Lista miniștrilor români de interne
Aceasta este lista miniștrilor de interne ai României. Prin decretul nr.102/16 martie 1949 Ministerul Afacerilor Interne a primit o nouă organizare, acesta urmând a fi condus de un ministru, ajutat de un consiliu, miniștri adjuncți și consilieri ministeriali. O nouă reorganizare a avut loc la data de 20 septembrie 1952, prin decretul nr.324, înființându-se Ministerul Securității Statului, un organ central distinct de Ministerul de Interne. Acestă măsură a fost practic anulată prin decretul nr.365 din 7 septembrie 1953, când a avut loc contopirea celor două ministere. La 11 iulie 1956, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri s-a stabilit o nouă structură pentru minister, acesta fiind împărțit în două departamente: „Departamentul Securității” și „Departamentul internelor” iar la data de 30 mai 1963 primind o nouă structură organizatorie: „Aparatul de securitate”, „Direcția politică a trupelor și formațiilor Ministerului afacerilor Interne”, „Trupele”, „Aparatul militarizat”, actualul ministru de interne, „Direcția Generală a Arhivelor Statului” și 16 unități regionale. La 4 aprilie 1968 ministerul a fost reorganizat din nou, Consiliul Securității Statului desprinzându-se ca organ central de stat. Ca urmare a decretului nr.131 din 19 aprilie, 1972, Consiliul Securității Statului a fuzionat cu Ministerul Afacerilor Interne, din noua instituție făcând parte: Securitatea, miliția, trupele de securitate și de pompieri, penitenciarele și arhivele statului.
România (1862-1881)
modificareRegatul României (1881-1945)
modificareRomânia comunistă (1945-1989)
modificareNr. crt. | Deținătorul portofoliului | Preluarea funcției | Sfârșitul mandatului | Cabinet | Afiliere politică | Numărul mandatelor | |
---|---|---|---|---|---|---|---|
105. | Teohari Georgescu n. 30 ianuarie 1908, București d. 31 ianuarie 1976, București |
6 martie 1945 |
28 mai 1952 |
Guvernele Petru Groza 1, 2, 3 și 4 |
Partidul Comunist Român Membru din 1933 |
I–III[7] | |
106. | Alexandru Drăghici n. 27 septembrie 1913, Tisău, Buzău d. 12 decembrie 1993, Budapesta |
28 mai 1952 |
20 septembrie 1952 |
Guvernul Petru Groza 4 | Partidul Muncitoresc Român[8] Membru din 1930 |
Primul | |
107. | Pavel Ștefan n. 16 decembrie 1914, București d. 22 ianuarie 1984, București |
20 septembrie 1952 |
19 martie 1957 |
Guvernele Gheorghiu-Dej 1 și 2 Guvernul Chivu Stoica 1 |
Partidul Muncitoresc Român Membru din 1938[9] |
I–III[10] | |
108. | Alexandru Drăghici n. 27 septembrie 1913, Tisău, Buzău d. 12 decembrie 1993, Budapesta |
19 martie 1957 |
27 iulie 1965 |
Guvernul Chivu Stoica 2 Guvernele Ion Gh. Maurer 1 și 2 |
Partidul Muncitoresc Român Membru din 1930 |
Al II-lea | |
109. | Cornel Onescu n. 28 ianuarie 1920, Gogoșu, Dolj d. 15 noiembrie 1993, București |
27 iulie 1965 |
24 aprilie 1972 |
Guvernele Ion Gh. Maurer 1, 2, 3, 4 și 5 |
Partidul Comunist Român Membru din 1933 |
I–IV[11] | |
