Wikipedia

Județul Vaslui

județ în România
(Redirecționat de la Judeţul Vaslui)

Județul Vaslui este un județ situat în partea de est a țării, în regiunea istorică Moldova, România. Este principala poartă de est a României, învecinându-se în acest punct cardinal cu Republica Moldova (Basarabia). Județul face parte din Euroregiunea Siret–Prut–Nistru din 2002 și din Regiunea de dezvoltare Nord-Est. Reședința de județ este municipiul Vaslui.

Vaslui
—  Județ  —
Pe verticală: Catedrala din Huși, ?, Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Zăpodeni, Mănăstirea Grăjdeni, Palatul de Justiție din Vaslui, Biserica de lemn din Popești, Mănăstirea de pe Movila lui Burcel, Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Pârvești, Alexandru Ioan Cuza, Alexandru Vlahuță
Pe verticală: Catedrala din Huși, ?, Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Zăpodeni, Mănăstirea Grăjdeni, Palatul de Justiție din Vaslui, Biserica de lemn din Popești, Mănăstirea de pe Movila lui Burcel, Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Pârvești, Alexandru Ioan Cuza, Alexandru Vlahuță
Stemă
Stemă
Map
Vaslui (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°35′N 27°46′E ({{PAGENAME}}) / 46.59°N 27.77°E
Țară România
RegiuneMoldova
SIRUTA378[1]
Atestarea județului1968
Numit dupăRâul Vasluieț
resedințăVaslui
Componență
3 municipii
2 orase
81 comune
449 sate
Guvernare
 - PreședinteDumitru Buzatu (PSD, 2020)
 - PrefectDaniel Onofrei (Partidul Național Liberal, 2022)
Suprafață
 - Total5.318,4 km²
Altitudine maximă485 m.d.m.
Altitudine minimă10 m.d.m.
Populație (2020)
 - Județ504.879 locuitori
 - Densitate70,5 loc./km²
 - Urbană185.916 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Prefix telefonic+40 x35 [ib 1]
Indicativ autoVS
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru RCS&RDS
Prezență online
Consiliul Județean Vaslui
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Poziția geografică a Județul Vaslui
Poziția geografică a Județul Vaslui
Poziția geografică a Județul Vaslui
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Istorie

modificare

Existența celor mai vechi așezări pe teritoriul județului Vaslui este demonstrată de descoperirile arheologice din perioada neolitică, dar primele atestări documentare ale unor localități au apărut în 1375 și în documente interne din 1423. În perioada 1435-1442, Vaslui a fost rezidența Țării de Jos și era considerat a doua citadelă a Moldovei. De Vaslui scrie și Grigore Ureche în Letopisețul său următoarele: „[...] la leatul 6948 dichemvrii 12 zile, iarăși au intrat tătarii în Țara de Jos, de au prădat și au arsu Vasluiul și Bârladul. Iară letopisețul leșesc de acești/tătari ce scrie mai suscă au prădat țara, nimica nu însemnează”.

În 1440, Bogdan al II-lea câștigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva polonilor, dar eroismul și patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit în marea bătălie câștigată de Ștefan cel Mare în 1475 la Podul Înalt, bătălie cunoscută în istorie ca fiind cea mai strălucită victorie din istoria României și cea mai mare victorie europeană împotriva otomanilor până la asediul Vienei. Între secolele XVII - XVIII, mai multe așezări vasluiene au fost prădate și incendiate de invaziile tătare și otomane, unele dintre ele fiind complet distruse cum a fost și cazul actualei reședințe, Vaslui. În secolele care au urmat locuitorii județului au participat activ la bătăliile pentru independență și libertate din 1848, 1858, 1877 și 1918 fiind recunoscuți pentru vitejia și curajul lor, lăsând eroi legendari, precum Peneș Curcanul. În secolul al XX-lea, alături de județul Botoșani, pe teritoriul județului a izbucnit Răscoala țărănească din 1907, care a antrenat mai multe localități printre care Huși, Vaslui, Bârlad, Stănilești, Muntenii de Jos ș.a.

