderea imobiliară a PO Lazaret a fost făcută în mod consecvent prin ilegalități și pe spinarea altora. Iar țiganii nu au, cum spuneam, nici cea mai mică vină. --Mihai Andrei (discuție) 21 martie 2012 11:18 (EET)

Ilegalitățile le constată legea, nu noi. Nu cunosc cazul în speță, dar am bănuiala că rromii care au ocupat samavolnic casele sașilor din Gușterița au vreun amestec, că doar nu a venit vreun sibian din Centrul istoric sau din Valea Aurie să vandalizeze cimitirul. Poate că ar trebui să sesizezi Comunitatea Evreilor din Sibiu sau FCER și să vezi ce ți se răspunde. Referitor la afirmația mea de mai sus, m-am cam primpit, cunosc doar cazuri de vânzare a sinagogilor către oameni care le-au demolat, dar de cimitire nu cunosc decât cazuri de dezinteres și de concesiune a terenurilor cimitirelor pentru pășunat. Oricum, aș fi curios să citesc că ai scris și despre ilegalități comise de greco-catolici, nu numai de greco-ortodocși. Multă lume te percepe ca imparțial în această privință. --Cezarika1 21 martie 2012 11:31 (EET)

Repet, cimitirul respectiv se află pe o arteră principală, peste drum de un hotel de patru stele. Gunoaiele au fost aruncate peste morminte de trecători, indiferent de etnia lor. Fenomenul este simptomatic pentru ceea ce am scris mai devreme, adică mutarea suburbanului la oraș. Lăcomia preoților de la Parohia Ortodoxă Lazaret îmi este cunoscută, însă dincolo de aceasta, săptămâna trecută, în timp ce făceam fotografiile, un cetățean din zonă s-a oprit și mi-a spus că e mare păcat ce fac preoții de la biserica învecinată, cu cimitirul evreiesc. Că nu s-ar da în lături să plătească niște oameni ai străzii să-și facă treburile în cimitir este doar o presupunere, pe care însă nu o socotesc prea departe de realitate. Personal cunosc doar cazul concret în care un preot ortodox a plătit niște oameni fără de căpătâi ca să distrugă mormintele dintr-un cimitir catolic, pentru ca să pună mâna pe teren, însă nimic nu mă împiedică să cred că și cu mormintele evreiești procedează la fel. --Mihai Andrei (discuție) 21 martie 2012 11:49 (EET)

Sinagoga a fost construită la mulți ani după închiderea cimitirului, este în cu totul alt cartier, și nu văd decât o legătură colaterală. Pozele tale se referă la un alt obiectiv decât sinagoga în sine, prin urmare sunt colaterale. Lasă-le în galerie și eventual crează un articol pentru cimitir pentru că doar acolo ar putea fi în capul listei. --Cezarika1 21 martie 2012 12:00 (EET)

L-am rugat pe Andrei Stroe să rezolve conflictul. Avem nenumărate articole în care textul este ilustrat cu imagini, nu văd care este problema, în afară de rușinea (pe care o resimt și eu) față de ceea ce arată imaginile. --Mihai Andrei (discuție) 21 martie 2012 12:04 (EET)

De ce nu faci tu un articol separat despre cimitir, mai ales că e destul de vechi? --Cezarika1 21 martie 2012 12:06 (EET)

Din păcate nu am informații suficiente. Consider însă că cititorul care accesează articolul despre Sinagoga Mare din Sibiu are tot interesul să știe că de cealaltă parte a Podului Gării (m-am uitat pe google maps și sunt ca. 350 de metri) se află vechiul cimitir evreiesc, așa părăginit și vandalizat cum este. --Mihai Andrei (discuție) 21 martie 2012 12:11 (EET)

Răspuns

Bună ziua, Mihai Andrei. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Andrei Stroe. 21 martie 2012 12:12 (EET)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Mașină = Robot

Nu stiu de ce se obisnuieste sa se spuna ca cineva a FUNCȚIONAT intr-o anumita meserie, in cazul acesta Octavian Smigelschi ca notar. Suna ca dracu ca un om a functionat ca o masina intr-un loc ca notar, tamplar, popa sau altceva. Limba romana este mult mai bogata decat acest cuvant nefericit pe care daca stau bine sa ma gandesc l-am folosit si eu in mod mimetic, ca efect al turmei, cel putin de doua ori. Asybaris ^aport 23 martie 2012 15:34 (EET)

Cred că ai dreptate. Am să îndrept formularea respectivă. --Mihai Andrei (discuție) 23 martie 2012 15:45 (EET)

Arthur Coulin

Lucrez la articolul despre catedrală și am găsit undeva că pandantivii ar fi fost pictați de Coulin. --Cezarika1 24 martie 2012 11:20 (EET)

Cei doi au fost prieteni de o viață. Schițele pentru catedrală au fost făcute fără îndoială de Smigelschi. Arthur Coulin l-a ajutat la pictarea catedralei "ca simplu executant" - cum s-a exprimat acad. Vătășianu. --Mihai Andrei (discuție) 24 martie 2012 11:25 (EET)

Napoca

Bună Mihai. Am observat că ai redenumit mai multe articole despre obiective din zona Clujului, eliminând "Napoca" din titlu. Nu am verificat dacă e vorba doar de titlu sau și de conținutul articolelor. Nu sunt contra acestei modificări, nici pro, aș dori să știu care sunt argumentele pentru care facem asta?--R O A M A T A ^mesaj 25 martie 2012 09:54 (EEST)

Salut Roamata! Acum două săptămâni am fost la Cluj și am discutat cu mai mulți profesori pe marginea subiectului respectiv, precum și pe tema stemei Clujului. Desigur că cea mai tranșantă poziție este cea a arhitectului Virgil Pop, care a spus pe șleau că adaosul Napoca la numele Clujului a dus la o "denumire pentru cimpanzei" ([10]), ceea ce redă după părerea mea foarte exact intenția lui Ceaușescu și a ideologilor săi. Trendul este deopotrivă acela de revenire la vechea stemă, cât și la numele firesc al orașului. Nu am avut timp să mă ocup mai pe larg de subiect, însă consonanța cu o specie de păianjen (en:Napoca_(spider)) ar fi un argument suplimentar. În orice caz am operat redenumiri strict la clădiri istorice, fără legătură cu epoca Ceaușescu. La alegerea denumirii am ținut cont întotdeauna de criteriul practic, anume titlul care să fie cel mai ușor de găsit (și de reținut) pentru cititor. În această ordine de idei atrag atenția că inclusiv pe Wp. în neerlandeză orașul Haga și subiectele legate de el sunt localizate la nl:Den Haag și nu la numele oficial și impracticabil 's-Gravenhage. --Mihai Andrei (discuție) 25 martie 2012 20:32 (EEST)

Sursa mentionată nu a argumentat de ce ar fi adaosul Napoca "denumire pentru cimpanzei". In plus Wikipedia nu este o tribună pe care să se promoveze părerile marginale ale unui arhitect sau ale unei grupări de lobby.--86.125.185.35 (discuție) 26 martie 2012 21:50 (EEST)

