Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2015/ianuarie

Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Atacuri la persoană externe

Pe fondul nenumăratelor atacuri la persoană de astăzi, într-una dintre paginile create doar în acest scop, era specificat un site care conține atacuri la persoană, atât la adresa lui Victor Blacus, cât și la adresa lui Andrei Stroe. Putem face ceva în privința unor astfel de mizerii? --Winter^eu 1 ianuarie 2015 18:37 (EET)

Asemenea mizerii trebuie ignorate, iar în nici un caz nu aș pune linkuri către așa ceva aici, deoarece pur și simplu nu merită atenție. Nivelul celor care le scriu este evidențiat de limbajul folosit. Cele bune, --Silenzio (discuție) 1 ianuarie 2015 21:34 (EET)

Ajutor la diacritice

Ca pedeapsa pentru ca l-am neglijat o vreme ordinatorul meu a decis sa nu-mi mai acorde acces la diacriticile romanesti de la subsolul paginei de roWp. Rog un coleg amabil sa ma scoata din impas. Cu multumiri anticipate, Alex F. (discuție) 22 decembrie 2014 13:27 (EET)

Încercați să dezactivați orice extensie aveți activată în browser, precum și toate gadgeturile de la noi, apoi să le activați înapoi unul câte unul pentru a vedea care din ele cauzează problema. Între timp, puteți găsi diacriticele în toolbarul căsuței de editare, la "Catactere speciale"->"Latină"--Strainu (دسستي‎)  22 decembrie 2014 20:38 (EET)

D-le Strainu, va multumesc pentru sfaturi dar, desi inteleg fiecare dintre cuvintele dv., spre marea mea jena, adunate in fraza ma compexeaza. Am dezactivat toate gadgeturile, dar ele au revenit automat. Cat despre extensiile activate în browser, habar n-am unde se ascund si cum pot fi dibuite. Credeti ca situatia este ireparabila? Sărbători Fericite! -Alex F. (discuție) 26 decembrie 2014 01:22 (EET)

Când au revenit automat? Când ați intrat a doua oară în preferințe? Poate n-ați apăsat pe "Salvează preferințe"? Butonul e jos de tot în pagină. Nu trebuie să apăsați pe "Restaurează toate valorile implicite (în toate secțiunile)".

Cât despre extensiile din browser, browserele moderne au moduri în care pot porni automat fără extensii. Iată instrucțiunile pentru Firefox, Google Chrome și Internet Explorer. Încercați să le urmați pentru browserul dvs. și vedeți dacă mai aveți problema.

Problema nu e definitivă, dar probabil vă dura ceva până aflăm ce o cauzează.--Strainu (دسستي‎)  26 decembrie 2014 02:03 (EET)

Am picat si de data asta:

- am folosit butonul "Salvează preferințe" anuland si repunand bifarile;

- am deschis un cont "Utilizator:Alex F./common.js" apasand pe F5 + toate butoanele de pe claviatura: Ctrl, Ctrl+Shift, Ctrl+Shift+R;

- Firefox, Google Chrome și Internet Explorer m-au dus la pagina Safe Mode, cu care n-am stiut ce sa fac. Mentionez ca din sept. crt., cand diacriticile functionau struna, si pana acuma am fost la o distanta de mii de km. de casa si nimeni nu s-a atins de ordinatorul meu, nici macar ca sa-l stearga de praf. A, da, am introdus Adobe Reader XI. Daca mai aveti rabdare, pe ce buton pot sa mai apas? Cu multumiri si La multi ani! - Alex F. (discuție) 28 decembrie 2014 14:27 (EET)

Odată intrat în acel mod, navigați la ro.wikipedia.org, logați-vă și încercați să editați o pagină.

Același lucru (să editați o pagină ) trebuie să-l faceți și după ce ați debifat gadgeturile. Simpla debifare și rebifare nu duce la nicio schimbare.--Strainu (دسستي‎)  6 ianuarie 2015 12:35 (EET)

Reuniunea WMCEE2014

Bună seara și Crăciun fericit!

În perioada 19-21 decembrie, Gikü și Indexum au participat la Wikimedia Central and Eastern Europe Meeting, a treia reuniune a wikipediștilor din Europa Centrală și de Est. Pagina indicată conține informații despre organizarea conferinței; în timpul ei participanții făceau notițe pe Etherpad - vă invit să le citiți. De asemenea, ceva fotografii pot fi găsite la Commons. Noi am fost unicii reprezentanți ai Wikipediei în limba română, așa că ne'am permis să prezentăm un scurt raport despre WLM 2014, cât și să derulăm niscaiva grafice despre activitatea wikipediștilor din Republica Moldova. Până la urmă, tot mai mult am ascultat decât am vorbit.

Reuniunea a fost un prilej foarte bun de a întâlni și discuta cu wikipediști din Europa, Caucaz și Asia Centrală. În toate cele trei zile au fost organizate prezentări și discuții pe diverse subiecte de interes. Au fost prezentate proiectele Wikimedia Education, FDC, cum să atragi și să reții voluntarii, angajarea staff-ului. Din partea Wikimedia Foundation au fost prezenți Asaf Bartov și Anna Koval.

Ultima sesiune a conferinței a fost dedicată inițierii unor proiecte comune pentru Europa Centrală și Est (inclusiv Caucazul de Sud și Asia Centrală). Au fost identificate cel puțin două proiecte de interes comun care ar putea să mobilizeze comunitățile: CEE Spring - un proiect de scriere articole despre țările noastre și următoare ediție WMCEE2015 a reuniunii. Discuțiile despre aceste două proiecte urmând să fie purtate pe diverse platforme: lista de discuții WMCEE-l, grupul pe Facebook și Meta.

În urma conferinței și a discuțiilor cu au fost identificat două tipuri de activități pe care putem să le facem pentru a atrage noi contribuitori și disemina mai multe informații despre WP. Scris de //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 25 decembrie 2014 00:40 (EET) și --Indexum (discuție) 25 decembrie 2014 14:05 (EET)

I. Pagină pe facebook pentru Wikipedia românească

Una din ideile preluate de la colegii noștri est-europeni este promovarea sitului în mediul online, în particular pe sectorul social media și încă mai particular pe Facebook (vezi notițe). În cadrul brainstorm-ului improvizat ieri de mine și Indexum, am ajuns la concluzia - și sper că sunteți de acord - că vom fi oarecum limitați în acțiuni gen organizare de wikiconcursuri, dacă nu vom fi prezenți pe Facebook. Multe wikipedii sunt deja reprezentate activ pe FB: SR - Wikimedia Serbia (Викимедија Србије), BG - Bulgarian Wikipedia (Уикипедия на български (Bulgarian Wikipedia)) MK - Википедија на македонски јазик, UA - Wikimedia Ukraine (Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine) ș.a.m.d.

Cu această ocazie, rog comunitatea să opineze asipra următoarelor întrebări:

1. Este nevoie ca Wikipedia în limba română să fie prezentă pe Facebook în formă de pagină?
2. Dacă da, cum decidem cine va administra și/sau va scrie pe această pagină?
3. Este cazul să creăm pagini aparte pentru România și Republica Moldova, sau e musai de avut o singură pagină pentru Wikipedia în limba română? Menționez că în Republica Moldova am vrea să implicăm și comunitatea vorbitoare de limbă rusă.
4. Ce ziceți de un cont pe Twitter și reluarea lucrului la Jurnalul Wikipediei românești?