Județul Vaslui, cu reședința la Vaslui, a fost înființat ca unitate administrativ-teritorială sub denumirea de ținut, încă din secolul al XIX-lea și cuprindea o suprafață de 2132 km². În componența sa intrau 3 plăși: Racova, Stemnic și Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup și trei albine. În 1950, a fost înființată regiunea Bârlad cu reședința la Bârlad, iar în perioada 1956 - 1968, Vaslui, Fălciu și Tutova făceau parte din județul Iași. La 17 februarie 1968, a avut loc o împărțire administrativ-teritorială, fiind astfel reînființat județul Vaslui în limitele cunoscute în prezent din fostele județe Vaslui, Tutova (cu reședința la Bârlad) și Fălciu (cu prima reședință la Fălciu, apoi la Huși).

Stema județului

modificare

În ianuarie 2006, în ședință de Guvern a fost aprobată stema actuală a județului Vaslui. Modelul de stemă a fost conceput în 2004 de către un specialist în heraldică de la București care a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor ținuturi ale județului: Vaslui, Tutova și Fălciu. (Hotărârea nr. 60 din 19.01.2006 privind aprobarea stemei județului Vaslui)

Stema județului Vaslui, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, pe fond roșu, despicat în partea superioară, cele trei cartiere fiind delimitate de un firet de aur. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, se află un stup de nuiele, de argint, încadrat de trei albine de aur. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, se află trei pești suprapuși, de argint, redați spre dreapta. În partea inferioară, în al treilea cartier, în câmp roșu, se află un bour de elan (moldovenesc), de argint, mergând spre dreapta.

Geografia

modificare

Județul este situat pe Râul Bârlad, străbate partea de sud și sud-est a Podișului Central Moldovenesc, iar în partea centrală se întinde pe Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului, diviziuni ale Podișului Bârladului — parte a Podișului Moldovei. Face parte din regiunea Nord - Est, în care sunt incluse și județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Suceava. Relieful este format din dealuri și văi largi, orientate preponderent nord-sud. Altitudinea maximă: 485 m – Dealul Mângăralei, în nord-vest și 425 m — Dealul Cetățuii, în partea de nord-est. Altitudinea medie este de 250–350 m. Altitudinea minimă este de 10 m în lunca Prutului. Clima este temperat-continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8 °C și 9,8 °C și precipitații relativ reduse. Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenții Vaslui, Crasna, Tutova și Zeletin, iar în partea de sud-est a județului de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri:

  • lacuri de luncă: lacul Grosu, lacul Balta Mare, lacul Hârseții;
  • lacuri de acumulare: Solești, Cuibul Vulturilor, lacul Mânjești, lacul Tungujei, lacul Căzănești, Râpa Albastră, lacul Pușcași, lacul Vulturești, Poșta Elan;
  • iazuri piscicole: Cârja, Negrești, Tăcuta, Genoa.

Din suprafața totală de 533.127 ha (2,3% din suprafața totală a țării), 72,2% este zonă agricolă, 16,4% reprezintă păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră și 11,4% alte suprafețe (ape, suprafețe construite, drumuri, căi ferate, etc.).

Localitățile extreme ale județului sunt: Protopopești din comuna Tăcuta la nord, Pochidia din comuna Tutova la sud, Săratu din comuna Stănilești la est și Vladia din comuna Dragomirești la vest.

Județe vecine

Clima

modificare

Temperatura maximă absolută a fost înregistrată la Murgeni la 21 august 1952 de 40,6 °C, iar cea minimă la Negrești la 20 februarie 1954 de -32 °C fapt ce demonstrează, un aspect al continentalismului pronunțat, marcat de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme, respectiv -72,6 grade C. Precipitațiile au o răspândire teritorială inegală, însemnând cantități mai mari în sectoarele deluroase și de podiș din N și V (circa 600 mm anual) și mai mici în zonele depresionare și de luncă (400–500 mm anual), secetele reprezentând un fenomen frecvent pentru județul Vaslui, perioada în care se înregistrează sub 200 mm anual, așa cum au fost în anii 1896, 1921, 1937, 1945-1946, 1948. Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S și SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 m/s.

