Wikipedia:Oracol/Arhivă/2010

Arhive

2008 • 2009 • 2010 • 2011 • 2012 • 2013 • 2014 • 2015 • 2016 • 2017 • 2018 • 2019 • 2020 • 2021 • 2022 • 2023

Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Chuck SMITH

El mai e activ pe wikipedia? Am văzut că e administrator pe eo.wp.; Eu știu că el a făcut primele articole. --Ervin^discuție 1 ianuarie 2010 15:48 (EET)

Ziarul Averea

Știe cineva ce s-a ales de acest ziar? (sau revistă). en:Averea. Cică l-ar fi cumpărat Patriciu, dar pagina web nu funcționează. Oare a fost desființat? —  Ark25  (discuție) 2 ianuarie 2010 03:16 (EET)

Conform [1], [2] și [3], ziarul Averea a fost transformat în tabloidul Click! în februarie 2007. Răzvan Socol ^mesaj 15 februarie 2010 21:22 (EET)

Forumuri românești

Ce forumuri românești (din românia sau vizitate de români) mi-ați putea recomanda - în limba română sau engleză.? Pentru discuții generale, despre economie, despre presă, despre politică. În afară de forumul softpedia, pe care îl cunosc deja. —  Ark25  (discuție) 2 ianuarie 2010 16:35 (EET)

Administrație publică

Mă poate ajuta cineva să înțeleg cum funcționează sistemul în România? Cum pot afla când au fost schimbate numele ministerelor? Ministerul Transporturilor se prezintă ca fiind „Ministerul Transporturilor și Infrastructurii” pe pagina www.mt.ro ; căutarea pe Google artă și un „Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului”. „Ministerul Turismului” este numit astfel în presă dar numele apare ca „Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului” pe pagina http://www.turism.gov.ro/ro. Cum se poate vedea când și cum au fost redenumite ministerele? Mulțumesc —  Ark25  (discuție) 2 ianuarie 2010 17:52 (EET)

Nu știam nici eu, dar am întrebat și am aflat. La fiecare numire a unui nou Guvern se pot schimba denumirile ministerelor. Ministerele actuale sunt cele din decretul pentru numirea guvernului publicat în Monitorul Oficial. --Urzică (discuție) 3 ianuarie 2010 13:11 (EET)

Mulțumesc ! Aș mai avea o întrebare: cum pot vedea numele precedente ale ministerelor? Și cum pot vedea când au fost schimbați șefii ministerelor? —  Ark25  (discuție) 3 ianuarie 2010 13:42 (EET)

+: Deci, conform linkului de mai sus, Elena Udrea este ministrul dezvoltarii regionale si turismului. Dăm o căutare pentru „ministerul dezvoltarii regionale si turismului”, și găsim: www.mie.ro, unde, pe lângă faptul că prima pagină arată de parcă ar fi un blog personal, ministerul se prezintă ca fiind: Ministerul: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei (MDRL). Cam vraiște, nu? —  Ark25  (discuție) 3 ianuarie 2010 14:21 (EET)

Eh, site care nu e la zi, nimic nou (bad pun). Oricum, numele precedente ale ministerelor se pot vedea din celelalte decrete de numire a guvernului (caută-le pe legestart.ro). Cu schimbările de miniștri e mai complicat. Ori cauți pe site-urile ministerelor, ori în Monitorul Oficial, dar mai multe detalii nu am (mi-a plecat "informatorul"). --Urzică (discuție) 3 ianuarie 2010 14:47 (EET)

Mulțumesc, te rog aruncă o privire și la Discuție Proiect:România/Politică, poate găsești discuția interesantă. —  Ark25  (discuție) 3 ianuarie 2010 17:08 (EET)

Încă o întrebare: cam ce șanse există ca legestart.ro deținut de Indaco să mențină accesul gratuit pentru publicul larg în continuare? Mai există și alte asemenea site-uri? Nu se știe niciodată când vor tăia accesul —  Ark25  (discuție) 3 ianuarie 2010 19:54 (EET)

Ah ! am prins ideea: Decretul 433 din 22 decembrie 1999: Pentru accesarea versiunii consolidate a actelor, a actelor in alte limbi, a actelor mai vechi de 10 ani sau publicate in alte Monitoare Oficiale (cu exceptia Monitorului Oficial Partea I) va rugam sa consultati versiunea comerciala Indaco LEGE Online. Ore în ce parte sunt publicate deciziile de numire a guvernelor? Oferta Indaco - Indaco Lege - Standard online - 133 Euro / an. Umm... ce ziceți, facem o colectă? Sau putem face rost de vreo sponsorizare? —  Ark25  (discuție) 4 ianuarie 2010 11:01 (EET)

Vlad Țepeș

Bună. Unde aș putea găsi un referat despre Vlat Țepeș într-o luptă cu turcii?

Poate vă va ajuta asta sau eventual asta. Ervin ^mesaj 15 ianuarie 2010 21:40 (EET)

Sinonimul cuvântului "Gratis"

Care este sinonimul cuvântului "Gratis" ? -- Ervin ^mesaje 17 ianuarie 2010 19:01 (EET)

Folosește cu încredere DEX. --Urzică (discuție) 17 ianuarie 2010 19:19 (EET)

Mulțumesc. -- Ervin ^mesaje 17 ianuarie 2010 19:33 (EET)

Buna Bulgaria

Ma numesc Deaconu Vasile si sunt la Master la Brasov si doresc cateva informatii legate de traiul oamenilor bulgari cat si la mobilierul acestora doresc si imagini daca se poate , cine ar dori sa ma ajute le multumesc mult, Deaconu.

DGCOAC

Direcția de Combatere a Criminalității Organizate se numește prescurtat DGCOAC? De unde vine prescurtarea? În acest link: [4], pagina se numește „DGCOAC” —  Ark25  (discuție) 20 ianuarie 2010 09:56 (EET)

medicina de familie

cand a fost recunoscuta medicina de familie ca specialitate in Canada? As dori mai multe detalii in legatura cu dezvoltarea acestei specializari in Canada daca se poate ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Adryf (discuție • contribuții). --Bourge^discuție 22 ianuarie 2010 23:27 (EET)

botanica

ce plante sau ciuperci sunt comestibile? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de IonDumitru (discuție • contribuții).

Cățeluș cu părul creț

Ca o reacție la pletora de articole din Wikipedia care tratează cu o seriozitate necontrafăcută și analizează cu competențe puerile zeci de seriale de desene animate, îndrăznesc să propun acest articol, care poate va accede în final, cu sprijinul neprecupețit al comunității, la statutul de "articol de calitate":

Cațeluș cu părul creț,
Fură rața din coteț.
El se jură că nu fură.
Și l-am prins cu rața-n gură.

Cățeluș cu părul creț este o scriere propagandistică abjectă care, prin versurile sale meșteșugit infantilizante, transmite un mesaj rasist subliminal, inculcând ideea că cei cu părul creț, îndeobște specific africanilor, sunt niște hoți programați genetic, care comit sperjur prin jurăminte false, chiar și când sunt surprinși în flagrant delict, recte cu rața-n gură. Întrucât cotețul este considerat domiciliul permanent al raței, se sugerează și o inerentă propensiune spre violarea de domiciliu. În felul acesta se instilează în mentalul fragil al copiilor predispoziția crețului spre cumulul de infracțiuni, cu circumstanțe agravante, ca răpire și sechestare. Însuși furtul, termen ce apare de două ori, este tratat ca o deriziune la adresa legalității, dând impresia că un creț nu va privi niciodată cu seriozitate legea. Însuși termenul "prins" sugerează o sustragere permanentă din fața brațului lung al justiției.
Sigura soluție pentru slavarea conștiinței colective este punerea la index a acestei scrieri dăunătoare educațional, care este profund potrivnică Declarației Universale a Drepturilor Omului și conceptului că toți oamenii sunt creați egali.

