Wikipedia

Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2016/octombrie

< Wikipedia:Cafenea‎ | Arhivă/2016
Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Caracterul notabil al unui articol modificare

Salut!

Ma poate ajuta cineva sa editez corect aceasta pagina, astfel incat sa nu fie stearsa? https://ro.wikipedia.org/wiki/Wiener_Privatklinik

Multumesc! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de ‎Ruxi.ana (discuție • contribuții).

Cred că vă descurcați bine din punct de vedere tehnic, aducând informații referențiate. Editorial, pot spune că e puțin ciudat că predomină surse românești într-un articol despre un spital din Viena. —Andreidiscuţie 4 octombrie 2016 17:34 (EEST)[răspunde]
Poate și datorită faptului că site-ul oficial al Wiener Privatklinik are și o versiune în limba română (chiar o română „curată”, mai corectă decât cea de pe site-urile unor spitale din România, aș zice...) --Bătrânul (discuție) 4 octombrie 2016 17:45 (EEST)[răspunde]

Schimbarea licenței modificare

În cazul în care nu ați văzut încă bannerul, aș vrea să vă atrag atenția asupra unei discuții privitoare la actualizarea termenilor de utilizare ai Wikipediei prin trecerea la licența Creative Commons Atribuire și Distribuire în condiții identice 4.0 (de la 3.0 în prezent). Este o schimbare foarte importantă deoarece vă afectează pe fiecare din cei ce scrieți pe Wikipedia. Chiar dacă vă feriți de licențe cât puteți de mult, e important ca acum măcar să citiți despre schimbările aduse de noua versiune și dacă aveți întrebări, să le puneți în pagina de discuții a propunerii. Discuția e deschisă 30 de zile de astăzi.

Pe lângă informațiile disponibile la meta, pe paginile de discuție au fost postate deja mai multe pagini care vă vor ajuta să comparați cele 2 licențe:

De asemenea, dacă puteți ajuta cu traducerea paginii, a FAQ-ului și a celorlalte elemente, vă rog să o faceți. Eu am început să traduc, dar nu mi-ar strica o revizuire a stringurilor deja traduse.--Strainu (دسستي‎)  6 octombrie 2016 00:31 (EEST)[răspunde]

M-am uitat, deocamdată superficial. Din câte am înțeles, atribuirea se va putea face doar prin link la articol, respectiv la imagine (la imagini folosite în articole pe Wikipedia linkul este implicit prin însuși sintaxa textului), lucru pe care îl aprob, deoarece adesea am evitat să folosesc imagini la care autorii pretindeau să le fie menționat expres numele sau marca sau situl lor web, deoarece aceste mențiuni apăreau inestetic în text în comparație cu cei ce nu solicitau asta. --Turbojet 6 octombrie 2016 09:51 (EEST)[răspunde]

Creative Commons 4.0 modificare

Hello! I'm writing from the Wikimedia Foundation to invite you to give your feedback on a proposed move from CC BY-SA 3.0 to a CC BY-SA 4.0 license across all Wikimedia projects. The consultation will run from October 5 to November 8, and we hope to receive a wide range of viewpoints and opinions. Please, if you are interested, take part in the discussion on Meta-Wiki.

Apologies that this message is only in English. This message can be read and translated in more languages here. Joe Sutherland (talk) 6 octombrie 2016 04:34 (EEST)[răspunde]

„Personalități” vs. notabilitate modificare

Asistăm în ultima vreme la o adevărată campanie de adăugări a numeroase nume de persoane la secțiunea Personalități în articolele referitoare la localități din România. Nu mă refer la persoanele care au deja articole dedicate în ro.Wikipedia (deși nu prea văd de ce ar fi, de exemplu, Oana Zăvoranu reprezentativă pentru București, sau Ion Rîmaru pentru Corabia) ci la cele care sunt trecute în „pomelnicul” respectiv fără nicio referință, sau cu o referință spre surse de tip blog sau tabloide. Am șters astfel de nume (fără referințe sau cu referințe îndoielnice, de exemplu din articolul Câmpulung), dar nu vreau să fac ștergeri în serie fără a cunoaște și părerea comunității. Deci, care ar fi criteriile pentru includere în secțiunea Personalități? (mai nou văd că au început să fie incluse și în articolele despre județe, probabil că va urma „asaltul” și în articolul România...) --Bătrânul (discuție) 7 octombrie 2016 15:36 (EEST)[răspunde]

Am avut recent o discuție pe tema asta. Eu sunt împotriva genului acestuia de secțiune exact din aceste motive: criterii neclare, conținut informațional zero, lectură neplăcută (întreruptă sau sacadată). La articolul Buzău, am inclus informații despre diversele personalități în cadrul articolului (politicieni la „Politică și administrație”, sportivi la „Sport”, oameni de cultură la „Cultură”), iar criteriul folosit a fost capacitatea de a scrie puțin despre activitatea fiecăruia, dar și relevanța acelei activități pentru localitate. Modelul l-au constituit cele mai reușite articole despre țări pe care le-am tradus într-o campanie recentă. —Andreidiscuţie 7 octombrie 2016 15:50 (EEST)[răspunde]
Și eu sunt împotriva secțiunii. În opinia mea personalitățile care este cazul să fie amintite ar fi cele care sunt legate de text (istorie, viața orașului) prin legături interne. Fără liste. --Turbojet 7 octombrie 2016 16:24 (EEST)[răspunde]

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Mulțumesc pentru răspunsuri. Mă așteptam la o mai largă implicare a comunității, dar se pare că multora li se pare mai importantă cantitatea decât calitatea. Pe lângă enormele liste de „personalități” nesusținute de referințe din surse de încredere, mai nou apar și secțiuni de tipul „slujitori” (nu ai Domnului, ci ai orașului sau ai județului...). Am pierdut mult timp cu articolele Bacău și Județul Bacău pentru a le aduce la un standard acceptabil, dar listele respective cresc în neștire, așa că le voi lăsa în voia soartei... --Bătrânul (discuție) 11 octombrie 2016 21:33 (EEST)[răspunde]

Am adunat intervențiile pe această temă, care se risipiseră pe câteva pagini de discuții, la Discuție:Bacău#„Personalități” vs. notabilitate. Cred că e potrivit ca discuția să continue acolo, unde există un exemplu caracteristic, și să ajungă la o concluzie cu efect practic. -- Victor Blacus (discuție) 11 octombrie 2016 23:55 (EEST)[răspunde]

Formate alternative de citare modificare

Până acum am folosit formatul cu Rp pentru citarea surselor, întrebuințat de dl. Iulian Macreanu în articolele sale. Recent Accipiter Q. Gentilis afirmă că modul de citare cu Rp nu este potrivit (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)/AB1&diff=prev&oldid=10760031), lucru susținut de Ionutzmovie (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:Accipiter_Q._Gentilis&diff=10758725&oldid=10758715), iar acest tip de referințe ar trebui spart în referințe defalcate pe pagini la sfârșitul articolului (vezi https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)/AB1&diff=10778995&oldid=10778979 și https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:Accipiter_Q._Gentilis&diff=next&oldid=10781525). Ținând cont de faptul că toți trei se ocupă/ocupau de evaluările articolelor bune sau de calitate efectiv nu mai știu cum să procedez și pe cine să ascult. Am realizat două versiuni ale aceluiași articol (un articol simplu): Podul (nuvelă) și Utilizator:Haptokar/Teste și rog comunitatea să se pronunțe pentru una din ele pentru ca eu să trec apoi la convertirea tuturor articolelor proprii (de interes pentru mine) la forma de citare adecvată și înlocuirea tuturor formatelor de citare cu Rp. --Haptokar (discuție) 8 octombrie 2016 10:47 (EEST)[răspunde]

Pentru exactitate, să afișăm cele spuse:
  1. „Strict ca opinie personală, referențierea cu formatul {{Rp}} afectează semnificativ lizibilitatea textului, în raport cu modalitatea pe care o folosesc eu de referențiere - de exemplu. Chiar mă gândeam înainte de contactul cu această evaluare să trec și eu la folosirea formatului {{Rp}}, dar sunt conștient acum că ar fi o idee nu foarte bună - astfel că renunț la tranziție. Sunt conștient însă că nu se poate și nici nu ar fi oportun să fie impus un anumit stil de referențiere, dar recomandări generale legate de avantajele unui sistem sau al altuia într-un anumit context, pot fi făcute.[1]”
  2. „Am observat că folosiți formatul {{Rp}}, care și mie mi se pare că ar strica lizibilitatea textului dacă ar fi folosit pentru fiecare propoziție. Recomand aplicarea noului criteriu adoptat la AC (O referință trebuie să susțină tot textul de la referința anterioară până la ea).[2]”
  3. „Nu am observat - și îmi asum aceasta, faptul că nu s-a făcut citarea defalcată pe numerele paginilor, indicându-se doar numele sursei la multe dintre referințe (Exemplu: „^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am anao ap aq ar as at au av aw ax ay az ba bb bc Iacob Naroș, Romanele lui Rebreanu, Editura Tipo Moldova, Iași, 2013. ISBN 978-606-676-204-5” în loc de <ref>Romanele lui Rebreanu, Noroș, 2013. p. ?</ref>).Referințele de acest tip ar trebui "sparte"[3]”
  4. „Citarea surselor se face precizând toate informațiile necesare identificării pasajului la care se face referire. Pentru o lucrare tipărită, se va preciza titlul, autorul, editura și orașul, anul apariției, (eventual) capitolul și pagina”
    —Wikipedia:Citarea surselor#„Bibliografie”
    Cu certitudine cunoașteți această această recomandare, deoarece ea a fost reamintită recent într-o discuție cu dv.[4]
  5. În privința articolelelor de calitate am emis opinii/păreri și/sau am modificat textele în sensul îmbunătățirii lor. Nu există nici un singur articol de calitate cu acest statut acordat de mine. Participarea mea la procesul de evaluare s-a limitat la emiterea de opinii care pot/ au putut fi luate în seamă sau nu de cel/cei care decid/ au decis acordarea/neacordarea statutului sau de cei care au dezvoltat articolele în cauză. De asemenea am anulat unele propuneri de articole care erau calitativ în contradicție flagrantă cu un calitatea rezonabilă care se presupune că ar fi trebuit să o aibă un text propus pentru evaluare la AC. Asta nu înseamnă că mă ocup, de evaluarea lor (în sensul că decid sau nu statutul acestora).-Accipiter Q. Gentilis(D) 8 octombrie 2016 13:23 (EEST)[răspunde]

Nu doresc să intru în polemică cu nimeni. Am solicitat doar un punct de vedere cu privire la modalitatea cea mai bună de citare. --Haptokar (discuție) 8 octombrie 2016 14:27 (EEST)[răspunde]