110. | Ion Stănescu n. 23 ianuarie 1929 , Ghercești, Dolj d. 5 iunie 2010, București |
24 aprilie 1972 |
17 martie 1973 |
Guvernul Ion Gh. Maurer 5 | Partidul Comunist Român Membru din 1947 |
Singurul | |
111. | Emil Bobu n. 22 februarie 1927 Vârfu Câmpului, Suceava d. 12 iulie 2014, București |
17 martie 1973 |
18 martie 1975 |
Guvernul Ion Gh. Maurer 5 Guvernul Manea Mănescu 1 |
Partidul Comunist Român Membru din 1941 |
I–II[12] | |
112. | Teodor Coman n. 24 septembrie 1928 Izvoru de Jos, Argeș d. 16 aprilie 1996, Brăila |
18 martie 1975 |
5 septembrie 1978 |
Guvernul Manea Mănescu 2 | Partidul Comunist Român Membru din 1954 |
Singurul | |
113. | George Homoștean n. 19 iunie 1923 Deva, Hunedoara d. 21 decembrie 2016, Alba Iulia |
5 septembrie 1978 |
5 octombrie 1987 |
Guvernul Manea Mănescu 2 Guvernele Ilie Verdeț 1 și 2 Guvernele Dăscălescu 1 și 2 |
Partidul Comunist Român Membru din 1947 |
I–V[13] | |
114. | Tudor Postelnicu n. 13 noiembrie 1931 Provița de Sus, Prahova d. 12 august 2017, București |
5 octombrie 1987 |
22 decembrie 1989 |
Guvernul Constantin Dăscălescu 2 | Partidul Comunist Român Membru din 1953 |
Singurul |
România postcomunistă (1989-prezent)
modificare- Mihai Chițac: 29 decembrie 1989 – 16 iunie 1990
- Doru-Viorel Ursu: 16 iunie 1990 – 26 septembrie 1991
- Victor Babiuc: 17 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992
- George-Ioan Dănescu: 19 noiembrie 1992 – 6 martie 1994
- Doru-Ioan Tărăcilă: 6 martie 1994 – 11 decembrie 1996
- Gavril Dejeu: 12 decembrie 1996: 21 ianuarie 1999
- Constantin-Dudu Ionescu: 21 ianuarie 1999 – 28 decembrie 2000
- Ioan Rus: 28 decembrie 2000 – 15 iunie 2004
- Marian Săniuță: 15 iunie 2004 – 28 decembrie 2004
- Vasile Blaga: 29 decembrie 2004 – 5 aprilie 2007
- Cristian David: 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008
- Gabriel Oprea: 22 decembrie 2008 – 20 ianuarie 2009
- Liviu Dragnea: 20 ianuarie 2009 – 11 februarie 2009
- Dan Nica: 11 februarie 2009 – 3 octombrie 2009
- Vasile Blaga: 3 octombrie 2009 – 27 decembrie 2009
- Traian Igaș : 27 septembrie 2010 – 9 februarie 2012
- Gabriel Berca: 9 februarie 2012 – 27 aprilie 2012
- Ioan Rus: 27 aprilie 2012 – 6 august 2012
- Mircea Dușa: 6 august 2012 – 21 decembrie 2012
- Radu Stroe: 21 decembrie 2012 – 23 ianuarie 2014
- Gabriel Oprea: 23 ianuarie 2014 – 9 noiembrie 2015
- Sorin Cîmpeanu: 9 noiembrie 2015 – 17 noiembrie 2015 (ad interim)
- Petre Tobă: 17 noiembrie 2015 – 1 septembrie 2016
- Dragoș Tudorache: 1 septembrie 2016 - 4 ianuarie 2017
- Carmen Daniela Dan: 4 ianuarie 2017 - 24 iulie 2019
- Nicolae Moga: 24 iulie 2019 - 30 iulie 2019
- Ion Marcel Vela: 4 noiembrie 2019 - 23 decembrie 2020
- Lucian Bode: 23 decembrie 2020 - 15 iunie 2023
- Cătălin Predoiu:15 iunie 2023 - prezent
Note
modificare- ^ Eugeniu Stătescu se numără printre cei 25 de membri care alcătuiau Comitetul director al Partidului Național Liberal, fondat ca atare la 24 mai 1875.