P.S. Sper că tonul de seriozitate doctă este în consens cu curentul actual al Wikipediei. --Miehs (discuție) 30 ianuarie 2010 18:58 (EET)

cautare carte

Va rog sa imi comunicati unde as putea sa gasesc cartile de poezii ,, Isus mantuitorul,, si ,,Gruie-al lui Novac,, care, posibil au fost scrise de Poetul George Rares. Va multumesc Anticipat! Cu respect Dan Stefanescu

(transferat de la Cafenea)--ZOLTAN (discuție) 31 ianuarie 2010 22:00 (EET)

Prima rafinărie din lume, în România

Pe pagina ICERP am găsit următoarea afirmație: „1857 - Se infiinteaza la Ploiesti prima rafinarie din lume Rafinaria Mehedintianu; Romania devine prima tara din lume care produce 275 tone de petrol, (Enciclopedia Britanica a Petrolului din 1938)”. Mi se pare extrem de interesant. Are cineva mai multe date, poate confirma cineva? Articolul en:Oil refinery nu are secțiune "istoric". —  Ark25  (discuție) 9 februarie 2010 04:56 (EET)

Britannica [5] spune că este „una dintre primele rafinării din lume” iar anul menționat este 1856.--Mycomp (discuție) 9 februarie 2010 05:43 (EET)

Vedeți și Petrol & Paraffin. --92.80.230.95 (discuție) 9 februarie 2010 08:00 (EET)

Secțiunea "istoric" a articolului Oil refinery a fost introdusă de Bogdangiusca la 18 August 2005. Mai multe detalii despre prima rafinărie a lui Marin Mehedințeanu sunt date aici și aici. --92.80.200.247 (discuție) 14 februarie 2010 08:42 (EET)

IMGB

Am nevoie de ajutor pentru a găsi informații despre IMGB, ICTB și IMMR. Cred că au fost companii mari de stat. Uite că timpul trece și cei proaspeți veniți habar n-au ce a fost. —  Ark25  (discuție) 11 februarie 2010 03:56 (EET)

• UMGB (Uzina de mașini grele București) = IMGB (Întreprinderea de mașini grele București), unde, după știința mea, a funcționat cel mai mare strung carusel din Europa, adus cu mari cheltuieli din import.--Miehs (discuție) 11 februarie 2010 08:29 (EET)

Mulțumesc. Dacă vreodată găsiți ceva în presă despre acestea, rog mult dați-mi de știre. Doamne, ce bun ar fi un proiect de digitizat ziarele românești, inclusiv cele din perioada comunistă ! —  Ark25  (discuție) 12 februarie 2010 14:59 (EET)

Ce este Comisiunea Europeana a Dunarii

Acest articol zice: Construit in 1895, o data cu Comuniunea Europeana..., Iar Acesta zice Santierul naval din orasul tulcean Sulina, infiintat de Comisiunea Europeana a Dunarii. Am găsit o pagină de internet a DANUBE COMMISSION, dar care a fost înființată în 1948. Dacă știe cineva ceva despre această misterioasă Comisiune Europeană a Dunării, rog detalii. Mulțumesc —  Ark25  (discuție) 13 februarie 2010 11:42 (EET)

Informații în Wikipedia engleză la Commissions of the Danube River--Miehs (discuție) 13 februarie 2010 12:22 (EET)

Vedeți și [6]. Într-o vreme comisia se mai chema: «Comisiunea Europeană a Dunării de Jos» (Administratia Fluviala a Dunarii de Jos) - care, probabil că se referea la comisia a II-a, cea din 1919. Comisia Europeană avea birouri la Galați (pe o perioadă de timp) și la Sulina și avea în grijă întreținerea navigației pe Dunăre, dragajul, pastrarea malurilor drepte - in special pe bratul Sulina - adanciri, marcarea cu geamanduri, etc. Funcționarii care nu erau români aveau statut consular/diplomatic. ȘANTIERELE NAVALE din Sulina erau un doc destul de modest care avea menirea de a întreține vasul de dragare, un evental spargator de gheata, niscai remorchere, cam asta. Aceste date se bazeaza pe amintiri din copilarie si ar trebui verificate. --Alex F. (discuție) 14 februarie 2010 01:36 (EET)

Diacritice

Există un individ care insistă de o vreme să facă reclamă pe Wikipedia cu articolul "Tigla GERARD". Deși vrea să se refere la țiglă, nu își dă seama că scriind fără diacritice cuvântul tiglă înseamnă miez cleios din pâine; slănină; pământ cleios. Cultura! --Miehs (discuție) 16 februarie 2010 11:28 (EET)

Nelămurire despre economie

În acest articol de ziar am găsit o chestie care mi se pare ciudată: in timp ce Abo Mix detine 19,33% din propriile titluri. Cum vine asta? Adică o companie poate deține acțiuni în aceeași companie? Nu pricep cum vine chestiunea asta —  Ark25  (discuție) 24 februarie 2010 08:43 (EET)

Aici se explică cum e cu deținerea acțiunilor proprii (după legislația din România):

Rascumpararea actiunilor proprii se poate face in urmatoarele scopuri:

• reducerea capitalului social prin anularea actiunilor proprii rascumparate ;
• cesionarea catre personalul societatii a unui numar de actiuni proprii;
• regularizarea cursului actiunilor proprii pe piata bursiera (ca aici) sau pe piata organizata extrabursiera etc.

--Miehs (discuție) 24 februarie 2010 09:16 (EET)

D Văd că le cam știți pe toate. Mulțumesc !! —  Ark25  (discuție) 24 februarie 2010 16:13 (EET)

Ptiu! să nu-mi fie de deochi! --Miehs (discuție) 24 februarie 2010 17:48 (EET)

Metalurgia în România

Rog pe cei care mă pot ajuta, să mă ajute să găsesc informații despre industria metalurgică din România. Momentan, cel mai tare "mă roade" întrebarea: de unde se importă minereuri de fier pentru Sidex Galați și de unde se importă bauxită pentru Alum Tulcea. De asemenea întrebări ca: "unde se află cele mai mari zăcăminte feroase și neferoase din România?", și "cât la sută din producția de metale din România este asigurată cu minereuri de import, cât din minereuri din România, și cât din reciclare?". Dar orice altă informație este binevenită. Deocamdată am creat doar formatul de navigare {{Industria metalurgică din România}}. Mulțumesc —  Ark25  (discuție) 28 februarie 2010 15:50 (EET)

Fier - de când lumea. Se știa că costul transbordării minereului din mineralier pe barje ca să treacă prin canal depășea „costul transportului din Brazilia”.

Bauxita se pare că la fel - știu drumul. --Turbojet 28 februarie 2010 17:05 (EET)

Mulțumesc. Deci minereu de fier și aluminiu în mare parte (sau majoritatea) din Brazilia. Cum e cu minereul de cupru, plub și zinc? Am găsit o singură fabrică de plumb și zinc în România: Sometra, mai sunt și altele? iar pentru cupru iarăși am găsit numai o companie: Cuprom. —  Ark25  (discuție) 1 martie 2010 12:07 (EET)

ACLs

E adevărat ca atunci când este blocată o adresă IP sau o perioadă de adrese, în unul din routerele întreținute de Wikimedia este generat un ACL corespunzător? Cu alte cuvinte, așa sunt blocați utilizatorii? //  GikÜ  vorbe  fapte  / duminică, 28 februarie 2010, 19:57 (EET)

Puțin probabil. IP-urile respective pot consulta enciclopedia în continuare, doar nu o pot edita. Deci blocarea trebuie efectuată la nivelul aplicației MediaWiki, nu la nivelul router-ului. --Gutza _D^D+ 28 februarie 2010 20:31 (EET)

Ce înțeles?

-Ce înțeles are expresia ``pulbere de aur`` in operele lui Mihail Sadoveanu? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Cristinel10 (discuție • contribuții).