Ok nici eu nu văd pe undeva vreo polemică, dar justificările prezentate în solicitarea dv. au formulări (din punctul meu de vedere) ambigue și interpretabile. Tocmai pentru a limita exact cadrul solicitării dv. exclusiv la sensul pe care l-ați dorit, am ținut în mod expres să afișez textele la care faceți referință, precum și să ilustrez exact ceea ce fac/ am făcut până în prezent eu la AC.--Accipiter Q. Gentilis(D) 8 octombrie 2016 14:35 (EEST)[răspunde]
Poate că m-am exprimat eronat, dar am vrut să scot în evidență starea de derută când nu mai știu cum să fac un lucru pentru a fi corect. --Haptokar (discuție) 8 octombrie 2016 14:41 (EEST)[răspunde]
Ok, mă bucur că v-am putut fi de ajutor în precizarea exactă a problemei cu care vă confruntați.--Accipiter Q. Gentilis(D) 8 octombrie 2016 14:44 (EEST)[răspunde]

Din punctul meu de vedere e o „problemă” grafică ce ține de preferințele personale și care nu ar trebui să împiedice acordarea statutului. Personal prefer {{Rp}} atunci când nu vreau/pot să introduc sursa respectivă la bibliografie, pentru că nu consider că e cazul să înșirăm aceeași legătură în 10-20 de locuri doar de dragul de a preciza pagina la note. De exemplu, la Metroul din București, notele din cărțile de la Bibliografie sunt cu pagini la note, pe când referințele din rapoartele anuale sunt cu {{Rp}}. Ce-i drept, la noi există dezavantajul că notele nu apar la mouse-over peste numerele din text, ca la en.wp, fiind deci necesară „reasamblarea” informației din 2 locur, dar asta se poate rezolva ușor.--Strainu (دسستي‎)  8 octombrie 2016 16:47 (EEST)[răspunde]

Exact despre afișarea prin mouse-over discutam aici. Se poate modifica formatul {{Rp}} astfel încât pagina sa se afișeze doar când duci cursorul pe referință?— Ionutzmovie discută 8 octombrie 2016 17:06 (EEST)[răspunde]
@Strainu: Comparați grafic, vă rog, sursa 16 din Metroul din București cu sursele 5, 8 și 76 din Pădurea spânzuraților (roman). Două întrebări: 1) Referința este prea lungă și ar trebui spartă din moment ce a trecut de z? 2) Cum se împacă acest mod de citare cu cerința indicată de @Accipiter Q. Gentilis:? Încalcă regula? --Haptokar (discuție) 8 octombrie 2016 18:06 (EEST)[răspunde]

Domnilor, îmi repet opinia: e o chestie de preferință. Implicit, nu există bine și rău, iar modificările nu ar trebui impuse. MediaWiki:Cite link label group-lower-alpha, care spune câte apariții ale unei note pot exista fără erori e implicit până la zz, iar la noi e până la azz, deci în mod evident cineva a considerat că e acceptabil să avem mai multe legături. În ceea ce privește ce zicea Ionutzmovie de ascuns {{Rp}}, nu știu dacă se poate, dar ar trebui făcută cel mult ca gadget (de tipul mw:Reference_Tooltips de la en.wp).--Strainu (دسستي‎)  8 octombrie 2016 18:43 (EEST)[răspunde]

Sunt de acord cu cei care susțin că că acea afișare a {{Rp}} cu numărul paginilor strică aspectul articolului. Nu aș cumpăra o carte redactată în acest fel. Mi-ar obosi ochii și mintea. Acest mod de refențiere avantajează scriitorul în detrimentul cititorului.--Silenzio (discuție) 8 octombrie 2016 20:27 (EEST)[răspunde]
Mă bag din nou ca musca în..., pentru a răspunde oarecum - deși nu am fost întrebat, unei întrebări neexpuse explicit de către Haptokar. În cazul precizat de Haptokar cu referința 6 din articolul despre metrou, deși am observat nedefalcarea unor referințe precum 6 pe pagini, totuși am promovat articolul deoarece în manualul de stil scrie
„Pentru o lucrare tipărită, se va preciza titlul, autorul, editura și orașul, anul apariției, (eventual) capitolul și pagina”
.
Acest „eventual” lasă posibilitate de interpretare. Atât la articolul lui Haptokar cât și la articolul lui Strainu, eforturile de scriere au fost foarte mari și rezultatele au fost de calitate, astfel că ambele fără doar și poate meritau pomovarea. Dacă la Strainu am uitat după aia de treaba cu defalcarea pe pagini (deși la vremea respectivă îmi propusesem să o adaug la rewiewul de promovare), la Haptokar mi-am adus aminte. Cum nu aveam ce face și mă mânca în fund, întradevăr - recunosc faptul că m-am scărpinat într-un moment nepotrivit și am creat nejustificat senzația de tratament preferențial și de frecare la ridiche cu dedicație. Da, uite că că mai și dau cu bâta în baltă - la Haptokar de 2 ori, fiindcă l-am frecat la cap și cu referințele pentru rezumat - am explicat aici însă de ce și mi-am cerut scuzele de rigoare. Asta e ...--Accipiter Q. Gentilis(D) 8 octombrie 2016 22:18 (EEST) P.S. Bat pariu că mai există astfel de scăpări, care mă privesc. Totuși, dacă Haptokar are timp să sape pe la ceva articole la care Ionutzmovie a muncit mult în ultimele luni, va vedea că și pe el l-am frecat la cap cu referențierea (chiar și pe la rezumate) de i-au ieșit peri mai mult decât albi (norocul meu e că Ionutz nu prea se oftică atunci când am crize de uituceală ori neștiință sau când mă apucă hipercorectitudinea ...). P.P.S. Dar dacă e să o luăm freudian și să investigăm de ce la ... mi-am adus aminte ... :) :) :)[răspunde]
Explic (dacă chiar încă nu e clar pentru Haptokar) ce înțeleg eu prin defalcarea referințelor pe pagină sau spargere a unei referințe de felul celei date mai sus ca exemplu:
^ a b c Lupta emigrației transilvane pentru desăvârșirea..., Netea, 1968, p. 1156
^ en The Czecho-Slovak Struggle for Independence..., Mueggenberg, 1980, p. 152
^ en The Czecho-Slovak Struggle for Independence..., Mueggenberg, 1980, p. 129
^ a b c d e f en The Second Corps of Romanian..., Cazacu, 2010, p. 116 (6 PDF)
^ a b Istoria războiului pentru..., Kirițescu, 1989, v. 2 p. 262
^ a b c d e Istoria războiului pentru..., Kirițescu, 1989, v. 2 p. 263
^ a b c d Aducerea în țară în 1920 a Legiunii..., Țucă, 2010, p. 359
^ a b en The Second Corps of Romanian..., Cazacu, 2010, p. 118 (8 PDF)
^ a b Voluntarii români ardeleni din Rusia în timpul..., Cazacu, 2013, p. 98
....etc...
Nu are așadar nici o legătură cu z, zz, zx, az, abcd....z, aa, ab,......etc... afișat la stînga sau cu lungimea referinței ori cu aspectul ei (mai lung, mai scurt, mai roz bombon....)

--Accipiter Q. Gentilis(D) 8 octombrie 2016 22:58 (EEST)[răspunde]

Despre ce vorbim noi aici de fapt? Eu aveam impresia că Haptokar dorește să afle dacă folosirea formatului {{rp}} e acceptabilă sau nu. Dacă vorbim de manualul de stil, acesta nu cere menționarea paginii pentru publicațiile online (ceea ce e OK în cazul unor site-uri, dar e o greșeală în cazul documentelor publicate online în formate grupate pe pagini - pdf, doc, ods etc.).--Strainu (دسستي‎)  8 octombrie 2016 23:23 (EEST)[răspunde]
----------
Deci, cu excepția dlui Strainu și a dlui Macreanu (care a creat mai multe articole de calitate cu acest format, dar nu mai este prezent pentru a-și apăra punctul de vedere), nimeni nu susține varianta Rp. O să mă conformez și o să elimin Rp-urile, deși sunt de aceeași părere cu dl Strainu că afluxul de note ivite din această operațiune nu va face decât să lungească aspectul paginii și să îngreuneze inutil afișarea acesteia. --Haptokar (discuție) 9 octombrie 2016 08:45 (EEST)[răspunde]

Dacă pagina devine prea lungă din cauza referințelor, puteți folosi codul de aici.— Ionutzmovie discută 9 octombrie 2016 11:06 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc, dar nu-mi place acel mod de afișare. --Haptokar (discuție) 9 octombrie 2016 12:09 (EEST)[răspunde]
  1. ^ diff
  2. ^ diff
  3. ^ diff
  4. ^ diff

Legături externe modificare

De ce sunt permise, la secțiunea Legături externe, linkuri spre articole din Wikia dar nu și din OrthodoxWiki? --Bătrânul (discuție) 10 octombrie 2016 06:59 (EEST)[răspunde]

Totuși, observ că avem mai multe pagini care conțin legături spre OrthodoxWiki și articole ce conțin text de pe site-ul orthodoxwiki decât spre Wikia. --GEO (discuție) 11 octombrie 2016 00:26 (EEST)[răspunde]
Pe lângă diversele cazuri particulare (conținut importat sau altceva), o categorie de wikiuri de pe Wikia care se încadrează la regulile de la WP:LE sunt wikiurile oficiale ale diverselor proiecte. De exemplu, pagina oficială a proiectului Vim trimite la http://vim.wikia.com/wiki/Vim_Tips_Wiki (de la [1]), deci acesta ar putea apărea și pe Wikipedia.--Strainu (دسستي‎)  11 octombrie 2016 22:01 (EEST)[răspunde]

Ajutor... modificare

Buna ziua. Am creat o pagina despre un sportiv cu rezultate internationale si dupa ceva timp am primit acest mesaj:

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.

Notabilitatea subiectului acestui articol este disputată. Dacă notabilitatea nu poate fi dovedită, el poate fi propus pentru ștergere. Marcat din octombrie 2016. Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din octombrie 2016. Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din octombrie 2016.

Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

Am citit, am inteles, dar nu stiu de unde sa fac acele modificari cerute. Poate cineva sa ma ajute in rezolvarea cerintelor de mai sus.

Va multumesc. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Maria Roxana (discuție • contribuții).