Vegetația

modificare

Vegetația include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât și specii floristice caracteristice stepelor și silvostepelor continentale est-europene. În cadrul județului Vaslui se disting două mari zone de vegetație, una a pădurilor de foioase (în V și NV) și alta de stepă și silvostepă (S și SE). Cu toate că nu dispune de un patrimoniu turistic valoros, județul Vaslui suscită interes prin aspectul peisagist predominant deluros și de podiș, prin existența unor obiective social-istorice și cultural-artistice, prin prezența mai multor rezervații naturale, a podgoriilor.

Populația

modificare

Evoluția populație[2] la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002:

  • 1830: |||||||| ▲ 321.936 locuitori
  • 1948: ||||||||| ▲ 344.917 locuitori
  • 1956: ||||||||||| ▲ 401.626 locuitori
  • 1966: |||||||||||| ▲ 431.555 locuitori
  • 1977: ||||||||||||| ▲ 437.251 locuitori
  • 1992: ||||||||||||||| ▲ 461.374 locuitori
  • 2002: |||||||||||||| ▼ 455.049 locuitori
  • 2011: |||||||||||||| ▼ 395.499 locuitori
Județul Vaslui - evoluția demografică
  Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Evoluția populației pe medii:

  • 1830: |||||||| ▲ 58.644 loc. în urban și |||||||||||||||||||| ▲ 263.292 loc. în rural
  • 1948: ||||||||| ▲ 59.502 loc. în urban și |||||||||||||||||||| ▲ 285.415 loc. în rural
  • 1956: ||||||||||| ▲ 64.945 loc. în urban și ||||||||||||||||||||||| ▲ 336.681 loc. în rural
  • 1966: |||||||||||| ▲ 79.735 loc. în urban și |||||||||||||||||||||||| ▲ 351.820 loc. în rural
  • 1977: |||||||||||||||| ▲ 124.773 loc. în urban și ||||||||||||||||||||||| ▼ 312.478 loc. în rural
  • 1992: ||||||||||||||||| ▲ 200.549 loc. în urban și |||||||||||||||||| ▼ 260.825 loc. în rural
  • 2002: |||||||||||||||| ▼ 179.001 loc. în urban si ||||||||||||||||||| ▲ 276.048 loc. în rural.

Structura etnică[3] a populației județului Vaslui la recensământul din anul 2002:



 

Componența etnică a Județului Vaslui

     Români (92,8%)

     Romi (0,7%)

     Necunoscută (6,2%)

     Altă etnie (0,04%)

Structura religioasă[4] a populației județului Vaslui la recensământul din 2002:

Diviziuni administrative

modificare
Articol principal: Listă de localități din județul Vaslui.

Județul este format din 86 unități administrativ-teritoriale: 3 municipii, 2 orașe și 81 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Vaslui.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 Bârladmunicipiu55.837 
 Hușimunicipiu26.266 
 Vasluimunicipiu reședință de județ55.407 
Murgenioraș7.119 
 Negreștioraș8.380 

Comune

Albeșticomună2.893
Alexandru Vlahuțăcomună1.550
Arsuracomună1.717
Bancacomună5.389
Berezenicomună4.780
Blăgeșticomună1.515
Bogdanacomună1.602
Bogdăneșticomună3.242
Bogdănițacomună1.437
Boțeșticomună2.049
Bunești-Avereșticomună2.592 
 Băcanicomună2.814 
Băceșticomună4.107 
Băltenicomună1.523
Ciocanicomună1.638
Codăeșticomună4.362
Coroieșticomună2.014
Costeșticomună2.953 
Cozmeșticomună2.202
Crețeșticomună1.790
Delenicomună2.257
Deleșticomună2.358 
Dimitrie Cantemircomună2.676
Dodeșticomună1.724
Dragomireșticomună4.900 
Drâncenicomună3.973
Duda-Epurenicomună4.397 
Dumeșticomună3.334
Dăneșticomună2.205
Epurenicomună3.081
Fereșticomună1.897
Fruntișenicomună1.795 
Fălciucomună5.103 
Ghergheșticomună2.595
Grivițacomună3.293 
Gârcenicomună2.443 
Găgeșticomună2.024
Hocenicomună2.794
Ianacomună3.870
Ibăneșticomună1.451 
Iveșticomună2.409
Ivăneșticomună4.495
 Lazacomună3.114
Lipovățcomună3.960 
Lunca Banuluicomună3.501
Micleșticomună2.636 
Muntenii de Joscomună3.584
Muntenii de Suscomună2.763
Măluștenicomună2.462
Olteneșticomună2.515
Oșeșticomună3.157
Perienicomună3.536
Pochidiacomună1.629
Poganacomună2.992
Pogoneșticomună1.561 
Poieneșticomună2.855 
Puieșticomună4.661
Pungeșticomună3.223
Pușcașicomună3.328
Pădurenicomună4.028
Rafailacomună1.835
Rebriceacomună3.451 
Roșieșticomună3.151
 Soleșticomună3.623 
Stănileșticomună5.117 
Tanacucomună2.040 
Todireșticomună3.214
Tutovacomună3.311
Tăcutacomună3.248
Tătărănicomună2.171
Vetrișoaiacomună2.830
Viișoaracomună1.909
Vindereicomună4.025
Voineșticomună3.757
Vultureșticomună2.236
Vutcanicomună2.035
Vălenicomună4.022 
Zorlenicomună8.595
Zăpodenicomună3.724 
Ștefan cel Marecomună3.160 
Șuleteacomună2.288