Faceți-vă temele de casă singur. Eventual discutați mai mult cu profesorii dv. de literatura română, ei sunt plătiți exact pentru a vă explica asta. --Turbojet 2 martie 2010 20:27 (EET)

REMAT-uri

Am senzația că REMAT (reciclare materiale) a fost o societate de stat până în 1990, care avea filiale în toate județele. Acest articol enumeră: Remat Bucuresti Sud, Remat Vrancea, Remat Dambovita, Remat Alba, Remat Bihor, Remat Salaj si Remat Satu-Mare, deci se poate suspecta ca exista cate un REMAT in fiecare județ. Îmi poate cineva confirma chestiunea? Nu eram în temă cu economia, în perioada comunistă —  Ark25  (discuție) 6 martie 2010 09:22 (EET)

Compania „Mecanică Fină”

Fabrica Mecanică Fină din București se numește Mecanică Fină sau Mecanica Fină, sau Mecanica Fina ? —  Ark25  (discuție) 7 martie 2010 08:31 (EET)

Vedeți aici: SOCIETATEA COMERCIALA MECANICA FINA S.A. BUCURESTI, Intreprinderea Mecanica Fina (București). Parcă a dispărut.--Miehs (discuție) 9 martie 2010 10:30 (EET)

Acarul Păun

Știe cineva când anume a avut loc accidentul feroviar în urma căruia a apărut termenul de Acarul Păun ? Am găsit doar că ar fi avut loc cu o jumătate de secol în urmă. —  Ark25  (discuție) 9 martie 2010 01:53 (EET)

Am completat articolul.--Miehs (discuție) 9 martie 2010 09:58 (EET)

Midia

Îmi cer scuze pentru potopul de întrebări. Dar trebuie să întreb. Este Midia o localitate? Articolul acesta menționează că la Midia ar exista un port maritim —  Ark25  (discuție) 9 martie 2010 07:50 (EET)

Aici e publicată o licitație cu Adresa postala: incinta port Midia , Localitatea: Navodari , Cod postal: 905700 , Romania. Iar aici apare o fotografie aeriană cu Capul Midia. --Miehs (discuție) 9 martie 2010 09:50 (EET)

S.V.S.U.

As dori daca poate cineva sa ma ajute cu actele necesare functionari serviciului ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Delcos3 (discuție • contribuții).

Dacă vă referiți la "Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență", atunci vedeți [7] precum și textul complet al actelor normative menționate acolo. Răzvan Socol ^mesaj 14 martie 2010 12:41 (EET)

Badea Cârțan

În mai multe emisiuni la televizor l-am auzit pe ziaristul Tudor Octavian spunând că Badea Cârțan este practic un personaj inventat de propaganda comunistă. Spunea că, la un moment dat, fiind o perioadă de aproximativ o săptămână din vară, în care nu era nici o vizită a lui Ceaușescu de lăudat, ziarul unde lucra a primit de sus o telegramă de gen "în anul 18xx, Badea Cârțan a trecut munții". Neavând alte date, au trebuit să-l fabrice pe Badea Cârțan și să-i facă un articol glorios de ziar. Cred că ar fi util de descoperit care este realitatea. Citind articolul, chiar că îmi pare o poveste umflată cu pompa. Pe google nu găsesc nimic câutând "Badea Cârțan hoax" sau variante. Pot însă indica unde relateaza Tudor Octavian, unele emisiuni sunt salvate pe youtube.

Și mulțumesc pentru răspunsurile de mai sus. —  Ark25  (discuție) 10 martie 2010 09:02 (EET)

Moza vera (discuție) 14 martie 2010 16:30 (EET) Parintii lui Ceausescu au fost imormintati cu preoti?

Victoria București

Pentru cei care cunosc Bucureștiul: Uzina Chimică Victoria București este aceeași companie cu aceasta? Producatorul de saltele Victoria Bucuresti [8]. Uzina chimică vroia să-și vândă terenul, iar producătorul de saltele și-a scos terenul la vânzare, 5 luni mai târziu. Fabrica producătorului de saltele era situată pe bulevardul Iuliu Maniu din Capitală. —  Ark25  (discuție) 17 martie 2010 03:03 (EET)

Singura firmă din București numită Victoria și tranzacționată pe Rasdaq este S.C. Victoria S.A., aceeași firmă care are și site-ul http://www.victoriagroup.ro (fiind într-adevăr un producător de saltele și de spume poliuretanice). Răzvan Socol ^mesaj 18 martie 2010 21:32 (EET)

Mulțumesc. Mai am o întrebare, tot despre companii. Am găsit un articol care vorbește despre două foste companii „gigant” de construcții: Trustul de Construcții Civile (TCC) și Trustul de Construcții Industriale (TCI) despre care deduc că ar fi fost din Cluj. Întrebarea este dacă în fiecare județ exsista câte un TCC and TCI ? Sau aceste două companii erau „de renume național” ? Am găsit de exemplu un TCC Argeș —  Ark25  (discuție) 21 martie 2010 22:32 (EET)

Vezi, ca exemplu, "Lista societăților comerciale care se înființează în domeniul construcțiilor" din H.G. 1334/1990, publicata in M.Of. 29 din 2 februarie 1991. Poți găsi textul unor acte normative la legislatie.just.ro, însă dacă ai un program de legislație bun (recomand cu căldură Lege4 sau Lege Online de la Indaco), poți găsi și alte acte interesante, mai vechi sau mai noi. Răzvan Socol ^mesaj 26 martie 2010 22:23 (EET)

Mulțam fain. Și scuze de răspunsul întârziat. Am copiat lista. —  Ark25  (discuție) 5 aprilie 2010 22:53 (EEST)

CE INSEAMNA?

cum se rezlova? oul sau gaina au fost primul? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 93.112.222.126 (discuție • contribuții).

Bineînțeles că oul a fost primul. Ouă existau când încă nu existau găini, de exemplu la reptile. ;) --Turbojet 23 martie 2010 21:03 (EET)

Așa este. Părerea celor mai reputați geneticieni este că prima găină (pasăre) a eclozat dintr-un ou de reptilă print-un accident genetic. Grea întrebare, de altfel :-). Bătrânul Aristotel răspundea la această dilemă, în urmă cu vreo 2300 de ani, prin constatarea că nici oul nu poate exista fără găină, nici găina fără ou, deci amândouă au existat din totdeauna! Logică constatare, nu? Stagiritul are totuși scuza că a trăit cu mai bine de două milenii în urmă și nu auzise încă de teoria evoluției speciilor și nici de genetică...:-))--ZOLTAN (discuție) 23 martie 2010 21:58 (EET)

Toate bune și frumoase, dar se naște o nouă întrebare: Ce a fost întâi, oul sau reptila?--Miehs (discuție) 23 martie 2010 22:04 (EET)

E și mai bună întrebare:-)! Cred (cred, numai, că la genetică nu mă pricep) că prima reptilă a apărut tot printr-o mutație genetică dintr-un bob de icră al unui pește. Dar atunci ce a fost întâi, icra sau peștele? Seria asta regresivă trebuie să aibă totuși o limită finită. Care o fi aceea? Dacă vom forța speculația noastră, inevitabil vom ajunge la antinomiile lui Kant, sau cin’știe, poate facem un Umwälzung der Wissenschaft, nu, nu al domnului Düring, ci al wikipediștilor; noroc că domnul Marx nu ne mai poate critica! :-)))--ZOLTAN (discuție) 23 martie 2010 22:41 (EET)

Un Zooplancton din acela mic (de genul en:Radiolarian), în drumul lui evolutiv către Krill (care face ouă), în loc să se mai înmulțească prin diviziune, a copt un ou. Și așa a apărut primul ou. Firește că oul a existat înaintea găinilor, pe vremea când erau numai reptile, și înaintea reptilelor, pe vremea când exista numa' Krill, iar primul ou a fost "fătat" de un zooplancton care s-a scremut să se dividă dar „nu i-a ieșit”. În loc să se rupă, a făcut un ou. —  Ark25  (discuție) 23 martie 2010 23:46 (EET)

Ca să vezi ce se complică lucrurile dacă te apuci de știință... Păi nu era mai bine cu religia? Uite, Biblia are răspuns clar la întrebarea asta: în ziua a cincea Dumnezeu a creat toate păsările și apoi le-a zis să se înmulțească. Deci găina a fost înaintea oului. Simplu, nu?