Dacă trebuie, organizăm un sondaj. Mulțumesc anticipat pentru păreri. //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 25 decembrie 2014 00:40 (EET)

Nu sunt un fan al rețelelor de socializare, așa că nu sunt familiar cu acestea. Nu vreau să comentez decât punctul al treilea, unde așa mi s-a tot spus, că Wikipedia ar fi pe limbi, nu pe țări. Că există contraexemple cu duiumul e altă discuție. :) --Turbojet 25 decembrie 2014 10:37 (EET)

Categoric: pe limbi, nu pe țări. Să nu mărim numărul excepțiilor. -- Victor Blacus (discuție) 25 decembrie 2014 11:09 (EET)

@Gikü: Întrebarea este de ce am avea nevoie de pagină de Facebook. Facebook e doar un instrument de comunicare, nu un scop în sine, deci întrebarea e ce dorim să comunicăm? Să comunicăm cu potențiali editori? Nu știu dacă ar aduce roade. Să ne prezentăm munca? Asta se vede cel mai bine în articole. Dacă am organiza proiecte ar avea într-adevăr sens, din punctul meu de vedere. --Mihai (discuție) 3 ianuarie 2015 21:08 (EET)

Întrebarea este cum putem împiedica existența sa? --2A02:2F05:600F:FFFF:0:0:567F:1AC1 (discuție) 3 ianuarie 2015 21:43 (EET)

De ce să o împiedicăm? Dacă stabilim să facem o pagină de facebook a comunității, un link de pe Wikipedia către Facebook ar certifica simplu autenticitatea ei și cele neoficiale ar rămâne în continuare neoficiale. --Mihai (discuție) 3 ianuarie 2015 23:14 (EET)

În primul rând nu am putea, chiar dacă am vrea s-o împiedicăm. Așa că, dacă nu avem nevoie de pagină și nu stabilim să o facem, cele neoficiale vor rămâne oricum. Era doar o întrebare retorică pentru a nu pierde din vedere faptul că, cel puțin una, deja există. --2A02:2F05:600F:FFFF:0:0:567F:1AC1 (discuție) 4 ianuarie 2015 00:10 (EET)

Foarte bună observația lui 2A02:2F05:600F:FFFF:0:0:567F:1AC1. Dacă unul sau sau mai mulți utilizatori, plictisiți de birocrația Wikipediei, decid să desfășoare proiecte de promovare prin alte medii, nu prea pot fi opriți fără eforturi disproporționate și nejustificate de misiunea Wikipediei.

Ca să încerc un răspuns la întrebarea lui Mihai, administratorul paginii de Facebook a bg.wp povestea că o folosesc pentru a atrage participanți noi la acțiunile lor. Bineînțeles, având în vedere aversiunea binecunoscută a wikipediștilor vorbitori de limbă română față de evenimentele offline, la noi asta s-ar rezuma la concursurile de scriere. Cred totuși că ar fi util dacă Gikü ar găsi prezentarea corespunzătoare de la Kiev, poate mai obținem idei.--Strainu (دسستي‎)  6 ianuarie 2015 12:43 (EET)

II. Evenimente offline și de consolidare a comunității

Pentru o promovare mai bună și articole de calitate mai bună avem nevoie de evenimente offline care ar putea să adune împreună contribuitorii și cei care vor să contribuie.

Noi ne am gândit la:

1. Editatoane lunare – evenimente regulate, promovate și organizate din timp, și unde sunt invitați toți doritorii care vor să contribuie la corectarea, scrierea sau traducerea articolele pentru Wikipedia (dar și alte proiecte). Noi vrem să organizăm un asemenea eveniment la Chișinău în ianuarie în incinta Bibliotecii Municipale B. P. Hașdeu, ca să încercăm și să vedem care este reacția și dacă avem capacitatea de a organiza asemenea evenimente. Dar ele pot fi organizate și în România, în fiecare oraș mai mare și unde sunt doritori de a face asta.
2. Concursuri de scriere dedicate unor aniversări, zile sau evenimente importante (De exemplu: în jurul zilei de 8 martie de lanstat un concurs de scriere a articolelor despre femeile marcante ale României sau Moldovei etc.)

Vrem să întrebăm care este părerea comunității vizavi de aceste activități? --Indexum (discuție) 25 decembrie 2014 14:05 (EET)

Atâta timp cât credeți că această inițiativă poate aduce noi contribuitori, eu o susțin și îmi ofer sprijinul.— Ionutzmovie discută 5 ianuarie 2015 21:34 (EET)

Happy Public Domain Day!

Logo Public Domain Day

Feel free to translate this message in your language!

On January 1 we celebrate Public Domain Day as many works of authors who died 70+ years ago now enter the public domain and can be used freely.

Let us be aware: copyright is temporary. It only lasts during the authors lifetime and 70 years afterwards (in most countries). During those years it is limiting Wikipedia and her sister projects in showing works of art, literature, public art and buildings in countries without freedom of panorama, and more in the articles. But now a new batch is freed from copyrights!

An overview of images and texts that are restored or added to the Wikimedia Commons, are collected on: this page.

Many of these files still need a place in articles. You can help!

You can also help by uploading new files of subjects that are freed of copyrights.
You can also help by tagging all requests for deletion pages with the category when the file can be restored, which will be/was deleted.

As I follow the log of restored files this week, more images and texts will follow. If still files or texts are missing in the list, let me know or add them yourselves.

A very happy Public Domain Day! Romaine (discuție) 1 ianuarie 2015 20:43 (EET)

• Some of the freed files:

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Pentru cei interesați: sunt "eliberate" vreo 15-20 de reproduceri de picturi de Octav Băncilă. --Macreanu Iulian (discuție) 6 ianuarie 2015 20:18 (EET)

Pagina rowiki pe facebook există

...la adresa https://www.facebook.com/WikipediaRo . Cine o administrează? Nicolae Coman, Dvs.? //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 1 ianuarie 2015 22:43 (EET)

Acea pagină de pe facebook duce la o confuzie între „Wikipedia românească” și „Wikipedia în limba română” - există totuși o deosebire între aceste două concepte. --Bătrânul (discuție) 2 ianuarie 2015 05:32 (EET)

Acesta e unul din motivele pentru care vreau să aflu cine e administratorul. //  Gikü  vorbe  fapte  vineri, 2 ianuarie 2015 12:22 (EET)

http://www.wikipedia.ro s-a redirecționat spre http://ro.wikipedia.org/ . Această soluție poate fi aleasă și pentru paginile de pe facebook? --2A02:2F05:607F:FFFF:0:0:4F75:8BBB (discuție) 2 ianuarie 2015 13:12 (EET)

Nu, dar nu e nevoie. URL-ul paginii este corect, trebuie schimbat doar titlul, ceea ce se face ușor.--Strainu (دسستي‎)  6 ianuarie 2015 12:30 (EET)

Autodenunț - posibil abuz

Am șters pagina Campionatul European de Fotbal 2024 cu justificarea Wikipedia nu este glob de cristal, uitând că fotbalul are un statut special la Wikipedia. Adică, i se permite orice, deoarece mai apoi am constatat că există articolele Campionatul European de Fotbal 2020 și Campionatul European de Fotbal 2016. Adică campionatele nu au avut loc încă, dar noi le consemnăm etapele de încălzire, antrenament, pregătirea etc, atunci nu știu de ce nu sunt denumite articolele de presă, că enciclopedice încă nu sunt, fără consumarea evenimentului, Pregătirea Campionatului European de Fotbal 2020 sau știu eu cum? Cele bune, --Silenzio (discuție) 3 ianuarie 2015 04:30 (EET) P.S. M-am informat și am văzut că și alte wikipedii le au, dar argumentul ăsta nu pot să-l diger.

