Wikipedia:Oracol/Arhivă/2018

Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Comoara naționalăModificare

În articolul Mangalița se afirmă că aceasta este „o comoară națională” (a Ungariei, așa cum reiese din context). Având în vedere că în mass-media diverși dieteticieni recomandă insistent consumul cărnii provenite din această rasă de porci, există cumva riscul ca ro.Wikipedia să fie acuzată de instigare la distrugerea/halirea unei „comori naționale” a altui stat („vecin și prieten”)?!? --Bătrânul (discuție) 12 ianuarie 2018 08:57 (EET)

Dat fiind că pe acea piață sporirea consumului determină și sporirea producției cu o elasticitate destul de bună, riscul este mai degrabă ca ro.wp să fie „acuzată” de contribuire la cultivarea și creșterea valorii acelei comori naționale. Mitigarea riscului se face prin citarea (inclusiv explicită) a sursei care face asemenea judecăți de valoare. —Andreidiscuție 12 ianuarie 2018 11:11 (EET)
Mda, am vrut să o iau pe ocolite, dar se pare că nu înțelege nimeni (mai bine postam la Wikipedia:Perle): o rasă de porci poate fi o comoară?!? --Bătrânul (discuție) 12 ianuarie 2018 20:56 (EET)
Depinde de puritatea ei, exprimată în carate pe cap de vită furajată. De pildă, rasa de Bazna nu poate fi o comoară, deși e superioară celei de Mangalița, din cauză că e o corcitură istorică tardivă cu urme de incest... Eu cred că toată lumea a înțeles întrebarea și tâlcul ei. :)) --Pafsanias (discuție) 12 ianuarie 2018 21:15 (EET)
Așa e noi, mai mangalițe care nu pricepe.--Silenzio (discuție) 12 ianuarie 2018 22:06 (EET)

De completat?Modificare

Aflăm că Prahovenii au apă sfințită direct la robinet. Un preot a sfințit uzina de apă de la Barajul Paltinu pentru a se produce Apa Cea Mare. Preotul a explicat că oamenii: « Vor bea apă sfințită direct de la robinet până în data de 14 ianuarie, indiferent că este zi de dulce sau de post și această apă este tămăduitoare de boli sufleteși și trupești și aduce binecuvântarea sufletului și a trupului de către cei care o consumă cu credință ». Înțeleg de aici că și la closet, când credincioșii vor trage apa, tot cu apă sfințită vor fi evacuate și excrementele, fie ele de dulce sau de post. Asta da credință! Nu ar fi util să adăugăm această informație în articolul Agheasmă? --Miehs (discuție) 9 ianuarie 2018 11:49 (EET)

Ba da, în secțiunea „tehnologii de producere”. :) --Turbojet  9 ianuarie 2018 12:25 (EET)

Referitor la folosirea pentru cel de-al doilea scop descris mai sus, cred că menirea este aceea de alungare a duhurilor necurate, precum și de îndepărtare a miasmelor de tipul celor care îi așteaptă pe cei care ajung acolo unde se află focul cel nestins. --Accipiter Q. Gentilis(D) 12 ianuarie 2018 19:25 (EET)

Am auzit (nu îmi amintesc când și unde) că „cele sfinte nu se spurcă”. ;) -- Victor Blacus (discuție) 12 ianuarie 2018 19:51 (EET)
Un detaliu tehnic: după procesarea apei sfinte în stația de tratare, apa va rămîne la o sfințenie aflată la o capacitate normală pînă-n veci pururi. Apa ce nu îndeplinește cerințele în conformitate cu ISO 13.060 este contrafăcută în China.--DieselEngineRO (discuție) 12 ianuarie 2018 20:26 (EET)
M-ar interesa formularea exactă: ce capitol/verset? De ce „apa va avea calități tămăduitoare (numai) timp de opt zile”? -- Victor Blacus (discuție) 12 ianuarie 2018 20:21 (EET)
Întrebarea se referea la intervenția precedentă a lui AQG, pe care între timp a retras-o. -- Victor Blacus (discuție) 12 ianuarie 2018 20:24 (EET)
Bravul soldat Švejk are un comentariu pertinent referitor la izvorul sfânt de la Lourdes, pe care nu îl pot reproduce aici.. -- Victor Blacus (discuție) 12 ianuarie 2018 20:45 (EET)
La ce pagina și în ce volum? Se pare că n-am ajuns până acolo cu lecturarea din Svejk descoperit recent! Am remarcat însă episodul cu preotul militar ateu fost evreu Otto...(am uitat numele complet). Tonul acestei cărți este critic la adresa opiumului popoarelor care păcălește multi oameni creduli sa accepte ca indiscutabile totul felul de practici dubioase in numele lui Dzeu (pe care pretind ca-l reprezintă) inclusiv cea cu așa-zisa aghiasmă. Oare din cauza conținutului sau aceasta carte nu era recomandata sau menționată la lecturi suplimentare în Romania?--217.10.200.234 (discuție) 22 ianuarie 2018 19:23 (EET)
L-am citit pe Švejk, în excelenta traducere a lui Jean Grosu și Păstorel Teodoreanu, acum mai bine de 50 de ani. Între timp biblioteca mea din România s-a pierdut. Îmi amintesc că pe preotul militar îl chema Otto Katz. -- Victor Blacus (discuție) 22 ianuarie 2018 19:52 (EET)

Formularea era: în franceză … et dans un orphelinat près de Benechof on avait fait venir une fois de l’eau de Lourdes, mais les orphelins à qui on en avait fait boire ont attrapé une diarrhée qu’on n’avait jamais rien vu de pareil. sau în engleză … and in the orphanage at Benešov, after they’d brought them water from Lourdes, the orphans got diarrhea the like of which the world has never seen.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Miehs (discuție • contribuții).

Lăsând gluma, are legătură cu Leviticul - cartea a treia a lui Moise - 22, cred, dar în esență e vorba de un proverb (nu sunt sigur). --Accipiter Q. Gentilis(D) 12 ianuarie 2018 20:08 (EET)

O retrăsesem cu comentariul: Mai bine nu mă bag unde nu mă pricep... --Accipiter Q. Gentilis(D) 12 ianuarie 2018 20:46 (EET)

Mă gândeam că poate formularea derivă de aici. --Accipiter Q. Gentilis(D) 12 ianuarie 2018 20:52 (EET)

VitaphoneModificare

Ce făcea această companie? În mod evident, era implicată într-o industrie care azi e învechită. Sunt curios în ce consta aceasta. //  Gikü  vorbe  fapte  23 ianuarie 2018 21:29 (EET)

Se ocupa cu fabricarea de discuri de gramofon și de sisteme de amplificare pentru redarea sunetului în cinematografe (din câte înțeleg). Erau revoluționari în treaba asta pentru că foloseau amplificatoare electronice (triode în tuburi vidate, s.a.).--DieselEngineRO (discuție) 23 ianuarie 2018 21:37 (EET)
Și înregistrarea optică a sunetului pe film.--Miehs (discuție) 23 ianuarie 2018 22:40 (EET)

Despre Sigmund Freud.Modificare

Multe persoane încurajează faptul că Sigmund Freud, medicul neuropsihiatru, prin teoriile sale admise în legătura dezvoltării umane, a aparatului psihic și a conflictelor inconștiente sunt total neadecvate, neadevărate, vage și lipsite de sens. Însă, alții îi apreciază munca acestuia și îl au ca un viitor idol. Dumneavoastră, ce părere aveți despre acest subiect? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Moisei Larisa (discuție • contribuții).