Revenind la realitate, la întrebările de felul ăsta se poate răspunde numai cu condiția de a defini mai întîi exact noțiunile. Ce e un ou? Ce e o găină? Abia după ce avem definiții precise ne putem apropia de răspuns. Apoi mai contează în cadrul cărei reprezentări a realității discutăm. Din punct de vedere creștin răspunsul e clar. Din punct de vedere genetic răspunsul iarăși e clar: mai întîi a fost oul, pentru că un ou și găina care iese din el au exact aceleași gene, iar mutațiile pot să apară numai de la găină la oul făcut de ea.

Întrucîtva similar prin efectul ambiguității e paradoxul grămezii. Am o grămadă de nisip. Scot un grăunte. Rămîne o grămadă. Deci pot scoate o infinitate de grăunți. Paradoxul dispare după ce definim exact ce înseamnă o grămadă. — AdiJapan 25 martie 2010 11:20 (EET)

Și dacă prima dată a fost oul și din ou a ieșit, printr-o mutație, o găină, cum și când a apărut cocoșul? - curiosulroadeosul

Traducere...

Există un echivalent în română al expresiei „better the devil you know than the devil you don't”? Dacă răspundeți, vă rog să mă anunțați pe pagina mea de discuții. Mulțumesc anticipat.

--  Andreyyshore  discuție  24 martie 2010 23:47 (EET)

Maică-mea obișnuia să spună „mai bine răul pe care-l cunoști decât cel pe care nu-l cunoști” (și nu știe engleză), presupun că a auzit pe la TV :P --ANDROBETA 19 iulie 2010 22:54 (EEST)

Profețiile lui Nostradamus

care sunt profetiile lui nostradamus? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Dobre evelina (discuție • contribuții).

ce parere aveti?

Miraculos renaste in inima ta
Un sentiment puternic, o flacara nestinsa
Gandurile si visul te-ndeamna sa pasesti
Urmandu-le in taina, caci poarta e deschisa ...
Raiul copilariei si dorul de-a zambi
Incoltesc iar in suflet, nu le mai poti opri!
← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Adella0016 (discuție • contribuții).

Dacă ați „înaintat” cele de mai sus ca unei reviste, spre analiză, vă putem spune că Wikipedia, neavând referenți, nu poate emite nicio judecată de valoare. Dacă doriți așa ceva, adresați-vă unor critici literari. --Turbojet 28 martie 2010 15:43 (EEST)

filme animatie vechi-1975-Animafilm Romania

Am o intrebare la care ink nu am gasit raspuns... Unde gasim filmele vechi de animatie de la Animafilm...de exemplu...Exodul spre lumina-1979,sau...Geneza-1975...sau Margele Nazdravane-1975... Exista generatii care nu au auzit despre ele...de exemplul copilul meu.Mi-as dori sa le vada...insa dezamagire..La Animafilm Romania ...nimik...pe google vagi informatii. Banuiesc ca cineva se ocupa de restaurarea lor.Platim nu este nici o problema insa...Unde le gasim...? Iubesc filmele de animatie respectiv-Animafilm...asa ca va rog...ajutati-ma vreau sa arat filmele acelea copilului meu...unde le gasesc???

aici e ceva [9] , eventual si aici [10] (sunt 10 pagini) toate la The Pirate Bay - care este un website suedez de indexare a fișierelor BitTorrent .... totul este legal, cel puțin din partea lor, dar mai departe nu va mai povestesc! ... --Dogaru Florin (discuție) 2 septembrie 2010 16:42 (EEST)

Fitosterolii din tall oil

Ce se știe despre FITOSTEROLII Text cursivdin uleiul de tal? Am gasit destul de puține informații, iar ei sunt deosebit de importanți pentru sanatatea noastra.

78.96.23.88 (discuție) 6 aprilie 2010 13:13 (EEST) Zilvia M.

genul de plante Hordeum

Oare cum îi spune în limba română acestui gen de plante? en:Hordeum. Din acest gen fac parte, printre altele și Hordeum vulgare (Orz) și Hordeum distichon (Orzoaică). —  Ark25  (discuție) 11 aprilie 2010 16:26 (EEST)

Conform DexOnline, orz este un gen de plante, din care face parte și specia orzoaică. Deci eu cred că în limba română, specia Hordeum vulgare și genul Hordeum poartă același nume: orz. Totuși, nefiind botanist, este foarte posibil să greșesc. Răzvan Socol ^mesaj 11 aprilie 2010 17:33 (EEST)

termenul naval asietă folosit în context SCUBA

Este corectă folosirea cuvântului "asietă" și în contextul descrierii poziției unui scafandru autonom în imersiune?

• Asietă
• Categorie:Scufundare
• www.deepseasherpa.com/blog/training/horizontal-trim

--CristiC (discuție) 16 aprilie 2010 01:52 (EEST)

Centrul comercial Esplanada

Pentru cei care cunosc Bucureștiul: există un centru comercial numit Esplanada, situat în Pantelimon? Eu am găsit doar proiectul Esplanada Center, lângă Bulevardul Unirii, ce urmează să fie construit. —  Ark25  (discuție) 21 aprilie 2010 06:45 (EEST)

Este vorba de intrarea în magazinul Cora, unde sunt diverse magazine (cum sunt la majoritatea hipermarket-urilor, de altfel). Răzvan Socol ^mesaj 21 aprilie 2010 08:22 (EEST)

Cine trebuie?

Continui aici o discuție de la Cafenea în legătură cu verbul trebuie (discuția de la Cafenea a început la 29 martie 2010, în secțiunea Wikipedia la examenele naționale).

D-l Alexandru.mindru a spus acolo după cum urmează:

„Când am dat și eu Capacitatea și am făcut pregătire (cu excelentul prof. Goldu), țin minte că ne-a prezentat această anomalie a verbului TREBUIE. Și anume: verbul este, într-adevăr, impersonal (cine trebuie? nu are niciodată sens), DAR în lb. română există această anomalie, că el se acordă în mod curent, chiar și atunci când n-ar trebui. Acest verb suportă subiect logic în Dativ (cui trebuie? indică subiectul logic).”

Eu unul nu sunt de acord cu analiza legată de presupusa impersonalitate intrinsecă a verbului "a trebui". Faptul că definim un verb ca impersonal sau unipersonal este o chestiune care ține de gramatică, și nu neapărat de logică. De exemplu în propoziția "trebuie să respir", răspunsul logic la întrebarea "cine trebuie?" este cât se poate de clar. Dacă vă derutează în mod specific forma întrebării "cine trebuie?" atunci înlocuiți în propoziție verbul "a trebui" cu verbul "a vrea" -- întrebarea arată la fel de absurd ("cine vrea?"), însă este clar că pentru propoziția "vreau să respir" răspunsul este legitim. (În ultimă instanță chiar și verbele tradițional impersonale își pot găsi "personalitatea" în logică: natura plouă, cerul ninge, atmosfera fulguiește, norii picură.)

AdiJapan spunea la Cafenea că gramatica nu este matematică, în sensul că nu se supune unor reguli rigide. Este adevărat; mai mult, limba evoluează în feluri care ar fi dezastruoase pentru matematică. Însă tocmai natura artificială a unora dintre "reglementările" gramaticale fac forma mai importantă decât fondul, deoarece limba cultă este în ultimă instanță o chestiune de imagine mai mult decât orice altceva. Scopul final, real, utilitar al cuvântului este comunicarea -- și oricine a avut ocazia să viziteze o țară pe a cărei limbă nu o stăpânea știe că acest scop se poate atinge foarte bine și în absența utilizării limbii culte. Încercarea de a vorbi "corect" este la fel de artificială ca normele vestimentare sau normele moderne de igienă (din punct de vedere darwinian nu este nevoie să mirosim a deodorant ca să supraviețuiască specia).