Țin să vă anunț că după ce am realizat gafa m-am gândit să restaurez articolul șters dar erau și alte probleme, informații fără acoperire, adică fără referințe și multe speculații.--Silenzio (discuție) 3 ianuarie 2015 04:33 (EET)

Adica ati gafat ... autodenunt ... dar de fapt era bine. Inteligent. Eriksan (write me) [abuz de nume de utilizator] 5 ianuarie 2015 14:21 (EET)

Subiect

Am venit să pun că n-ar fi bine să inducem o teorie prin care omul se trage din mai primate ca fiind adevarata.Am venit cu propunerea ca evoluționismul si creaționismul sunt teorii cntradictorii si ar trebui să nu mai fie considerate adevărul și numai adevărul, dar să fie acceptate ca teorii. "Crea ionismul spune așa ..." si "Evolutionismul spune așa". Ca să nu mai existente divergenâe. Iar la clasificare știintifică nu mai punem evoluția omului din primate. Punem partea acceptata de toți cu o mica lacuna si poate fi scris ca evoluâionisti cred ca sunt si primate din familia nuștiucum dar nu "Bă așa e". Eu oricum sunt Creaționist credința naționalaă a României mele dragi. --86.124.115.146 (discuție) 4 ianuarie 2015 17:59 (EET) Gabriel Bugean

Deocamdată știința spune „Bă așa e!” Iar la Wikipedia ne bazăm pe teoriile științifice cele mai recente și acceptate de specialiști. Dacă aveți surse științifice serioase să combateți Teoria evoluției sunteți rugat să le expuneți, dar nu modificați articolele pe baza credințelor dumneavoastră. Mulțumim. --Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 18:21 (EET)

E o afirmație ciudată aceea că „evoluționismul si creaționismul sunt teorii cntradictorii”. Ele nu sunt pe picior de egalitate, nu li se poate aplica ambelor termenul de „teorie”: evoluționismul este o „teorie”, așa cum este teoria gravitației sau a formei Pământului, adică în sens științific (o ipoteză confirmată de o serie foarte mare de dovezi bine filtrate și decantate), în timp ce creaționismul este doar o ipoteză existentă în niște cărți scrise cu câteva mii de ani în urmă și considerate sfinte de unele religii. —Andrei^discuţie 5 ianuarie 2015 11:36 (EET)

Diferența e și mai mare. Teoria evoluției este o serie de ipoteze care încearcă să explice fenomenul constatat în mod obiectiv al evoluției. Teoria creaționismului este o serie de ipoteze care încearcă să explice fenomenul constatat în mod obiectiv al existenței vieții pe Pământ, ignorând evoluția. Evoluția însăși nu e o ipoteză, așa cum gravitația nu este o ipoteză. Teoria evoluției este o serie de ipoteze care încearcă să explice evoluția, așa cum teoria gravitației este o serie de ipoteze care încearcă să explice gravitația. Dacă e să facem o echivalență cu teoria gravitației, ceea ce fac creaționiștii este echivalent cu a nega însăși existența gravitației. --Gutza _D^D+ 5 ianuarie 2015 11:48 (EET)

Comparatia dintre evolutie si gravitate ca doua teorii unanim acceptate si demonstrate este eronata si eronanta. Teoria gravitatiei a fost demonstrata stiintific, masurata, pusa pe modele matematice, etc., in timp ce evolutia, cat de atractiva si de evidenta pare sa fie, a ramas o ipoteza plina de hibe, care se cere demonstrata (si care, timp de doua secole nu a fost "confirmata de o serie foarte mare de dovezi bine filtrate si decantate"). Creationismul este o dogma (veche) si-i considerat ca atare de catre partizanii lui dar, din pacate, aprigii partizani ai evolutiei - cu cat mai lipsiti de studii biologice, cu atat mai aprigi - o impun ca pe o dogma, ostracizand pe ereticii care ar indrazni sa-i prezinte erorile si incompatibilitatile. Ca exemplu, comunismul/stalinismul si-a arogat titlul de bastion al evolutionismului imbratisand teoria generatiei spontanee a lui Oparin, Lasenco, Olga Lepesinscaia, cu hidra ei de apa dulce si, la noi, Vasile Marza, cu mojaratul de pupe de musca si, vai de capul temerarului care ar fi indraznit sa ridice o spranceana (a se vedea patimile prof. dr. Caratzali). Nimic mai nociv in cercetarea stiintifica decat dogmatizarea unei ipoteze, defintiva, imuabila, batuta-n cuie. -Alex F. (discuție) 5 ianuarie 2015 13:25 (EET)

Stimate Gabriel Bugean, vă declarați „Creaționist”. Presupun că din acest motiv susțineți și Mitul creației omului în mitologia greacă, care conține tot atâta adevăr. --Miehs (discuție) 5 ianuarie 2015 18:45 (EET)

Doar de plăcerea discuției (deși mă tem că ne va da Strainu la toți avertizare finală ptr. Nu Wikipedia Forum), în accepțiunea curentă științifică, o ipoteză este un enunț care poate fi falsificat (=jargon metodologic ptr. infirmat). Deci Andrei și Gutza greșiți, căci evoluționismul e o teorie formată din ipoteze ce pot fi falsificate, în timp ce creaționismul nu este și nu a fost vreodată ipoteză, căci nu poate fi falsificat (cel mult o doctrină). Alex F. greșiți când spuneți „teoria gravitației a fost demonstrată”, căci contribuția lui Popper la metodologia științei este următoarea: nici o teorie nu poate fi demonstrată vreodată, ci cel mult confirmată, până apare proverbiala lebădă neagră. La fel cum mecanica lui Newton explică o sumedenie de lucruri, la începutul secolului XX a apărut o teorie care a depășit-o în putere de explicație. În rest, de acord cu totul. :)--Mihai (discuție) 5 ianuarie 2015 22:26 (EET)

creaționismul nu este și nu a fost vreodată ipoteză, absolut corect. Ipotezele se bazează pe baza unor fapte cunoscute, creaționismul este strict bazat pe povești folclorice ce nu au nici o treabă cu realitatea, povești ce au dus la pierderi semnificative de vieți omenești după principiul: „ba prietenul meu imaginar este mai tare”. Ce a vrut autorul secțiunii să precizeze: atenție la erori logice gen Falsa dihotomie - Negarea existentei altor variante de răspuns (gri-uri) în favoarea a doar doua posibilități de răspuns (alb sau negru) Ex: "Specia umana a fost creata de Dumnezeu sau a evoluat." sau "Evoluționismul e greșit, deci Creaționismul trebuie sa fie corect". -- Velaurius (discuție) 6 ianuarie 2015 01:13 (EET)