Probabil vă referiți la articolul Dinu Paul - Viorel. Mesajul respectiv nu vă este adresat dvs. personal ci este un format de întreținere care semnalează problemele de care „suferă” acum articolul; acest format este adresat tuturor wikipediștilor care sunt dispuși să ajute la rezolvarea acelor probleme. Dacă veți da click pe legăturile albastre din etichetele de la începutul articolului veți ajunge la paginile de îndrumare Wikipedia:Notabilitate, Wikipedia:Manual de stil, Wikipedia:Citarea surselor și Wikipedia:Categorisire, unde veți găsi modalități de rezolvare a respectivelor probleme.
În altă ordine de idei, sunteți sigură că numele sportivului în cauză este Dinu Paul - Viorel și nu Paul-Viorel Dinu? --Bătrânul (discuție) 12 octombrie 2016 11:38 (EEST)[răspunde]
Am început să fac puțină curățenie în articol. Vedeți și pagina Cum scriu un articol și modificările pe care le-am făcut, precum și Manualul de stil. Succes!--Mishu57 12 octombrie 2016 12:15 (EEST)[răspunde]

Știați că modificare

Pentru o pagină principală mai dinamică, lucru mult îmbunătățit odată cu adăugarea modulului Pagina principală, recomand și modificarea formatului {{Știați că}}, astfel încât să afișeze curiozitățile aleatoriu.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 17:17 (EEST)[răspunde]

Listă de cavaleri ai ordinului X modificare

Care metodă de enumerare a cavalerilor unei distincții vă pare mai bună?

Mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW)

Exact astea sunt avantajele, care le-ai enumerat. Părerea mea este să te orientezi spre cine va actualiza lista. Dacă o va face „oricine”, este preferabilă prima variantă. Dacă o vei actualiza tu sau altcineva care se pricepe, e preferabilă varianta a doua. --Turbojet 14 octombrie 2016 21:56 (EEST)[răspunde]
Atunci voi merge pe prima variantă, deoarece distincții se acordă practic în fiecare lună și este posibil să avem voluntari care vor să adauge un laureat-doi. Mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  vineri, 14 octombrie 2016 22:04 (EEST)[răspunde]

Articol separat pentru sezonul regulat? modificare

Aș avea nevoie de un sfat în ceea ce privește acest articol despre Euroliga la baschet. Sezonul regulat are 30 de etape, fiecare etapă având câte 8 meciuri. Sfatul pe care l-aș dori este: să rămână toate etapele în articolul principal sau să fac un articol separat cu toate meciurile din cele 30 de etape? Mulțumesc anticipat--Sfântul (discuție) 13 octombrie 2016 19:55 (EEST)[răspunde]

E în regulă, articolul ar deveni mult prea lung pentru a fi ușor de navigat astfel că puteți face un articol separat cum e la en:wp acum.— Ionutzmovie discută 14 octombrie 2016 21:36 (EEST)[răspunde]

Formate Academia România modificare

Cu timpul formatele {{Membru Academia de Științe din România}} și {{Membru Academia Română}} au fost înlocuite de formate biografice destinate ocupației subiectului. Știu că aceste formate au reprezentat o problemă în ceea ce privește includerea lor în infocasete, pentru că deformau infocasetele, astfel că propun un parametru care să includă și calitatea de membru al Academiei sau alte titluri (precum premiul Nobel, sau OBE) ca în exemplul alăturat.— Ionutzmovie discută 14 octombrie 2016 21:48 (EEST)[răspunde]

Mie Strainu mi-a explicat că parametrul „embedded” face asta. Pentru ocupație, apartenență la academii, și toate particularizările eu aș pune parametri „embedded” în caseta generală pentru biografie. --Turbojet 14 octombrie 2016 22:02 (EEST)[răspunde]
E OK cu embed. Voi simplifica formatul și îl voi include în infocasete. Apare la finalul infocasetei dar nu cred că e un inconvenient.— Ionutzmovie discută 14 octombrie 2016 22:11 (EEST)[răspunde]
[Conflict de editare] Conform legii privind organizarea și funcționarea și statutului Academiei Române [2], există trei categorii de membri: membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare. E important ca aceste denumiri să fie reproduse fidel în casetă. Numai membrii titulari pot folosi titlul de academician. La membrii de onoare există nuanțări, dar nu am timp acum să elaborez: vedeți cele două acte normative, am să revin când pot. -- Victor Blacus (discuție) 14 octombrie 2016 22:22 (EEST)[răspunde]
Formatul are parametrul tip_membru care poate fi completat cu denumirea potrivită. Voi lăsa doar parametrul tip_membru în formatele de mai sus, iar restul îi șterg și îi mut la Infocaseta Biografie (exemplu aici). Nu are rost ca numele să apară de mai multe ori, cum e la Alexandru Cișman.— Ionutzmovie discută 14 octombrie 2016 22:28 (EEST)[răspunde]
[Conflict de editare] Și vezi că la Liviu Constantinescu caseta apare de două ori. Poate și la alții... -- Victor Blacus (discuție) 14 octombrie 2016 22:35 (EEST)[răspunde]
De asta mă ocupam acum.— Ionutzmovie discută 14 octombrie 2016 22:37 (EEST)[răspunde]

Mi se pare normal: este exact în spiritul actual al Wikipediei. Cine sunt academicienii ăștia, ca să aibă dreptul la o infocasetă specială ({{Membru Academia Română}})? A, dacă ar fi de exemplu fotbaliști, atunci ar avea și ei o infocasetă dedicată, dar așa - să se mulțumească cu infocaseta obișnuită și să zică mersi că nu le sunt șterse articolele pe motiv de lipsă de notabilitate... --Bătrânul (discuție) 14 octombrie 2016 22:33 (EEST)[răspunde]

Ideea este să unim infocasetele ca să poată fi mai ușor modificate. Dacă cineva decide, de exemplu, micșorarea antetului infocasetei, sau preluarea unor date de la Wikidata, ia mai mult timp să modifici 100 de infocasete decât una singură. Dacă se pot uni {{Infocaseta Fotbalist}}, {{Infocaseta Actor}}, {{Infocaseta Muzician}} sau alte infocasete cu {{Infocaseta Biografie}}, nu am absolut nici o obiecție.— Ionutzmovie discută 14 octombrie 2016 22:37 (EEST)[răspunde]

Ionutzmovie, nu e OK cum ai procedat aici. Ideea e să integrăm cum trebuie această infocasetă după cum zicea Turbojet sau cum e în poză, nu să mutăm pur și simplu câmpurile și să lăsăm o cutie goală cu academia. Știu că majoritatea articolelor așa o folosesc, dar cred că e mai bine să o trecem la Infocasetă și să o folosim direct pe ea acolo unde nu există una mai bună, caz în care trebuie integrată cu embed, ca la Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad.--Strainu (دسستي‎)  14 octombrie 2016 23:41 (EEST)[răspunde]

Vreau să scap mai întâi de articolele în care formatele {{Membru Academia de Științe din România}} și {{Membru Academia Română}} sunt completate, ca să nu avem două infocasete cu date identice, ca după să le includ pe toate în infocasete prin embed.— Ionutzmovie discută 14 octombrie 2016 23:43 (EEST)[răspunde]
Propun includerea formatelor ca în acest exemplu. Nu găsesc un echivalent pentru module ca să nu le includ cu separator, Andrei Stroe, cum se pot include mai multe formate embedabile? Infobox person are module2, 3, până la 6.— Ionutzmovie discută 15 octombrie 2016 00:20 (EEST)[răspunde]

Editing News #3—2016 modificare

Read this in another language • Subscription list for this multilingual newsletter

 
Did you know?
Did you know that you can easily re-arrange columns and rows in the visual editor?
 


Select a cell in the column or row that you want to move. Click the arrow at the start of that row or column to open the dropdown menu (shown). Choose either "Move before" or "Move after" to move the column, or "Move above" or "Move below" to move the row.

You can read and help translate the user guide, which has more information about how to use the visual editor.

Since the last newsletter, the VisualEditor Team has mainly worked on a new wikitext editor. They have also released some small features and the new map editing tool. Their workboard is available in Phabricator. You can find links to the list of work finished each week at mw:VisualEditor/Weekly triage meetings. Their current priorities are fixing bugs, releasing the 2017 wikitext editor as a beta feature, and improving language support.

Recent changes modificare

  • You can now set text as small or big.[3]
  • Invisible templates have been shown as a puzzle icon. Now, the name of the invisible template is displayed next to the puzzle icon.[4] A similar feature will display the first part of hidden HTML comments.[5]
  • Categories are displayed at the bottom of each page. If you click on the categories, the dialog for editing categories will open.[6]
  • At many wikis, you can now add maps to pages. Go to the Insert menu and choose the "Maps" item. The Discovery department is adding more features to this area, like geoshapes. You can read more at mediawiki.org.[7]
  • The "Save" button now says "Save page" when you create a page, and "Save changes" when you change an existing page.[8] In the future, the "Salvare pagină" button will say "Publică pagina". This will affect both the visual and wikitext editing systems. More information is available on Meta.
  • Image galleries now use a visual mode for editing. You can see thumbnails of the images, add new files, remove unwanted images, rearrange the images by dragging and dropping, and add captions for each image. Use the "Options" tab to set the gallery's display mode, image sizes, and add a title for the gallery.[9]

Future changes modificare

The visual editor will be offered to all editors at the remaining 10 "Phase 6" Wikipedias during the next month. The developers want to know whether typing in your language feels natural in the visual editor. Please post your comments and the language(s) that you tested at the feedback thread on mediawiki.org. This will affect several languages, including Thai, Burmese and Aramaic.

The team is working on a modern wikitext editor. The 2017 wikitext editor will look like the visual editor and be able to use the citoid service and other modern tools. This new editing system may become available as a Beta Feature on desktop devices in October 2016. You can read about this project in a general status update on the Wikimedia mailing list.

Let's work together modificare

  • If you aren't reading this in your preferred language, then please help us with translations! Subscribe to the Translators mailing list or contact us directly, so that we can notify you when the next issue is ready. Mulțumim!

—Elitre (WMF)

15 octombrie 2016 20:49 (EEST)

Modul:Pagina principală modificare

 

În urma intervenției de aici, propun mărirea spațiului alocat imaginilor mai lungi pe orizontală din chenarul dedicat articolelor recomandate, pentru că din unele imagini nu se distinge mare lucru, după cum se poate vedea în exemplul din dreapta. Imaginile din biografii sunt de regulă mai înguste și mai lungi în jos, alea se văd cât de cât OK.— Ionutzmovie discută 17 octombrie 2016 00:00 (EEST)[răspunde]

Trebuie văzut dacă se pot separa imaginile verticale de cele orizontale, eu nu știu vreo metodă.--Strainu (دسستي‎)  17 octombrie 2016 14:54 (EEST)[răspunde]

Regulile pentru infocasete/infobox modificare

Bună ziua,

Am nevoie de regulile Wiki românești pentru infobox/infocasete. Dacă poate lumea să arunce un ochi pe Format:Valoare nutritivă și să-mi facă o listă cu ce ar trebui schimbat, ar fi de mare ajutor.