Se pare că unii administratori folosesc wikipedia pentru a promova trenduri in acord cu preferințele personale.--86.125.185.35 (discuție) 26 martie 2012 21:50 (EEST)

Baican, decât să începi circul cu mesaje anonime, mai bine ai contribui cu cap. --Mihai Andrei (discuție) 26 martie 2012 21:53 (EEST)

Nu e Baican. Se pare că devine un trend pentru Mihai Andrei să răspundă arogant si provocator prin emiterea unei concluzii eronate porind de la ipoteza că o postare contrară opiniei lui trebuie neapărat să fie de la contribuitorul inregistrat contribuind de data aceasta anonim.--86.125.191.124 (discuție) 26 martie 2012 22:25 (EEST)

Oricine ai fi, ești familiarizat cu acest proiect, așa încât îți stă rău să te ascunzi în spatele anonimatului. Dacă ai avea intenții oneste, ai zice pe față ceea ce ai de zis. --Mihai Andrei (discuție) 26 martie 2012 22:29 (EEST)

Am zis pe fata ce aveam de spus. Un utilizator nu poate fi obligat să-si facă cont. Iar dacă nu vrea să-si facă cont nu trebuie neapărat să se presupună existența unor intentii neoneste. Nu cumva exprimarea unor consideratii opuse pdv-ului unui administrator constituie automat intentii neoneste?--86.125.191.124 (discuție) 26 martie 2012 22:37 (EEST)

In plus mai spunea cineva pe aici că utilizatorii inregistrati sunt de fapt mai anonimi decăt IP-urile.--86.125.191.124 (discuție) 26 martie 2012 22:39 (EEST)

Este adevarat ca lumea este plina de oameni care-si gasesc un scop in viata in a demonstra diverse lucruri, unele chiar utopice. Dupa parerea mea acest lucru este pozitiv, chiar daca sunt unii nebuni care ajung la performanta de a demonstra ca geto-daco-traco-sciții au fost poporul ales si nu poporul evreu. Ei, se organizeaza in cete, falange si falangele, in tot soiul de forme unele chiar ascunse, camelonice, urmarind momentul in care sa inghita pe nemestecate biata victima nevinovata. Dupa mine, Clujul este centrul Ardealului copilariei mele. Acuma, ca unii ii spun Kolozsvár sau Klausenburg, mie mi se pare normal, deoarece Clujul este si orasul lor asa cum este si al meu. Pe de alta parte daca un dictator i-a spus si Napoca pentru a-i demonstra latinitatea, care nu i se prea poate nega, eu nu consider a fi un lucru foarte deplasat. Eu consider ca Napoca nu face altceva decat sa imbogateasca imaginea lui. Faptul ca Mihai se lupta de vreo trei ani(asta de cand il stiu eu) in a demonstra veninul continut de Napoca, de asemenea nu i poate imputa in particular. Dar aici suntem la wikipedia unde trebuie sa te bazezi pe surse. Mihai gaseste surse in care Napoca este ceva nociv. Cei care au damblale in a demonstra contrariul trebuie sa gaseasca alte surse combative, cum ca Napoca este lapte si miere. Tot ce se vrea aici a se demonstra in mod aproape habotnic de catre Mihai nu mi se pare deplasat. Mi se pare deplasata habotnicia. Si a lui, si a altora. Cam atat. Asybaris ^aport 26 martie 2012 23:13 (EEST)

Doar acum am văzut ce a generat comentariul meu. Mihai îmi cer scuze pt întreaga situație și tot ce a generat. Am dorit o discuție simplă și civilizată. Câteva observații:

• Am citit argumentele tale, însă pe mine mă interesa dacă există o procedură pe Wikipedia română care să definească că în anumite situații nu se folosesc denumirile adăugate de comuniști. Altfel, denumirile comuniste sau nu devin subiective și arbitrare.
• Am copilărit în Cluj și îi spun Cluj (fără Napoca) în discuțiile colocviale. Mi se pare puțin ciudat să îi spun unui prieten care vine la Cluj "Hai la Cluj-Napoca". Dar dacă e să folosesc denumirea oficială aș pune Cluj-Napoca, pt că aceasta este acum. Dacă vreodată orașul va fi redenumit voi folosi doar "Cluj". Indiferent cum îmi place mie personal sau nu, cred că ar trebui să folosesc denumirea de rigoare, nu cea pe care eu o agreez.
• Cred că la fel ar trebui să facem cu toții sau să definim o procedură care să specifice când nu se folosește denumirea actuală. Cred și că această procedură ar trebui să fie obiectivă și de bun simț, lăsând la o parte părerile personale indiferent că sunt de o parte sau alta. Mai bine să stabiilm o astfel de procedură și să eliminăm pe viitor discuții tensionate.

Mi-ar plăcea ca cel puțin să stabilim niște linii directoare oficiale pe Wikipedia română despre acest subiect, pt că intuiesc că altfel va rămâne un etern subiect de discuție pro și contra. Ce părere aveți? --R O A M A T A ^mesaj 27 martie 2012 23:16 (EEST)

"consonanța cu o specie de păianjen (en:Napoca_(spider)) ar fi un argument suplimentar". Propun sa schimbam si numele Ploiestiului, pentru ca te duce cu gandul la ploaie. 82.79.231.148 (discuție) 18 mai 2012 08:21 (EEST)

Un Paște fericit!

... vă urez Dv., familiei și celor dragi. --Alex F. (discuție) 2 aprilie 2012 15:19 (EEST)

Curiozitate

Nu inteleg ceva, sunt intrigat pot spune. Daca Vasile Popițiu a contribuit asa mult la ridicarea Biserica greco-catolică din Bocșa cum de nu apare deloc numele lui in articolul in cauza, totusi sunt 25.062 de octeți. Participarea lui Popițiu "substantiala" nu putea fi ignorata, as zice. Cum textul existent este introdus de Susanup, adica o sursa independenta, gandul ma duce la o semifacatura in sensul ca: ok, a facut Popintiu ce a facut din funtia de primar, dar .... era normal, ca era primar doar nu? Ce? Sa se faca ca nu vede, mai ales ca era si el greco-catolic? As tinde spre o oarecare exagerare a rolului primarului, mai ales ca nu avea in ceafa suflul comunistilor, biserica a fost inceputa in 1937. Asta nu inseamna ca nu a fost un superprimar bine ancorat in colectivitatea din care facea parte, sa fie bine inteles, nu asta dezbat eu aici.Asybaris ^aport 5 aprilie 2012 19:26 (EEST)

Sărbători fericite

Vă doresc sărbători fericite, cu liniște sufletească și sănătate, alături de toți cei care vă sunt dragi! Lucian GAVRILA (discuție) 11 aprilie 2012 22:27 (EEST)

Recuperare pagina

Buna ziua, ma numesc Eszter si anul acesta am scris un articol despre o organizatie nonguvernamentala din Targu Mures,Asociația Tabula, dar care neavand destule surse s-a sters. A-si dori s-o rescriu, s-o modific, sa adaug surse de citare. De fiecare data apare ca articolul a fost sters si nu pot s-o adaug din nou. Am inteles ca administratorii pot s-o recupereze, si sa-mi permita s-o modific sa fie in concordanta cu politicile Wikipedia. Va multumesc anticipat pentru ajutor. Eszterb (discuție) 17 mai 2012 10:41 (EEST)