Că există un Marin Sorescu sau un Mihai Eminescu (sau orice alt artist al cuvântului) care se abate de la normă, asta e în mare măsură irelevant pentru mine și pentru tine. De pildă toate scrierile lui Marin Preda care mi-au parvenit până acum utilizează "ași" în loc de "aș" ("eu ași mânca ceva"). Oare cum ași fi eu văzut, să mă exprim așa în scris, la Wikipedia sau aiurea? Cu siguranță, prost (văzut, și poate nu numai). Iar Preda este un scriitor contemporan și în esență urban, nu prea merge să-i găsești scuze în privința limbajului, cum ai putea face cu regionalismele lui Creangă. Mie nu mi-ar fi tolerate "scăpări" de felul acesta, dar lui Marin Preda îi sunt acceptate -- la fel cum îi sunt acceptate d-lui Cătălin Botezatu excentricități vestimentare care mie probabil că mi-ar atrage un sfârșit prematur și violent.

Un exemplu concludent, în opinia mea, este primul cuvânt din această secțiune. Până la DOOM2 ar fi fost incorect să spun "eu continui" -- ar fi trebuit să spun "eu continuu" (evident, asta dacă doream să vorbesc "corect"). În opinia mea această constrângere era nefirească (de fiecare dată când eram nevoit să folosesc sintagma mi se făcea gura pungă) -- dar o foloseam ca atare, fiindcă așa era corect. S-a schimbat oare firea limbii române de la apariția DOOM2? Nu, s-a schimbat doar "moda": forma era deja folosită în tranșee, așa cum apare moda prin ghetouri; DOOM2 nu a fost decât parada toamnă-iarnă care a validat moda respectivă pentru fashionistas. --Gutza _D^D+ 1 mai 2010 02:14 (EEST)

Perfect de acord cu Gutza. Are dreptate, dar pe un plan care depaseste situatia prezentarii la examenul de la finalul clasei a VIII-a. Sigur, situatia verbului "trebuie" nu putea fi epuizată în cele două rânduri ale mele. Iar discuția poate continua. E bine că s-a mutat subiectul. Eu am vrut doar să răspund unui școlar. Mi se pare că întrebarea lui nu era cum este corect, ci cum trebuie să scriu la examen. Opinia lui Gutză depășește nivelul intelectual a peste jumătate din profesorii de lb. română din școlile generale. Iar răspunsul este, în acest caz, că elevul trebuie să știe ce se cere, adică ce știe (sau crede că știe) profesorul corector.

În sprijinul celor spuse de mine, aduc situația unui student de la ASE care, la un examen de matematică, a luat nota 9, deși rezolvase ecuația corect. S-a dus la contestație. Profesorul îi scăzuse nota (și și-a menținut decizia) pentru că, citez, unu și cu minus unu nu se reduc. Așa că, la școală, contează ce zice manualul, nu cum e corect logic, filosofic etc.--Alexandru.mindru (discuție) 1 mai 2010 18:33 (EEST)

Nu-mi dau seama în ce constă întrebarea sau obiecția sau ce este. Așa că o să mă limitez la cîteva puncte foarte secundare:

• Gramatica nu se reduce la gramatica normativă. Foarte multă lume (cu precădere românii!) confundă cele două, considerînd că gramatica se ocupă doar de a stabili ce e corect. Departe de adevăr: gramatica studiază toate regularitățile limbii, dincolo de simpla clasificare corect–greșit.
• Structura sintactică a frazei Trebuie să respir nu seamănă deloc cu a frazei Vreau să respir. Prima se poate echivala, inclusiv ca sintaxă, cu Este necesar să respir, care e tot o formulare impersonală.
• După mine eu continuu a fost o regulă proastă, care miza pe o logică rigidă a gramaticii. Conjugarea se calcula foarte mecanic: se ia verbul asemănător X (de exemplu a afla), se disecă, se separă rădăcina și terminațiile, se lipesc aceleași terminații la rădăcina lui a continua și gata conjugarea. Dar asta demonstrează o proastă înțelegere a felului în care gîndește și vorbește omul, care nu e robot (surpriză!). Una din regulile foarte generale ale vorbirii este că fugim de excepții. Iar forma eu continuu este cu totul unică din punct de vedere fonetic: nu mai există alt verb care să se termine în -uu. Mai mult, construcția mecanică cerea ca acest uu să fie diftongul [uw], nu hiat --- deci eu continuu trebuia pronunțat la fel ca adjectivul continuu, dar cu o silabă în minus, dacă vă iese figura... ---, ceea ce ar fi fost absolut unic în tot lexicul românesc, nu doar la verbe. Unul dintre argumentele împotriva lui eu continui era omonimia cu tu continui, dar avem aceeași omonimie și la cuvinte vechi și neaoșe, ca a tăia, a apropia, a deochea, a birui, a îndoi etc., și nu se moare din asta. Eu am zis eu continui de cînd mă știu, și cînd am aflat cum că de fapt ar fi corect eu continuu am rămas mască. Nu doar că n-am putut să mă dezobișnuiesc de felul cum vorbeam, ci nici n-am mai vrut (deși în alte privințe am fost mult mai receptiv). Pur și simplu forma eu continuu e nefirească. Înțeleg perfect reacția viscerală a lui Gutza.
• Înapoi la a trebui. Probabil în mod normal ar fi trebuit ca verbul să rămînă impersonal, fără excepțiile pe care le are azi, de tipul ei au trebuit să, ei vor trebui să. Dar românii educați au oroare de dezacordul în număr dintre subiect și predicat (numai la persoana a III-a, în rest nu ne doare). Cînd ezităm între singular și plural alegem de obicei pluralul, ca fiind mai puțin riscant. Din punct de vedere logic a spune ei trebuiau să plece este o eroare de hipercorectitudine, pentru că se face acordul acolo unde nu e cazul, la fel cum ai spune ei erau necesari să plece.
• Aș obiecta la afirmația că întrebarea „Cine trebuie” nu are sens niciodată. Are sens, dar numai cînd a trebui e verb personal, de exemplu în propoziții ca Ne trebuiau doi paznici.

— AdiJapan 1 mai 2010 21:24 (EEST)

Ne trebuiau doi paznici, pe care trebuia (și nu trebuiam) să-i plătim din fondul de investiții.--Miehs (discuție) 1 mai 2010 21:37 (EEST)

AdiJapan, structura sintactică a frazei este într-adevăr complet diferită de cea cu care am comparat-o -- eu mă refeream la structura logică, la sensul ideii exprimate. O ilustrație mai bună se găsește în engleză, unde poți spune același lucru în două feluri care se află din punct de vedere sintactic la aceeași distanță ca exemplele mele: I must breathe și I have to breathe. Iar obiecția mea era legată de afirmația pe care am citat-o a d-lui Alexandru.mindru din care reieșea că structura gramaticală ar putea fi analizată din punctul de vedere al logicii informației transmise prin comunicare ("cine trebuie? nu are niciodată sens") -- în realitate gramatica are o logică internă a ei, în mare parte independentă de conținutul informațional al comunicării (un exemplu invers foarte simplu de înțeles este faptul că poți emite enormități logice care sunt corecte din punct de vedere gramatical). --Gutza _D^D+ 1 mai 2010 22:27 (EEST)

Miehs, acordul în număr al lui a trebui se face numai la persoana a III-a. Am încercat mai sus să sugerez o posibilă explicație pentru asta, acolo unde spuneam că românii au oroare de dezacordul între subiect și predicat numai la persoana a III-a. Și anume explicația ar fi cam așa: în graiul muntenesc conjugarea verbelor se face astfel încît întotdeauna persoana a III-a plural este identică cu singularul: ei face, ei vorbește etc. În gramatica acestui grai asemenea formulări sînt normale, dar limba literară le condamnă a fi greșite. Mai mult, s-a generalizat atitudinea că o astfel de exprimare este nu doar greșită, ci și emblematică pentru lipsa de educație. De aceea o evităm mai mult decît pe alte greșeli. Problema nu apare la persoanele I și a II-a; dacă aș spune noi scriu (să zicem că am reformulat din mers ce voiam să spun și a ieșit așa, strîmb) nu aș fi perceput ca incult.