Freud este cel mai citat psiholog din lume și a avut idei geniale și o mare importanță în dezvoltarea psihologiei și psihiatriei. Din păcate, psihanaliza nu a fost validată empiric și rămâne un hobby scump pentru pacienți bogați. Tgeorgescu (discuție) 9 ianuarie 2018 04:44 (EET)
Un hobby sau mai degrabă o sarlatanie similară cu cea legată de agheasma, dar la polul opus?--217.10.200.234 (discuție) 22 ianuarie 2018 19:34 (EET)
Când a formulat-o el nu era șarlatanie, era un progres al psihologiei și psihiatriei. Ulterior, psihanaliza a rămas în urma evoluției psihologiei și psihiatriei, care au căpătat un caracter mai științific (bazat masiv pe cercetări empirice, în timp ce psihanaliza se baza pe intuiții geniale și speculații raționaliste). Tgeorgescu (discuție) 16 februarie 2018 08:08 (EET)
Ca să dau un exemplu: medicamentele și tehnicile medicale din 1960 nu erau șarlatanie, dar ar fi aberant ca în 2018 să ne limităm doar la cele din 1960. Tgeorgescu (discuție) 17 februarie 2018 14:29 (EET)

Czech hedgehogModificare

Știe cineva cum se traduce în română acest termen? E vorba de obstacolul antitanc din imagine.--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2018 21:37 (EET)

Arici (metalic) antitanc, cred.--Accipiter Q. Gentilis(D) 24 ianuarie 2018 21:42 (EET)

Ăsta e, mersi!--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2018 21:44 (EET)
[Conflict de editare] Da. -- Victor Blacus (discuție) 24 ianuarie 2018 21:47 (EET)
[Conflict de editare] Mă rog, arici ceh .... Termenii pe care (parcă) țin minte că i-am întâlnit în adolescență prin cărțile despre Debarcarea din Normandia erau fie arici cehi fie arici antitanc.
Era și o poveste, precum că după ce inginerii militari britanici care se ocupau de "Drăciile lui Hobart" au făcut calculele privind nu mai țin minte ce chestie (buldozer sau încărcătură de detonare ?) care urma să distrugă aricii de pe plaje, un funcționar a descoperit în arhive că Franța importase de pe nu știu unde și în nu mai știu ce an niște șine de cale ferată care difereau în materie de greutate specifică de cele făcute de industria franceză. Britanici au trimis noaptea niște oameni broască pe un submarin, care au "violat" una dintre plaje și au tăiat de sub nasul santinelelor germane o bucată de șină, dintr-un asemenea obstacol. Bucata a fost adusă pe teritoriul britanic și inginerii s-au apucat de refăcut calculele, rezultând că buldozerul (sau încărcătura de "plastic" ?) putea să facă praf și arici respectivi.
Posibil ca respectiva carte unde am citit să se numească "Secretul zilei Z" și capitolul să se intituleze "Ca hoții, noaptea" ...--Accipiter Q. Gentilis(D) 24 ianuarie 2018 21:54 (EET)

Data decesului posibil greșită (pe wiki)Modificare

Nu știu ce să zic, posibil o greșeală trecută cu vederea sau un vandalism mai vechi, ori redactori neatenți la Radio Iași cu știrea „aferentă”, la articolul Petre Andrei data decesului este 4 octombrie 1940 dar se pare că la 2 noiembrie 1941 tocmai inaugura postul Radio Iași. De unde o fi problema și unde s-ar putea vedea data sigură a decesului?--DieselEngineRO (discuție) 4 martie 2018 19:50 (EET)

Crainicul Petre P. Andrei nu este același cu sociologul Petre Andrei. Știrea „eferentă” nu îi confundă, dar legătura internă din articolul nostru este greșită. Mulțumim pentru sesizare. --Pafsanias (discuție) 4 martie 2018 20:12 (EET)
Uitați-vă, dacă puteți, și la fotografia crainicului Petre P. Andrei din știre (derulați puțin mai jos, prima) și comparați-o cu portretul sociologului Petre Andrei.--DieselEngineRO (discuție) 4 martie 2018 20:15 (EET)
Seamănă, deoarece a fost fiul lui. --Pafsanias (discuție) 4 martie 2018 20:43 (EET)
Mulțumesc pentru clarificare.--DieselEngineRO (discuție) 4 martie 2018 20:45 (EET)

CărbuneModificare

 
Cărbune

Am niște cărbune măcinat recuperat de la un electrod subteran de protecție activă anticorozivă a conductelor de apă, de prin anii 80'. Are o granulație asemănătoare polenului până la dimensiunea maximă de 6 mm. Luciu metalic aproape inexistent. Nu pare foarte poros și nu prezintă fibre lemnoase carbonizate ca în cazul mangalului, ba chiar are o structură aproape regulată. Petele maronii sunt de origine pământoasă (nu eu legătură cu compoziția lui). Poate fi măcinat între degete. Îl poate identifica cineva? Sunt trei posibilități: să fie lignit, huilă ori brun. Eu nu mă pricep, din câteva poze văzute zic că ar putea fi brun. Alte păreri?--DieselEngineRO (discuție) 11 martie 2018 16:25 (EET)

După cum arată și cum îl descrieți, probabil este cărbune brun pământos (BP), măcinat, vedeți cărbune. Este practic cel mai prost cărbune. Rolul său în electrod este să facă contact electric bun între fir și sol (carbonul conduce curentul relativ bine).
Huila nu este sfărâmicioasă, arată ca piatra. Cărbunii bruni sunt de mai multe feluri, lignitul (BL) este și el un cărbune brun. Dar ăsta nu este lignit, lignitul arată ca o bucată de lemn arsă, iar cel mat (BM) și cel brun cu luciu smolos (BS) au spărturi specifice. --Turbojet  11 martie 2018 18:56 (EET)
Mulțumesc pentru răspuns, deci bănuiam eu ceva. În prezent nu se mai întrebuințează cărbunele în favoarea sulfatului de cupru (backfill) sau a altor materiale ceva mai scumpe, după cum declară și CONPET Ploiești la conductele lor de țiței, gazolină și etanol, cel mai probabil datorită unor normative europene, STAS-uri; poveste lungă. Întrebarea am adresat-o pentru că am avut impresia că acest cărbune provine din Bazinul carbonifer Comănești de unde s-a exploatat cărbune brun pământos, actualmente cu minele închise.--DieselEngineRO (discuție) 11 martie 2018 20:48 (EET)
Dacă provine de la minele din Comănești, este cărbune brun mat (BM). Era destul de bun, putea fi folosit la locomotive. Din câte știu eu aceste mine sunt epuizate de destul timp, de aia sunt închise.
Faptul că e sfărâmicios ar putea fi și datorită contactului cu aerul (cam orice cărbune devine sfărâmicios după contactul cu aerul ani de zile). Aș putea stabili exact doar dacă aș avea o probă, pentru a face așa-zisa analiză tehnică a cărbunelui (avem laborator, putem face). --Turbojet  11 martie 2018 21:30 (EET)
Interesant, m-am lămurit deocamdată și bine că n-am băgat poza-n articol. Dar oare unde se exploata la noi în țară cărbune brun pământos, că majoritatea cărbunilor erau utilizați în scop energetic și mai puțin în asfel de instalații. Mă gândesc că poate apărea pe lângă zăcăminte de alți cărbuni superiori.--DieselEngineRO (discuție) 12 martie 2018 14:50 (EET)P.S. Acolo am greșit eu la cel de Comănești, mă refeream la general, nu la pământos.
Din câte știu eu, adică din bibliografia de specialitate, singurul loc din România unde se exploata cărbunele brun pământos era la Căpeni. Motivul era că cenușa lui conținea mult calcar. Sulful din cărbune arde în dioxid de sulf, care cu vaporii de apă formează acid sulfuros, care corodează cazanul. Calciul fixează sulful sub formă de sulfat de calciu, astfel că, în loc să se adauge calcar, se ardea în amestec cărbunele sulfuros cu cel de Căpeni. Singur, cărbunele brun pământos era ineficient energetic. Ca și lignitul, dar România asta avea. Legat de asta, circula un banc: Englezii foloseau huilă de Cardiff, cu puterea calorifică de 7000 kcal/kg. Nemții foloseau huilă din Ruhr, cu puterea calorifică de 6000 kcal/kg, dar, fiind ingineri buni, se descurcau. RDG-iștii foloseau cărbune brun cu puterea calorifică de 4000 kcal/kg, dar, fiind ingineri și mai buni, se descurcau. Rușii foloseau cărbune cu puterea calorifică de 3000 kcal/kg, dar, fiind ingineri... Ei, românii foloseau lignit de Rovinari cu puterea calorifică de 1700 kcal/kg. Oare ce fel de ingineri avea România? :) --Turbojet  12 martie 2018 17:25 (EET)
Dar legenda ce circula printre mecanicii de tren conform căreia dacă rămâneau fără cărbune se putea băga și scândură smulsă de prin garduri cât să târâie locomotiva până la următoarea stație? Și nu mai e vorba de ingineri, ci mai mult de Dorei..ups, fizicieni. Totuși situația nu ar trebui să ne uimească, englezii bagă „pământ” în sobe și în zilele noastre. :)--DieselEngineRO (discuție) 12 martie 2018 17:40 (EET)
Ce vă face să credeți că e o legendă?--Strainu (دسستي‎)  14 martie 2018 00:47 (EET)
Pentru că n-am fost martor la asemena întâmplări. :)--DieselEngineRO (discuție) 14 martie 2018 07:31 (EET)