Din păcate este vorba despre o pagină autopromoțională, fără interes enciclopedic. Din acest motiv nu o pot restaura. Mulțumesc pentru înțelegere, --Mihai Andrei (discuție) 17 mai 2012 18:15 (EEST)

Biserici fortificate săsești

Mihai, dacă ai timp și dispoziție, poate faci modificări la articolele de biserici, în special la stilurile arhitectonice ale monumentelor. Eu nu mă pricep prea bine la așa ceva și e păcat să apară gogomănii prin ele. Asybaris ^aport 1 iunie 2012 17:39 (EEST)

Cu multă plăcere! Într-adevăr apar unele gogomănii, bunăoară definirea cetății Râșnov ca "cetate țărănească", când este limpede și documentat că a fost cetate regală și că doar târziu, în sec. al XV-lea, în contextul pierderii importanței strategice (mutarea vămii la Bran), a fost trecută în administrarea locală a sașilor. --Mihai Andrei (discuție) 1 iunie 2012 17:54 (EEST)

„Stâlpi de mormânt”, „-funerari”, „-tombali”, etc...

Am observat articolul tău, recent creat, despre stâlpii de mormânt. Întrebarea mea este, dacă există în limba română acest termen, care să denote clar sensul termenului „kopjafa”. Din câte știu eu, monumentele tumbale „kojafa” au origini scitice (deci: orientale) și au dispărut din mentalul colectiv, timp de vreo o mie de ani. După prima, dar mai ales după a doua reformă, al lui Jean Calvin, populația din Ardeal, cea rămasă fidelă reformei lui Calvin, în ciuda presiunilor contrareformei de la sf. sec. al XVII-lea, au recurs la folosirea unor simboluri cvasi-păgâne, tocmai ca un mijloc de „frondă” împotriva celora (ai „puterii oficiale”) care vroiau să-i oblige la revenirea la „vechea orânduire”. Secuii, fiind „căpoși” și trăind izolați de centrele puterii, și-au permis să reînvie anumite tradiții de demult uitate, ce „supraviețuiesc” și acum și fac parte din „noua tradiție secuiască ” (ce, are vreo 500 de ani, fie vorba între noi). Eu vorbesc aici despre protestanți (reformați-calvini sau unitarieni). Nedumerirea mea, de profan, este că tradiția „stâlpilor de mormânt” („kopjafa”), ar fi existat în cultura geto-dacică: printre rânduri, în articol, se „înțelege” că populațiile de rit bizantin sau de rit catolic din Evul Mediu propriu-zis ar fi folosit acest tip de „simbolizare tombală”. Nu am citit nimic despre acest subiect, propriu antropologiei culturale, dar sunt nedumerit să citesc că folosirea „kopjafa” a „dispărut” la mijlocul secolului al XX-lea din rândul populației românești. Am umblat în multe cimitire vechi și „celebre” din Europa Centrală, doar ca simplu turist, dar nu am auzit niciodată despre folosirea „stâlpilor de mormânt” de către „populațiile istorice” ale Europei. Publicațiile (finanțate de Iosif Constantin Drăgan) protocroniste, nu sunt acceptate de lumea academică internațională drept surse demne de încredere. E posibil să mă înșel în tot ceea ce am expus mai sus, dar am vorbit ca un simplu profan, cu o anume cultură generală. La antropologie culturală, nu mă pricep deloc. Seara bună, Mihai. Al tău coleg devotat, --Zsolt (discuție) 4 iunie 2012 21:07 (EEST)

Dragă Zsolt, tocmai pentru că mi s-a părut un subiect interesant, am inițiat acest articol. Existența stâlpilor la români este atestată de cercetători încă înainte de 1918. Părinții mei își amintesc de prezența lor în cimitirele românești din Transilvania, în perioada de după cel de-al doilea război mondial. Am fost mirat să văd acea poză din Gorj, de aceea am și adăugat-o la galeria articolului. În orice caz, obiceiul nu este unul strict secuiesc - așa cum susține wikipedia maghiară - ci este unul prezent și la români. În această ordine de idei, ar fi frumos dacă articolul ar fi dezvoltat de un specialist în etnologogie. La ora actuală mi se pare pozitiv că obiceiul respectiv nu a fost complet șters din memoria colectivă. Tocmai de aceea am scris articolul. --Mihai Andrei (discuție) 4 iunie 2012 21:47 (EEST)

Vedeți comparativ și rămășițe păgâne; Rășinari; Gorj. De asemenea art. "Coloana infinitului" (de fapt "coloana infinită"): "Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României." Coloanele din Lituania (1), cu inscripționare "runică", Lituania (2), Lituania (3).

V. comparativ și coloanele sau stâlpii cu totem] ai amerindienilor (engleză totem pole franceză poteau totem germană Totempfahl).

Termeni: coloanele comemorative și funerare se numesc într-un limbaj ceva mai specializat și stele (singular stelă) și pilastru. În unele limbi cuvântul de origine greacă arată așa: maghiară sztélé, italiană stele, franceză stèle (funéraire) du bois, engleză (carved) wooden stele, germană Stele, Grabstele. Dacă are configurație potrivită, stelei i se mai zice și cenotaf, cuvânt tot de origine greacă (maghiară kenotáfium). - 78.129.148.129 (discuție) 4 iunie 2012 22:33 (EEST)

Mulțumesc pentru precizări. Pentru cenotaf avem articol separat. --Mihai Andrei (discuție) 4 iunie 2012 22:50 (EEST)

Adrian Năstase

Vă rog să introduceți materiale publicate de surse de incredere nu de „New York Magazin”, personal mă îndoiesc că îndeplinește condițiile de bază pentru a fi o sursă de încredere.--Luciandrei (discuție) 23 iunie 2012 23:42 (EEST)

Ilinca Preoteasa, prima sa soție, s-a stabilit la New York. Redacția de acolo a publicat informațiile respective, pe care nu văd de ce le-am ascunde. --Mihai Andrei (discuție) 23 iunie 2012 23:44 (EEST)

Eu nu am zis să ascundem informațiile ci doar să găsești o sursă de încredere (New York Magazin nu are mecanism editorial corespunzător și nici o reputație solidă), așa că te rog să aduci articolul la starea inițială. Dacă găsești aceleași afirmații publicate de surse de încredere atunci ar trebui să fie parte a articolului, dar la momentul de față forma actuală încalcă Wikipedia:Surse de încredere și Wikipedia:BPV.--Luciandrei (discuție) 23 iunie 2012 23:53 (EEST)

Concentrarea informației e una, folosirea unei surse de calitate îndoielnică e alta. Voi aduce articolul în starea inițială, iar folosind surse de încredere (art. publ. de exemplu : EVZ, Realitatea, România Liberă etc.) și nu gazete de apartament cu circulație incertă, se vor putea reintroduce informațiile relevante.--Luciandrei (discuție) 24 iunie 2012 00:04 (EEST)

Primari

Salut. Multumesc de idee. O sa incerc sa fac o astfel de lista, poate un tabel. Cu stima, Lucian GAVRILA (discuție) 26 iunie 2012 19:06 (EEST)

In legatura cu primarii Comunei Sercaia, ma voi interesa la fata locului. Salut! Lucian GAVRILA (discuție) 26 iunie 2012 19:16 (EEST)

Răspuns

Bună ziua, Mihai Andrei. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Firilacroco. 28 iunie 2012 17:24 (EEST)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

 Daniel  Mesaj  28 iunie 2012 17:24 (EEST)

Revenire

Vă rugăm să nu mai faceți reveniri la versiuni anterioare fără a le discuta mai întâi! Această manieră de editare este considerată nerespectuoasă și neproductivă. Dacă veți continua, vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia, conform regulii celor trei reveniri, potrivit căreia nimeni nu poate efectua mai mult de trei reveniri la un articol într-un interval de 24 de ore. Vă mulțumim!