Mai demult am lucrat la baza de date românească de formate și aș vrea să schimb pagina asta Format:Valoare nutritivă, care a fost adusă de pe Wiki în engleză. Mă gândesc să traduc toate câmpurile în română și să o transform ca să semene mai mult cu originalul, Template:Infobox nutritional value, care mi se pare foarte bine organizat. Pe termen scurt asta ar strica cum arată în paginile în care a fost folosită, dar a fost folosită doar de vreo 30 de ori; le pot corecta manual. Țin minte că la un moment dat se prefera formatul infocasetă, am zis să nu mă grăbesc.

Voi începe pe 26.10.2016. Ideal aș prefera răspunsurile până atunci.

Toate cele bune, Eb00kie (discuție) 17 octombrie 2016 03:19 (EEST)[răspunde]

Formatul trebuie să se intituleze Infocaseta Valoare nutritivă și să folosească {{Infocasetă}}. Aveți un model cu formatul necompletat aici. La fel de bine puteți lua en:Template:Infobox nutritional value și să-l traduceți, dar în loc de Infobox să fie folosit Infocasetă.— Ionutzmovie discută 17 octombrie 2016 03:31 (EEST)[răspunde]

Teatru modificare

Arhiva revistei Teatru (http://www.cimec.ro/teatre/revista/default.htm) conține numeroase fotografii alb-negru de actori, regizori și autori dramatici. Care ar putea fi situația drepturilor de autor ale acestor fotografii? S-ar putea transfera pe Commons și în ce condiții? --Haptokar (discuție) 17 octombrie 2016 09:52 (EEST)[răspunde]

Pentru început, puteți încărca fără probleme imagini care s-ar încadra la {{DP-ro-1956}}.— Ionutzmovie discută 17 octombrie 2016 13:55 (EEST)[răspunde]
Arhiva cuprinde anii 1956-1989. S-ar putea încadra întreaga perioadă sau numai o parte? --Haptokar (discuție) 17 octombrie 2016 14:04 (EEST)[răspunde]
Pentru întrebări de genul acesta avem Wikipedia:Drepturi de autor în România --Strainu (دسستي‎)  17 octombrie 2016 15:07 (EEST)[răspunde]
Deci se poate aplica la fotografii DP-1956, ținând cont că ne aflăm cu cel puțin cinci ani înainte de legea din 1996? Aș dori un răspuns exact. Mulțumesc anticipat. --Haptokar (discuție) 17 octombrie 2016 20:09 (EEST)[răspunde]
Cele publicate înainte de 1 ianuarie 1986, da. Pentru restul, depinde dacă sunt serii sau nu, iar dvs. sunteți cea mai potrivită persoană pentru a decide acest lucru.--Strainu (دسستي‎)  17 octombrie 2016 23:11 (EEST)[răspunde]

Hartuire modificare

Unde pot sa ma pling pentru hartuire si urmarire,si cine ma poate ajuta ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Pavel dan (discuție • contribuții).

V-ați înregistrat acum 20 de minute și nu aveți nicio contribuție. Cine v-a hărțuit și în ce mod? --Haptokar (discuție) 17 octombrie 2016 11:05 (EEST)[răspunde]
Wikipedia nu ține loc nici de Poliție, nici de avocat și nici de psiholog. Tgeorgescu (discuție) 17 octombrie 2016 11:16 (EEST)[răspunde]

Verificare pagini modificare

Știe cineva de ce nu mai pot fi marcate paginile ca „patrulate”? Apăs pe butonul „Marchează pagina ca verificată” și primesc mesajul „Marcarea ca patrulată a eșuat”. Ultima patrulare reușită am făcut-o la ora 18:26, așa cum rezultă din Jurnalul de verificări, după aceea „nu a mai mers jucăria”. Dacă mi s-au retras drepturile de patrulator, nu e nicio supărare, dar „să știe și Grivei”... :( --Bătrânul (discuție) 17 octombrie 2016 18:42 (EEST)[răspunde]

Din ce văd eu nu vi s-au retras drepturile de patrulator.— Ionutzmovie discută 17 octombrie 2016 19:15 (EEST)[răspunde]
Tot eu. Cred că funcționează aleatoriu: am reușit să marchez ca patrulată ultima modificare la articolul Restaurația Stuarților, dar în continuare îmi dă eroarea descrisă mai sus la Onecoin, la Petru al IV-lea al Bulgariei și la Teoria sistemelor. --Bătrânul (discuție) 17 octombrie 2016 18:54 (EEST)[răspunde]
Pare-se că s-a rezolvat. Am reușit să marchez ca „verificate” modificările de la cele trei articole. --Bătrânul (discuție) 17 octombrie 2016 21:31 (EEST)[răspunde]
@Bătrânul: Dacă v-ar fi fost retras statutul, nu ați fi putut vedea nici butonul de marcare a paginilor drept patrulate, deci a fost un bug. --Mihai (discuție) 17 octombrie 2016 22:16 (EEST)[răspunde]
E cineva căruia îi eșuau acum vreo oră-două previzualizarea modificărilor ? Poate e un grup mai mare de probleme.--Accipiter Q. Gentilis(D) 17 octombrie 2016 22:52 (EEST)[răspunde]
Da, nu mergeau patrulările, previzualizările, revenirile, iar la Wikidata nu se încărcau sugestiile și nu se salvau modificările. Au fost mai multe probleme, după cum a remarcat Accipiter. //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 17 octombrie 2016 23:02 (EEST)[răspunde]

Adopție articol modificare

Este cineva dispus să adopte Febra denga, cu scopul de a fi actualizată traducerea lui din en.wiki ? Articolul este pe cale să-și piardă statutul, în lipsa acestei actualizări (a se vedea Discuție:Febra denga/AB1).--Accipiter Q. Gentilis(D) 17 octombrie 2016 19:53 (EEST)[răspunde]

Google CodeIn modificare

Și anul acesta Wikimedia va participa la Google CodeIn. Pentru noi, anul trecut a adus prima variantă a Modul:Plural și încă niște contribuții mai simple. Dacă aveți idei de mici joburi tehnice care pot fi făcute de copii de liceu (ideal, independente de limbă) vă rog să le scrieți aici pentru a putea să le propun. Dacă vrea altcineva să fie mentor în locul meu, cu atât mai bine.

Notă: Dacă doriți, puteți propune chiar voi taskuri în phabricator, trebuie doar să le marcați cu tagul Google-Code-In-2016.--Strainu (دسستي‎)  18 octombrie 2016 01:09 (EEST)[răspunde]

  • O altă idee, testată la de.wiki, este un formular pop-up de contact, de genul celor utilizate pe alte site-uri, cu 2-3 câmpuri și un buton send, care să ușureze ptr. wiki-neajutorați trimiterea de mesaje spre o pagină on-wiki centralizatoare, unde se poate răspunde. Ar primi o confirmare de mesaj trimis și adresa unde pot vedea într-un interval determinat răspunsul relevant. Totul poate porni de la un buton ÎNTREBAȚI pe bara din dreapta-sus, lângă username. Accesibilă și ptr. useri neînregistrați. --Mihai (discuție) 18 octombrie 2016 23:29 (EEST)[răspunde]

Wikimedia Developer Summit 2017 modificare

Încă un anunț tehnic. Îl redau mai jos, în original.--Strainu (دسستي‎)  18 octombrie 2016 16:55 (EEST)[răspunde] 

Hi!

I apologize if you've received this more than once — we're trying to
make sure everyone knows about the impending deadline for the Wikimedia
Developer Summit travel sponsorship, so that we can accommodate as many
people as possible.

What: The Wikimedia Developer Summit is the annual meeting to push the
evolution of MediaWiki and other technologies supporting the Wikimedia
movement. 

When: The next edition will be held in San Francisco on January 9-11,
2017.

Who: We welcome all Wikimedia technical contributors, third party
developers, and users of MediaWiki and the Wikimedia APIs. We
specifically want to increase the participation of volunteer developers
and other contributors dealing with extensions, apps, tools, bots,
gadgets, and templates.


Important deadlines:

Monday, October 24: last day to request travel sponsorship. Applying
takes less than five minutes.
Monday, October 31: last day to propose an activity. Bring the topics
you care about!

More information and application:
 https://www.mediawiki.org/wiki/Wikimedia_Developer_Summit

Subscribe to weekly updates: 
 https://www.mediawiki.org/wiki/Topic:Td5wfd70vptn8eu4

Please feel free to forward this note to any listservs, people, or
organizations who might want to attend!

Thank you

Articole despre limba română modificare

Salutare, credeți că este oportună crearea articolelor Listă de cuvinte românești cu etimologie necunoscută (ex: Wikia) și Listă de creații interne ale limbii române? Acad. Marius Sala ne lămurește aici ce înseamnă „creații interne” (ex: aragaz, zdrahon). —  Ark25  (discuție) 18 octombrie 2016 22:34 (EEST)[răspunde]

Dar Listă de onomatopee din limba română? (ex: a cocoloși, a sfârâi) —  Ark25  (discuție) 19 octombrie 2016 00:14 (EEST)[răspunde]
Ideea de bază este că articolele Wikipediei se referă la noțiuni și concepte, nu la cuvinte (spre deosebire de Wikționar, de exemplu). Mi-e greu să văd cum aceste liste ar putea lămuri suplimentar conceptele lingvistice implicate (a se vedea articolul Onomatopee). În cazul „creațiilor interne” din limba română, dacă ele cuprind toate cuvintele obținute prin compunere și derivare (cu prefixe, sufixe, regresivă, etc.), mă tem că o eventuală listă ar rivaliza, ca ordin de mărime, cu un dicționar specializat. V-aș propune să schițați aceste liste mai întâi în spațiul dumneavoastră de utilizator, cu menționarea surselor de documentare riguros filologice pe care le folosiți și să supuneți apoi atenției comunității chestiunea oportunității unui eventual transfer în spațiul de nume destinat articolelor. --Pafsanias (discuție) 19 octombrie 2016 00:44 (EEST)[răspunde]
De acord cu Pafsanias, sună a ceva interesant pentru Wikționar. —Andreidiscuţie 19 octombrie 2016 11:34 (EEST)[răspunde]
Pot fi create articole care vorbesc depre originile cuvintelor din limba română, și apoi astfel de liste le dezvoltă, răspunzând întrebării care anume sunt acele cuvinte. La de.wiki există de exemplu Liste deutscher Wörter aus dem Arabischen, la en.wiki List of English words of Old Norse origin, pentru a cita doar câte un exemplu. Dar sunt de evitat articolele de popularizare scrise adesea de non-specialiști, și ptr. ro.wiki ar fi relevante doar liste de cuvinte românești. --Mihai (discuție) 20 octombrie 2016 01:07 (EEST)[răspunde]
Da, însă eu cred că scopurile informative ale listelor respective sunt mai bine deservite de categoriile din Wikționarele corespunzătoare: Category:English terms derived from Old Norse și Kategorie:Entlehnung aus dem Arabischen (Deutsch). De altfel, ambele liste citate ca exemplu trimit de la Wikipedia la Wikționar, iar în lista de la englezi cele mai multe dintre intrările individuale sunt legate tot de articolele din dicționar.
Și noi avem câteva liste non-triviale de cuvinte, cum ar fi Listele Swadesh ale diferitelor limbi sau cele referitoare la limba dacă (de exemplu, Listă de cuvinte românești moștenite probabil din limba dacă), dar mă îndoiesc de valoarea enciclopedică a unor liste similare pentru cuvintele de origine latină sau franceză, care ar trebui să includă mii de intrări. Cu câțiva ani în urmă, am compilat eu însumi o Listă de nume proprii greco-latine pe care o folosesc ca instrument de control pentru titlurile articolelor, dar o păstrez în spațiul de utilizator tocmai pentru că are o relevanță enciclopedică extrem de redusă. --Pafsanias (discuție) 20 octombrie 2016 11:42 (EEST)[răspunde]