- ^ În 1891, junimiștii se desprind de Partidul Conservator, punând sub președinția lui Petre P. Carp bazele Partidului Constituțional, printre membrii marcanți numărându-se Menelas Ghermani, Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti etc. În 1900, formațiunea se reintegrează în partidul inițial.
- ^ Partidul Liberal-Conservator ia naștere în 1884 sub conducerea lui Lascăr Catargiu și Grigore Vernescu. Noua formațiune reprezenta o formulă politică de conjunctură îndreptată împotriva guvernării lui Ion C. Bratianu. Astfel, Partidul Liberal-Conservator a participat la guvernarea junimistă din 1888–1889, asumând apoi singur două cabinete (martie – noiembrie 1889, respectiv februarie – noiembrie 1891). În 1891 ramura conservatoare s-a reconstituit în matca tradițională a Partidului Conservator, în vreme ce „liberalii sinceri” ai lui Vernescu se apropie de Partidul Național Liberal, cu care fuzionează în 1892.
- ^ Activitatea Partidului Liberal-Conservator încetează în noiembrie 1891, Gheorghe Manu revenind în Partidul Conservator, însă unificarea cu junimiștii la 3 aprilie 1907 îl face să renunțe definitv la afilierea politică.
- ^ Ulterior, Argetoianu se alătură Frontului Renașterii Naționale, partid politic înființat de Carol al II-lea la 16 decembrie 1938.
- ^ Ulterior, Argetoianu se alătură Frontului Renașterii Naționale, partid politic înființat de Carol al II-lea la 16 decembrie 1938.
- ^ Teohari Georgescu a exercitat trei mandate consecutive în fotoliul Internelor, astfel:
- I: 6 martie 1945 - 30 decembrie 1947
- II: 30 decembrie 1947 - 13 aprilie 1948
- III: 13 aprilie 1948 - 28 mai 1952.
- ^ În intervalul 1948–1965 PCR a purtat denumirea oficială de Partidul Muncitoresc Român.
- ^ Pavel Ștefan este exclus ca fracționist din PCR în 1942, fiind reîncadrat abia în 1945.
- ^ Pavel Ștefan a exercitat trei mandate consecutive în fotoliul Internelor, astfel:
- I: 20 septembrie 1952 – 24 ianuarie 1953;
- II: 24 ianuarie 1953 – 3 octombrie 1955;
- III: 3 octombrie 1955 – 19 martie 1957.
- ^ Cornel Onescu a exercitat patru mandate consecutive în fotoliul Internelor, astfel:
- I: 27 iulie 1965 – 21 august 1965
- II: 21 august 1965 – 9 decembrie 1967
- III: 9 decembrie 1967 – 13 martie 1969
- IV: 13 martie 1969 – 24 aprilie 1972.
- ^ Emil Bobu a exercitat două mandate consecutive în fotoliul Internelor, astfel:
- I: 17 martie 1973 – 28 martie 1974;
- II: 28 martie 1974 – 18 martie 1975.
- ^ George Homoștean a exercitat cinci mandate consecutive în fotoliul Internelor, astfel:
- I: 5 septembrie 1978 – 30 martie 1979;
- II: 30 martie 1979 – 29 martie 1980;
- III: 29 martie 1980 – 21 mai 1982;
- IV: 21 mai 1982 – 28 martie 1985;
- V: 29 martie 1985 – 5 octombrie 1987.
Bibliografie
modificare- „Miniștrii de interne, 1862-2007. Mică enciclopedie.”, Constantin Gheorghe, Editura Ministerului Administrație și Internelor, 2007 [1] Arhivat în , la Wayback Machine.
- Miniștrii de Interne în Parlamentul României", Constantin Gheorghe, Editura Ministerului Administratie si Internelor, 2004