Județul Călărași

Acest articol se referă la o unitate administrativă subdivizionară de ordin întâi din România. Pentru orașul omonim din Republica Moldova, vedeți Călărași, Moldova. Pentru alte sensuri, vedeți Călărași (dezambiguizare).

Călărași este un județ în sud-estul regiunii Muntenia din România. Reședința sa este municipiul Călărași.

Călărași

— Județ —

Stemă

Călărași (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 44°20′00″N 27°33′00″E / 44.333333333333°N 27.55°E

Atestare

1981

Reședință

Călărași

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- Președintele Consiliului Județean Călărași[*]

Vasile Iliuță

(PSD, 2016)

- Prefect

Marian Stoica

Suprafață

- Total

5,088 km²

Populație (2011)

- Total

285,05 locuitori

- Densitate

56 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

42

Indicativ autovehicule

CL

Locul după populație

34

Prezență online

http://www.calarasi.ro/
GeoNames

OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Călărași indicat

Vecini

la est: județul Constanța
la vest: județul Ilfov (nord-vest) și județul Giurgiu (sud-vest)
la nord: județul Ialomița
la sud: Bulgaria — regiunea Silistra și regiunea Ruse

Date demografice

În 2002, populația județului Călărași a fost de 324.617 locuitori, iar densitatea de 64/km².

Județul Călărași - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura etnică

În județul Călărași sunt: 305.536 români; 18.343 romi; 469 turci; 97 maghiari; 34 ruși/lipoveni; 26 germani; 18 bulgari; 17 ucrainieni; 9 italieni; 8 greci; 7 chinezi; 4 polonezi și 4 evrei; 3 sârbi și 3 ceangăi plus câte un tătar, ceh, slovac, croat și armean. 27 au alte etnii, iar 7 nu și-au declarat etnia.^[1]

Geografie

Suprafața totală a județului Călărași, de 5,088 km², face parte din partea de sud a câmpiei Bărăganului.

Rețea hidrografică

Județul Călărași face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunăre, principalul curs de apă al județului. Alte cursuri de apă importante sunt: râul Argeș, care se varsă în Dunăre la Oltenița, râul Dâmbovița, care se varsă în Argeș la Budești și salba de lacuri Mostiștea care se varsă în Dunăre la Mănăstirea. La Călărași, Dunărea se divide în două brațe: Dunărea Veche și Borcea, pe malul căreia se află Călărașiul, între acestea formându-se mlaștini și lacuri. Cele mai importante lacuri ale județului sunt: lacul Mostiștea (parte a salbei de lacuri Mostiștea), lacul Gălățui și lacul Călărași (în prezent rămânând doar o mică parte din vechea suprafață a lacului în urma desecărilor și îndiguirilor).

Economia

Principalele centre economico-sociale ale județului sunt: Călărașiul (cel mai mare centru financiar, social, cultural și administrativ din județ), Oltenița și Lehliu Gară. Economia călărășeană a suferit un regres între 1989 și 2000 datorită falimentului a două mari unități industriale ale județului (Navol Oltenița și Siderca Călărași). Între 2000 și 2005 economia călărășeană se stabilizează prin plecarea în masă a forței de muncă în Italia și Spania și prin deschiderea de fabrici de confecții lohn. După 2005 economia călărășeană este în creștere, mari investitori deschizând locuri de muncă (Saint-Gobain; Romply; Siad; Silcotub și Martifer în Călărași. Prefab în comuna Modelu) iar alții anunțând investiții în special în Călărași, Lehliu Gară și Budești. Oltenița rămâne în continuare singurul oraș din județ cu o economie precară.

Principalele ramuri industriale din județ sunt: producția de gaze rare și bio-combustibili (Călărași și Lehliu Gară), prefabricate (Călărași), industria alimentară (Călărași), industria confecțiilor lohn (Călărași, Budești și Oltenița). În industria călărășeană predomină: industria metalurgică (26,9%), industria alimentară și a băuturilor (26,5%), industria prelucrării produselor din minerale nemetalice (14,1%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (12,7%) și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (9,2%). În aprilie 2008 industria prelucrătoare a reprezentat 98,9%, iar industria energiei electrice, termice, gaze și apă 0,9% din totalul producției industriale realizate.

În aprilie 2008 venitul mediu brut a fost de 1.350 lei, în creștere cu 7,4% față de luna precedentă și cu 30,6% față de perioada similară a anului 2007, în timp ce venitul mediu net a fost de 1.010 lei. Județul Călărași este traversat la nord de Autostrada A2 și Magistrala CFR 800 modernizată.