Gutza, n-aș zice că distanța dintre I must și I have to este la fel de mare. La amîndouă verbele subiectul este I (și sintactic și logic), în timp ce în română a trebui are un subiect logic diferit de cel sintactic. După mine exact în asta constă problema: acordul abuziv pe care îl facem spunînd ei trebuiau să este din cauză că amestecăm subiectul logic cu cel gramatical.

În continuare nu văd ce ai putea obiecta la citatul lui Alexandru.mindru. El nu vorbea despre logica informației transmise, ci doar despre gramatică. Partea cu „nu are niciodată sens” trebuie înțeleasă din punctul de vedere al gramaticii, adică înseamnă „nu așa vorbim”. Caracterul impersonal al verbului face parte din dimensiunea lui gramaticală, nu din cea informațională, după cum de altfel ai spus și tu.

Pe lîngă a trebui mai știu un singur verb aflat în aceeași situație ciudată: a urma. Și el se acordă abuziv în număr la persoana a III-a: ei urmau să plece, ei vor urma să plătească. Cred că sînt extrem de puțini cei care, conștienți de abuzul acesta, vorbesc astfel: ei urma să plece, ei va urma să plătească. Și cum norma limbii se stabilește după un criteriu mixt tehnocratic–democratic (adică după cum se exprimă majoritatea vorbitorilor culți) corect e să spunem ei urmau să, ei vor urma să. — AdiJapan 2 mai 2010 15:01 (EEST)

lecturarea unui roman

as vrea sa citesc romanul citadela online.cum pot gasi opera?

cine a inventat pantofii cu toc?

Balada pizdei

Am inceput un ciot despre poezia scrisa de George Topârceanu numita Balda pizdei, dar nu pot gasi prea multa informatii legate despre aceasta opera magnifica. Daca cineva are cunostinte despre acest subiect, il rog sa contribuie la acest subiect. Va multumesc. --Anittas (discuție) 4 iunie 2010 17:43 (EEST)

Articolul Balada pizdei a fost sters

Minisarm a sters acest articol, scriind astfel: "Lipsă de conținut: Nu se califică pentru a fi ciot". Dar dupa cum stiu eu, un ciot nu are o limita de minimum de continut ca sa se califice ca ciot; iar in afara de asta, eu speram sa lucrez la acest articol si la ajutorul altora, dar deoarece Minisarm a sters articolul dupa o ora de la crearea lui, altii nu pot contribui la imbogatirea acestui articol. Totusi, ca sa ma lamuresc si eu: unde scrie in regulamentul Wikipediei ca un ciot trebuie sa aiba o anumita cantitate de continut ca sa nu fie sters? Eu am scris ca Balada pizdei este o poezie scrisa de George Topârceanu. --Anittas (discuție) 4 iunie 2010 18:37 (EEST)

Pentru ca o poezie (și nu un volum de poezii) să aibă un articol separat, trebuie să aibă suficientă notabilitate. Din câte cunosc eu subiectul, Balada pizdei e îndeajuns de notabilă, însă dat fiind că subiectul e unul delicat, e nevoie de niște surse foarte bune care să probeze tot ce scrie în articol. Există o zicere pe Wikipedia: informațiile extraordinare necesită surse extraordinare. Așa că poate de data asta e de preferat să strângeți mai întâi niște surse și apoi să faceți un mic articol, dar documentat. În acel caz nimeni nu va mai avea ce spune, pentru că Wikipedia nu e o lucrare cenzurată. D-l Minisarm poate nu știa de Baladă și s-o fi gândit că ați făcut o glumă proastă (dar principiul bunei credinţe altceva sugerează). Vă sugerez o primă sursă: http://www.romlit.ro/toprceanu_pornograf , care susține că poezia este folclor pornografic și nu scrierea lui Topîrceanu. Dar Balada pizdei tot există și tot la fel de cunoscută este. De asemenea, vă sfătuiesc să căutați articole care să demonstreze contrariul, anume că Topîrceanu a scris într-adevăr Balada. (impy4ever (discuție) 8 iunie 2010 14:59 (EEST))

Imi cer scuze pentru raspunsul intarziat. M-am mutat in Bucuresti si toata energia mi-am depus-o birocratiei (vai ce nebuni sunteti!) :p. Mersi mult ca ai dezvoltat acel articol. Am ramas putin dezamagit pe faptul ca nu ar fi scris-o Toparceanu, dar ma rog: daca e din folclorul romanesc, e si mai bine. Eu am dat google ca sa caut informatie despre poezie, dar nu am reusit sa gasesc ceva relevant. Nu stiu cum tu ai reusit. Anyway, mersi din nou. Pentru o perioada, nu o sa fiu prea activ pe Wiki, dar ca multumire, te-as invita la o bere (Gutza si Adijapan: pentru voi, o limonada). ;) --Anittas (discuție) 15 iunie 2010 02:33 (EEST)

Între timp am refăcut articolul. Orice completare e binevenită. (impy4ever (discuție) 8 iunie 2010 18:12 (EEST))

cate note am la istorie??

Cate note am la istorie??

Întreabă-ți profesorul de istorie! :-)--ZOLTAN (discuție) 7 iunie 2010 19:39 (EEST)

Jurnalul Național

Am făcut cât de curând pagina colecției de cărți Biblioteca pentru toți a Jurnalului Național. Vroiam să adaug cartea ce apare săptămâna viitoare și pagina a disparut! De ce? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Korky97 (discuție • contribuții).

Nicio pagină creată de dumneavoastră nu a fost ștearsă. Vedeți Special:Contribuții/Korky97 pentru istoricul contribuțiilor. Pagina pe care o căutați trebuie să fie acolo. —Andrei^discuție 15 iunie 2010 11:14 (EEST)

Pagina se numește acum Biblioteca pentru toți (cu un ț nițel diferit). Vedeti WP:CD pentru amănunte.--Strainu (دسستي‎)  15 iunie 2010 16:43 (EEST)

cand va mai fi cutremur?

cand va mai fi cutremur? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Seby1001 (discuție • contribuții).

Oracolul nu e pentru previziuni în viitor. --79.112.127.179 (discuție) 15 iunie 2010 19:30 (EEST)

Trăsnet

Atât Fulger cât și Trăsnet au ca și corespondent interwiki en:Lightning. oare să fie en:Thunderbolt echivalentul pentru Trăsnet? —  Ark25  (discuție) 18 iunie 2010 20:44 (EEST)

Da. "Thunderbolt" și "lightning" pot fi „trăsnet”, dar "thunderbolt" niciodată nu e „fulger”. Eu zic să corectați iw. --Turbojet 18 iunie 2010 22:07 (EEST)

Interesant că expresia "hit by lightning" se traduce întotdeauna prin „trăsnit” (lovit de trăsnet), nu prin „fulgerat” (lovit de furger). Particularități ale limbilor. --Turbojet 18 iunie 2010 22:15 (EEST)

cum pot afla autorul unui nud

detin o pictura pe panza si as vrea sa aflu autorul acesteia este dela scoala vieneza? issabela_28@yahoo.com

Întrebați persoana care a pozat. --Miehs (discuție) 23 iunie 2010 21:56 (EEST)

Traducere în engleză

Care sunt cuvintele în engleză care desemnează obiectele acestea: „bideu” și „vidanjă” ? Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 24 iunie 2010 17:11 (EEST)

Bideu este en:bidet (preluat tot din franceză, se pronunță ca atare). De vidanjă nu știu; oare septic tank? deși mi se pare că asta înseamnă fosă septică. —Andrei^discuție 24 iunie 2010 17:17 (EEST)

