Județul Arad (în maghiară Arad Megye, în germană Kreis Arad) este situat în vestul României și cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se învecinează cu județul Bihor la nord și nord-est, cu județul Alba la est, cu județul Hunedoara la sud-est, cu județul Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ, Județul Arad cuprinde, 10 orașe (din care 1 municipiu), 68 de comune și 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat. Reședința de județ se află la Arad.

Arad
—  Județ  —
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Stemă
Stemă
Map
Arad (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°22′N 21°48′E ({{PAGENAME}}) / 46.36°N 21.8°E

Țară România
RegiuneVest

SIRUTA29
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăArad
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Arad[*]Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*]  Modificați la Wikidata (PNL)
 - PrefectFlorentina Horgea (PSD)

Suprafață
 - Total7.754 km²
Altitudine1.486 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total410.143 locuitori
 - Densitate52,9 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic57
Indicativ autovehiculeAR
Locul după populație20

Prezență online
Pagina Consiliului Județean Arad
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Arad indicat
Harta României cu județul Arad indicat
Harta României cu județul Arad indicat

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

Steagul județului Arad

Populația

modificare
 
Harta etnică a Județului Arad, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Județul Arad - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Conform recensământului din anul 2002, județul Arad avea o populație de 461.791 și o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²), dintre care 222.248 bărbați și 239.543 femei.[1] Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35 (66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.[necesită citare]

După etnie, populația județului era formată în 2002 din:[1]

  • Români: 84,72%
  • Maghiari: 10,45%
  • Țigani/Romi: 1,94%
  • Slovaci: 1,18%
  • Germani: 0,87%
  • Ucraineni: 0,29%
  • Sârbi: 0,19%

În anul 2011 populația județului era formată din următoarele etnii Recensământul Populației și al Locuințelor (2011) Arhivat în , la Wayback Machine.:

  • Români : 343.163 persoane (83,9%)
  • Maghiari: 37.067 persoane (9,1%)
  • Țigani (romi): 16.546 persoane (4%)
  • Slovaci: 4.444 persoane (1,1%)
  • Germani : 2.956 persoane (0,8%)
  • Ucraineni: 1.295 persoane (0,3%)
  • Sârbi: 875 persoane (0,2%)
  • Bulgari: 557 persoane (0,1%)
  • Alte etnii: 1190 persoane (0,3%)
  • Nedeclarați: 0,2% [1] Arhivat în , la Wayback Machine.

Conform Recensământului din 2021 județul Arad are o populație de 410.143 locuitori dintre care români 317.713 (77,46%), maghiari 25.731 (6.27%), romi 16.747 (4,08%), slovaci 3.310 (0,81%), germani 2.000 (0,49%), ucraineni 941 (0,23%), bulgari 510 (0,12%), sârbi 510 (0,12%), alte etnii 1.380 (0,35%) și necunoscută 41.301 (10,07)%.[2]

Geografie

modificare

Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Câmpiei Panonice (Câmpia Aradului, Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia Cermeiului). Ca formațiune orografică, apare depresiunea golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea Zărandului). O particularitate o constituie trecerea bruscă de la câmpie la munte, nuanțată în mod special prin contactul dintre Munții Zărandului și Câmpia Aradului și cel dintre Câmpia Cermeiului și Munții Codru-Moma în vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).

Județul se învecinează:

Relieful din punctul de vedere al regimului înălțimii coboară în trepte dinspre est spre vest:

  • Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)
  • Altitudinea maximă: Vârful Găina 1486 m (aflat la întretăierea a 3 județe în Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m în Munții Codru-Moma
  • Dealurile de Vest (Dealurile piemontane ale Zărandului și Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)
  • Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului, Câmpia înaltă a Vingăi și Câmpia Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)

Arii Protejate

modificare

Rețeaua hidrografică

modificare
  • Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Bârzava, Milova, Cladova, etc.
  • Crișul Alb cu afluenții săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
  • Crișul Negru cu afluentul său Teuz
  • Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor (heleștee).

Politica

modificare
 
Harta politică a județului, conform alegerilor locale din 2024.