E doar un reminder, te rog însă să ții cont de regulă în problema cu așează.--Strainu (دسستي‎)  28 iunie 2012 18:18 (EEST)

Aș prefera să nu mai fie făcute niciun fel de modificări pe acele articole deocamdată. Dacă nu putem ajunge la un consens vor trebui într-adevăr înlăturate modificările robotului.--Strainu (دسستي‎)  28 iunie 2012 18:21 (EEST)

Trebuie vazut daca varianta aseaza este gresita (si abia in cazul acela ar trebui eliminata) sau daca ambele forme sunt corecte. In acel caz trebuie lasat textul la latitudinea autorului si operate modificarile doar in mod manual. --194.102.180.186 (discuție) 28 iunie 2012 18:24 (EEST)

De acord. Rămân neplăcut surprins de încercarea de a impune un punct de vedere cu ajutorul robotului, fără discuție prealabilă și, de asemenea, cu ignorarea celorlalte puncte de vedere. Consider că revenirea la versiunea de dinaintea folosirii robotului se impune efectuată neîntârziat, până vom constata dacă există sau nu consens pentru modificare. --Mihai Andrei (discuție) 28 iunie 2012 18:28 (EEST)

Ceea ce e sigur e ca variantele asaza si insala sunt corecte (profesorul meu de limba romana era un fanatic al scrierii corecte si asa ne-a invatat: insala si asaza), deci trebuie pastrate daca autorul textului a scris astfel. --194.102.180.186 (discuție) 28 iunie 2012 18:34 (EEST)

Rebreanu a scris așează, dar robotul l-a "corectat" în așează: Ițic Ștrul, dezertor. Utilizatorul Sîmbotin a operat de două ori, manual, modificarea la Mănăstirea Sucevița, că robotul a fost insistent. --Mihai Andrei (discuție) 28 iunie 2012 18:38 (EEST)

Textul incriminat nu ii apartine lui Rebreanu, ci este un rezumat dupa o scriere a lui Rebreanu. Cred ca ati vrut sa va referiti doar la citatele reproduse intre ghilimele. --194.102.180.186 (discuție) 28 iunie 2012 18:48 (EEST)

Așa este. Greșeala mea. --Mihai Andrei (discuție) 28 iunie 2012 18:57 (EEST)

Descrierea modificărilor

Vă recomand să completați întotdeauna rubrica de descriere a modificărilor efectuate, nu așa cum ați omis la pagina Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare. Această descriere le este foarte utilă celor care urmăresc evoluția paginii sau îi analizează istoricul. În lipsa descrierii există chiar riscul ca modificările pe care le faceți să fie interpretate ca vandalism și să fie anulate. Dacă spațiul disponibil în rubrica respectivă nu este suficient, puteți explica modificările în pagina de discuție. Mulțumesc. --188.40.0.67 (discuție) 2 iulie 2012 16:33 (EEST)

Victor Ponta: Declaratii false in cadrul biografiei oficiale

Biografia oficială a lui Victor Ponta a inclus, până pe 20 iunie 2012, afirmația că ar fi absolvit un masterat în drept penal internațional la Universitatea Catania din Italia, în martie-iunie 2000. Mențiunea a dispărut după acea dată (în contextul imputărilor de plagiat la doctorat, pe care Ponta tocmai le suporta) iar rectorul Universității Catania, la cererea presei romanesti, a confirmat că Ponta nu a fost înscris la vreun curs de master al universității: Hotnews.ro - Președintele Universității din Catania declara ca Ponta nu a fost niciodată masterand acolo.

În urma acuzațiilor, Victor Ponta a publicat în aceeași zi, în blogul personal, o diploma de absolvire a unui curs de formare postuniversitară avansată, absolvit la Universitatea Catania, care însă nu a fost un curs de masterat, așa cum era stipulat în CV-ul oficial al lui Ponta, până la declanșarea scandalului plagiatului: Adevarul - Ponta si-a publicat diploma de la Catania.

felicitari pentru stergerea harnica a acestui pasaj si obliterarea adevarului istoric, la wiki.ro. :) tot inainte, din greseala in greseala, spre victorasul final! :) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 91.113.92.53 (discuție • contribuții).

Imparțialitate sau băsism

Salut! De ce introduci in pagina principală numai articole denigratoare la adresa Guvernul Ponta? Văd că mai ești și admin pe deasupra. Wikipedia se vrea a fi imparțială și cred ca o propagandă băsistă (chiar și cu trimiteri la surse) nu își are locul aici. Toate cele bune!- --Tuluz (discuție) 13 iulie 2012 10:57 (EEST)

Nu-s de acord cu reverturile...

...pe care le-ați făcut acum câteva minute la câteva articole despre districte germane, așa de ex. eu știu că trebuie să folosim ori denumirile germane oficiale, ori cele românești, dar doar dacă există, diferă și aducem surse de încredere. Felul cum scriu alte Wikipedii este irelevant, mai ales dacă legăturile interwiki sunt corecte. Sau am trecut eu cu vederea vreo îndrumare Wiki? Care anume, vă rog? (Alte nemulțumiri le amân puțin.) SALVE! --NeaNita (discuție) 15 iulie 2012 19:06 (EEST)

În cazul respectiv sursele românești nu există, așa încât trebuie să le folosim pe cele germane. Traducerea "Landkreis" prin "district" este o forțare. "Kreis" conține noțiunea de cerc, așa încât "ardondisment" ar fi mai apropiat de termenul german. Dar, în orice caz, nu ne apucăm noi să traducem, când putem lăsa pur și simplu Sächsische Schweiz-Osterzgebirge așa cum este. Nu înțeleg motivul pentru care ar trebui să ne aflăm în treabă. --Mihai Andrei (discuție) 15 iulie 2012 19:43 (EEST)

Da, Mihai Andrei, în acest caz trebuie folosite sursele germane. Și de aceea e cel mai normal să folosim denumirile oficiale germane. În intro putem indica și pe cele colocviale, prescurtate, prelungite sau uzuale etc., dar nu cumva în titlu. De ex. titlul „Steinbach a.Wald” a fost singurul corect, amtlich (oficial), dacă ne place sau nu, așa cum îl pusesem eu, dar l-ați schimbat dvs. - nejustificat. Argumentul dvs. că așa zic și alte Wikipedii (cu am, nu cu a.) nu ține: tot așa dar inversând, nicio Wikipedie străină nu folosește numele Londra sau Budapesta, bazat pe roWP.