Am găsit: autocamion pentru vidanjare = eductor-basin cleaner --Miehs (discuție) 24 iunie 2010 17:21 (EEST)

Mulțumesc. Am senzația că vidanja se folosește pentru wc-urile de la sate, care trebuie golite din când în când. Probabil că în lumea anglofonă nu se mai folosește demult așa ceva (acolo există canalizare). Dacă găsiți vreun articol în vreo limbă, vă rog să-mi dați de știre. —  Ark25  (discuție) 24 iunie 2010 18:44 (EEST)

Honey truck :P :) --Turbojet 24 iunie 2010 20:16 (EEST)

Mulțumesc ! Întrebarea „mi-a venit” (pardon de expresie) ascultând cântecul lui Florin Turcu - minutul 2:55. Știu că subiectul e destul de „fecal”, dar dacă sunt curios - asta este. Oare cum se proceda înainte să existe autovehicule? Și unde se varsă cazanul? Oare se fac îngrășăminte? Sau se aruncă direct în Dunăre? —  Ark25  (discuție) 24 iunie 2010 21:07 (EEST)

Păi, vă spun... Înainte vreme, când nu exista betonul de „etanșare” a „fosei septice” și nici autovidanjele, fosele erau simple gropi în fundul curții cu ghereta peste ele. Levigatul (sic!) se infiltra în sol, motiv pentru care groapa se umplea foarte lent. Când, totuși, se umplea, era acoperită cu pământ, iar „instalația” se muta câțiva metri mai încolo. Conținutul acoperit se transforma în compost pe cale naturală. Compost așa de valoros că în China dacă n-aveau nimic de dus la piață, duceau cu cobilița două găleți. Metoda este absolut uzuală și astăzi pe șantierele izolate. Când șantierul se închide se trece cu buldozerul peste, care buldozer este întotdeauna în acel moment acolo ca să niveleze terenul și băieții nu uită această importantă sarcină.

Partea cu apele reziduale de la spălat e și mai simplă. Totul se arunca în bătătură și se infiltra în sol. N-ați avut niciodată ocazia să faceți „agroturism”? :) --Turbojet 24 iunie 2010 21:38 (EEST)

Whoa ! „Levigat”, ce termen elevat ! Nu, n-am avut ocaziunea să fac agroturism. Când eram copil mergeam la bunici la țară, și (la fel ca și alți prieterni din copilărie), când mergeam la bunici, treceam pe la WC-ul din fundul curții odată la 3-4 zile, țineam în mine cât puteam, numai să nu intru în locul acela plin de muște și alte insecte - și „frumos mirositor”, firește. :) —  Ark25  (discuție) 24 iunie 2010 21:54 (EEST)

Ce e în poza asta?

Recunoaște cineva tipul de camion din poza respectivă? Poate măcar să spună dacă e românesc, rusesc sau altceva? Mulțumesc.--Strainu (دسستي‎)  29 iunie 2010 14:23 (EEST)

Mai mult ca sigur e românesc, folosit pentru transport. — $\scriptstyle Memo$^(d) 29 iunie 2010 14:54 (EEST)

Seamănă cu camionul sovietic GAZ 51 , care a circulat din plin și în România anilor '50 și '60. --Miehs (discuție) 30 iunie 2010 01:03 (EEST)

Mulțumesc Miehs, răspunsul corect se pare că e Chevrolet G7106 din 1942 și l-am găsit căutând după sugestia ta. În ce hal s-a degradat în ultima vreme :( Wikipedia nu mă lasă să pun linkul la forumul unde l-am găsit, dar o căutare după model în română va da și sursa.--Strainu (دسستي‎)  8 iulie 2010 00:26 (EEST)

Așa e cum zice Miehs. GAZ 51 este o clonă (după obiceiul rușilor) a Chevroletului. Eram copil când un agronom, fost ofițer, mi-a spus asta, făcându-mi cu ochiul. --Turbojet 8 iulie 2010 19:28 (EEST)

istorie-arheologie

nu sunt arheolog dar imi place mult aceasta ramura.....cum pot participa la sapaturi arheologice?

Numai studiind și devenind arheolog. --Miehs (discuție) 8 iulie 2010 09:32 (EEST)

Mai demult muzeele ofereau de lucru, plătit, în perioada vacanței de vară, inclusiv pentru elevi. Nu prea cred totuși că în vremurile astea se mai găsesc bani la buget pentru așa ceva. Dar puteți întreba la vreun muzeu aproape de unde locuiți. —  Ark25  (discuție) 8 iulie 2010 09:45 (EEST)

Din experienta personala va pot spune ca Universitatea Bucuresti ofera in cadrul cursului de Arheologie al Facultatii de Istorie un program de practica arheologica de 3 saptamani platite din bugetul facultatii in diferite situri, in general cetati dacice. La cele la care am participat stiu ca nu erau acceptati cei care nu absolveau cursul, deci erau exclusi amatorii care puteau dauna involuntar vestigiilor dar mai toti studentii si-au adus prietea/prietenul sau o cunostinta.J`adore (discuție) 27 iulie 2010 12:17 (EEST)

Te duci matalutza la Facultatea de Istorie sau la Institutul de Arheologie si zici ca vrei sa faci asta. In mod sigur se va gasi ceva de lucru si pentru tine. Munca voluntara that is Compactforever ^Discuție 3 noiembrie 2010 02:42 (EET)

Prostul din baie

Îmi poate explica cineva ce semnifică expresia de mai sus? Se pare că există o piesă de teatru intitulată Prostul din baie scrisă de Ernest Fiese, interpretată pe vremuri chiar de Grigore Vasiliu Birlic. Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 9 iulie 2010 20:10 (EEST)

Aici explică ce-i cu expresia „sărind ca prostul din baie”: Un pișicher pus pe farse a strigat, în fața celebrelor băi comunale Grivița, că vine cutremurul. Prinzând ridicolul situației, toți cei aflați la băi și-au văzut de treabă, mai puțin un bărbat care a ieșit, așa cum l-a făcut mama, din clădirea băilor. Devenind motivul de distracție al celor aflați prin zonă, așa cum se afla gol pușcă, a încercat să-și facă dreptate luându-l la bătaie pe anunțătorul cutremurului. Replica, în apărarea acestuia, a rămas celebră: „Ce să-ți fac, dacă ai sărit ca prostul din baie!”--Miehs (discuție) 2 septembrie 2010 17:06 (EEST)

Mulțumesc ! Așa cum zice autoarea articolului „Pentru cei mai ti­neri dintre cititori, explic în câteva cuvinte ce e cu această butadă savuroasă”, există destule expresii consacrate pe care le folosesc ziariștii, care își au originea în perioada interbelică sau chiar înainte de aceasta, care nu au fos explicate suficient ultimelor generații. —  Ark25  (discuție) 2 septembrie 2010 22:49 (EEST)

Cetate

Știe cineva unde s-au filmat ultimele episoade din serialul alb-negru Cireșarii? Mă refer la cetatea din film. --Cezarika1 27 iulie 2010 12:07 (EEST)

Histria? Mircea87 (discuție) 2 septembrie 2010 16:21 (EEST)

Nu. Este vorba de cetatea în care pătrunde Tic în ecranizarea vol. II (Castelul fetei în alb) în regia lui Andrei Blaier. --Cezarika1 2 septembrie 2010 17:16 (EEST)

Traducere gun mantlet

Știe cumva cineva cum se traduce "gun mantlet" din engleză? Nu știu sigur dacă termenul corect este mantaua tunului sau manteletul tunului. Cred că mantelet este denumirea. Mircea87 (discuție) 29 august 2010 13:40 (EEST)

Traducere en:round-robin tournament

Cum se traduce en:round-robin tournament? Mai exact round-robin.— Ionutzmovie discută 3 septembrie 2010 19:46 (EEST)