Principalele companii din județul Călărași

Conform unei statistici publicate în 2014 de Ziarul Financiar, principalele companii(cu o cifră de afaceri peste 200 milioane RON aferentă anului 2013) cu sediul în județul Călărași sunt^[2]:

Agro Chirnogi, agricultură
Remat SA Călărași, reciclare
Saint Gobain Glass România SRL Călărași, industria sticlei(nu apare în articol deoarece și-a înregistrat sediul social în Călărași ulterior publicării articolului, însă în 2013 a declarat o cifră de afaceri de 66 milioane EUR^[3])
Aldis Călărași, industria alimentară
Donalam Călărași, siderurgie
Nutricom Oltenița, agrozootehnie
Comceh Călărași, industria hârtiei și a celulozei

Politica

Județul Călărași este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Vasile Iliuță de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[4]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	17
	Partidul Național Liberal	9
	Alianța pentru Unirea Românilor	4

Politica județului Călărași a fost până la alegerile din 2004 dominată de PSD, acest județ fiind un adevărat fief al acestui partid. La alegerile din 2004, PSD-ul pierde primăriile celor 2 municipii ale județului în favoarea PNL (Călărași), respectiv PNȚCD (Oltenița), plus alte câteva primării de comune, fapt ce a destabilizat puternic organizația PSD Călărași. În prezent, după ruperea alianței D.A., principalele partide la nivel județean sunt PSD cu 12 consilieri județeni și PNL cu 11 consilieri județeni. În ciuda legii din 2015 ce a permis formarea de noi partide cu minim 3 membri, la nivelul județului Călărași nu a fost formată nicio organizație politică nouă, iar majoritatea noilor partide precum PMP sau M10 rămân nereprezentate local, singura formațiune recentă care are organizație la nivel județean fiind PSRO (partid de stânga fondat de Mircea Geoană în 2015). Momentan, se prefigurează ca alegerile locale din 2016 să fie tranșate între: PNL, PSD, ALDE, UNPR și PSRO, singurele partide cu organizații suficient de puternice la nivel județean la momentul actual (martie 2016).

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din județul Călărași.

Județul este format din 55 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 3 orașe și 50 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Călărași.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Călărași	municipiu reședință de județ	65.181
	Oltenița	municipiu	24.822
	Budești	oraș	7.725
	Fundulea	oraș	6.851
	Lehliu Gară	oraș	6.502
Comune
	Alexandru Odobescu	comună	2.816
	Belciugatele	comună	2.484
	Borcea	comună	7.986
	Chirnogi	comună	7.455
	Chiselet	comună	3.392
	Ciocănești	comună	4.257
	Crivăț	comună	2.243
	Curcani	comună	5.672
	Cuza Vodă	comună	4.045
	Căscioarele	comună	1.912
	Dichiseni	comună	1.734
	Dor Mărunt	comună	6.809
	Dorobanțu	comună	3.065
	Dragalina	comună	8.537
	Dragoș Vodă	comună	2.862
	Frumușani	comună	5.859
	Frăsinet	comună	1.845
	Fundeni	comună	5.658
	Grădiștea	comună	4.853
	Gurbănești	comună	1.380
	Gălbinași	comună	3.772
	Ileana	comună	3.702
	Independența	comună	3.466
	Jegălia	comună	4.229
	Lehliu	comună	2.730
	Luica	comună	2.272
	Lupșanu	comună	3.499
	Mitreni	comună	4.323
	Modelu	comună	9.839
	Mânăstirea	comună	5.612
	Nana	comună	2.568
	Nicolae Bălcescu	comună	1.776
	Perișoru	comună	5.114
	Plătărești	comună	4.178
	Radovanu	comună	4.394
	Roseți	comună	6.070
	Sohatu	comună	3.240
	Spanțov	comună	4.605
	Sărulești	comună	3.262
	Tămădău Mare	comună	2.640
	Ulmeni	comună	4.962
	Ulmu	comună	1.561
	Unirea	comună	2.636
	Valea Argovei	comună	2.637
	Vasilați	comună	4.389
	Vlad Țepeș	comună	2.336
	Vâlcelele	comună	1.863
	Șoldanu	comună	3.565
	Ștefan Vodă	comună	2.270
	Ștefan cel Mare	sat	3.236