Tipuri de inducție completăModificare

Câte tipuri de inducție completă există, după numărul cazurilor de verificat?--213.233.84.141 (discuție) 13 februarie 2018 00:29 (EET)

Ce vă face să credeți că există mai multe tipuri de inducție matematică, în funcție de numărul cazurilor de verificat? --Turbojet  13 februarie 2018 22:13 (EET)
Mă gândesc că numărul cazurilor pentru inducția completă poate fi finit sau infinit. Inducția matematică este asociată cu sau presupune un număr infinit de cazuri. Astfel ea e doar unul din tipurile de inducție completă, alt tip fiind cel cu un număr finit de cazuri care pot fi inspectate sau analizate individual, enumerarea completă sau totală a cazurilor fiind înlesnită de numărul mic de cazuri. Un exemplu de inducție completă cu un număr finit de cazuri este cel despre poliedrele regulare sau platonice care sunt în număr de 5 din câte am observat. Numărul finit și mic de cazuri permite enumerarea completă sau totală. Când numărul finit de cazuri este mare nu e posibilă analiza individuală a fiecărui caz fiind vorba de o inducție incompletă amplificatoare, nu? In contrast cu inducția incompletă amplificatoare, inducția matematică are o anumită particularitate care permite analiza individuală a fiecărui caz, deși numărul cazurilor este infinit. În ce constă sau cum s-ar putea denumi această particularitate?--213.233.84.84 (discuție) 16 februarie 2018 14:19 (EET)
La ce vă gândiți pentru situația cu un număr finit de cazuri? Inducția matematică nu este o metodă de prognoză pentru un anumit element, ci o metodă de a garanta comportamentul lui n+1 pentru orice număr, inclusiv infinit. Din moment ce merge și pentru un miliard de miliarde (cam greu de numărat), merge și pentru 3; de ce ar trebui analizat acesta ultimul drept caz particular? Dacă vă gândiți pentru un algoritm, metoda vă garantează situația în poziția n+1, iar algoritmul nu trebuie să parcurgă nimic pentru a da rezultatul. Mă gândesc la sortare, unde există metode care se pretează la un număr oarecare de elemente, și metode mai rapide („rețele”), care se pretează la un număr redus, fix, de elemente, dar nu văd similitudinea aplicațiilor la inducția matematică. --Turbojet  17 februarie 2018 21:31 (EET)
Ce aspect din metodă garantează comportamentul cazului n+1? Este legat de vreo structura de ordine?--213.233.84.107 (discuție) 28 februarie 2018 02:02 (EET)
Această sursă [1] da un exemplu cu un număr finit de cazuri inspectate și anume 3, numărul tipuri de unghiuri înscrise în cerc. Pe undeva era și o sursă care prezenta cazul mulțimii domnitorilor Țării Românești din secolul al XIV-lea la care se constată prin examinare individuală a tuturor membrilor mulțimii că toți au fost din familia Basarabilor.--213.233.84.107 (discuție) 28 februarie 2018 02:23 (EET)
Metoda inducției matematice (numită și inducție completă) se aplică exclusiv unei mulțimi ale cărei elemente sunt generate de o expresie matematică, nu unei mulțimi oarecare. Șirul domnitorilor sau o mulțime de boabe de grâu între care este unul (sau mai multe) de neghină, unde trebuie examinate toate elementele, sunt mulțimi ale căror elemente nu sunt generate de o expresie matematică, așa că nu li se poate aplica metoda. Iar în exemplul cu unghiurile afirmația „acest fel de raționament se numește «inducție completă»” este o aiureală, afirmația lor trebuia să fie „acest fel de raționament se numește «demonstrație completă»”. Este ca și când ai spune „acest tip de legume se numește «ouă»”. Dacă schimbăm înțelesul încetățenit al vorbelor putem „demonstra” orice, chiar și că 0 = 1. Dacă zicem „în lucrarea de față «0» are sensul obișnuit, iar prin «1» înțelegem cardinalul unei mulțimi fără niciun element” demonstrația este simplă. --Turbojet  1 martie 2018 01:02 (EET)
Legat de expresia matematică generatoare a mulțimii, poate fi aceasta una conținând operații nenumerice adică de exemplu o expresie de tip boolean?--213.233.84.224 (discuție) 2 martie 2018 17:53 (EET)
Dați un exemplu de expresie booleană în care apare ca variabilă numărul natural n, care este elementul indispensabil al ce se înțelege prin inducție completă/inducție matematică. Dacă imaginați altă teorie, dați-i și alt nume, nu „alt tip de inducție...”. --Turbojet  4 martie 2018 13:56 (EET)
Legat de prezența variabilei număr natural n ca aspect esențial al inducției matematice, mă gândesc că acesta este o variabilă contor al numărului cazurilor individuale de analizat succesiv din mulțimea supusă analizei, mulțime care este ordonată prin corespondenta unu la unu cu mulțimea numerelor naturale care realizează ordonarea și deci de aceea apare variabila număr natural n, doar ca număr de ordine al cazurilor. Există deci expresii cu operații numerice care nu sunt adevărate oricare ar fi n, doar numai pentru câteva valori ale lui n (un exemplu ar fi numerele de tipul Fermat care sunt prime doar până la n=4). Așadar prezenta numărului natural n in expresia numerică dată nu garantează că proprietatea aferentă expresiei este adevărată pentru orice n și deci aceasta prezenta nu e singurul aspect esențial inducției matematice.--213.233.84.9 (discuție) 5 martie 2018 18:32 (EET)
Un exemplu de operație cu alți operatori decât numere poate fi considerat în cadrul algebrei operatiilor (legilor de compoziție) și a structurilor operatoriale generate pe anumite mulțimi supuse operatiei/lor. In acest sens as da ca exemplu o operație de gen compunerea permutărilor pe o structura de tip grup. Operația de acest tip notată in stil multiplicativ cu un simbol • poate fi iterata cum este înmulțirea obișnuită a numerelor rezultând notația exponențială pentru operația iterata cu operanzi nenumerici. In iterarea operatiei apare astfel variabila n număr natural (ca exponent al iterării operatiei). Un exemplu mai concret as putea găsi presupun, într-o culegere de probleme de structuri algebrice pe care să o răsfoiesc. Exemplul astfel schițat mai necesită și celălalt aspect esențial pentru structura mulțimii generate pentru inducția matematică pentru orice n (+1) sa fie valabilă. Rămâne de văzut care este condiția care permite saltul de la cazul individual cu numărul de ordine n la cel cu număr de ordin n+1 oricare ar fi n.--213.233.84.9 (discuție) 5 martie 2018 19:06 (EET)
Cred că toată discuția de aici provine din ambiguități datorate folosirii diferiților termeni în diferite limbi, în special în engleză, care prin „inducție completă” înțelege și demonstrația prin epuizare. Cred că n-ar trebui să deturnăm terminologia românească încetățenită. Cu asta eu mi-am spus poziția și nu voi continua discuția. --Turbojet  5 martie 2018 20:11 (EET)
Ce surse verificabile stau la baza afirmației că o presupusă terminologie românească încetățenită este deturnată? Aceasta este o întrebare necesar de verificat înainte de a declara erori in anumite surse clasice offline menționate aici și de adopta atitudini de necontinuare a discuției înainte de verificarea surselor care stau la baza impresiei de deturnare a terminologiei, care s-ar putea dovedi fără fundament după verificarea unor surse menționate explicit.--213.233.84.61 (discuție) 1 aprilie 2018 10:45 (EEST)