În jargon științific, termenul „ipoteză” este într-adevăr constrâns de nuanța pe care ați identificat-o; în limbaj curent însă, nu (vezi DEX). Acestea fiind spuse, nu vă contrazic pe fond – aveți dreptate și este o nuanță importantă, însă asta ține deja de mecanismele metodei științifice, lucru mult prea delicat de priceput pentru cineva care pune pe picior de egalitate cele două teorii. De altfel, în jargon științific însuși termenul de „teorie creaționistă” este impropriu, din motive similare cu cele pe care le-ați identificat; însă, din nou, vezi DEX și enunțul anonimului. --Gutza _D^D+ 6 ianuarie 2015 09:00 (EET)

Pe en.wiki există en:WP:RS/AC, care poate fi aici aplicată citând punctul oficial de vedere al Academiei Naționale de Științe a SUA exprimat pe [1]. E adevărat că au existat regimuri politice care au manipulat ideologic știința, dar actualmente în România și în SUA nu sunt astfel de regimuri. Cât despre "ostracizarea ereticilor", asta este o teorie paranoidă a conspirației lansată de fundamentaliștii creștini din SUA.

„Wikipedia nu este un glob de cristal: În timp ce paradigmele științifice acceptate azi ar putea fi respinse în viitor, iar ipoteze azi considerate controversate sau incorecte pot deveni acceptate de comunitatea științifică (de ex., tectonica plăcilor), nu este misiunea Wikipediei să facă astfel de pronosticuri. Dacă statutul unei idei se va schimba, atunci Wikipedia va reflecta această schimbare. Wikipedia se bazează în principal pe cunoașterea de azi, documentând trecutul acolo unde este cazul (și etichetându-l ca atare), dar evită speculațiile despre viitor.”

—Wikipedia:Opinii marginale

Ar mai fi util de citit en:WP:ABIAS: Wikipedia nu este neutră față de cunoașterea academică și față de consensul științific, ci părtinește universitățile (Wikipedia este pro-universitate). Tgeorgescu (discuție) 7 ianuarie 2015 23:22 (EET)

Cât despre afirmația "omul nu este o primată", ea îmbină ignarul cu ridicolul. Dl. Bugean nu ar trebui să editeze articole pentru care îi lipsește complet cunoașterea (chiar și la nivel de biologie de liceu). Tgeorgescu (discuție) 7 ianuarie 2015 23:31 (EET)

Despre acea teorie paranoidă a conspirației vezi [2]. Tgeorgescu (discuție) 7 ianuarie 2015 23:50 (EET)

Și [3]. Tgeorgescu (discuție) 8 ianuarie 2015 02:24 (EET)

Și [4]. Tgeorgescu (discuție) 8 ianuarie 2015 02:55 (EET)

„No, you have to be kidding me. Every single person who signed this petition needs to go back to check their premises and think harder about what it means to be honest, factual, truthful.

Wikipedia's policies around this kind of thing are exactly spot-on and correct. If you can get your work published in respectable scientific journals - that is to say, if you can produce evidence through replicable scientific experiments, then Wikipedia will cover it appropriately.

What we won't do is pretend that the work of lunatic charlatans is the equivalent of "true scientific discourse". It isn't.”

—Jimbo Wales, March 23, 2014

Mesaj de la creator citat de Tgeorgescu (discuție) 8 ianuarie 2015 13:52 (EET)

Wikimanuale

La Wikimanuale, războios și internetic, se rescrie limba română. --Silenzio (discuție) 7 ianuarie 2015 07:40 (EET)

Foarte destructent... --Gutza _D^D+ 7 ianuarie 2015 08:28 (EET)

Se pare că este o ”cunoștință” mai veche, care s-a făcut remarcat anterior pe Wikipedia și Wikisource. Vandalism sau ignoranță???--Indexum (discuție) 7 ianuarie 2015 09:07 (EET)

E luat de aici, dar nu scrie nimic de vreun autor. Oricum, nu uitați că la Wikimanuale există alte criterii de incluziune ca la Wikipedia. Probabil că o pagină "Neologismele lui Baican" sau "Dicționar român-baican" ar putea fi păstrată acolo--109.100.41.154 (discuție) 8 ianuarie 2015 16:10 (EET)

Cele mai citite articole în 2014

1. Mihai Eminescu (483 940)
2. România (394 100)
3. Facebook (267 274)
4. Alfabetul limbii române (251 813)
5. Delta Dunării (234 336)
6. Ștefan cel Mare (229 611)
7. Ion Creangă (202 490)
8. Uniunea Europeană (197 658)
9. Primul Război Mondial (195 119)
10. Republica Moldova (189 920)

Sursa: http://tools.wmflabs.org/wikitrends/2014.html#romanian //  Gikü  vorbe  fapte  duminică, 11 ianuarie 2015 14:14 (EET)

Și niciun articol științific printre ele! -- Victor Blacus (discuție) 11 ianuarie 2015 14:38 (EET)

Dar nici cu fotbaliști și maneliști! --Miehs (discuție) 11 ianuarie 2015 17:31 (EET)

Eu zic că istoria, istoria literaturii, lingvistica și geografia sunt științe. Deci ar fi 6-7 articole științifice printre acestea. --Bătrânul (discuție) 11 ianuarie 2015 18:18 (EET)

Ați înțeles, desigur, că remarca mea se referă la științele naturii: fizică, chimie, biologie, ... (adăugând matematica, unii le numesc științe exacte). Nu e o discriminare a științelor umanistice, economice, sociale, politice, ... -- Victor Blacus (discuție) 11 ianuarie 2015 18:50 (EET)

În TOP 100 se regăsesc doar 2 articole medicale: cel despre penis (locul 47) și boala virală Ebola (locul 64). Dezolant ... --Winter^eu 11 ianuarie 2015 18:30 (EET)

Foarte interesante aceste top100. Din curiozitate m-am uitat ce-i interesează pe cititorii hu.wp și am constatat că Harry Potter se află pe locul 13 (în top100 românesc lipsește). De asemenea, Matia Corvinul este pe locul 19 (în top100 românesc lipsește). În schimb cititorii au cam același interes pentru Adolf Hitler (locul 36 pe ro.wp, locul 37 pe hu.wp). Articolul "România" este pe locul 55 în scara de interes a cititorilor hu.wp, imediat după "Regatul Unit al Marii Britanii" ([5]). "Anglia" este la noi pe locul 73, iar "Ungaria" pe locul 96. Se vede că oarecare interes reciproc există, din moment ce amândouă țările se regăsesc în top100. Tot ca o notă comună, în afară de Londra, nici un alt oraș străin nu a reușit să stârnească un interes de top100, atât la cititorii de hu.wp (Londra locul 95), cât și la cititorii ro.wp (Londra locul 60). --Mihai Andrei (discuție) 11 ianuarie 2015 19:16 (EET)

N-ați spus nimic de Aradi vértanúk aflat în top 100 la hu.wp. :)--Silenzio (discuție) 12 ianuarie 2015 07:56 (EET)