Apoi, doresc să repet 2 întrebări de mai sus: am trecut eu cu vederea vreo îndrumare Wiki? Și care anume, vă rog?

Apoi, discuția (înfocată) despre cum traducem Kreis și Landkreis a avut deja loc, cred chiar de mai multe ori. Ultima dată (acum câteva luni) am participat și eu și l-am convins pe Sebi să rămânem la "District", deoarece e singura traducere comună mai multor dicționare germ-rom de încredere și apare și în diverse alte surse românești. În plus, când am început eu să mă ocup mai intens de articolele despre Germ. (care by the way erau într-o stare informațională deplorabilă), termenul "District" era aici deja foarte încetățenit.

În fine, motivul pentru care am pus eu "Districtul" în fața lui "Sächsische Schweiz-Osterzgebirge" nu este că aș fi dorit eu să traduc ceva, și nici nu putem să-l omitem, astea deoarece regula generală la diviziunile teritoriale este că, spre deosebire de localități, în titlu se include explicit și denumirea diviziunii („județul”, „comuna” etc.). Desigur că dvs. ați recunoscut imediat că am citat din îndrumarea Wikipedia:Titluri#Articole_despre_diviziuni_administrative. Deci nu "m-am aflat în treabă", deloc, deloc, ci m-am bazat pe ceva anume, ca întotdeauna.

SALVE! --NeaNita (discuție) 15 iulie 2012 23:08 (EEST)

Și încă un exemplu concret: tautologiile de care mă "acuzați" sunt false, eu n-am zis (ca exemplu) că "Districtul xyz e un district și se învecinează..." (care ar fi fost într-adevăr o tautologie), ci "Districtul xyz e un district rural și se învecinează...", ceea ce e o formulare rom. perfect valabilă, fără niciun iz de tautologie. La fel ca și de ex. "Pâinea folosită la prăjitura asta e o păine albă de grâu.". Nicio pâine nu se poate omite, ar rezulta o greșeală clară. Importă deci și atributele/adjectivele pentru decizia dacă e sau nu corect. Pe scurt, desigur că și formularea dvs. e corectă, dar în titlu trebuie neapărat pus "Districtul", v. mai sus.

Tautologia de care vorbiți dvs. are loc deci numai la nivel formal (logic) și ar putea fi ușor anihilată factic aici la WP, dacă am crea un art. numit District din Germania precum și linkul respectiv la textul "Districtul xyz este un district rural...". M-am mai oferit eu odată să traduc http://de.wikipedia.org/wiki/Kreis , cu condiția să nu mai schimbăm denumirea de district, dar n-a fost nimeni interesat. Oferta asta mai e valabilă.

Mai e ceva: procedând ca dvs., va apare o inconsecvență, deoarece cele mai multe districte germ. poartă numele unui oraș, de ex. Deggendorf (district) și Deggendorf. Și atunci nu putem zice într-un articol "Deggendorf e un district..." și în celălalt "Deggendorf e un oraș...", că ne-am autocontrazice. Eu prefer formularea "Districtul Deggendorf este...", scăpând și de problema asta. If you see what I mean (dacă vă dați seama de ce spun). Tot pe aici pe undeva se găsește și explicația ciudatului nume de articol "Deggendorf (district)", inventat tocmai din necesitatea de dezambi. DAR: dacă s-ar fi respectat regula de mai sus, atunci art. s-ar fi numit "Districtul Deggendorf", n-ar mai fi fost nevoie de niciun dezambi și astfel am fi scăpat de toate problemele. Eu voi rămâne la procedura "mea", zău că-i mai bună.

Încă o dată SALVE! --NeaNita (discuție) 16 iulie 2012 10:57 (EEST)

Am înțeles și sunt de acord cu argumentul referitor la districte. Totuși mi s-ar părea mai inspirat să păstrăm denumirea de Landkreis XY. În privința lui Steinbach am Wald consider că trebuie păstrat acest nume (complet), iar nu prescurtat "Steinbach a.Wald", care arată mai degrabă a greșeală dactilografică. În definitiv nu folosim nici "'s-Gravenhage" pentru Haga etc. Salut, --Mihai Andrei (discuție) 16 iulie 2012 12:41 (EEST)

Of, ce ușurare mare, Mihai Andrei, când cineva îți dă, fie și parțial, dreptate! Dar înapoi la temă:

• Landkreis este în germ., d.p.d.v. al divizării admin., identic cu Kreis, doar că unele landuri germane folosesc termenul Landkreis și altele Kreis. Ambele echivalează cu "districtul rural" de aici de la WP. Și atunci: "denumirea de Landkreis XY" o păstrăm, desigur, dar numai în text, de ex. ca explicație suplimentară; în titlul articolului însă trebuie să folosim același termen românesc pt. amândouă, ca să nu înnebunim lumea, și anume "Districtul ...". Din păcate n-a fost clar la care caz v-ați referit dvs, la denumirea din titlu, sau la cea din text.
• "Steinbach a.Wald" este o prescurtare de gen f. uzual în Germ., alt ex. e Frankfurt a.M. (pt. Frankfurt am Main) etc. Și dacă acolo în Germ. se scrie așa, ba chiar și fără spațiu după punct, să ne împăcăm cu asta, deoarece cel mai bine este să indicăm aceste nume proprii în forma lor adevărată, oficială și uzuală din Germania, indiferent de cum se scrie el acolo, prescurtat sau nu. Exemplul dvs. cu Haga nu-i bun, deoarece Haga e numele de mult încetățenit în română. Pt. Steinbach însă nu există un nume rom. încetățenit, referențiabil. Altfel zis, dacă prin absurd în română, pentru a desemna "Steinbach a.Wald", s-ar spune uzual "B2b356//%?\", atunci eu aș pleda pentru numele de articol "Comuna B2b356//%?\" (puțină glumă nu strică).