EDM Schiaparelli modificare

Agenția Spațială Europeană a anunțat o conferință de presă, în 20 octombrie la ora 08:00 GMT / 10:00 CEST, când este așteptată o actualizare a situației misiunii, împreună cu primele imagini de la modulul Schiaparelli (live stream). -- Victor Blacus (discuție) 19 octombrie 2016 23:31 (EEST)[răspunde]

După cum spunea directorul general al ESA la briefing, „the data was received”. Rămâne de actualizat articolul, pentru că „the spacecraft didn’t behave exactly as we expected”... --Pafsanias (discuție) 20 octombrie 2016 19:00 (EEST)[răspunde]

Siege Perilous modificare

Poate cineva să adauge coperta albumului Siege Perilous în infocaseta de pe pagina cu același nume? Mulțumesc anticipat. --Monsterofain (discuție) 20 octombrie 2016 15:59 (EEST)[răspunde]

Mulțumim pentru articolele redactate de dvs. despre diverse albume. În ceea ce privește adăugarea de imagini, este un proces foarte simplu. Copiați coperta de pe Wikipedia engleză, după care dați click aici sau pe „Trimite fișier” din căsuța trusa de unelte din stânga paginii. Adăugați imaginea dând click pe Choose File, după care copiați textul de aici și adăugați-l la Summary:, înlocuind în câmpurile Descriere și articol, articolul la care folosiți fișierul. La final dați scroll până la sfârșitul paginii și dați click pe Upload file. Dacă mai întâmpinați dificultăți, mă puteți contacta oricând pe pagina mea de discuții.--Mishu57 20 octombrie 2016 16:17 (EEST)[răspunde]
Întâmpin dificultăți de aceea am scris aici. --Monsterofain (discuție) 21 octombrie 2016 15:58 (EEST)[răspunde]
S-a rezolvat. Cu puțintică răbdare, urmând pașii indicați, se poate învăța. Mult succes.--Mishu57 21 octombrie 2016 19:27 (EEST)[răspunde]

The Fourth Legacy modificare

Poate cineva să adauge coperta albumului The Fourth Legacy în infocaseta de pe pagina cu același nume? Mulțumesc anticipat. --Monsterofain (discuție) 22 octombrie 2016 10:21 (EEST)[răspunde]

  Rezolvat— Ionutzmovie discută 22 octombrie 2016 10:32 (EEST)[răspunde]

Bug ? modificare

Mi se întâmplă extrem de frecvent în ultimul timp când salvez un text, ca ultimul spațiu sau penultimul spațiu dintre paragrafe să crească cu o linie, trebuind să reiau editarea pentru a face corectura. În previzualizare mi se afișează un spațiu, dar la salvare se mai adaugă unul. Se mai întâmplă cuiva ?

Denumiri localități din Ucraina modificare

Mutat de la Discuție:Nicolaev#Mikolaiv, Nicolaev sau Mîkolaiiv (a se vedea și discuția de acolo) --Accipiter Q. Gentilis(D) 22 octombrie 2016 10:57 (EEST)[răspunde]

Alte victime ale recomandărilor de transliterare din ucraineană de pe Wikipedia românească sunt:

Poate ar fi bine să discutați aspectele de acest gen la Cafenea, unde expunerea e mai mare și unde vă puteți strânge mai mulți care știți rusa/ucraineana/etc...--Accipiter Q. Gentilis(D) 21 octombrie 2016 23:22 (EEST)[răspunde]

Au scăpat de acestă transliterare câteva localități, printre care Hotin (în ucraineană Хотин, transliterat Hotîn), Kiev (în ucraineană Київ, transliterat Kîiiv). De acord cu discutarea acestei probleme la Cafenea. --Danvasilis (discuție) 21 octombrie 2016 23:30 (EEST)[răspunde]

Nu aș fi făcut această zarvă, dar este vorba de localitățile din Ucraina, nu cele din Botswana. De Ucraina ne leagă istoria, poziția geografică etc. și multe din localitățile ei sunt deja menționate în literatura de specialitate românească și nu ar trebui de creat noi termeni falși pentru aceste localități prin niște recomandări eronate pentru transliterarea caracterelor ucrainene în caractere românești, care nu respectă nici normele ortografice ale limbii române. @Accipiter Q. Gentilis: Accipiter mută această dicuție la Cafenea, eu nu mă pricep. --Danvasilis (discuție) 22 octombrie 2016 00:20 (EEST)[răspunde]

  Rezolvat--Accipiter Q. Gentilis(D) 22 octombrie 2016 11:01 (EEST) P.S. Cum s-ar zice, se cheamă că îmi iau eu urecheala pentru că am mutat discuția... :)[răspunde]

Vezi și discuția despre Jitomir. Vorba lui Bătrânul: sursele românești de încredere pentru denumirea românească a localităților din Ucraina nu mai sunt de încredere, sunt corecte numai cele create de roboți. După sursele românești e corect Jitomir, vezi:

O căutare pe google pentru fișiere pdf (care majoritatea sunt surse de încredere) dă următoarele rezultate:

Mă văd silit să intervin: nu am afirmat niciodată că „sursele românești de încredere pentru denumirea românească a localităților din Ucraina nu mai sunt de încredere”, sau că „sunt corecte numai cele create de roboți”. Dimpotrivă, pe pagina Discuție:Jîtomîr am susținut că „ar trebui utilizată forma Jitomir, întâlnită în literatura și istoriografia română”. --Bătrânul (discuție) 27 octombrie 2016 08:42 (EEST)[răspunde]
Cred că cele spuse de Danvasilis reprezintă o figură de stil care a vrut să scoată în evidență tocmai valabilitatea ideii că nu roboții dau tonul, ci sursele de încredere.--Accipiter Q. Gentilis(D) 27 octombrie 2016 15:56 (EEST)[răspunde]
Deci: care sunteți vorbitori/ cunoscători de rusă/ucraineană cădeți la pace între voi și cu cei care se ocupă de localitățile din Ucraina și procedați în consecință. Andrei Stroe și Ionutzmovie au fost menționați recent ca având de a face cu acest subiect, așa că sper să intervină în discuție.--Accipiter Q. Gentilis(D) 26 octombrie 2016 23:43 (EEST) P.S. Din câte înțeleg din discuția menționată, Andrei Stroe e cam singurul care se opune curentului mainstream, dorind ca denumirile să corespundă unor surse favorabile tendinței de împrospătare a acestor denumiri. Întrebarea care se pune este ce contează mai mult în acest caz: alinierea la politica de derusificare a denumirilor ucrainene susținută de către Ucraina și de către Occident, sau consemnarea unei stări de fapt existente în sursele consacrate - scrise în limba română.[răspunde]
Eu sunt adeptul uniformității și recomand folosirea formelor prevalente la noi.— Ionutzmovie discută 27 octombrie 2016 09:12 (EEST)[răspunde]

Atunci la ce mai folosesc recomandările Wikipediei despre cercetări originale și despre citarea surselor. --Danvasilis (discuție) 27 octombrie 2016 00:01 (EEST). P.S. O parte din denumirile ucrainene sunt deja preluate de literatura de specialitate ca Mikolaiv (în ucraineană Миколаїв), dar nici într-un caz ca Mîkolaiiv (se înlocuiește nejustificat i cu î, etc). --Danvasilis (discuție) 27 octombrie 2016 00:18 (EEST). P.S. Robotul se contrazice pe el însuși, numind orașul Vinița în Vinnîțea, iar regiunea Vinița în regiunea Vinnița.[răspunde]

Wikipedia are marele avantaj că nimic nu e bătut în cuie. Roboții sunt foarte utili și de un real ajutor, fiindcă ne scapă de corvoada muncilor repetitive și pot proiecta structuri a căror construcție poate fi continuată. Haideți să privim problema ca și o continuare a unei munci foarte utile. Pornind din acest punct, putem așadar continua să ameliorăm ceea ce ne-a oferit robotul--Accipiter Q. Gentilis(D) 27 octombrie 2016 00:56 (EEST) P.S. Vă înțeleg nerăbdarea, dar eu nu mă pricep la problema dată, pot cel mult cântări justețea unor argumente. În principiu nu am văzut vreo opoziție actuală la ceea ce spuneți dv.[răspunde]

Nu am nimic cu Andrei, ci din contra îl stimez pentru lucrul de pe Wikipedia, e o persoană calmă. Îl sfătui numai să renunțe la recomandările "oficiale" (dar eronate) de transliterare din ucraineană care creează denumiri incorecte ale localităților. Am să încerc să contactez Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti” referitor la transliterarea din ucraineană, i-am mai contact și mi-au răspuns. --Danvasilis (discuție) 27 octombrie 2016 11:48 (EEST)[răspunde]