Discuția și întrebarea de la care a pornit NU avea ca obiectiv aspecte terminologice, ci evidențierea caracteristicilor definitorii ale inducției matematice comparativ cu alte tipuri de raționamente, ceea ce s-a și realizat evidentiind mulțimea generatoare a proprietății demonstrabile prin inducție matematică legată de numărul natural n și implicația P(n)→P(n+1).--213.233.84.61 (discuție) 1 aprilie 2018 10:23 (EEST)

Conexiuni între teoria numerelor și teoria mulțimilorModificare

Ce conexiuni (sau corespondențe) se pot stabili între teoria numerelor și teoria mulțimilor și reciproc?--213.233.84.9 (discuție) 7 martie 2018 12:52 (EET)

Vreo idee, cineva?--213.233.84.61 (discuție) 1 aprilie 2018 10:28 (EEST)

Looking for a Romanian movieModificare

In this movie, a bear eats the goats of a peasant and then the whole village gets together and they set fire to the forest. Is it familiar to anybody? Languagesare (discuție) 26 mai 2018 09:48 (EEST)

I do not know. They probably just make noise (with blanks) to scare the bear. --Turbojet  26 mai 2018 11:00 (EEST)
I think what he or she is asking is whether any of us knows the title of the movie. I don't. —Andreidiscuție 27 mai 2018 23:11 (EEST)
Do you know a Romanian website where I could describe a Romanian movie and hopefully somebody would recogznize it and give me the title of it? Languagesare (discuție) 29 mai 2018 14:27 (EEST)
@Languagesare: You can try https://www.cinemagia.ro/forum/  —Andreidiscuție 5 iunie 2018 10:24 (EEST)
Thank you! Languagesare (discuție) 6 iunie 2018 14:13 (EEST)

Șase caiModificare

Un car de luptă tras de patru cai se numește cvadrigă. În Grecia antică se practicau curse cu care de luptă cu patru cai (greacă τέθριππον / tethrippon) și cu doi cai (greacă ξυνωρὶς / synoris). Am căutat mult și nu am putut găsi cum se numește un car de luptă tras de șase cai. Mă poate lămuri cineva? Cu mulțumiri, --Miehs (discuție) 5 iunie 2018 08:45 (EEST)

Dar un car de luptă tras de doi cai cum se numește? --Donarius (discuție) 5 iunie 2018 09:46 (EEST)
Cu doi cai - cariota, cu sase cai sexdriga, simplu. 5 iunie 2018 09:58 (EEST)Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Asybaris01 (discuție • contribuții).
Evident că numai la sex ți-e gândul, altfel poate scriai hexdriga (care este tot atât de inexistentă pe Google ca și sexdriga). Pe bune, cum s-o numi de-adevăratelea? Iar cu cariota m-ai băgat într-un curmal din subfamilia Ceroxiloidee. Oarecum paralel cu subiectul, știm că „troică” este o sanie trasă de 3 cai (pentru Asybaris: în mod sigur nu este o doică cu trei sâni).--Miehs (discuție) 5 iunie 2018 10:33 (EEST)
Car de luptă tras de șase cai? Ar fi fost o țintă perfectă pentru arcașii inamici: era suficient să fie doborât doar unul dintre cai și carul ar fi fost imobilizat. Carele de luptă folosite pe scară largă în imperiile antice (egiptenii, hitiții, perșii) aveau doar doi cai. Mult mai târziu a apărut cvadriga, dar aceasta era car triumfal și car de curse. Un car cu șase cai ar fi putut servi doar la cortegiile triumfale, în luptă ar fi fost complet ineficient. --Bătrânul (discuție) 5 iunie 2018 10:42 (EEST)
Logic răspunsul. Atunci reformulez întrebarea: cum se numește un car triumfal tras de șase cai, asemeni celor reprezentate în fotografiile alăturate? --Miehs (discuție) 5 iunie 2018 10:47 (EEST)
Exact așa cum ați scris: „car triumfal tras de șase cai”... --Bătrânul (discuție) 5 iunie 2018 10:50 (EEST)
LMC! (Am avut un profesor care, la sfârșitul unei demonstrații nu scria clasicul QED ci LMC - „la mintea cocoșului”) --Miehs (discuție) 5 iunie 2018 11:28 (EEST)
Apropo de LMC am mai auzit de următoarele diagnostice de boală:
  • CMSA- Ce mai e și asta ?
  • HNA - Habar nu am.
  • BLC - Boala lui Calache (cu echivalentul de largă circulație mondială CsI - Calache's illness)--Accipiter Q. Gentilis(D) 5 iunie 2018 11:43 (EEST) P:S. Carul de luptă cu 2 cai se numea - dacă nu mă înșel "Biga" (rom. "Bigă"), iar carul cu 6 cai (ceremonial sau de cursă) "seiuga" sau "seiugis".
Sestiga e un termen consacrat, cel puțin în italiană, unde a fost creat, dar probabil și în engleză sau franceză, ori în alte limbi. Cea din Milano este cunoscută peste tot ca Sestiga della Pace. Nu văd niciun impediment în folosirea acestui termen ca atare, chiar dacă nu e înregistrat în dicționarele limbii române (eventual însoțit de o explicație a lui). --Pafsanias (discuție) 5 iunie 2018 11:52 (EEST)
Mulțumesc pentru toate răspunsurile. Am găsit în italiană seiuga (cocchio trainato da sei cavalli), deci informația se confirmă pentru uz general iar sestiga (der. di sesto, sul modello di biga e quadriga). – Cocchio a sei cavalli (il termine è stato coniato per designare il cocchio sovrapposto all’Arco della Pace nel Parco di Milano) se confirmă cu trimitere la „Arco della Pace”. DEXonline confirmă și BÍGĂ s.f. Car roman, de obicei cu două roți, la care erau înhămați doi cai, la care se mai adaugă COTIGĂ înv. Car de război. --Miehs (discuție) 5 iunie 2018 12:12 (EEST)

Din dicționarele române

  • bigă - Car roman, de obicei cu două roți, tras de doi cai, folosit și la curse
  • cvadrigă - Car antic pe două roți, tras de patru cai înhămați unul lângă altul, folosit de romani la cursele de circ și la triumfuri • scris și quadrigă.

În dicționarul italian-român din 1983

TenismenăModificare

Citeam în presă: Tenismena Simona Halep în vârstă de 26 de ani, aflată pentru a patra oară într-o finală de Grand Slam, a învins-o în ultimul act al Openului Franței pe americanca Sloane Stephens.

Cine? Tenismena? Termenul englez tennisman este forma de masculin (la plural „tennismen” sau „tennismans”), are forma de feminin „tenniswoman”.

„Tenismenă” îmi amintește de Caragiale: Zoe! fii bărbată... Dacă ar fi să ne bălăcim în barbarisme, ar trebui scris: Tenniswomana / Teniswomena Simona Halep a învins... Nu e oare mai corect: Jucătoarea de tenis Simona Halep a învins... ? --Miehs (discuție) 10 iunie 2018 13:35 (EEST)

"Jucătoarea de tenis" e o formulare mai lungă. Ca atare, va învinge fără doar și poate din nou, "tenismena"...--Accipiter Q. Gentilis(D) 10 iunie 2018 15:20 (EEST)
Cârcotașule... Asybarisaport 10 iunie 2018 15:23 (EEST)

Șeful statuluiModificare

Parcurgând articolul Șef de stat am constatat că, legal, România nu dispune de această funcție.