Multe SALVE! --NeaNita (discuție) 16 iulie 2012 19:35 (EEST)

Nu le mai ziceți "district rural"! Adaosul "rural" a fost o "Schnapsidee" in mintea celui căruia i-a venit așa inspirație neroadă! Kreis sau Landkreis sunt echivalentele județelor românești. Scrieți simplu "district" și gata. E culmea umorului sec să le zici "rural" mai ales când asemenea districte conțin orașe și municipii mari. Gândiți-vă cum sună "district" rural la traducerea îndărăt (Rückübersetzung): "ländliche Landkreise". Das zieht einem die Socken aus. - 188.192.250.221 (discuție) 16 iulie 2012 22:27 (EEST)

• Pentru 188.192: Dacă nu este dorită denumirea de district rural, cum se explică pe românește cazul când spațial un Landkreis înconjoară un kreisfreie Stadt, primul fiind district rural, al doilea district urban? Amândouă sunt districte, dar differite complet ca structură! Rural spune aici că sunt incluse (în acele districte) și sate în ele, nu că nu ar include și orașe! Și exista și în Germania multe sate, numai cei care nu cunosc această țară afirmă contrariul.BAICAN XXX (discuție) 16 iulie 2012 23:35 (EEST)

• E vorba de selecția de vocabular adecvat sau inadecvat. Kreisfreie Stadt nu înseamnă "district". Ci pur și simplu "oraș nedepinzând de un district". Orașul respectiv e și el, în ierarhia ad-tivă, un district. Celelalte districte sunt cele "obișnuite": cu întindere mult mai mare decât a orașului; au zeci-sute de sate și mai multe orașe. Orașul "fără district" are cel mult câteva localități incluse în puținii lui km pătrați; acestea, cu timpul, se cheamă "cartiere" (sau... "districte": tocmai pentru aceste Stadtteile avem nevoie pe românește de sintagma "districte urbane"; tocmai de aceea "district urban" în sensul de la ro.wiki e, în fond, un no go!). Prin analogie, au existat și în evul mediu orașe neincluse în ierarhia districtelor teritoriale. Și anume orașele "libere": freie Stadt (oraș episcopal) și Reichsstadt (subordonat direct împăratuului).
• Pentru situația de azi, un exemplu plurivalent: München. Orașul nesubordonat Kreis-ului și Kreis-ul cel înconjurător au același nume. Orașul propriu-zis e nu doar comună și district orășenesc, ci și capitala regiunii Bavaria superioară. Ba e și capitala landului (statului) Bavaria. Orașul propriu-zis găzduiește toate ad-țiile entităților teritoriale menționate: ad-ția comunală/municipală; ad-ția districtuală, de Landkreis, (Kreisverwaltungsreferat), guvernul Bavariei superioare (Regierung von Oberbayern) și guvernul Bavariei. Și consiliile aferente. Cel din urmă cu numele Landtag (parlamentul Bavariei). Districtul neoraș (căruia la ro.wiki i se zice "rural") cuprinde nu numai localități rurale (cătune, sate, comune), ci și localități cu rang de oraș: Unterschleissheim și Garching. Dacă relația municipiu-județ e pe același calapod, atunci putem adăuga la analogie și Bucureștii, comună, oraș, municipiu, capitală, precum și județul Ilfov (districtul din afara orașului București); nici în cazul lor nu zicem "districtul urban București" și "districtul rural Ilfov" (ci cel mult, până în 1997 oficial, "sectorul agricol Ilfov").
• Recomandabilă ar fi utilizarea celor două puncte ("colon") la început de paragraf, cu repetare adecvată (pentru Einschub). Ca răspunsurile să se așeze în oglinda paginii într-o ordine care înlesnește lectura. Merci. Nu e nevoie a se preciza că răspunsul e adresat lui X sau Y: se înțelege din adăugarea răspunsului dedesubt și din context. (Dacă doriți, puteți muta această parte de thread pe pagina de discuții a art. Districtele Germaniei.) - 188.193.76.65 (discuție) 17 iulie 2012 14:25 (EEST)

Mihai Andrei, vă susțin explicit, îndeosebi din motive practice, cu toate că 188.193... le zice bine. Dacă însă ne uităm la http://de.wikipedia.org/wiki/Kreisfreie_Stadt, vedem ce complex stau lucrurile în administrația Germaniei. Iar la http://de.wikipedia.org/wiki/Landkreis este și mai și. Dacă am vrea să reprezentăm toate astea corect în rom., nici măcar o terminologie echivalentă nu există, deci până și o traducere "mecanică" (făcută de un traducător) ar fi sortită eșecului. În aceste condiții, ceea ce putem face aici este numai să prezentăm situația în mod sumar și simplificat. Astfel, triunghiul simplificator de la Germania#Ierarhia_administrativă_(reprezentare_simplificată) , de exemplu, îl accept și-mi place pentru aici, deși știu că e incomplet. Doar orice enciclopedie incl. Wikipedia este, în cel mai bun caz, doar un punct de plecare pentru găsirea "adevărului complet". În acest triunghi vedem de ex. că d.p.d.v. admin. Kreis=Landkreis și că atribuțiile acestora sunt la același nivel cu atribuțiile de la kreisfreie Städte. În plus, la http://de.wikipedia.org/wiki/Kreisfreie_Stadt stă explicit, chiar la început: Un kreisfreie Stadt ... are drept sarcini, pe lângă cele proprii, și cele primite de la comună și de la Landkreis ..." (traducerea mea). Deci în bună măsură kreisfreie Stadt și Landkreis stau pe aceeași treaptă în ierarhie, și asta se vede și în triunghi foarte clar. De aceea putem accepta echivalările cu "district urban" și respectiv "district rural", iar ca gen proxim (Oberbegriff) pur și simplu "district" - în primul rând din motive practice, bazate pe caracterul unei enciclopedii (punct de plecare și prezentare sumară și simplificată - nu suntem și nu vrem să fim și nu vom fi niciodată Manualul Administrației de Stat).

Câteva remarci pt. 188.193...:

• Vă rog să vă alocați un nume de utilizator (fictiv sau real), nu-i nevoie să dați acolo detalii personale, dar numele acesta ar ușura comunicarea aici. Adresa IP variază în timp, și când vorbești cu cineva e bine și să spui cum te cheamă.
• Da, e vorba și de selecția (eu aș zice stabilirea) unui vocabular adecvat. Din motivele explicate mai sus doresc să rămînem la "district" pentru Kreis. Și așa există destule chestiuni disputate actual pe această temă sau teme foarte înrudite. Cu echivalări neaoșe rom. ca de ex. "județ" nu-s de loc de acord. S-a mai propus de ex. "arondisment" că-i rotund ca și Kreis - dar e prea francez pt. mine. Eu aș putea eventual accepta "circumscripție", care e și ea rotundă. Un consens va fi imposibil de atins. Iar eu unul, la acest moment, n-am timp să conving pe wikipediștii noștri să-l schimbăm pe "district" în altceva.
• Da, așa-i, „Kreisfreie Stadt” nu înseamnă exact "district", ci pur și simplu "oraș nedepinzând de un district". Dar aici avem nevoie de un titlu mai scurt, fără verbe în el. Dar orișicum, asta nu merge fără un compromis.
• Stadtteil se traduce „cartier”, nu „district”. Nici nu cred că există orașe rom. în care, în loc de cartier, s-ar zice district.
• La exemplul cu München mai este în plus de ce ați spus dvs. și unitatea Bezirk, a nu se confunda cu Regierungsbezirk, deși sunt identice ca întindere (!!! - mă și mir că totul funcționează, mai exact, e prea complex ca să încercăm noi să redăm exact).