Vedeți că suntem mai mulți Andrei. Cel cu transliterarea din ucraineană este Andreyyshore, eu doar am urmat-o și am implementat-o la localități; dacă normele de lucru se schimbă (sau chiar dacă ucrainenii trec la grafia latină, cu care amenință de vreo 20 de ani), astea se pot schimba. Atunci când avem însă de ales între denumiri rusești și ucrainene, sunt însă categoric în favoarea folosirii celor din urmă, din motive de bun simț (inclusiv conform Wikipedia:Titluri, care recomandă denumirea locală) la fel cum, fără nicio problemă, în contra surselor românești vechi și în ciuda inerției unora mai recente, avem Mumbai nu Bombay, Chennai, nu Madras. —Andreidiscuție 27 octombrie 2016 12:01 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc că m-ai etichetat. Disclaimer, pentru început: nu vorbesc nici rusa, nici ucraineana, dar știu să citesc chirilice.
Trebuie să menționez că, deși и se citește /i/ în rusă, în ucraineană este /ɪ/ (comparați bit /bɪt/ cu beet /biːt/ din engleză, neglijând diferența de lungime a vocalei), ceea ce, în surse de limbă rusă 123 este echivalat deseori cu ы (î), deoarece contrastează cu і-ul din ucraineană, pronunțat /i/. De asemenea, conform Dicționarului ortografic românesc publicat de editura Litera în 2001, paginile 35–36:
Așadar, deși ї se citește /ji/, recunosc că am făcut o greșeală cu acel ii, fiindcă în română văd că nu se face distincția între і și ї, dar folosirea lui î în Mîkolaiiv nu este tocmai greșită.
Tot ce am zis mai sus e mai mult științific — eu aș zice să folosim numele încetățenite deja în limba română, cu transliterări conform Dicționarului ortografic românesc numai ca variantă de rezervă. Desigur, aici intervine și problema că multe dintre numele încetățenite sunt preluate din rusă pe vremea când Ucraina era parte din URSS, referitor la care chiar aș vrea să mai aud și alte păreri.
Propun ca, decât să aglomerăm antetele articolelor cu n versiuni de nume, să creăm o infocasetă similară cu en:Template:Infobox Korean name, pe care să o folosim în articole despre localități și personalități ucrainene și în care să specificăm (cu exemplu în cazul de față):
  • Mikolaiv — numele folosit în articol, ca titlu al infocasetei;
  • Миколаїв — numele în ucraineană;
  • Николаев - numele în rusă (opțional);
  • /mɪkoˈɫɑjiw/ — pronunția în Alfabetul Fonetic Internațional;
  • Mâkolaiv — transliterarea românească (științifică);
  • Mykolaiv — transliterarea englezească (cea uzuală, folosită la Wikipedia în engleză) — consider că e necesară ilustrarea diferenței dintre cele două în scop educațional; din păcate, multe situri de știri și bloguri românești încep să folosească transliterări englezești, pentru că autorii nu sunt familiarizați cu situația. —  Andreyyshore  D  C  27 oct. 2016, 16:07 (EEST) 
Cam așa ar arăta (legătură permanentă aici). —  Andreyyshore  D  C  27 oct. 2016, 23:43 (EEST) 

Dacă tot nu strică o părere în plus, sar și eu:

  • În contextul dat denumirile în limba de pe wikipedia locală (în limba româna adică) ale localităților, sunt invariabil legate de aspecte istorice (inclusiv recente) aflate în relație cu proximitatea geografică. Polonezii sau ungurii - cu care putem liniștiți să ne comparăm, au păstrat - de exemplu la Harkov denumirile lor pl:Charków, ungurii la fel hu:Harkov. Ce să mai spun de turci, care au avut și ei "relații extinse" cu zona ... (ce-i drept militare...) tr:Harkov, sau de sârbi sr:Харков ori bulgari bg:Харков.
  • Orice regulă mai are și excepții, iar în legătură cu Ucraina e posibil ca o astfel de excepție să fie probabil potrivită. Mie mi se pare că memoria colectivă ia deocamdată ca reper în acest moment denumirile clasice binecunoscute (iar cea mai mare parte a surselor în română susțin acest lucru). Ce-o fi peste vreo jumătate de secol, urmează să vedem. La acel moment procentul populației care va ști Harkovul drept Harkov va fi probabil semnificativ scăzut, în comparație cu cel care va ști Harkovul drept Harkiv. --Accipiter Q. Gentilis(D) 27 octombrie 2016 16:34 (EEST)[răspunde]
În principiu, transliterarea este recomandată de lingviști acolo unde (și doar atunci când) nu există o formă adaptată în limba română (sau nu s-a impus prin uz / încetățenit). Mai nou, normele de transliterare riguroasă (=biunivocă și reversibilă) sunt adoptate conform altor criterii, perfect justificate, de Asociația de Standardizare din România (ASRO). Sunt în posesia standardului român de transliterare pentru limbile care folosesc alfabetul chirilic (SR ISO 9:1997) și pot trimite o copie prin e-mail oricărui coleg interesat (e protejat de copyright și destinat doar utilizării personale). Dar, după cum menționează Turbojet la Wikipedia:Transliterare#Din limba rusă, această normă nu este destinată stabilirii grafiei corecte a denumirilor topografice.
Problema cred că provine din constrângerile obiective ale procesului de automatizare. Robotul inițiator de articole are nevoie de reguli precise de transliterare (chiar dacă acestea cuprind și excepții, e de ajuns să fie aplicabile în mod sistematic). Nu are cum să verifice dacă există deja forme adaptate în limba română și nici nu poate proceda prin analogie cu cele existente. Aceasta rămâne o sarcină de postprocesare pe care trebuie să și-o asume utilizatorii umani, pe baza documentării individuale, de la caz la caz. Însă nu mi se pare că ar fi mai dificilă decât sarcina creării de la zero a unor articole inexistente.
Eu îi sunt recunoscător robotului lui Andrei pentru munca prestată și aștept cu nerăbdare să se aplece și asupra localităților din Grecia (unde cunosc situația ceva mai bine), pentru că cea mai mare parte a articolelor existente în momentul de față reprezintă o rușine. Încă o dată, mă angajez să corectez manual, acolo unde mă pricep, eventualele erori. --Pafsanias (discuție) 27 octombrie 2016 17:01 (EEST)[răspunde]
[Pauză de relaxare] Cu circa patru ani în urmă, când a intervenit pentru „Harkiv” versus „Harkov”, activistul Blacus a fost bănuit că ar fi harcovean uncrainean. -- Victor Blacus (discuție) 27 octombrie 2016 21:19 (EEST)[răspunde]

Transliterare și transcriere după diverse surse modificare

  • Tabelul este ameliorabil - pe măsura derulării discuției.
Litera ucraineană Transliterare după Wikipedia Transcriere după "Dicționar ortografic românesc. Chișinău, 2001" Transliterare după Biblioteca Națională a României. În paranteză după "Institutul Român de Standardizare, SR ISO 9:1997." Transliterația după "Transliterația în alfabetul latin a caracterelor chirilice slave STAS 5309/1-79. Standard de stat, ediție oficiala. Consiliul Național Pentru Știința și Tehnologie. Institutul Român de Standardizare, 1979" Denumirea ucraineană Denumirea română transliterată după Biblioteca Națională a României pentru literele "г, є, и, і, ї", pentru restul literelor după "Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1995"
Г г h h g (g) g Луганськ, Ужгород Lugansk, Ujgorod
Ґ ґ g, dar gh înainte de e și i - - ġ - -
Є є ie - e (ê) ė Євпаторія, Сєвєродонецьк Eupatoria, Severodonețk
И и î (eronat) â i (i) i Миколаїв, Житомир, Ізмаїл, Хотин Mikolaiv, Jitomir, Izmail, Hotin
І і i i i (ì) í Вінниця, Нікополь Vinnița, Nikopol
Ї ї ii (eronat) i i (ї) ï Mikolaiv, Ізмаїл Mikolaiv, Izmail

După cum se vede recomandările Bibliotecii Naționale a României (Transliterarea simplificată a caracterelor chirilice în caractere latine fără semne diacritice) coincid perfect cu denumirile românești din literatura de specialitate (a se vedea și DEX online care a preluat denumirile din Dicționar enciclopedic) --Danvasilis (discuție) 27 octombrie 2016 20:18 (EEST) P.S: În plus eu aleg ca titlu denumirea cea mai des folosită în literatura de specialitate sau cea de pe siturile oficiale ale României sau ale Republicii Moldova (de ex. Ambasada României în Ucraina), ca ex. Vinnița, Vinița; Mikolaiv, Nicolaev. --Danvasilis (discuție) 27 octombrie 2016 20:36 (EEST)[răspunde]

Pafsanias merci pentru documentul trimis. După cum am văzut recomandările "Institutului Român de Standardizare, SR ISO 9:1997." pentru transliterarea caracterelor chirilice în caractere latine a fost întocmită tot de Biblioteca Națională a României. --Danvasilis (discuție) 27 octombrie 2016 23:05 (EEST)[răspunde]

Tot sursa pe care ai dat-o tu spune să transliterăm ж ca zh, ц ca ts, ч ca ch etc., forme care, în context românesc, nu mi se par acceptabile, mai ales că diferă de practica de pe Wikipedia română în privința limbii ruse chiar, care e mult mai clar definită. De asemenea, 5 dintre exemplele tale sunt incorecte, conform standardului ales de tine. Ar trebui să fie Uzhgorod, Evpatoriia, Severodonetsk, Zhitomir și Vinnitsia, care nu se mai aseamănă cu numele uzuale. —  Andreyyshore  D  C  27 oct. 2016, 23:31 (EEST) 

Sursa "Institutul Român de Standardizare, SR ISO 9:1997" este folosită în articolul Wikipedia:Transliterare. Eu aici m-am referit numai la recomandările din acest articol pentru transliterarea caracterelor ucrainene în caractere românești. În altă sursă a articolului respectiv "Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1995" nu există recomandări pentru transliterare din ucraineană. După cum reiese din tabel recomandările din Wikipedia despre transliterarea caracterelor ucrainene în caractere românești sunt eronate și nesusținute de surse. Am să verific și recomandările pentru transliterarea caracterelor rusești în caractere românești (adică pentru ж, ц, ч etc).
O problemă veche pentru denumirile articolelor despre localități, avem 4 variante:

  1. ne uităm cum se numește oficial localitatea în limba din țara respectivă și transliterăm după recomandările Wikipediei românești sau altor recomandări oficiale;
  2. preluăm denumirea din engleză;
  3. consultăm cărțile și articolele tipărite în România sau Republica Moldova;
  4. consultăm siturile oficiale ale României sau Republicii Moldova (de ex. Ambasada României în Ucraina). Eu optez pentru ultimele 2 variante. --Danvasilis (discuție) 28 octombrie 2016 00:16 (EEST)[răspunde]

După "Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1995" se transliterează:

  • ж → j;
  • ц → ț;
  • c → c înainte de e, i; ce înainte de a; ci înainte de o, u, consoane și la sfârșit de cuvânt.