Din cartea lui Cristian Preda, „Rumînii fericiți: vot și putere de la 1831 pînă în prezent”', 387 pagini, editura Polirom, 2016 aflăm următoarele:

Dacă regele Carol al II-lea se autointitulase „capul statului”, Ion Antonescu va alege o expresie înrudită, dar diferită, și anume „conducător al statului”. El folosea deja această nouă formulă, alături de titulatura de „președintele Consiliului de Miniștri”, în decretul care stabilea cum va jura Mihai I. Se pare că numele „conducător” a fost găsit de Nichifor Crainic. Ion V. Gruia ar fi propus altul, și anume „șeful statului”, dar Crainic i-ar fi explicat lui Antonescu că, dacă îl folosea pe acesta, ar fi riscat ca lumea să i se adreseze cu „șefule!”.

Se pare că președintelui Traian Băsescu îi plăcea apelativul „șefule!” din moment ce, deși nu este prevăzut în Constituția României, el s-a autointitulat „șeful statului”, titulatură cu care este pomenit o dată și în articolul despre domnia sa. --Miehs (discuție) 13 iunie 2018 12:14 (EEST)

Legal, foarte puține state au o funcție numită șef de stat. Conceptul este mai degrabă unul unificator, care acoperă și președinții, și toți monarhii cu toate titlurile lor. —Andreidiscuție 13 iunie 2018 12:19 (EEST)
Aceeași confuzie apare și în articolul Președintele României.--Miehs (discuție) 13 iunie 2018 21:37 (EEST)

Negru automatizatModificare

Dacă niște oameni de știință excentrici sau adepți ai politicălly correct-ului ar crea un robot cu aspect de om negru, cum s-ar numi acesta? De luat în seamă și denumirea generică android=„robot cu aspect uman”.--Cumanul (discuție) 8 iulie 2018 14:02 (EEST)

Oamenii de știință știu foarte bine că majoritatea calităților umane, precum înțelepciunea, etc., nu sunt situate în tegumente. Androizii „cu aspect uman” la care culoarea (și grosimea!) pielii este singurul lor motiv de mandrie sunt niște ciubote. --Alex F. (discuție) 9 iulie 2018 12:31 (EEST)
"Android de culoare", presupun. "Ceilalți" i-ar putea zice "Andro-nigger" sau "Andro-cioară", bănui... :). --Accipiter Q. Gentilis(D) 9 iulie 2018 12:45 (EEST)
Când e vorba de „corectitudine politică” ne găsim pe un teren alunecos! În engleza americană, în decurs de trei decenii negro a devenit black, apoi Afroamerican, apoi African-American. Albii au rămas „Caucasian race”. Eu mă simt discriminat! Nu provin din Caucaz, iar “Carpathians race” nu i-am auzit pe “corecții politic“ să spună… --Miehs (discuție) 9 iulie 2018 13:53 (EEST)

Îmi și închipui, dat fiind că China aspiră la statutul de primă putere pe mapamondul încă dominat de cei de rasă caucaziană: Afro-Chinese-Android...--Accipiter Q. Gentilis(D) 9 iulie 2018 14:29 (EEST)

@Alex F.: Păi ar însemna că negrii (ca ființe organice) nu au calități! Știm cu toții că ei mănâncă aripioare de pui de la Kentucky Fried Chicken și votează cu democrații, dar nici chiar așa...
@Accipiter Q. Gentilis: Fiindcă suntem în sec. XXI, unde tranzistorul a înlocuit lampa iar inteligența artificală își face simțită prezența din ce în ce mai mult în viețile noastre, m-am gândit că va trebui creat la un moment dat un robot cu cauciuc maro iar eu mi-am zis în minte că termenul „negroid” e deja luat, deci va trebui să inventăm unul nou. „Android de culoare” mi se pare că accentuează prea mult asupra unei caracteristici fizice care îi face diferiți de albi, dar tot oameni sunt și ei.
@Miehs: Puteți folosi și „Carpathians race” cu condiția să citiți regulat Dan Puric, să faceți în fiecare an o încărcare energetică la Sfinx și să vă schimbați numele în Dromihete Charnabon (a.k.a. printre prieteni Burebista).--Cumanul (discuție) 9 iulie 2018 14:46 (EEST)
De ce ar trebui să se numească într-un fel anume? N-ar putea fi John1, ..., JohnN?--Strainu (دسستي‎)  9 iulie 2018 14:51 (EEST)
Ar fi prea simplu, unde mai e farmecul... Ar trebui făcut un referendum.--Cumanul (discuție) 9 iulie 2018 14:56 (EEST)
N'ț ! Referendumul n-ar bate o discuție pe ro.wiki despre un subiect controversat... De aceea - pentru mai mult farmec, susțin discutarea acestui subiect de importanță absolut capitală, pe ro.wiki...--Accipiter Q. Gentilis(D) 9 iulie 2018 15:13 (EEST)
Glumiți dv., dar crearea androizilor de culoare este absolut vitală pentru menținerea păcii generale pe Pământ.--Cumanul (discuție) 9 iulie 2018 20:44 (EEST)
Vorbiti fara sa stiti! Intotdeauna software-ul precede hardware-ul. Intotdeauna se imagineaza o functionalitate pentru ceva ce inca in mod fizic nu exista. Dovada ca Android a aparut deja - este softul de pe placheta pe care toata lumea da cu deștiul, si robotul utilizator nu exista, dar exista omul. In mod logic, daca exista deja posesor de dești inainte sa apara Android-ul, inseamna ca pentru prima oara in istorie hardware-ul a precedat software-ul. Cum etimologia pare sa reiasa tot din greaca - aner – om, eidos – aspect, adica termenul a fost inventat inainte de a aparea Androidul care este un soft, nu un hard, inseamna ca Androidul este o realizare ce numai sugereaza un aspect cu chip de om, deoarece omul exista inainte de inventarea lui anereidos. Cum omul - aka hardul, este in acelasi timp singurul capabil de creatie imaginativa si singurul faptuitor, el a creat un soft care sa-i foloseasca hardul. Deci propunerea mea ar fi ca robotul negru sa se numeasca NegreidosDeșt, folosind, desigur, Androidul. NegreidosDeșt este doar o rasă, pe lume existand si AlbeidosDeșt, GălbeidosDeșt, RoșeidosDeșt. Toti sunt pe strada astazi deja lobotomizati de Android si asta nu este un lucru bun. Asybarisaport 10 iulie 2018 14:11 (EEST)P.S. Adica intrebare este superflua, robotul negru este deja inventat ca si ceilalti, numai ca nu li s-au dat nume.
Deci vă referiți la de ăștia: 1, 2, 3-aici se vede în fundal și un bărbat caucazian eliberat de propriul divais, 4. Dar eu mă refeream strict la acești exemplari: 1.
Dar tot e nedrept pentru ființele individe de sex feminin de culoare, deoarece din limba greacă „andro” înseamnă bărbat, stamină. E total lipsit de respect să numești o femeie „bărbat”, că doar nu este e extensie, unealtă a bărbatului, ci cum ne spun cei mai mulți guru, sunt jumătățile lor.--Cumanul (discuție) 10 iulie 2018 14:30 (EEST)
Pai... nu, nu e asa. Evolutia umana a generat contopirea barbatului cu femeia la nivel ideatic. Feminismul a aparut doar de 150 de ani pe planeta si deja femeia-barbat a luat conducerea si barbatul a devenit un fel de leguma cu pistil pentru satisfacerea nevoilor femeii. De aici se vede cat de revolutionar este Androidul, a contopit virtual notiunile, femeia nemafiind o unealta evidenta a barbatului, ea indeplinind functia de corr, headmanagement, brat manipulator si este si propria unealta. Barbatul fiind un fel de apendice cu folosinta colaterala. Asybarisaport 10 iulie 2018 14:41 (EEST)
Occidentalii au dovedit contrariul în ceea ce privește rolul tecii pentru cuțit. Desigur, și acești indivizi păstrează niște aparențe din vechea formulă bărbat+femeie.--Cumanul (discuție) 10 iulie 2018 14:52 (EEST)
@Aybaris: Bărbatul poate avea numai stamine... Pistilul, chiar dacă arată erect, e feminin.... De unde rezultă că Homo erectus nu are legătură cu pistilul erect, ci cu staminele mlădiose și subțiri... Cine poate "polenizează", cine nu, polemizează... --Miehs (discuție) 10 iulie 2018 17:47 (EEST)
Acum te-ai suparat. Figura de stil conteaza, cine polenizeaza nu conteaza astazi cand feminismul a inversat totul.Asybarisaport 10 iulie 2018 17:51 (EEST)
În prezent e la modă să polenizezi cu seringa-n ouă...ouăle femeii.--Cumanul (discuție) 10 iulie 2018 17:55 (EEST)