SALVE! --NeaNita (discuție) 17 iulie 2012 19:44 (EEST)

• Nu propun județ. L-am folosit numai pt. exemplificare, nuanțare în mod comparativ.
• Cuvântul cartier are un neajuns: conotația "parte cam mică dintr-un oraș"; mai ales când e vorba de orașe în care ce numim pripiți cartier e cât 1-2-3 orașe "obișnuite". Germana are în vedere aceasta și, ca atare, are pentru "partițiile" mari (adesea ex-localități odinioară de sine stătătoare!) cuvântul Stadtteil și nu cuvântul (Stadt)viertel (care corespunde 100% cuvântului cartier: amândouă înseamnă "sfert"!). Dar, dacă ne luăm după dicționar, Stadtteil și Stadtviertel sunt 100% sinonime. În practică însă, de ex. în orașe ca Berlin, Hamburg, München, Frankfurt, Köln, "norodul" și "stăpânirea" utilizează Stadtteil pt. ariile mari (de obicei cu tradiție; de ex. Schwabing din München e o fostă localitate alipită târziu la oraș, dar fiind una dintre cele mai vechi din Germania, atestată, Swapinga, de la mijlocul secolului al VIII-lea, înainte de regnul lui Carol cel Mare).
• Districtul e termen administrativ. District poate fi orice: de la un teren cu câteva clădiri și câteva sute de m pătrați viran ori cu gazon, delimitate într-un cartier, până la provincii/teritorii cât o țară mare. V. și DEX, v. și în Wahrig (DEX-ul german principal): Distrikt (...) Verwaltungsbezirk, abgeschlossener Bereich (zonă ad-tivă/district ad-tiv; domeniu/teren/arie delimitat/ă); din latina medievală: districtus: Gerichtszwang, Gerichtsgebiet (impunere judecătorească, teritoriu judecătoresc -> "de giudeț"). Remarcăm, en passant, că are semantica celor 2 termeni de care credem greșit că-s specifici numai ungurilor, secuilor, sașilor și românilor: scaun și județ. Mai vedem din definiție că districtul pe nemțește e sinonimul lui Bezirk (acesta pe ideea "cerc", din lat. circus, în timp ce districtul se reazimă pe distringere "a face să fie 'strâns'/'strict' întins/desfășurat/organizat", rudă cu strânge, strâns, din stringere, strict-). "DEX"-ul german arată că și Bezirk poate fi "partiție" de orice mărime, de la zona micro, de ex. rezidențială (Wohnbezirk), până la imensități (sute, mii de km pătrați). Mai citez din Wahrig: abgegrenztes Gebiet (regiune/zonă delimitată); Verwaltungseinheit in Ländern, Städten, und Gemeinden (atenție: unitate administrativă în landuri, orașe, comune), de exemplu Stadtbezirk (deci cu sensul "sector, circă, district, cartier, cvartal, arondisment", adică Stadtteil, Stadtviertel, Viertel etc.) Cvartalul, cu același etimon quart- "sfert" - care a generat și cartier și germanul Viertel (prin traducere = Lehnübersetzung) -, are de câteva decenii încoace o semantică restrânsă. Totuși, DEX-urile pun pe primele locuri sensul de bază: "cartier" = "Stadtteil". Wahrig mai arată că Stadtbezirk are și sensurile generale Umkreis, Gegend, Landstrich, deci "zonă, regiune, ținut, provincie"; ba sensuri și mai largi, prin extensie: (fig.) Bereich: adică "domeniu, zonă, arie, regiune". Însă în germana de azi are conotație administrativă. Logic, dacă aflăm că e din verbul bezirken care în Mittelhochdeutsch (germana medievală) însemna (apud Wahrig) im Umfang bestimmen (deci sensul "delimitare"); zu Mittelhochdeutsch 'zirc' "Umkreis", din lat. circus "Kreis".
• În contrast cu însușirea de "Gummibegriff" (multisemantism) a cuvântului Bezirk, circumscripție are semantică restrictivă: purcede de la delimitări precise - circumscripția fiind de obicei un Bezirk sau un district în contextele: electoral în vederea alegerilor; fiscal (partiționare făcută de ministerul finanțelor sau administrația financiară); sănătate publică (ministerul sănătății și organele subordonate); domeniu militar (ministerul apărării, comisariatul militar). Adăugarea altor sensuri, încât să facă din circumscripție simplu sinonim pentru district, nu se prea face într-o română corectă. Lucru confirmat de edițiile DEX (și cele anterioare, de ex. DLRM). Deci circumscripție nu are larghețea semantică a termenilor Distrikt, Bezirk și Kreis.
• Deci: district acoperă sensurile sector (al orașului) și cartier. Atâta doar că acum în România nu e în uz cu sensul acesta. București (ca exemplu) e împărțit pe sectoare. Dar dacă Ponta le zice de mâine încolo districte, împotrivirea va tinde spre zero. La Budapesta, le zice kerület/ek, semantic corespunzând termenilor cu ideea "cerc", de ex. germanului Stadtbezirk (de ex. din Viena). Argumentul că, dacă un termen nu e folosit astăzi în România, nu poate fi întrebuințat pe românește nu stă în picioare. Ar fi ca la unele agenții de știri americane care evită gendarmery întrucât Americanii n-ar cunoaște acest soi de poliție. Așa că ies soluții bizare, ca de ex. special police forces, de parcă ar fi vorba de o forță specială de intervenție gen "USLA", antitero, Delta force etc. Tot așa, în epoca RPR și RSR, în România se vorbea și scria despre regiuni administrative din Japonia folosindu-se cuvântul prefectură. În pofida faptului că între 1948-1989 România nu a mai avut nicio prefectură.
• Așadar nu aceasta e problema; avem termeni suficienți (nici nu i-am menționat pe toți). Mica problemă constă în a opta pt. o terminologie adecvată și aplicarea riguroasă. Un dicționar monolingv (ca Wahrig) dă și informația că "orașul nedependent de un district" (kreisfreie Stadt) se mai cheamă popular + oficial Stadtkreis! Deci oraș-district. Iată că nu era nevoie de district urban, termen ambiguu. Iar compoziția sintactică e folosită și în termenul oraș-stat (cunoscut destul de bine în RO, barem în contextul orașelor antice din Fenicia și Elada). Dar nici oraș-stat nu e folosit la ro.wp, pt. municipiile Berlin, Hamburg și Berlin, care sunt totodată state (deci orașe-stat). Prin urmare, oraș-district și/sau municipiu-district ar scăpa ro.wp. de district urban, iar districtul rural ar deveni ceea ce este: district.
• Luați toate acestea cu titlu informativ. (Nu cer nimic, ro.wp nu e 188.wp. :)) Tot ce afirm puteți verifica prin intermediul surselor adecvate din Germania, Austria (parțial Elveția), precum și România. (Rog gazda ospitalieră -care de altfel e totodată f. competentă în chestiunile discutate- să mute partea relevantă a threadului pe pag. discuții a art. Districtele germane. Ca să nu abuzăm de propria-i pagină de discuții. Și ca, mai târziu, să vadă și alții conotațiile și dedesubturile relevante.) - 188.193.76.105 (discuție) 18 iulie 2012 16:09 (EEST)

• Concret:

1. Că un oraș-district (kreisfrie Stadt) este un district urban, știm de mult, nu e nevoie de o explicație lungită.
2. Este necesar în texte de precizarea "rural" tocmai pentru a arăta că existtă și districte germane de alt fel (urbane), în România neexistând această ambiguitate, statutul de județ fiind unic, nevalabil (neacordat) și unor orașe. BAICAN XXX (discuție) 18 iulie 2012 15:43 (EEST)