Județul Arad este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*] de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[3]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal13             
Partidul Social Democrat9             
Alianța pentru Unirea Românilor5             
Alianța Dreapta Unită3             
Uniunea Democrată Maghiară din România2             

Diviziuni administrative

modificare

Metropola Arad – Timișoara

modificare

În data de 2 August 2016 s-a semnat actul oficial de înființare al metropolei Arad – Timișoara, parte a strategiei integrate de dezvoltare durabilă Timișoara Vision 2030, elaborată de Banca Mondială, Eurostat, și de Agenția de Dezvoltare Regională Vest din România.[4]

Proiectul a implicat unirea celor două zone metropolitane într-o unitate administrativ-teritorială unitară, cu rol de hub de transport, investițional, cultural, turistic, medical și educațional în euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.[5]

Populația aglomerării urbane are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol socio-economic al Europei pe axa BucureștiBudapestaBelgrad.[6]

Localități

modificare

Județul este format din 78 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 9 orașe și 68 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Arad.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 municipiu reședință de județ159.074 
 oraș7.987 
 oraș7.453 
 oraș9.260 
 oraș10.313 
 oraș7.398 
 oraș12.762 
 oraș6.946 
oraș5.979 
 oraș11.428 

Comune

comună2.532 
comună3.176
comună1.515
comună1.088 
comună3.057 
 comună1.854 
 comună3.231
comună1.155 
comună3.403 
comună1.791
 comună2.707 
comună2.722
comună1.340
comună2.258 
comună2.573
comună2.880 
comună1.036
comună1.198 
comună1.490 
 comună1.635
 comună2.931
comună2.543 
 comună3.090 
 comună3.790 
comună2.254 
comună3.973 
comună2.852 
comună1.305 
comună1.300
comună679
comună2.395
comună2.960
comună5.762 
comună3.733 
 comună864 
comună1.937
comună1.625 
comună1.525 
comună2.060 
comună1.219 
comună4.120 
comună5.509 
comună3.044
comună3.667
comună3.742
comună2.367
comună2.890 
comună1.779 
comună5.935
comună1.392 
 comună6.150 
 comună10.710 
comună2.715 
comună1.755 
comună1.320
comună4.657
 comună4.251 
comună2.495 
comună2.677
comună3.776
comună2.936
 comună2.481
comună4.301
comună904 
comună3.982
comună8.103 
comună358
comună2.575 

Economie

modificare

Împreună cu Județul Timiș formează una din cele mai dezvoltate regiuni din România. Mulțumită apropierii sale de graniță, județul atrage un număr mare de investitori străini.

Agricultura

modificare

Potențialul agricol este bine pus în valoare, câmpiile Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea cerealelor și legumelor. Apa din județul Arad este cea mai bună din țară.

Industria

modificare

Județul Arad este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad:

  • Zona Industrială Est înființată în 2001 cu o suprafață de 20 hectare, situat pe DN1
  • Zona Industrială Nord înființată în 2004 cu o suprafață de 110 hectare, cu acces de pe centura municipiului Arad
  • Zona Industrială Sud/Zădăreni înființată tot în 2004 de 150 hectare

Industriile predominante din județ sunt:

  • Industria alimentară
  • Industria textilă
  • Industria de componente și accesorii auto
  • Industria prelucrării lemnului

Parcul fotovoltaic

modificare

O companie din Spania construiește la Sebiș cel mai mare parc fotovoltaic din România în valoare de 100.000.000 Euro.

Monumente istorice

modificare

Principalele destinații turistice sunt:

Festivaluri

modificare

Festivalul de Muzică de la Sebiș are loc anual în luna iunie începând cu anul 1999.

De asemenea, Festivalul Clătitelor (gastronomic) de la Moneasa

Edificii religioase

modificare

Etnografie

modificare

Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava, Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă.

  1. ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Județul Arad”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. 
  2. ^ „Rezultate definitive RPL 2021 - Recensământul Populației și Locuințelor”. 
  3. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  4. ^ http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html. „Strategia Timisoara Vision 2030”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Arhiva (). „Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România” (în Romanian). Evenimentul Zilei. Accesat în . 
  6. ^ Adriana, Mîț. „Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere”. 

Bibliografie

modificare

Lectură suplimentară

modificare
  • Județul Arad, Valeria Velcea, Ion Velcea, Octavian Mîndruț, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Arad la Wikimedia Commons