E o falsă dilemă, negru este perfect acceptat din punct de vedere al politeții (un alt nume pentru political correctness). Sau în engleză, black. --Gutza DD+ 11 iulie 2018 12:17 (EEST)

La o adică mă pot lua în vorbă cu orice negru de pe o stradă, spre exemplu în Detroit, cu „what's up ma black man” în loc „what's up ma nigga”, fără să-mi iau bătaie?--Cumanul (discuție) 11 iulie 2018 14:06 (EEST)
Sper să fie o bătaie bună, că-i bine meritată. „Negru automatizat” este o intervenție pusă din capul locului cu intenția - nu de cunoaștere, conform cu scopul paginei Oracol - ci de provocare rasistă și de atac penibil asupra „oamenilor de știință excentrici sau adepți ai politicălly correct-ului. Mă simt vinovat că, în loc să șterg această maculare jenantă i-am dat curs cu aluzii destul de transparente - credeam eu - pentru a penetra grosimea unor tegumente de culoare total neimportantă. La ro.Wp. nu se dă bătaie deci, rog un admin. să-i aplice respectivului o altă metodă educativă. --Alex F. (discuție) 11 iulie 2018 15:00 (EEST)
Libertatea cuvântului unde este? Trebuie să intervină autoritățile și să o interzică? Sau ea poate fi invocată în funcție de persoane? --Turbojet  11 iulie 2018 15:08 (EEST)
(ce) Nu cred că este necesară vreo măsură administrativă, și-a dat fiecare propria măsură în conversație. Cumanul, eventuala bătaie ar fi pentru „what's up ma (orice ar urma)” – însă dacă în cereți unei chelnerițe „I'd like what the black man is having” n-o să aveți nicio problemă; este perfect acceptat pentru că descrie o stare obiectivă de fapte. De altfel și în română „măsliniu” nu este decât malițios prin sine însuși – problema este de regulă contextul. Cred că multă lume are probleme cu corectitudinea politică pentru că nu o înțelege. --Gutza DD+ 11 iulie 2018 15:15 (EEST)
Îmi pare rău că această discuție mai copilăroasă nu a fost digerată de unele persoane (probabil semite, cu dark skin), e clar că niște acuzații ca "scop rasist" sau "atac penibil" au dus subiectul într-un punct sensibil. Dar amenințările de tip "sper să fie..." mi se par periculoase și consider că mi se periclitează siguranța propriei persoane. Voi înceta să mai particip la această conversație. O zi bună tuturor.--Cumanul (discuție) 11 iulie 2018 15:57 (EEST)

Model tunuriModificare

Știe cineva ce model sunt tunurile Krupp din galerie? Pe plăcuța din poza 2 nu se poate desluși mare lucru.--Cumanul (discuție) 21 iulie 2018 22:24 (EEST)

Nu sunt expert. Pe plăcuță apare „Fried. Krupp”, deci poate fi o versiune derivată din 7,7 cm FK 96 (Feldkanone model 1896), modernizată cu scutul din față, cam din perioada 1900-1905. Țeava scurtă sugerează un obuzier. Pare mai degrabă o variantă destinată artileriei de munte. N-am găsit tipul exact. --Turbojet  6 septembrie 2018 14:10 (EEST)

Elemente subatomiceModificare

Fără a avea expertiza necesară să trag o concluzie pun public o întrebare spinoasă: Înțeleg că în natură (cu referire la cosmosul înconjurător) există o cantitate de hidrogen, se pare limitată, iar la atingerea forțelor care mențin laolaltă sori, găuri negre respectiv planete neutronice sau quarc-uri, hadroni respectiv nucleele elementelor, în speță nucleele de hidrogen își pot diminua masa devenind neutroni. În consecință singurul generator de energie în domeniul forțelor mari (care pot disocia atomi) constă în transformarea, ireversibilă, a unui quarc Up (ceva mai greu) în quarc Down. Atomul de hidrogen este compus dintr-un singur proton conferind o sarcină electrică pozitivă la ionizare, format din 3 componenți, două quarc-uri Up și unul Down. Al doilea element din tabelul acestora este Heliul format din 4 nuclee de hidrogen între care numai două poartă sarcină electrică. Ceilalți 2 nucleoni ai heliului sunt neutroni fără sarcină electrică, cu puțin mai ușori decât protonul (unul din cele două quarc-uri Up a fost transmutat în quarc Down) Întrebare:

  1. De cine depinde sarcina electrică a protonului? Modificarea unuia din cei 3 componenți nu justifică dispariția sarcinii electrice
  2. De ce transmutarea unui proton în neutron ar fi ireversibilă? În natură, la presiuni și temperaturi gigantice pot fi posibile transferuri masă-energie în ambele sensuri.
  3. Cum se realizează fizic transformarea unui proton în neutron spre a crea sursa de energie în cazul reacțiilor de fuziune nucleară experimentate la Nagasaki și Hiroshima (nu s-a utilizat fuziunea hidrogenului în heliu care se petrece în soare ci fisiunea uraniului în elemente mai puțin grele)Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 109.97.35.33 (discuție • contribuții).
Nici eu nu am cine știe ce expertiză în fizica atomică, dar pot încerca să vă dau câteva răspunsuri la nivelul meu:
  1. Modificarea unuia dintre quarcuri justifică pe deplin dispariția sarcinii electrice: quarcurile Up au sarcină electrică +2/3 e-, iar cele Down au -1/3 e-.
  2. Nu este ireversibilă, vedeți dezintegrare beta.
  3. Energia necesară reacției este conținută în însăși existența materialului respectiv. Reacția are loc permanent și practic aleator, dar, dat fiind numărul mare de atomi prezenți, se poate estima un timp de înjumătățire propriu fiecărui material (timpul după care jumătate din atomii unui eșantion au suferit reacția de fisiune). La substanțele folosite în armele nucleare (uraniu îmbogățit și plutoniu), reacția poate fi accelerată mult dacă densitatea substanței este mare (mai mare decât o masă critică), în care înșiși produșii acestei fisiuni declanșează fisiunea altor atomi. Reacția în lanț produce explozia nucleară. Pentru a controla explozia, mecanismele armelor nucleare sunt de așa natură încât să controleze momentul la care are loc coliziunea între două mase subcritice pentru a produce o masă critică.  —Andreidiscuție 6 septembrie 2018 15:20 (EEST)

GreutateModificare

adus de la Wikipedia:Cafenea#Greutate

Salut. E corecta folosirea cuvantului "greutate" in vorbirea cotidiana, sau totusi trebuie de folosit cuvantul "masa"? Cred ca am vazut pe undeva un articol lingvistic in acest sens, dar nu mai stiu pe unde si ce valoare are. --Vasile 515 (discuție) 19 octombrie 2018 21:50 (EEST)

În „vorbirea cotidiană” e corect și greutate și masă - depinde de context. De exemplu, în atletism există proba de „aruncare a greutății” (nu a mesei...), iar în familie auzim îndemnul „copii, haideți la «masă»” (nu la greutate...). Lăsând gluma la o parte, bănuiesc că vă interesează diferența dintre mărimile fizice masă și greutate - orice manual de fizică vă va lămuri. Vedeți și articolele Wikipedia Masă și Greutate. --Bătrânul (discuție) 19 octombrie 2018 22:23 (EEST)
Mi-a spus cineva mai demult că în zoologie, atunci când apreciem cât cântărește un animal, deși vorbim de mărimea fizică a mesei, folosim termenul „greutate”. Prin extensie, — și nu știu dacă e corect — atunci când acuratețea termenilor fizici nu este obligatorie, cum e în vorbirea cotidiană, se folosește la general termenul „greutate”. //  Gikü  vorbe  fapte  19 octombrie 2018 23:13 (EEST)
În articolele care au legătură cu fizica (fizică, chimie, tehnică etc.) nu este bine de făcut confuzii, acolo masei e bine să i se spună masă. Cântărirea în viața curentă este măsurarea forței cu care Pământul atrage corpul respectiv, deci termenul de greutate nu este greșit. Greșită este unitatea de măsură, se spune „corpul are o greutate de x kilograme”, ar trebui „x kilograme-forță”, dar în vorbirea curentă informală se înțelege ce vrea să spună prima expresie. Pe de altă parte, pentru sensurile 16–19 din DEX este foarte corect să se spună „o greutate (obiect) de x kg”, care specifică masa obiectului, de exemplu a unor greutăți de cântar. Dacă se poate, cuvântul ambiguu poate fi evitat, de exemplu „omul acesta are 70 de kilograme”, fără a mai specifica că este vorba de greutate sau de masă. Totul depinde de context. Exprimarea trebuie să fie astfel încât să nu zăpăcească cititorul. Și nu se folosesc inadecvat expresiile doar pentru a protesta. --Turbojet  20 octombrie 2018 01:33 (EEST)