Monedă comemorativă

Mulțumesc de mesaj. Cunosc moneda la care faci referință. În legătură cu primarii, am completat câte ceva. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 17 iulie 2012 22:42 (EEST)

Mulțumesc de răspuns. Intenționez să creez, în zilele următoare, un articol. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 18 iulie 2012 11:54 (EEST)

Am creat articolul cu titlul Medalia jubiliară Ardealul Nostru. Dacă ai timp, uită-te și, eventual, corectează-l, te rog. Mulțumesc. Lucian GAVRILA (discuție) 18 iulie 2012 20:29 (EEST)

Mulțumesc. Lucian GAVRILA (discuție) 19 iulie 2012 20:00 (EEST)

Biserici

Daca aveti documentatie sau cunoasteti problema, completati aici la secui cu ce lipseste. Daca aveti o harta a lor si mi-o puteti furniza, o voi face eu ptr wiki asa cum am facut-o pe cea a lui Hermann Fabini. Asybaris ^aport 22 iulie 2012 11:15 (EEST)

Târgu Mureș

Aș dori ca articolul Târgu Mureș să devină de calitate. Aș ruga să citești puțin și să trimiți observațiile. Mulțumesc! --Kulja (discuție) 12 august 2012 14:27 (EEST)

Alo

Bună ziua, dacă nu prea mult probleme ar putea ajuta la corectarea acest articol, vă mulțumesc foarte mult: Castelul San Andrés.--79.154.235.210 (discuție) 16 august 2012 14:34 (EEST)

Atlas

Salut, Am o intrebare legata de atlasul lui W. Krallert din care tu ai postat harta aceasta: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Deutsche_Siedlung_im_Donauraum.jpg In atlas exista si alte harti care sa acopere spatiul Romaniei, de exemplu legate de colonizarea germana in Bucovina, Dobrogea, Basarabia sau Transnistria? As fi vrut sa cumpar atlasul si poate sa scanez si alte harti, insa daca singura harta legata de zona Romaniei e cea pusa de tine pe Wikipedia, atunci nu cred ca ar merita.

Multumesc. Andrein (discuție) 12 octombrie 2012 15:20 (EEST)

Atlasul lui Krallert conține 24 de hărți. Cred că merită să-l cumperi, costă doar 5-7 euro. Poți să-l comanzi via zvab.de. Dacă nu ai domiciliul în Germania, pot să-ți trimit eu un exemplar. Prețul este atât de lesnicios pentru că este vorba despre un material didactic editat în tiraj mare. Hărțile cuprind și comunitățile germane din Bucovina, Muntenia, Dobrogea etc., dar eu am scanat la vremea respectivă doar pe cea legată de Transilvania întrucât reliefa inclusiv zonele săsești din evul mediu care între timp s-au asimilat (în jurul Clujului, Cojocna, între Orăștie și Sibiu etc.). Salut, --Mihai Andrei (discuție) 12 octombrie 2012 20:47 (EEST)

Eu am vazut atlasul pe amazon.de la un pret similar si ma gandeam sa-l cumpar de acolo. Da, m-ar interesa un exemplar, unul intr-o stare cat mai buna, fara mazgalituri si cu paginile cat mai putin ingalbenite. Poti sa ma contactezi pe a...1@yahoo.com ca sa-ti dau adresa mea. Eu locuiesc in Sibiu. Multumesc pt. amabilitate. Andrein (discuție) 13 octombrie 2012 00:23 (EEST)

Partidul Social-Democrat din Transilvania și Banat

Vă salut și vă contactez în legătură cu articolul sus menționat, deoarece a fost creat de dumneavoastră. Care sunt sursele dumneavostră referitor la nume și data înființării? Deoarece unele surse, precum o placă comemorativă pe o clădire din Arad susține înființarea partidului la Arad în 29 martie 1891, iar dumneavoastră spuneți anul 1906. Apoi, care este numele partidului Socialist Democrat sau Social Democrat? Inițial cred că s-a numit Partidul Social(ist) Democrat din Ungaria sau? Dacă dețineți ceva surse de încredere, vă rog să mă luminați, deoarece doresc să fac puțină ordine. Până răspundeți, mai sap. Cele bune. --Silenzio (discuție) 28 octombrie 2012 01:03 (EEST)

Fișier:Biserici-7.jpg

Bună ziua. Indicați vă rog sursa și licența acestui fișier. //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 1 noiembrie 2012 23:46 (EET)

Aceeași problemă cu Fișier:Vadu Izei.jpg. //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 1 noiembrie 2012 23:47 (EET)

Sursa lipsește și la Fișier:Todea.jpg, Fișier:Maria Terezia Sibiu.jpg & Fișier:Bundestagswahl 05 stimmzettel.jpg. Cer scuze pentru atâta deranj :) //  Gikü  vorbe  fapte  sâmbătă, 3 noiembrie 2012 01:52 (EET)

File:Romanian troops in Transylvania.jpg

Buna, eram curios de unde ai gasit informatia legata de imaginea File:Romanian troops in Transylvania.jpg (adica "Intrarea Regimentului 16 Dorobanți "Fălticeni" la Cluj, 1918"). Multumesc si numai bine! --Codrin.B (discuție) 1 decembrie 2012 12:10 (EET)

Viorel Chivriga

Salut, as vrea sa aduc la cunostinta un caz foarte nefrumos si dupa parerea mea in neconcordanta cu criteriile wikipediei. Am scris un articol acum jumatate de an si am spus ca nu ma apuc de altul pina cind nu il finalizez pe asta. Am scris despre Viorel Chivriga, un expert economic in Republica Moldova. Andrei Stroe a recomandat includerea referintelor, am pus 57, un numar record. Cu toate acestea un oarecare Asybaris face tot posibilul ca acest articol sa fie sters. In discutie el nu se implica si nici nu propune niste argumente solide pentru stergerea articolului dar recurge la, atac de persoana. In cadrul discutiei fara ca sa aiba vreo proba, fara ca sa exemplifice, el a recurs dupa parerea mea la o insulta nejustificata: ""Toti escrocii cu aere de intelectuali au furat banul public direct din bugetul statului si sunt notabili cum ca-s experti economici. Idem si Chiviriga."" Eu nu-l stiu personal pe Chivriga, dar aceasta insulta adusa omului care este subiectul primului meu articol de pe wikipedia, este o insulta adusa mie pentru ca am muncit, pentru ca am cautat informatie si pentru ca am pierdut atita timp vorbind in discutii. Te rog un singur lucru, treci cu vederea prin discutie si anume prin argumentele lui @Gleb@, si daca este posibil sa-te exprimi la acest caz. Domain Flag (discuție) 16 decembrie 2012 17:04 (EET)

Sărbători fericite

cu împlinirea tuturor dorințelor, sănătate și noroc, vă dorește colaboratorul dvs de dincolo de mare,Ewan (discuție) 24 decembrie 2012 13:31 (EET)