Administrație

modificare

Județul Vaslui este administrat de un consiliu județean format din 34 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Ciprian-Ionuț Trifan[*]​ de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat17                 
Partidul Național Liberal8                 
Alianța pentru Unirea Românilor5                 
Alianța Dreapta Unită4                 

Cultura și educație

modificare

Instituții de învățământ

modificare

Sistemul de învățământ din județul Vaslui se desfășoară în toate formele: preșcolar, primar, gimnazial, liceal și universitar. Rețeaua sistemului educațional vasluian cuprinde în componența sa:

  • 21 de grădinițe;
  • 76 de școli din învățământul primar și gimnazial;
  • 21 de licee și o școală post liceală.

În total, sistemul educațional din județ este format din 119 unități de învățământ, din care 74 unități sunt concentrate în mediul urban (62,2%).

Cultura

modificare

Biblioteci

modificare

Cluburi ale elevilor

modificare

Formații și ansambluri muzicale

modificare

Teatru și filme

modificare

Muzee

modificare

Instituții de cultură

modificare

Festivaluri, expoziții și evenimente culturale

modificare

Lista evenimentelor culturale publicată de Direcția județeana pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Vaslui Arhivat în , la Wayback Machine.

Sport

modificare

Mass-Media

modificare
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Ziare și reviste:

  • Ziarul Obiectiv
  • Est News
  • Vremea Noua
  • Barlad News
  • BunaDimineataBarlad
  • Monitorul de Vaslui
  • Meridianul de Vaslui
  • TeSalut Vaslui

Televiziuni:

  • Vaslui TV
  • TV TOTAL Vaslui
  • Tele M Bârlad
  • Pro Media TV Barlad

Posturi de Radio:

  • Smile FM
  • Radio Trinitas
  • Radio V24
  • Radio VIPP

Turism și agrement

modificare

Fără a avea bogăția de obiective turistice care există în alte zone ale țării, acestea nu lipsesc însă din județul Vaslui. Putem spune, însă, că ele nu sunt îndeajuns cunoscute și valorificate. Acest județ este remarcabil prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice și de artă populară, locurile istorice și monumentele care atestă existența milenară a românilor în această zonă, cât și contribuția lor la cultura universală. Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ștefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ștefan cel Mare în seculul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice și culturale păstrate în județul Vaslui. Este de asemenea demn de menționat faptul că cele mai importante orașe din acest județ, Vaslui și Bârlad, au fost ridicate în secolele al XIV-lea și respectiv al XV-lea. Municipiul Huși, al treilea ca mărime în județ, este faimos în întreaga lume pentru podgoriile și calitatea vinurilor sale. Situându-se într-o zonă deluroasă, cu numeroase păduri și râuri, acest județ este bogat în peisaje frumoase, monumente istorice, atracții turistice care sunt adevărate încântări pentru ochiul și mintea vizitatorului, și o caldă invitație de a veni și a le vizita.