STEMModificare

Care ar fi traducerea pentru STEM (Science, Technology, Engineering and Math) în expresii precum "Femei în STEM"?--Strainu (دسستي‎)  11 noiembrie 2018 22:27 (EET)

ȘTIM ... quite a cool one!--Silenzio (discuție) 11 noiembrie 2018 23:05 (EET)
Da, din păcate nefolosit.--Strainu (دسستي‎)  13 noiembrie 2018 01:51 (EET)

CompresorModificare

Există vreo influență a tipului constructiv al unui compresor asupra modului de realizare a transformărilor termodinamice realizate de el? Mulțumesc.--109.166.206.2 (discuție) 26 septembrie 2018 19:42 (EEST)

Întrebarea e cam neclară. Fiecare tip de compresor lucrează după ciclul său termodinamic, care poate semăna sau nu cu ciclul altor tipuri. De exemplu ciclul compresoarelor cu piston diferă de ciclul compresoarelor Roots. Deși pot realiza același raport de comprimare, ciclul compresoarelor Roots are randament inferior.
Iar transformările propriu-zise pot diferi chiar la același tip, în funcție de perfecțiunea tehnologică: comprimarea la un compresor cu piston prost etanșat se face tot politropic, la fel ca la unul bine etanșat, dar cu alt exponent politropic, deci pe altă curbă dintr-o diagramă p-V sau T-s, mai nefavorabilă. --Turbojet  26 septembrie 2018 21:32 (EEST)
Aveam in minte la formularea întrebării dacă în funcție de natura compresorului, cu piston sau rotativ,..etc, poate diferi tipul de expresie de calcul a energiei mecanice necesare comprimării pentru același tip de transformare realizat in compresoare diferite, in afara indicelui politropic? Care ar fi diferențele posibile în expresiile de calcul față de raportarea la tip ideal reversibil de transformare, să zicem izotermă sau adiabată și un model ideal de compresor unde energia mecanică necesară comprimării este de forma RT ln din ceva (raportul de comprimare?)--109.166.206.2 (discuție) 28 septembrie 2018 16:51 (EEST)
Procesul (transformarea) de comprimare la compresorul cu piston este o politropă, în timp ce la compresorul Roots nu. Deci nu e „același tip de transformare”, deci normal că relațiile de calcul diferă. Diferă fundamental, nu prin mici diferențe la niște coeficienți. Ciclul termodinamic al compresorului cu piston „ideal reversibil” diferă de ciclul compresorului Roots „ideal reversibil”. Randamentul ciclului compresorului cu piston „ideal reversibil” este mai bun decât randamentul ciclului compresorului Roots „ideal reversibil”. Iar în toate cazurile transformările reale au un randament mai mic decât cele ideale. Și nu există compresor real care să realizeze transformări izoterme (necesită timp infinit) sau adiabatice (necesită izolație ideală), acestea sunt niște simplificări teoretice. Însă nu o să vă țin aici un curs de termotehnică și compresoare, sunt cărți care tratează problema. În cele câteva sute de pagini ale oricărei cărți de specialitate o să găsiți relațiile care vă interesează. --Turbojet  28 septembrie 2018 21:51 (EEST)
Am verificat câteva cărți legate de compresoare, disponibile la o bibliotecă, între postarea inițială a întrebării aici și cea de-a doua postare. Am remarcat doar 2 titluri, una cu titlul Compresoare volumice Stamatescu 1964 in care apare pe la pagina 264 menționat compresor cu rotoare profilate Roots și două desene ale acestora. Cea de a doua carte are titlul Compresoare centrifuge aproximativ același an de apariție și e o traducere a unui autor sovietic. In Stamatescu am observat un capitol cu titlul Termodinamica compresorului volumic, dar nu apare deloc in carte ciclul compresorului Roots.--109.166.206.2 (discuție) 7 octombrie 2018 19:56 (EEST)
Se pare că sursele in limba română sunt cam sărăcăcioase referitor la îmbunătățirea clarificării unor aspecte din articol legate de clasificare, comparare și aspecte funcționale ale compresoarelor.--109.166.206.2 (discuție) 7 octombrie 2018 20:03 (EEST)
Vol I al cursului de compresoare al lui Liviu Dan Negru conține și termodinamica compresoarelor volumice, și ciclul Roots. --Turbojet  7 octombrie 2018 22:51 (EEST)
Între timp am observat en:Roots-type supercharger.--109.166.206.2 (discuție) 17 noiembrie 2018 17:17 (EET)

en:Great Trigonometrical SurveyModificare

Denumirea acestui proiect are o traducere dedicată în română? //  Gikü  vorbe  fapte  9 noiembrie 2018 14:11 (EET)

În traducere ar fi Marea ridicare topografică. --Miehs (discuție) 9 noiembrie 2018 14:49 (EET)
@Miehs: Vă mulțumesc mult pentru ajutor! Rezultatul e aici. //  Gikü  vorbe  fapte  20 noiembrie 2018 21:32 (EET)

KandiaModificare

Ați cunoscut vreodată vreun om căruia să-i placă ciocolata Kandia?--Mihai (discuție) 13 noiembrie 2018 01:11 (EET)

Da. Mie îmi place. --Donarius (discuție) 17 noiembrie 2018 17:22 (EET)
Până să apară pe piață în anii 90' dulciurile Kiss (grecească), egiptene (îmi scapă numele), Toffifee sau Kinder (astea inițial de la ajutoarele primite de la norvegieni sau nemți) ne mulțumeam și cu cele făcute la Timișoara sau Brașov. Nu zic că nu erau bune, dar când mănânci un lucru de prea multe ori devine banal.--Kunok Kipcsak (discuție) 18 noiembrie 2018 21:48 (EET) Eu aș fi pus întrebarea în felul următor: „Ați cunoscut vreodată vreun om căruia să-i placă ciocolata Galactic? Sau noua Africana?”
Legislația impune ca pe ambalaj să poată fi scris "Ciocolată" numai dacă are un minimum 35% cacao și un anumit procent de unt de cacao. Prin urmare, produsele de tip "Africana", care nici nu s-au apropiat de untul de cacao, nu poartă denumirea de "ciocolată" ci "tabletă cu cacao". Adică, produsul nu este ciocolată! --Miehs (discuție) 18 noiembrie 2018 23:26 (EET)
Mulțumesc pentru răspunsuri. Am devenit curios pentru că vreo 1-2 ani, pufuleții au luat cu asalt Germania, putând fi găsiți în prezent în mai toate supermarketurile din München, de exemplu. Și nu mă refer la chestii asemănătoare/aproximative, ci chiar tradiționalii pufuleți, cu numele de pufuleți pe ambalaj, poate puțin mai nesărați decât pe vremuri... Cine i-o fi patentat după 1989 a făcut enorm de mulți bani, o pungă costă 0,70-1 Euro. În schimb Kandia mi s-a părut întotdeauna un fel de amestec de naftalină/acetonă, cacao și prea puțin zahăr și gustând-o după peste 20 de ani, rețeta pare a fi rămas aceeași. --Mihai (discuție) 20 noiembrie 2018 00:31 (EET)
Venise vorba ca românii noștrii de la Phoenixy-Băicoi să deschidă o fabrică de pufuleți la Stuttgart.--Kunok Kipcsak (discuție) 20 noiembrie 2018 13:57 (EET)
În Germania au prins cumva și pungile de Creveți expandați? --Pafsanias (discuție) 20 noiembrie 2018 14:05 (EET)
Dar eugeniile și biscuiții Poieni? --Donarius (discuție) 20 noiembrie 2018 21:45 (EET)
Un alt tip de eugenii și de biscuiți...--Kunok Kipcsak (discuție) 20 noiembrie 2018 22:15 (EET)
Că tot a fost acuzat azi Iohannis că-i antisemit precum germanii transilvăneni care s-au înscris pe capete în SS în timpul războiului. --Donarius (discuție) 20 noiembrie 2018 22:30 (EET)
Păi trebuie să ne învățăm lecția: Întotdeauna omul alb heterosexual e de vină! Ce ne mai mirăm...--Kunok Kipcsak (discuție) 20 noiembrie 2018 22:39 (EET)
Ori cu strimu, ori împotriva lui. Ne învață Asybaris ce și cum. --Donarius (discuție) 20 noiembrie 2018 22:47 (EET)
Mainstreamul nu constă din SJW, ci dintr-o analiză fără prejudecăți bazată pe gândirea critică, dovezi empirice, argumentare logică și idealul obiectivității (care nu poate fi atinsă la modul absolut, dar măcar putem tinde către ea). Tgeorgescu (discuție) 21 noiembrie 2018 04:55 (EET)