Sfatul meu - pentru transliterarea literelor ucrainene "г, є, и, і, ї" se va folosi tabelul de mai sus (care este corect, dar există și excepții), iar pentru restul literelor ucrainene se va folosi "Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1995" sau cele de Wikipedia:Transliterare pentru limba rusă (care sunt preluate din acest îndreptar). --Danvasilis (discuție) 28 octombrie 2016 00:59 (EEST) P.S. Sigur ca standard sunt normele de transliterare ale Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti” al Academiei Române ("Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1995") însă în el nu există recomandări pentru transliterarea literelor ucrainene. Pentru a ieși din impas ar trebui de înlocuit tabelul despre transliterarea literelor ucrainene din Wikipedia:Transliterare cu tabelul de mai sus. --Danvasilis (discuție) 28 octombrie 2016 01:17 (EEST). P.S. Vezi și Alfabet românesc pe Wikipedia ucraineană[răspunde]

Există transliterare (en: Transliteration), transcriere fonetică (en: Phonetic transcription) și transcriere ortografică (en: Orthographic transcription). Trebuie diferențiat transliterarea de transcriere. În "Biblioteca Națională a României. Transliterarea simplificată a caracterelor chirilice în caractere latine fără semne diacritice" și "Institutul Român de Standardizare. Informare și documentare. Transliterarea caracterelor chirilice în caractere latine, limbi slave și neslave. SR ISO 9:1997." se folosește sistemul internațional sau simplificat de transliterație a alfabetului chirilic. În "Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1995." se folosește transcrierea alfabetului chirilic. Astfel "Житомир" (în rusă) se transcrie "Zhitomir" după "Biblioteca Națională" sau "Žitomir" după "Institutului Român de Standardizare" și "Jitomir" după "Îndreptarul ortografic", această ultimă formă se folosește în scris în limba română. --Danvasilis (discuție) 28 octombrie 2016 13:36 (EEST)[răspunde]

Te rog să nu-ți mai modifici comentariile anterioare (inclusiv tabelul). Atunci când ți-am răspuns, aveai pe coloana 3 transliterări conform Transliterării simplificate a caracterelor chirilice în caractere latine fără semne diacritice, după care le-ai schimbat (împreună cu titlul coloanei 6), iar acum comentariile mele par că nu mai au sens. Poți mereu să adaugi alte comentarii. De asemenea, transliterările pe care le-ai marcat drept „eronate” sunt mai apropiate de pronunția corectă, numai că nu sunt cele pe care le preferi tu. Există mai multe standarde de transliterare a limbii ucrainene. ISO 9 are un principiu: 1 literă = 1 simbol (cu sau fără diacritic), indiferent de cât de intuitiv ar fi. Ori, noi, pentru celelalte litere, folosim alt principiu: asemănarea cu fonetica românească, care se află în concordanță cu îndreptarele ortografice. Nu putem să combinăm aceste standarde chiar oricum. Eu, momentan, consider că asta ar fi soluția ortografică cea mai bună (conform Dicționarului ortografic românesc):
Ucr. г ґ є и і ї * Mai ales că și Wikipedia ucraineană echivalează e cu є numai în cuvinte precum este și el.
** Dar î în numărul infim de cazuri în care и se află la început de cuvânt.
Transl. h g ie* â** i i
—  Andreyyshore  D  C  28 oct. 2016, 13:55 (EEST) 
Vă rog indicați sursa, nu părerea, transliterării propuse de Dumneavoastră aici și în Wikipedia:Transliterare. În "Dicționarului ortografic românesc" nu există recomandări pentru transliterarea sau transcrierea literelor chirilice. "Institutul Român de Standardizare. Informare și documentare. Transliterarea caracterelor chirilice în caractere latine, limbi slave și neslave. SR ISO 9:1997." propune ce am arătat mai sus în tabel (puteți să cereți o copie de la Pafsanias și veți vedea că este așa). Știm cu toți ca practica bate teoria. Eu mă ghidez în denumirile localităților după cărțile și articolele tipărite în România, nu după recomandări scrise sau nescrise. --Danvasilis (discuție) 28 octombrie 2016 14:45 (EEST)[răspunde]
Am indicat sursa (iat-o încă o dată) și îți amintesc că forma Jitomir e preluată din rusă și de aceea a devenit forma uzuală (pe care o susțin, de altfel). Dacă vrem să ortografiem nume de localități care nu apar în literatura românească și nume de persoane, atunci ne ghidăm după dicționare și îndreptare ortografice. Ăsta e singurul îndreptar care spune ceva despre literele ucrainene. Nu e doar părerea mea; eu folosesc exprimări precum „eu cred”, „eu consider” tocmai pentru că nu există un adevăr clar și absolut în cazul ăsta; de aceea are și loc discuția și încercăm să ajungem la o convenție de care să ne ținem toți. Nu mă înțelege greșit. —  Andreyyshore  D  C  28 oct. 2016, 14:58 (EEST)  P.S. Caută paginile 35–36. Recomandările sunt acolo.

Mersi am găsit această recomandare care sună "г, e, и, i, ї din ucraineană se transcriu respectiv prin h, e, â, i: Грицько — Hriț'ko, Евген - Evhen, Левицький - Levâț'ki, Іван - Ivan, Україна - Ucraina (forma tradițională)." Însă aceste recomandări se potrivesc ca nuca-n perete de cele recomandate de Biblioteca Națională a României, Institutul Român de Standardizare, SR ISO 9:1997 și cele găsite în "Dicționar enciclopedic. Editura Enciclopedică, 1993-2009" sau alte cărți și articole tipărite. Și o remarcă văd că "î" a devenit "â", iar "ii" "i".
Aici există și o mențiune "Numele geografice străine, pătrunse mai demult în limbă într-o formă diferită de cea originară, se scriu și se pronunță potrivit normelor ortografice și ortoepice în vigoare: Cracovia (nu Krakov), Franța (nu Françe), Letonia (nu Latvija), Lisabona (nu Lisboa), Londra (nu London), Marsilia (nu Marseille), Moscova (nu Moscva), Nipru (nu Dnepr sau Dnipro), Praga (nu Praha), Tamisa (nu Thamisa), Varșovia (nu Warszawa), Vietnam (nu Viet-Nam), Vistula (nu Wisla) ș. a.". Asta se referă și la toate localitățile menționate în tabelul de mai sus și la cele menționate deja în "Dicționar enciclopedic. Editura Enciclopedică, 1993-2009". --Danvasilis (discuție) 28 octombrie 2016 16:05 (EEST)[răspunde]

Este oarecum normal ca recomandările Dicționarului ortografic să nu coincidă cu transliterarea (simplificată și fără diacritice) a Bibliotecii Naționale, din moment ce multe dintre asocierile făcute în cea din urmă diferă de uzul românesc comun (de amintit zh, sh, ts, ch, yu, ya). Nu este deloc un sistem incorect, ci diferit; sunt sigur că funcționează în scopul pentru care a fost creat (alfabetizarea bazei de date a Bibliotecii). SR ISO 9:1997 este un standard științific internațional din 1995 (adoptat și tradus de ASRO 2 ani mai târziu) făcut în scopul efectuării de conversii bidirecționale latin-chirilic perfecte – are o corespondență 1:1 între litere (ж=ž, ш=š, ц=c, ч=č, ю=û, я=â). Nu e făcut pentru redarea de nume proprii în alte limbi, cu atât mai puțin româna, unde practica ortografică e alta (j, ș, ț, c, iu, ia/ea). De aceea cred că propunerea ta se bate cap în cap cu practica existentă pentru literele rusești — încerci să combini două standarde corecte, dar incompatibile, făcute în scopuri diferite. Despre Dicționar enciclopedic nu mă pot pronunța. El ce recomandă?
Ce vreau să spun e că niciunul dintre sistemele discutate mai sus nu e greșit; din punctul meu de vedere, discuția asta nu e despre care sistem e bun/corect și care e prost/greșit, ci despre care sistem este cel mai potrivit pentru ce vrem noi să facem.
Din păcate, nu mai găsesc sursa (tot din Rep. Moldova) pe care am folosit-o când am adăugat literele ucrainene la Wikipedia:Transliterare. La finalul discuției, vom aduce modificările pe care utilizatorii Wikipedia implicați le vor stabili împreună și vom adăuga o sursă.
Reiterez că sunt de acord cu practica favorizării denumirilor încetățenite deja în română (Cracovia, Moscova, Hotin, Jitomir, Kiev vs. Kraków, Moskva, Hotân, Jâtomâr, Kâiv). —  Andreyyshore  D  C  28 oct. 2016, 17:12 (EEST) 
Ca să fie treaba în regulă, să se înțeleagă despre ce e vorba și să iasă ceva util, am adăugat că tabelul este ameliorabil pe perioada discuției.--Accipiter Q. Gentilis(D) 28 octombrie 2016 14:30 (EEST) P.S. Danvasilis, comentariile proprii nu se modifică - decât sub această formă (eventual): „am zi că n-am zis că”[răspunde]
Și asta e o soluție bună, mulțumesc. —  Andreyyshore  D  C  28 oct. 2016, 14:34 (EEST) 
Oameni buni, să fiu albastru dacă pricep ceva din ce spuneți voi. Eu la școală am învățat niște denumiri și fac parte dintre cei aflați sub 1 deviație standard în raport cu mediana vârstei în România. Când mă uit în jur în literatură văd aceleași denumiri și voi faceți aici teorie de mă doare capul. Nu prea pricep ce vă e vouă neclar, că pentru mine e clar. Când oi răposa eu și cei asemeni mie, care facem ca astăzi în acest moment procentul populației de peste 30 de ani să fie > 60 % (aka cei care știu de Harkov în loc de Harkiv), astfel încât trendul să se inverseze, atunci puteți dragilor să vă tocmiți în liniște. Deocamdată îi trageți cu teoria încercând de fapt modificarea unei stări existente. Ăștia din jurul nostru (Polonia, Ungaria, fosta Cehsolovacie, Serbia, Bulgaria, Turcia) nu se agită, trebuie musai noi românii să o tragem cu teoria, deși dacă mă duc și deschid prima carte în limba română de geografie sau de istorie pe care o iau din bibliotecă situația e din nou cât se poate de clară. Bun, am înțeles, vrem să-i tragem o palmă lu' tătucu' Putin și vrem să-i sprijinim pe (deocamdată) amicii noștri ucraineni să se prefacă precum că nu le miros subțiorile a ruși, dar ce treabă are Wikipedia cu asta ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 28 octombrie 2016 17:11 (EEST)[răspunde]
Cred că toți cei de mai sus s-au pronunțat în favoarea numelor încetățenite, cu care ești și tu de acord (aka Harkov, Hotin, Kiev, Jitomir). Discuția mea cu Danvasilis se referă la localități obscure, care nu apar în surse de limbă română (și atunci au nevoie de o denumire ad-hoc cu care să fim toți de acord), și, implicit, la nume de persoane, pe care eu (și alți utilizatori) le-am transcris în română și pe care s-ar putea să fie nevoie să le schimbăm (e.g. Ruslana Lijiciko/Lîjîciko → Ruslana Lâjâciko/Ližičko). Polonezii, ungurii ș.a. nu se agită acum pentru că s-au agitat alții acum câteva zeci de ani și s-au pus de acord. Cel puțin pentru mine nu e o chestiune antirusească. —  Andreyyshore  D  C  28 oct. 2016, 17:28 (EEST) 
Acum o să încerc să explic și ce văd eu în plus. Pe de o parte e cineva vorbitor de rusă și într-o bună măsură de ucrainenană și pe de altă parte vin argumente dintr-o zonă care nu are legătură cu limbile respective știute și vorbite, ci numai (cel mult) cu teoria, drept care mă duc și citesc pentru a mă dumiri en:Wikipedia:Competence is required. Dat fiind că amândoi vă sprijiniție pe texte științifice, ghici ce ar trebui să spun în continuare ...--Accipiter Q. Gentilis(D) 28 octombrie 2016 17:58 (EEST)[răspunde]