Acest clasament este un extraordinar feedback de la cititorii Wikipediei în limba română, iar, dincolo de toate analizele interesante de mai sus, aș sugera să folosim acest feedback și să ne aplecăm asupra acestor articole și să le aducem la cel mai ridicat standard calitativ posibil. Cele bune, --Silenzio (discuție) 11 ianuarie 2015 20:18 (EET)

Lista celor 100 pare a fi randomala si de importanță nula. Din lipsa de date minime asupra distributiei grupelor de utilizatori ea nu poate folosi nici macar ca baza unui eventual studiu antropologic, cu exceptia faptului ca toti sunt stiutori de carte si-s romanofoni, vezi comparatiile de mai sus, vs. hu.wp. Oare poate cineva sa descrie care-s caracteristicile, apartenenta de o cultura (din p.d.v. antropologic), etc. a celor 362 de utilizatori care au accesat luna trecuta articolul Proxima Centauri? de presupus ca mentionarea acestui articol va dubla numarul de accesari pe luna viitoare :). Concluzia: se impune ca toate articolele sa fie scrise la nivel de top, cu respect pentru utilizatorul potential, fie el amator de manele, de baroc, unul dintre 483 940, sau dintre cateva zeci. -Alex F. (discuție) 12 ianuarie 2015 15:21 (EET)

Articole cu conținut identic

Articolele Echipament de protecție individual și Echipament de protecție individuală au exact același conținut. Cred că ar trebui transformate în pagini de redirecționare spre Echipament individual de protecție (titlu corect atât semantic cât și gramatical). --Bătrânul (discuție) 12 ianuarie 2015 07:00 (EET)

 Rezolvat Acum e numit corect, să sperăm că și conținutul va deveni enciclopedic. Acest articol trebuie să fie scris în așa fel încât să acopere întreaga gamă de echipamente individuale de protecție. Deocamdată nu prea acoperă nimic. Nici măcar o definiție ca lumea.--Silenzio (discuție) 12 ianuarie 2015 07:11 (EET)

Constatare

Am vrut să completez ciotul Emil Ghilezan și cu această ocazie am constat o eroare: Apare ca Subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe (6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945) atât în articolul Subsecretari de stat în Guvernul Constantin Sănătescu (2) cât și în articolul Subsecretari de stat în Guvernul Nicolae Rădescu. Știe cineva care este realitatea? --Miehs (discuție) 12 ianuarie 2015 17:53 (EET)

Cel mai probabil a fost subsecretar în ambele guverne, iar Cezarika a copiat din greșeală intrarea de la Rădescu (6 decembrie - 28 februarie) și în lista despre Sănătescu (2). De altfel, Guvernul Rădescu a fost în mare parte identic cu al doilea Sănătescu, în afară de câteva funcții. --Mihai (discuție) 12 ianuarie 2015 21:12 (EET)

@Miehs: S-a confirmat, a fost o eroare din neatenție. Am verificat astăzi în carte (în prima ediție, din 1995). Însă în prima ediție, Ghilezan nu figurează ca subsecretar de stat de la 23 august, ci doar în guvernele SII și R.--Mihai (discuție) 14 ianuarie 2015 00:20 (EET)

Categorii taxonomice

Am o idee — ce-ar fi să facem o rețea de categorii care să reprezinte taxoni, care se subdivid în categoriile corespunzătoare subtaxonilor, de la rangul de domeniu la cel de specie? De exemplu, categoria Eukaryota să se subdividă în categoria Unikonta și Bikonta, care se subdivid în categoriile Amoebozoa și Ophistokonta, respectiv categoriile Excavata și AH/SAR și așa mai departe. Cred că ar fi o idee bună, care ar ordona masiv articolele despre biologie. Dacă se acceptă, voi ajuta substanțial. --Biolongvistul (✎) 12 ianuarie 2015 20:41 (EET)

Sunt atâtea și atâtea clasificări diferite: species:Eukaryota. Pe care o alegeți? //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 12 ianuarie 2015 21:02 (EET)

Pe asta, bineînțeles. Asta e cea acceptată de Wikipedia (în limba română). --Biolongvistul (✎) 13 ianuarie 2015 15:51 (EET)

Cred că ideea clasificării e bună. Am încercat și de câteva ori să creez ramuri în arborele de categorii pe marginea clasificării, dar nu sunt deloc priceput în domeniu și deci nu m-am avântat să creez întreaga structură. În aceeași idee, v-aș ruga, în măsura în care puteți, să vă uitați și pe niște pagini puțin mai obscure, cum ar fi Afridigaliinae, și altele create de același autor, care mai demult a încercat să-și promoveze la Wikipedia propriile idei de clasificare a unor taxoni. Câteva din paginile sale care mergeau evident împotriva consensului științific au fost șterse, redenumite sau reclasificate, dar se pare că a creat ceva mai multe, pe care nu știu dacă le-a luat cineva priceput la mână. —Andrei^discuţie 13 ianuarie 2015 16:07 (EET)

Dacă ne luăm după asta, clasificarea în cadrul acesui rang taxonomic e disputată și toată lumea zice ce vrea. Articolul despre Afridigaliinae nu există pe en.wp. --Biolongvistul (✎) 15 ianuarie 2015 21:18 (EET)

Și — acum am văzut — articolul este scris de aceeași persoană care a scris și bibliografia articolului. —Biolongvistul (✎) 15 ianuarie 2015 21:21 (EET)

Nu există deja Wikispecii exact pentru asta? --Gutza _D^D+ 13 ianuarie 2015 17:10 (EET)

Doar o singură rugăminte, pentru Biolongvistul, care are și preocupări paralele de lingvistică: ceva mai multă atenție la ortografia acestor denumiri dificile. Opisthokonta (și nu Ophistokonta) este un cuvânt derivat din grecul opisthen (=posterior) și nu din ophis (=șarpe). Aceste mici diferențe își au importanța lor în terminologia științifică. N-aș fi intervenit, pentru o scăpare care ar putea fi doar momentană, dacă nu ați fi creat și un redirect cu grafie greșită. --Pafsanias (discuție) 14 ianuarie 2015 01:32 (EET)

Au. Acum mi-am dat și eu seama… Și așa am scris în toate paginile cu nucleariide. Mulțumesc, bine că mi-ați zis. --Biolongvistul (✎) 15 ianuarie 2015 21:18 (EET)

Secțiunea „Vezi și”

Dacă într-un articol există una sau mai multe legături interne spre titlul unui alt articol, mai are rost ca acel articol să fie trecut și la secțiunea „Vezi și”? În manualul de stil și în paginile de ajutor nu am găsit răspuns, deși probabil că există pe undeva. --84.117.73.6 (discuție) 14 ianuarie 2015 18:22 (EET)

În principiu nu are rost. În practică dacă un text este lung și linkul respectiv "se ascunde" destul de puțin vizibil în articol, iar tema este importantă, mai pot fi și excepții. Cu mare probabilitate însă - în acest caz, există un paragraf sau 1-2 fraze în articolul respectiv care au ca subiect tocmai legătura/ similaritatea/etc.... în discuție, astfel că excepțiile pot fi rare. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 14 ianuarie 2015 21:29 (EET)

Legăturile interne din articol și cele din secțiunea „Vezi și” nu au același scop. Un articol ideal conține și secțiunea „Vezi și”, chiar dacă are o mulțime de legături interne presărate prin text.