Electrostatica și mișcarea lentă a sarcinilor electriceModificare

Ce denumire se poate folosi pentru mișcarea lentă a unei sarcini electrice in câmpul electrostatic al altei sarcini? Cumva curent electrostatic sau curent electric cvasistatic? Este oarecum surprinzător că deși câmpul e electrostatic, pentru evidențierea unor caracteristici ale acestui câmp cum ar caracterul conservativ este necesar ca o sarcină să fie mobilă pentru a evidenția circulația câmpului! Acest curent electrostatic ar permite neglijarea câmpului magnetic asociat sarcinilor electrice in mișcarea ordonată care constituie curentul electric obișnuit? Mulțumesc!--109.166.206.2 (discuție) 22 noiembrie 2018 14:10 (EET)

Ruga satului vs Nedei(e)Modificare

Aceste tipuri de sărbători sunt echivalente? [2] sugerează că da, dar citindu-l împreună cu Nedei îmi pare că ruga e mai mult o sărbătoare a hramului bisericii (răspândită în toată România), pe când nedeiul e o sărbătoare imediat după Paște (nu mi-e clar ce se sărbătorește) . Strainu (دسستي‎)  22 noiembrie 2018 21:52 (EET)

Talente notabileModificare

Următorii cântăreți: Nicu de la Căzănești, Cristian Simionică, Paulică de la Roman, Constantin Ticu-Mic (de la Focșani) sunt suficient de notabili pentru a avea pagini de Wikipedia?--Kunok Kipcsak (discuție) 25 noiembrie 2018 14:53 (EET)

Se pare că mai sunt și alte articole din domeniul muzicii care nu au corespondent la rowiki. Exemple:


--86.123.41.207 (discuție) 25 noiembrie 2018 17:00 (EET)

Doar se pare, multe există. Strainu (دسستي‎)  25 noiembrie 2018 17:15 (EET)
Care anume?
Numai dacă apar sub alt titlu.


--86.123.41.207 (discuție) 25 noiembrie 2018 17:48 (EET)

Titlul articolului nu e foarte relevant, verificați pe Wikidata mai bine. Nico, Lora, Spitalul de Urgență, Taraful haiducilor există sigur, posibil să mai fie și altele. Mai sunt și articole ca Machanache sau Sandu Ciorbă care au existat, dar au fost șterse, ceea ce arată doar lipsa unei verificări la en.wp și nimic mai mult. Încă o categorie interesantă o reprezintă cei născuți în România, dar a căror legătură cu cultura română se oprește la asta, gen Andi Tóth. Deși ei ar putea îndeplini criteriul de notabilitate, e puțin probabil să fie creat un articol despre ei (cu excepția vreunei campanii care să-i includă) Strainu (دسستي‎)  25 noiembrie 2018 18:06 (EET)

După verificare, am mai operat câteva ștersături. Acum, poate ar fi utile niște redirectări.
Vreo câteva poziții le-am găsit și în lista aceasta. --86.123.41.207 (discuție) 25 noiembrie 2018 22:10 (EET)
Totuși, eu am întrebat dacă Nicu de la Căzănești, Cristian Simionică, Paulică de la Roman sau Constantin Ticu-Mic (de la Focșani) ar fi notabili. Nu mă pricep în acest domeniu.--Kunok Kipcsak (discuție) 25 noiembrie 2018 20:11 (EET)
Depinde cine participă la discuția de ștergere mai mult decât orice. Pentru că inevitabil va exista așa ceva. Când e vorba de cântăreți de manele (într-un sens foarte larg, care include și muzică lăutărească, de petrecere, manele, cealga etc.) se va găsi cineva care să considere că Wikipedia e poluată, că ne facem de râs etc. etc. Dacă vă gândiți serios să scrieți articole, mai bine îi mai lăsați să se mai "coacă" un pic.--Strainu (دسستي‎)  25 noiembrie 2018 20:22 (EET)

Hârtia de bancnote româneștiModificare

Are cineva idee unde era produsă hârtia bancnotelor românești din perioada interbelică sau antebelică? În timpul documentării scrierii acestui articol nu am găsit prea multe informații în acest sens.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 decembrie 2018 19:41 (EET)

Colecția Bancnotele României

  • vol. 1: 125 de ani de la prima emisiune de bancnote a Băncii Naționale a României
  • vol. 2: Emisiunile de bancnote ale Băncii Naționale a României în perioada 1896-1929
  • vol. 3: Emisiunile de bancnote românești în perioada 1929-1947. Istorie și tehnologie
  • vol. 4: Proiecte de bancnote românești 1921-1947. Catalog
  • vol. 5: Tirajele bancnotelor Băncii Naționale a României (1881-1947) - în pregătire

3 și 4 le-am găsit pe Academia EDU (la vol. 4 de exemplu e un capitol "Hârtia" la p. 189 despre perioada WWII - așa că e foarte probabil să existe un astfel de capitol și prin vol. 2 sau date răspândite prin cap. despre perioada 1929-WW II) Nu am am acum timp să caut, dar cred că există tot pe acolo pe la Academia EDU și vol. 2.--Accipiter Q. Gentilis(D) 3 decembrie 2018 21:31 (EET)

Adaug și perioada de după 1947, nici acolo nu am găsit nimic.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 decembrie 2018 21:30 (EET)

Link pentru vol. 3. De restul nu am timp acum să caut pe Academia EDU.--Accipiter Q. Gentilis(D) 3 decembrie 2018 21:33 (EET) P.S. Aș căuta și în vol 1. Vol 4 e un catalog și cam atât, cât am apucat să văd în diagonală (e downloadabil).

Bun volumul 3! Am ce scrie în seara asta...--Kunok Kipcsak (discuție) 3 decembrie 2018 22:10 (EET)

Vol 2, Vol. 1 --Accipiter Q. Gentilis(D) 4 decembrie 2018 01:35 (EET)

en:Block (programming)Modificare

În programare, putem traduce „block” ca „bloc”? Conform DEX, se pare că nu. //  Gikü  vorbe  fapte  17 decembrie 2018 14:43 (EET)

Da. Dex mai are nevoie de niște (multe) ediții ca să ajungă la nivelul anului douăzeci-douăzeci.--Strainu (دسستي‎)  17 decembrie 2018 15:38 (EET)
Nici bazorelief nu e recunoscut, dar asta nu împiedică folosirea lui de către wikipediștii de limbă română. Probabil e din cauza vechimii sau a hipercorectitudinii etimologice. --Pafsanias (discuție) 17 decembrie 2018 15:51 (EET)