Am trimis un email referitor la această problemă la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, sper că vor răspunde săptămâna viitoare. --Danvasilis (discuție) 28 octombrie 2016 17:44 (EEST)[răspunde]

Scriam și eu ceva, în timp ce discuția mergea, dar foarte bine că ați întrebat. Iată ce ziceam:
Întreb de curiozitate: ce au stabilit ei pe vremea când Wikipedia nu exista, la noi nu s-a stabilit? Eram rupți de lume? Și dacă s-a stabilit, iar ei păstrează ce au stabilit, nu putem păstra și noi? Personal zilnic mă lovesc de lucrări „altfel”, deoarece autorii au interes să fie așa, ca să aibă pretext să publice (pentru CV) noutatea. E cazul și aici? Vom avea normele vechi pentru denumiri cunoscute și norme noi pentru cele obscure? Și pentru mine destule localități din Transnistria în Al Doilea Război Mondial erau obscure, dar acum nu mai sunt. Unde le încadrez, la cunoscute, sau la obscure? Dar pentru altul cum sunt, cunoscute sau obscure? Înțeleg nevoia de reguli și clarificare, dar părerea mea este că două metode diferite vor stârni doar certuri de genul „e obscură!”, „ba nu e!”. „Kiev e obscur, trebuie Kâiv, că așa își spun ei!”, deși pronunția lor e aproximativ Chieu (bisilabic). --Turbojet 28 octombrie 2016 18:04 (EEST)[răspunde]

Situația de fapt:

  • Atunci când avem de ales între denumiri rusești și ucrainene, e logic să se folosească cele din urmă (inclusiv conform Wikipedia:Titluri, care recomandă denumirea locală
  • Există însă forme deja încetățenite în marea masa de vorbitori de limbă română și în literatura de limbă română
  • Există o tendință reală de modificare a formelor deja încetățenite, dar tendința e una iar concretizarea e altceva
  • Un sfert de secol nu e mult, dimpotrivă e chiar puțin pentru cărți de istorie sau de geografie. Când vorbim de peste o jumătate de secol atunci putem spune că e semnificativ, iar când ne referim la peste un secol, e de neocolit (versus discuția despre Leipzig versus Lipsca) --Accipiter Q. Gentilis(D) 28 octombrie 2016 18:22 (EEST)[răspunde]

E posibil să existe norme de transliterare sau transcriere din ucraineană în "DOOM - Dictionarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Romane (ediția a II-a, revizuita și adăugita), 2010." dar nu am această carte. --Danvasilis (discuție) 29 octombrie 2016 17:45 (EEST)[răspunde]

  • Transliterația sau transliterarea constituie operația de reprezentare a caracterelor (litere și semne) ale unui alfabet, indiferent de valoarea lor fonetică, prin cele ale unui alt alfabet (în cazul nostru cu cel latin), în principiu caracter cu caracter, în așa fel încât să fie asigurată retransliterația. (după "Transliterația în alfabetul latin a caracterelor chirilice slave. Institutul Roman de Standardizare 1979")
  • Transcrierea fonetică constă în notare a pronunțării sunetelor unei limbi, ale unui dialect sau ale unui grai cu ajutorul alfabetului fonetic; înregistrare cât mai exactă a formelor sau a textelor dialectale cu ajutorul unui repertoriu de semne, care reproduce principalele realizări fonetice ale unei limbi. În general, sistemele de transcriere fonetice au la bază alfabete tradiționale. Cel mai cunoscut este alfabetul fonetic internațional (API), elaborat în 1888 de către Asociația fonetică internațională. Pentru graiurile și dialectele românești au fost folosite mai multe sisteme de transcrierea fonetică, elaborate de Gustav Weigand, Ovid Densușianu și Al. Rosetti. Sistemul folosit astăzi de dialectologii români este cel elaborat de autorii Atlasului lingvistic român (ALR), cu unele mici modificări. Într-o transcriere fonetică notarea accentului și fenomenului de fonetică sintactică este obligatorie. (după "Dicționar de termeni lingvistici")
  • Transcrierea ortografică (en: Orthographic transcription) constă în scrierea denumirilor și numelor proprii străine cu ajutorul sistemului ortografic al limbii române. Transcrierea ortografică folosește regulile ortografice și literele obișnuite ale limbii române fără caractere suplimentare ca ć, č, š, ë, ä, ʤ etc folosite în transcrierea fonetică și transliterație. Astfel Пушкин (în rusă) se transliterează Puškin și se transcrie ortografic Pușkin. În limba româna “se scrie cum se aude” în timp ce în alte limbi se preferă transcrierea etimologică (sau după alte criterii) a cuvintelor, cum este și cazul limbii engleze (adică “într-un fel se scrie, altfel se citește”). De aceea nu se pupă de loc transcrierea ortografică și transliterarea. Cu această ocazie constat că în articolul Wikipedia:Transliterare se vorbește despre transcrierea ortografică, nu de transliterare. --Danvasilis (discuție) 29 octombrie 2016 17:45 (EEST)[răspunde]

Transcrierea din limba ucraineană care a fost implementată de Andreyyshore poate fi găsită în Regulament privind organizarea și desfășurarea studiilor universitare de doctorat la Școala Doctorală de Teologie și Studii Religioase, pagina 20 --Danvasilis (discuție) 29 octombrie 2016 17:57 (EEST)[răspunde]

Cel puțin în ediția din 2005 a DOOM2 nu se spune mare lucru; sunt doar recomandări generale cu privire la nume în limbi străine. De cea din 2010 nu știu. E adevărat, Wikipedia română se folosește de transcrieri ortografice/latinizări, pe care le numește, eronat, „transliterări”, ceea ce poate fi derutant. —  Andreyyshore  D  C  31 oct. 2016, 12:53 (EET) 

Categorie:Pages using invalid self-closed HTML tags modificare

Hello rowiki, I have a bot request open Wikipedia:Robot/Cereri_de_aprobare#Fluxbot to repair broken pages in Categorie:Pages using invalid self-closed HTML tags. I am ro-0, but have run this on multiple languages successfully. Please place any comments on the bot request page. Thank you, Xaosflux (discuție) 23 octombrie 2016 04:52 (EEST)[răspunde]

Please add support or non-support comments on the request page. Xaosflux (discuție) 23 octombrie 2016 18:48 (EEST)[răspunde]
The community of ro.wp is small and there are only few who are competent with bots, and they are the ones who decide. No need for the opinions of others. Today is Sunday, please be patient. --Turbojet 23 octombrie 2016 19:52 (EEST)[răspunde]
Thank you, I'm in no rush - just wanted to make sure I placed this information in the correct place. The impacts to readers from malformed HTML shouldn't appear until 2017. Xaosflux (discuție) 23 octombrie 2016 22:13 (EEST)[răspunde]
Xaosflux, we don't have a local bureaucrat, so I suggest requesting the bot rights from meta:Steward requests/Bot status. If it helps, I've checked your bot's edits and I don't see any problems with them.— Ionutzmovie discută 24 octombrie 2016 07:29 (EEST)[răspunde]
Thank you, I see the local bot policy is for a 7 day wait time - I am patient. This task is important, but will not start causing problems for readers until 2017. Xaosflux (discuție) 24 octombrie 2016 07:31 (EEST)[răspunde]
Update: 90% of pages have now been resolved - the current list will need more in-depth processing and there may be a citation template that needs to be tracked down still. I will run this task recurring as this category will grown when pages are reindexed or when editors make errors. — xaosflux Talk 31 octombrie 2016 17:52 (EET)[răspunde]

Listă importantă modificare

Rog editorii Wikipedia să participe la discuția de la Wikipedia:Pagini de șters/Listă de victime ale regimului comunist din România - indiferent de tabăra în care vă situați, cred că este totuși un subiect foarte important despre la România și este de dorit să existe o implicare a comunității. —  Ark25  (discuție) 24 octombrie 2016 01:29 (EEST)[răspunde]

Apel: Rog, cu toată sinceritatea, și eu comunitatea să se implice în aceste discuții despre toate aceste liste gen inventar, lipsite de noimă, etică, rațiune și evident neenciclopedice, deoarece consider că încurajarea acestui gen de contribuții aduc o știrbire de imagine calitativă și deontologică proiectului nostru. Mai devreme sau mai târziu vom sfârși trași la răspundere de unii oameni aflați mai puțin justificat în aceste inventare. Vedeți și Wikipedia:Pagini de șters/Listă de ofițeri români implicați în scandaluri publice, Wikipedia:Pagini de șters/Listă de politicieni români implicați în scandaluri publice, Listă de magistrați români implicați în scandaluri publice și probabil mai sunt multe asemenea.--Silenzio (discuție) 29 octombrie 2016 20:43 (EEST)[răspunde]

Defect modificare

Lista monumentelor istorice din județul Mureș - Ș. --Miehs (discuție) 26 octombrie 2016 23:59 (EEST)[răspunde]

Rezolvat. Mulțumim! //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 27 octombrie 2016 00:06 (EEST)[răspunde]

Defect galerie modificare

S-a produs o modificare la afisarea galeriilor de tipul gallery mode=packed heights=145px caption="Pictură vezi la Arthur Verona/Pictura murala. Galeria nu mai este centrata si nu expandeaza la heights 145, a devenit o galerie normala. Similar la toate articolele care o folosesc. Se intampla pe Mozilla si GoogleChrome, probabil si la altele. Rog remediere. Asybaris aport 28 octombrie 2016 09:12 (EEST)[răspunde]

Nu cred că se poate repara local.— Ionutzmovie discută 28 octombrie 2016 18:26 (EEST)[răspunde]
Interesant este ca la Valeriu Pantazi unele merg altele nu merg. Care sa fie schema? Asybaris aport 30 octombrie 2016 21:14 (EET)[răspunde]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2016/octombrie&oldid=13485644