Alte clădiri și monumente

modificare

Biserici și mănăstiri

modificare

Din patrimoniul județului fac parte și grupa de aproximativ 70 de biserici de lemn, Vasluiul fiind județul cu cel mai mare număr de astfel de construcții din Moldova.

Parcuri și rezervații naturale

modificare
Articol principal: Lista rezervațiilor naturale din județul Vaslui.

Obiective turistice

modificare
  • Podgoria Husi - 1415. Cele mai importante vinuri traditionale produse la Huți sunt: Busuioacă de Bohotin de Husi, Fetească Neagră, Fetească Albă;
  • Catedrala Episcopală din Huși;
  • Mănăstirea Moreni;
  • Mănăstirea Florești din comuna Poienești;
  • Lacul de acumulare Solesti;
  • Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Vaslui.

Turism și agrement

modificare

Structuri turistice

modificare

Numărul de locuri în structurile de primire turistică existente în 2010 a fost de 773 locuri, iar numărul de înnoptări a fost de 48.803, ceea ce înseamnă că gradul de ocupare în structurile de cazare a fost de 17.29%.[6]

Infrastructura

modificare

Transport rutier

modificare
Articol principal: Autostrăzi și drumuri naționale.
 

Teritoriul județului Vaslui însumează 2.173 km de drumuri publice, cu o densitate de 40,9 km la 100 km²:

  • 8 trasee de drumuri naționale, din care:
  • 52 trasee de drumuri județene;
  • 197 trasee de drumuri comunale.

Transport feroviar

modificare
Articol principal: CFR.

Lungimea totală a căilor ferate din județului Vaslui este de 249 Km de rețea, din care 192 Km de cale ferată simplă și 57 Km de cale ferată dublă, cu o densitate de 46,8 km linie/1000 km² teritoriu. Județul dispunea de o cale ferată industrială electrificată, în prezent fiind dezafectată.

Punctele de control și trecere a frontierei

modificare

Pe teritoriul județului Vaslui există 2 puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova:

  • Albița (România) / Leușeni (Republica Moldova) - trafic rutier;
  • Fălciu (România) / Stoianovca (Republica Moldova) - trafic feroviar (inactiv).

Rețele de localități conectate la utilități

modificare
  • Apă - 56 de localități (65,1%);
  • Canalizare - 9 localități (10,47);
  • Gaz - 6 localități (6,98%);
  • Energie termică - 4 localtăți (4,65%);
  • Nicio rețea - 27 localități (31,4%).

Economie

modificare

În județul Vaslui jumatate din firme activează în comerț (46,8%), unități industriale (12,2%), sectorul construcțiilor, (10%), firme din domeniul agricol (4,4%).

  • Industria componentelor mecanice
  • Industria aparatelor de măsură și control
  • Industria materialelor abrazive
  • Industria producătoare de rulmenți
  • Industria chimică
  • Industria textilă
  • Industria alimentară

Comerțul în jud. Vaslui

Evoluția comerțului internațional de bunuri în jud. Vaslui pe anul 2015(mii euro)
Luna Exporturi FOB Importuri CIF Soldul FOB/CIF
Ian. 14763 9314 5449
Febr. 13935 10463 3472
Mar. 14900 10932 3968
Apr. 13177 13264 -87
Mai 13002 14238 -1236
Iun. 16460 15086 1374
Iulie 18575 13259 5316
Aug. 13381 7601 5780
Sept. 14692 1162 3070
Oct. 14617 11533 3084
Nov. 14109 10800 3309

Sursa: „Statistici România” App Android

Evenimente, târguri și expoziții

modificare

Personalități

modificare

Note

modificare
  1. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ RPL 2002, Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002 - județe și medii.
  3. ^ Recensământul Populației și al Locuințelor 2002, Populația după etnie.
  4. ^ RPL 2002, Populația după religie.
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  6. ^ nuarul Statistic al județului Vaslui, 2011[nefuncțională]

Bibliografie suplimentară

modificare
  • Județul Vaslui, Ion Gugiuman, V. Cîrcotă, V. Bâican, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973

Vezi și

modificare
  Portal România

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Vaslui la Wikimedia Commons

Hărți


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Județul_Vaslui&oldid=16685008