Concret, legăturile interne din corpul articolului ajută cititorii să înțeleagă mai bine anumite părți ale subiectului trimițîndu-i la informații despre alte subiecte menționate în text, de exemplu persoane, evenimente, locuri, noțiuni etc., unele menționate doar în treacăt. În schimb secțiunea „Vezi și” conține legături spre subiecte similare, pentru ca cititorul să-și formeze o imagine de ansamblu asupra unei categorii mai largi de subiecte înrudite sau similare.

De exemplu, articolul despre curcubeu ar face bine să conțină în corpul lui legături interne spre articolele despre apă, atmosferă, refracție, dispersie optică, culoare etc., dar astfel de legături nu au ce căuta la „Vezi și”. În schimb la „Vezi și” se poate pune o legătură internă spre articolul despre halo, care este un alt fenomen optic întrucîtva similar cu curcubeul, sau o legătură spre articolul despre prisma optică, pentru că și ea separă lumina albă în culorile componente, cum face și curcubeul.

La Wikipedia în engleză chiar se recomandă ca secțiunea „Vezi și” să nu conțină legăturile care apar deja în corpul articolului. Realitatea e însă că suprapunerea dintre cele două mulțimi de legături e adesea inevitabilă, de exemplu articolul despre curcubeu poate menționa prisma optică atît în text cît și la „Vezi și”. — AdiJapan 15 ianuarie 2015 04:58 (EET)

PS. Și pentru că am ajuns la rostul secțiunii „Vezi și”, vreau să menționez aici și o remarcă foarte sugestivă a unui om de știință. Nu mai țin minte cum îl cheamă, știu doar că a scris o carte despre teoria valurilor oceanice (cu titlul Ocean Waves sau ceva pe aproape), pe care am citit-o acum mulți ani. În cartea aceea am găsit următoarea afirmație, care m-a impresionat și pe care o citez foarte aproximativ din memorie: „Dacă știi totul despre sinus, dar asta e tot ce știi din matematică, atunci nu știi nimic despre sinus.” — AdiJapan 15 ianuarie 2015 09:47 (EET)

Ca cititor al wikipedia sectiunea mi se pare utila si dintr-un motiv de comoditate si organizare. Astfel, pot citi un articol - ce poate fi si destul de lung si stufos - fara intreruperile accesarii legaturilor albastre si fara a reveni in corpul de text si a le re-identifica la final. Sectiunea „Vezi si” mai face si o selectie, asa cum amintea si AdiJapan, intre subiectele relevate de legaturile interne.WallachiaN 15 ianuarie 2015 10:29 (EET)

Ziua Wikipediei

„Remember Wikipedia Day and keep it holy.”

—utilizatorul Neutrality, Cele zece porunci ale wikipediei, porunca a patra

Astăzi, 15 ianuarie, este Ziua Wikipedia. --Vitalie Ciubotaru (discuție) 15 ianuarie 2015 10:57 (EET)

Poate dă de băut... --Miehs (discuție) 15 ianuarie 2015 11:31 (EET)

N-o fi dând de băut, dar de ziua ei, a primit Premiul Erasmus pe 2015. —Andrei^discuţie 16 ianuarie 2015 10:34 (EET)

OK: Premiul Erasmus. --Miehs (discuție) 21 ianuarie 2015 13:54 (EET)

Mai precis

Între articolele acestei săptămâni este propus și Rudolf Schuster. Care dintre cei 3 cu articole în de.wikipedia este avut în vedere? --Miehs (discuție) 19 ianuarie 2015 09:03 (EET)

Mihai Andrei l-a avut în vedere pe fostul președinte al Slovaciei en:Rudolf Schuster. --Pafsanias (discuție) 19 ianuarie 2015 13:15 (EET)

OK: Rudolf Schuster. --Miehs (discuție) 21 ianuarie 2015 13:52 (EET)

Fonturi

De ce trebuie scrise cuvintele în pinyin (sau ar trebui, pentru că pe ro.wp nimeni nu face asta) în fontul acela ciudat și ilizibil? --Biolongvistul (✎) 22 ianuarie 2015 20:57 (EET)

Monumente istorice ?

Utilizatorul Daxdan2 a încărcat astăzi 13 imagini (vezi aici), care reprezintă desene animate, sugerând că ele ar fi monumente istorice (în cadrul WikiLoveMonuments 2014), fiind în același timp și creație proprie (chipurile). Rog pe cei care au mai multă experiență în verificarea imaginilor să se uite puțin peste ele și să ia măsurile necesare. Mulțumesc. --Winter^eu 22 ianuarie 2015 21:36 (EET)

 Rezolvat. Mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 22 ianuarie 2015 21:49 (EET)

Întrebare

Este permis și cum se inserează biobibliografia unui scriitor de către un utilizator? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de M.Călnăceanu (discuție • contribuții).

Permis este, sunteți și încurajat să experimentați la început. Dar un articol biografic va fi păstrat doar dacă persoana tratată în el este notabilă după regulile Wikipedia. Atenție! Nu este vorba despre accepțiunea generală a cuvântului, ci despre Wikipedia:Notabilitate. Trebuie să respectați și Wikipedia:Articole biografice. Dacă vreți să vă publicați autobiografia, experiența arată că este o idee foarte proastă, vedeți Wikipedia:Autobiografii. De ce nu începeți scriind articole dintr-un domeniu care vă pasionează? --Mihai (discuție) 22 ianuarie 2015 21:45 (EET)

Trimiteri

Se pot face trimiteri la anumite documentare de pe youtube? Intreb aceasta deoarece am vrut sa trimit spre youtube si am primit un mesaj care-mi spune ca link-ul cu pricina ar fi un spam desi nu era. Nu mi se pare binevenita aceasta restrictie (spre youtube) deoarece acolo se gasesc unele documentare foarte bune.

--Macariev (discuție) 22 ianuarie 2015 22:27 (EET)

În general, Youtube nu e sursă de încredere, din cel puțin două motive: (1) Nu satisface criteriul de verificabilitate. (2) În (cele mai?) multe cazuri, încalcă drepturile de autor. Dar nu totdeauna acesta este cazul: de exemplu, unele universități de prestigiu postează înregistrări video ale unor prelegeri, tocmai pentru a le face accesibile unui public larg. Deci se cere discernământ. -- Victor Blacus (discuție) 22 ianuarie 2015 22:40 (EET)

Îndrumare sau politică

Am scris Wikipedia:Oversight, o scurtă descriere a modului de utilizare a unei funcționalități pe care o folosim de ceva timp (în trecut a fost apanajul exclusiv al stewarzilor, dar la un moment dat a fost delegată tuturor administratorilor). Am etichetat-o direct ca îndrumare, iar Wintereu a sugerat că ar fi bine să fie politică. Înainte de a o eticheta ca politică, este bine, cred eu, să fie mai bine analizată de comunitate în ansamblul ei, aduse corecturi/completări, eventual comentarii referitoare la modul în care este folosită efectiv funcționalitatea până în acest moment. —Andrei^discuţie 14 ianuarie 2015 10:00 (EET)

Ar fi binevenit și un nume în română mai potrivit (oversight este numele extensiei MediaWiki unde e implementată funcționalitatea). De asemenea, la multe wikiuri oversightul este de regulă restricționat la un număr restrâns de utilizatori, în ideea că aceștia au acces la pagini cu informații personale care sunt de natură să fie ascunse. E de analizat dacă e oportun să mergem și noi în aceeași direcție; de altfel, WMF s-ar putea chiar să ne oblige să facem asemenea limitări, în condițiile în care politica globală este similară cu cea pentru checkuseri, inclusiv obligativitatea de a trimite un document de identitate la WMF. —Andrei^discuţie 14 ianuarie 2015 10:08 (EET)

Ar fi bine de redenumit articolul "Oversight" în "Mascarea modificărilor" sau "Omiterea modificărilor" (vezi Wikipedia franceză). --Danvasilis (discuție) 14 ianuarie 2015 11:01 (EET)

Titlul ar trebui să rămână exact așa cum este. Nu are sens să ne complicăm, încercând să găsim un titlu suficient de descriptiv și complet pentru ceea ce presupune opțiunea oversight. În legătură cu celelalte aspecte semnalate de Andrei, sper ca, până va fi dezvoltată pagina, toți administratorii să-și expună punctul de vedere. --Winter^eu 16 ianuarie 2015 21:58 (EET)

Tentația de a face accesul mai restrictiv este destul de mare, întrebarea este cât va afecta asta eficiența. Subiectul intimității este însă unul cu adevărat spinos. Mie îmi este simplu să spun că susțin ideea limitării accesului, dar nu la fel de simplu va fi pentru cei delegați cu sarcina de a face numai ei aceste modificări. Cât despre titlu, unul cât mai clar mai descriptiv și mai inteligibil evident este un avantaj, mai ales dacă va fi în limba română. Ideea lui Wintereu de a fi politică și nu îndrumare este una corectă, iar titlul sugerat de către Danvasilis - "Mascarea modificărilor" este unul util, funțional vorbind. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 ianuarie 2015 22:08 (EET)

Când traducerea unui termen englez în română lipsește sau este incompletă în dicționarele englezo-române sau literatura de specialitate ar fi bine de căutat acest termen în wikipedia franceză sau dicționarele englezo-franceze. Majoritatea termenilor științifici ai limbii române au o proveniență franceză, și nu engleză (vezi DEX, DEXI). Denumirea articolelor pe wikipedia română ar trebui să fie în română, nu în engleză. În plus, termenul "mascarea modificărilor" există în limba română. -- Danvasilis (discuție) 16 ianuarie 2015 22:52 (EET)

Poate că majoritatea termenilor științifici ai limbii române au o proveniență franceză, așa cum foarte multe dintre neologismele importate în secolul al XIX-lea au o proveniență franceză – însă asta numai din motive istorice; am fi putut la fel de bine să importăm neologisme din italiană, engleză sau germană (așa cum am și făcut, în multe cazuri). Însă motivele istorice ale secolului al XIX-lea au fost în mare de natură romantică și sentimentală (cel puțin în opinia mea), iar în secolul al XX-lea lucrurile s-au schimbat substanțial, cele mai multe neologisme venind din germană și apoi, masiv, din engleză (sau cel puțin asta este impresia mea). În orice caz, în lumina celor de mai sus, îmi este greu să fiu de acord cu afirmația axiomatică conform căreia ar fi dezirabil în mod necondiționat să importăm neologisme strict din limba franceză. --Gutza _D^D+ 17 ianuarie 2015 02:25 (EET)

De ce nu ar putea fi denumită Wikipedia:Supraveghere, cam asta ar fi traducerea. Mie oversight nu mi se pare un neologism de care ar avea nevoie limba română, astfel o eventuală adoptare a acestui termen mi s-ar părea forțată.--Silenzio (discuție) 17 ianuarie 2015 02:41 (EET)

Dau dfininiția Oversight-ul tradusă de Andrei Stroe:

"Oversight-ul este o funcționalitate a platformei MediaWiki prin care anumite elemente ale intrărilor din jurnalele sau din istoricul paginilor unui wiki pot fi ascunse".

În tabel de mai jos dau definiția "oversight" după Webster's Third New International Dictionary of the English Language, Unabridged și traducerea în română după Dicționar englez –român. Academia Română

Webster's Third New International Dictionary of the English Language, Unabridged	Dicționar englez –român. Academia Română
1. watchful care : general supervision : management	(rar) supraveghere
2. an act of overlooking or something overlooked : omission or error due to inadvertence	scăpare din vedere, nebăgare de seamă, omitere

După cum se vede "ascunderea" (unor date ale paginilor unui wiki) nu este redată nici în Webster's, nici în Dicționarul englez–român

Mai jos dau definiția verbului "a masca" după DEXI care este sinonim cu "a ascunde vederii" și corespunde perfect cu sensul "ascunderea unor date ale paginilor unui wiki"

a masca

I. 1 tr., refl. A(-și) acoperi fața (sau o parte a ei) cu o mască; (înv.) a (se) măscui. Mă maschez ca să nu fiu recunoscut. ♦ (fam, refl.) A se farda strident. II tr. 1 (compl. indică lucruri sau ființe) A ascunde vederii, acoperindu-l, dosindu-l; a împiedica să se vadă; a camufla. Dădu la o parte perdeaua care masca o ușă (STANCU). ♦ (milit.) A ascunde vederii inamicului trupele, obiective etc ; a camufla 2 Fig. A ascunde (ceva) sub false aparențe, cu intenția de a induce în eroare; a disimula. În veci aceleași doruri mascate cu-altă haină (EMIN) 3 (mar) A orienta astfel un velier încît velele să primească vîntul din fată stopînd nava ♦ A intercepta vîntul astfel încît o velă să nu primească vînt ♦ A manevra astfel un velier încît să ajungă în vîntul altei ambarcații cu vele 4 (fiz) A suprapune un sunet perturbator peste unul util pentru a nu mai putea fi înțeles • prez ind -chez /<fr masquer

În concluzie titlul "mascarea modificărilor" (sau "ascunderea modificărilor") ar fi cea corectă. -- Danvasilis (discuție) 17 ianuarie 2015 04:15 (EET)

Cel puțin suntem pe aceași lungime de undă considerând că sunteți de părere că trebuie să găsim un termen românesc. Dar doar datorită faptului că Andrei a folosit verbul a ascunde în traducerea definiției, nu înseamnă că trebuie să ne cramponăm în acest cuvânt, că de fapt nu se ascunde, nici nu se maschează, ci se șterge, suprimă, anulează, înlătură, elimină etc. --Silenzio (discuție) 17 ianuarie 2015 04:31 (EET)

Nefiind administrator am o întrebare pentru Andrei, elementele intrărilor din jurnalele sau din istoricul paginilor unui wiki se ascund (maschează) putând fi restaurate sau se șterg definitiv. -- Danvasilis (discuție) 17 ianuarie 2015 15:57 (EET)

Modificările ascunse pot fi văzute doar de administratori. Nu se șterg definitiv.— Ionutzmovie discută 17 ianuarie 2015 16:01 (EET)

Îmi pare rău, că trebuie să fiu în dezacord. Orice poate fi restaurat de către administratori, birocrați sau stewarzi, dar ștergerea unei obscenități aș numi-o o ștergere definitivă. Nu cred că cineva poate aduce vreo justificare pentru restaurerea ei. Dacă așa puneți problema, atunci trebuie să redenumim și Wikipedia:Pagini de șters, în pagini mascate temporar. Cele bune, --Silenzio (discuție) 17 ianuarie 2015 17:51 (EET)

M-am referit la partea strict tehnică. Un utilizator care nu deține drepturile de administrator nu poate vizualiza modificările șterse. Nu am spus că nu are dreptul să ceară unui administrator să vadă acea modificare.— Ionutzmovie discută 17 ianuarie 2015 18:37 (EET)

Dat fiind ca "Oversight" presupune ștergerea unor modificări sau ascunderea unor modificări, denumirea română potrivită ar fi unul din următorii termeni:

• înlăturarea modificărilor
• eliminarea modificărilor
• anularea modificărilor
• suprimarea modificărilor
• ștergerea modificărilor
• mascarea modificărilor
• ascunderea modificărilor

Rămâne prin consens de ales termenul potrivit. -- Danvasilis (discuție) 18 ianuarie 2015 01:30 (EET)

• Ocultarea modificărilor :) --Turbojet 19 ianuarie 2015 19:51 (EET)

Vezi și articolul Anglicism de pe wikipedia românească. --Danvasilis (discuție) 25 ianuarie 2015 14:30 (EET)

Mailing list

Are Wikipedia românească vreo adresă de email oficială? Dacă da, vreau să știu cum pot să o folosesc în rol de poartă de comunicare cu participanții atelierului Wikipedia în Chișinău.

PS: Despre atelier voi scrie un mesaj mai elaborat la Cafenea când vom pune la punct mai multe detalii. //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 26 ianuarie 2015 16:01 (EET)

Cine a fost de vină pentru că nu s-a finalizat discuția despre resurse?

Problema asta s-a discutat si rasdiscutat si consensul comunitatii a fost ca sunt bune, chiar foarte bune, mai ales daca se vor pune in pagini numite RESURSE. Am ajuns si eu sa am parerea birocratilor si administratorilor cum ca activitatea lui Ark25 este buna. Bineinteles ca am facut penitenta indelungata ca sa pot intelege pozitivismul adunarii de linkuri tolerat prin consens de catre toata lumea. Eu nu sunt de acord cu reluarea discutiilor deoarece de cate ori apare cate un nemultumit de o anume activitate trebuie sa se reia discutiile de la inceput. Asybaris ^aport 30 ianuarie 2015 15:10 (EET)

Da, ați avut dreptate de la început.--Mihai (discuție) 30 ianuarie 2015 15:18 (EET)

Nu, consensul comunității nu a fost că sunt bune. În realitate, nu a existat un consens în acest sens. Acum, când este pe cale să se contureze, ce anume vă deranjează, de fapt? --Pafsanias (discuție) 30 ianuarie 2015 15:22 (EET)

Consensul este ca au fost bune din moment ce a fost tolerat atat de mult timp cu acordul birocratilor si administratorilor. Dupa atata timp, timp in care am facut si puscarie si am fost considerat in final vandal al wikipediei si mi s-au retras toate drepturile, pe care de altfel nu le-am cerut in mod explicit decat intr-un singur caz, consider ca domnii care au constatat consensul sau l-au lasat de izbeliste, trebuie sa-si puna cenusa in cap si sa recunoasca in mod explicit eroarea facuta doar din cauza orgoliilor personale. Nu merge sa o dea pe langa copac si sa spuna ca si cand acum s-au trezit, ca intr-adevar trebuie interzisa aceasta activitate. PUNCT. Asybaris ^aport 30 ianuarie 2015 15:35 (EET)

Bine, ne punem cenușă în cap. Vă simțiți mai bine acum (nu mă refer la pușcărie, care avea alte motive)? Sunteți de acord că se poate încerca soluționarea (chiar și tardivă) a problemei? --Pafsanias (discuție) 30 ianuarie 2015 15:42 (EET)

Nu dv trebuie sa spuneti asta, pe atunci nu erati administrator si nici nu sunteti cine credeam eu ca sunteti... NU-I AȘA? Dv erati un simplu user, drept este ca unul foarte experimentat si care cunoastea in detaliu toate politicile wikipediei asa cum numai unii anume le cunosc. Chestiunea cu cenusa este o figura de stil si nu o cerinta. M-am simtit obligat sa intervin pentru ca cine nu cunoaste comunitatea wikipediei sa nu se lase inselat de academismul si impartialitatea care se mimeaza aici. Asybaris ^aport 30 ianuarie 2015 15:50 (EET)

#atelierulwikipedia

Pe 15 februarie curent, eu și Indexum organizăm primul atelier Wikipedia în Chișinău, care, după câte știu, este primul eveniment de acest gen pentru Wikipedia în română. Avem stabilite locul, timpul, subiectul, avem parteneri și susținerea conducerii bibliotecii.

Vreau să cer părerea comunității în privința unei chestiuni la care încă nu am găsit soluție:

• Cum facem legătura participant-organizator? Deocamdată unicul mod de a fi contactați este Facebook. Nu dorim să divulgăm numerele personale de telefon, și nici adresele electronice personale. Am întrebat de un mailing list oficial și nu mi'a răspuns nimeni. Cum rezolvăm?

Suntem deschiși la orice sugestii și îndrumări din partea voastră. Mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 29 ianuarie 2015 00:14 (EET)

Felicitări pentru inițiativă!

Ca adresă de mail oficială nu există altceva decât info-ro@wikipedia.org, dar există riscul să răspundem greu sau să nu știm ce să răspundem. Nu mai știu care e situația cu lista de mail wikipedia-ro, dar ar fi o soluție să o repunem pe picioare. Din câte știu IulianU era administrator acolo. Cel mai ușor ar fi probabil să vă faceți o adresă "personală" nouă (ceva gen "wikimoldova@gmail.com") la care să aibă acces toți cei implicați în organizare - nu e obligatoriu să știe parola, se poate seta redirecționarea mesajelor către mai multe adrese de mail, iar adresele respective pot fi configurate pentru a trimite de la adresa "oficială".--Strainu (دسستي‎)  29 ianuarie 2015 00:21 (EET)

Am decis să comunicăm cu participanții doar pe facebook de data asta. Dacă totul va merge bine, vom cere de la Wikimedia o adresă. Mulțumim. //  Gikü  vorbe  fapte  miercuri, 4 februarie 2015 18:34 (EET)

Teatrul Național de Operetă "Ion Dacian" București

Teatrul Național de Operetă "Ion Dacian" București este situat în centrul capitalei, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 2, lângă Teatrul Național Ion Luca Caragiale Zău? Nu cumva în altă parte? Pe pagina de discuții încă de acum 7 ani Andrei propunea o curățenie. Poate că tocmai acum, cu inaugurarea noului sediu și cu ocazia premierei „Fantoma de la Operă” refacerea paginii ar fi binevenită. --84.250.158.224 (discuție) 30 ianuarie 2015 00:41 (EET)

Be my guest and do your best! Zău! --Miehs (discuție) 30 ianuarie 2015 13:13 (EET)