Round robin se traduce în funcție de context, cel mai des cu "pe rând"/secvențial. În cazul de față, cred că ar merge "turneu fiecare cu fiecare"--Strainu (دسستي‎)  4 septembrie 2010 00:09 (EEST)

Traducere

Cum se traduce limba "yemeni arabic"? Doar patru Wikipedii au articol despre această limbă, iar trei dintre ele nici nu folosesc alfabetul latin. Alecsdaniel (discuție) 6 septembrie 2010 00:51 (EEST)

Arabă yemenită? —Andrei^discuție 10 septembrie 2010 00:06 (EEST)

M-am gândit că ar putea fi ceva de genul, dar în DEX scria doar de locuitor la "yemenit", nimic de limbă - m-am gândit că e posibil să fie numită altfel. Mersi! Alecsdaniel (discuție) 15 septembrie 2010 22:26 (EEST)

IUS Brașov

IUS Brașov și Întreprinderea de Scule Râșnov sunt același lucru? sau sunt 2 companii diferite? Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 6 septembrie 2010 03:42 (EEST)

Ceva exisă aici, dar nu e clar: IUS Brașov a avut anul trecut pierderi de peste 1,1 milioane de euro--Miehs (discuție) 10 septembrie 2010 08:49 (EEST)

21

de ce la ceremoniile militare in general se trag 21 focuri de arma sau 21 salve de tun ? de ce nu 10 sau 45 ?de unde vine traditia

Am sa incerc sa va raspund pe scurt din ceea ce cunosc. 21 este un numar general cunoscut ca forma de onor militar dar numarul poate varia. Salutul se pare ca isi are originile in istoria navala cand un vas de lupta aflat in defensiva si in dezavantaj evident isi consuma munitia tragand inofensiv intreg arsenalul pentru a-si arata supunerea si capitularea. Apoi numarul de 21 de salve era corespunzator onorului rangului cel mai inalt din ierarhia militara, descrescator spre rangurile inferioare. De ce 21? Navele standard britanice dispuneau de 7 tunuri si obisnuiau o salva de salut. Forturile au decis sa raspunda mai "politicos" prin doua salve la fiecare a navei din larg ridicand astfel numarul la 21. Dar dupa cum spuneam, numarul poate varia. WallachiaN 9 septembrie 2010 22:33 (EEST)

Unde se foloseste sulful in industria germana?

As dori sa aflu unde se foloseste sulful in industria germaniei ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mihai turner (discuție • contribuții). [adus din spațiul articolelor]

Peace Odyssey, Bucuresti, 2001. 150.000 de spectatori?!

Desi am gasit surse mai mult sau mai putin de incredere, numarul estimat de 150.000 de spectatori prezenti la spectacolul Odiseea Pacii (Emil Kusturita, Anna Vissi, Marcel Iures, etc) din anul 2001, sustinut la Bucuresti, mi se pare fabulos. Nici nu stiu daca incap atatia spectatori la Unirii. Informatia as vrea s-o folosesc intr-un articol si are surse, dar, repet, mi se pare cam trasa de par. Ce parere aveti? WallachiaN 27 septembrie 2010 18:07 (EEST)

Păi dacă are surse e suficient, asta e tot ce contează aici din păcate. Ca idee însă, dacă chiar au închis și podul și bulevardul Unirii, înseamnă că mulțimea se întindea de la Biblioteca Națională până la magazin și chiar mai departe, adică aproximativ 600mx50m. Având în vedere că la concertul Michael Jackson au fost 70.000 de oameni în Stadionul Național (care să zicem că ar avea 150mx100m cu tot cu tribune - cam exagerat), rezultă că numărul de 150.000 de spectatori nu e nerealist.--Strainu (دسستي‎)  27 septembrie 2010 21:20 (EEST)

Revistele „Tehnium” și „Știință și Tehnică”

Nu găsesc nimic în presă despre aceste două reviste, despre care știu că erau de referință pe vremea comunismului. Dacă găsiți ceva articole de presă despre ele (chiar și bloguri), rog mult să-mi dați de știre. Revistele acestea ar merita să aibă măcar câte un ciot. —  Ark25  (discuție) 4 octombrie 2010 14:49 (EEST)

Sau, mă rog, să fie menționate într-o listă, cu ceva detalii despre ele. —  Ark25  (discuție) 4 octombrie 2010 15:47 (EEST)

PSS și PSDR

Partidul Social-Democrat Român este cumva același cu Partidul Solidarității Sociale, înființat de Miron Mitrea? Sau au fuzionat cumva? întreb pentru că văd că ambele au fuzionat cu PDSR. —  Ark25  (discuție) 7 octombrie 2010 03:47 (EEST)

Se pare că nu. PSDR a fuzionat cu PDSR în 2000-2001, PSSR în 1993-1994 (sursele sunt contradictorii).--Strainu (دسستي‎)  7 octombrie 2010 14:01 (EEST)

Două cu gaze

1. Presiunea atmosferică este cauzată de greutatea aerului de deasupra mea. Însă vara aerul de deasupra mea este mai cald, deci mai rarefiat, deci mai ușor. Deci aș putea crede că presiunea atmosferică este mai mică vara. Pe de altă parte, tocmai deoarece este mai ușor, accelerația gravitațională a Pământului nu generează aceleași forțe gravitaționale vara (fiindcă nu-i ca iarna), deci este la fel de posibil ca atmosfera, în masa volumul ei, să se umfle în spațiu vara și să se contracte iarna, caz în care presiunea ar putea fi constantă. Pe de încă a treia parte, coloana de aer de deasupra mea nu este un sistem izolat – ea este liberă să se miște pe orizontală către alte zone cu presiune mai scăzută. Presupunând condiții ideale (o sferă perfectă, dintr-un material uniform), cum s-ar comporta presiunea atmosferică?
   Notă: Evident, sfera ideală din exemplu ar fi totuși supusă încălzirii parțiale variabile cauzate de o sursă de căldură punctuală și exterioară, așa cum este Pământul încălzit de Soare.
2. Am două butelii identice: ambele conțin gaz sub presiune; același gaz, aceeași masă, aceeași presiune. Cele două butelii au două furtune identice cu două valve identice la capăt; valvele au numai două poziții: închis și deschis. Introduc fiecare dintre butelii în câte o incintă izolată; ambele incintele conțin același gaz, diferit de cel din butelii. Cele două incinte au presiune egală, dar temperatură semnificativ diferită. Las buteliile închise, fiecare în incinta ei, până când fiecare ajunge la temperatura incintei în care se află. Deschid ambele valve simultan – care dintre butelii se va goli mai repede? Prin „golit” înțeleg momentul în care amestecul de gaze din butelie este același cu amestecul de gaze din incintă.
   Exemplu mai concret: ignorând gradientul de temperatură din rezervor cauzat de ardere, care dintre două brichete identice, una aprinsă vara și una aprinsă iarna, se va consuma mai repede?

Eu nu știu răspunsurile – voi? --Gutza _D^D+ 23 octombrie 2010 00:36 (EEST)

1. Deoarece gazul nu este închis între pereți rigizi, în urma încălzirii el se va dilata și densitatea lui va scădea. El va fi atras mai puțin, deci în zona încălzită presiunea asupra suprafeței sferei va scădea și va apărea un curent datorită forțelor arhimedice, orientat în direcția câmpului de forțe (aici vertical, datorită gravitației). Exemple: termica în care zboară planoarele, tirajul focurilor.

2. E o problemă de dinamică nestaționară a gazelor și nu știu răspunsul apriori. Răspunsul intuitiv este „ambele se vor «goli» după un timp infinit”. În practică va fi un moment în care eroarea de măsurare nu va mai putea face diferența și întrebarea s-ar putea referi la acel moment. --Turbojet 23 octombrie 2010 01:35 (EEST)

Deci la (1) spui că presiunea atmosferică locală ar varia „pe bune”? Adică nu ar fi compensată de curenții orizontali?

La (2), dacă vrei să fii chițibușar, nici nu vei ajunge vreodată să deschizi valvele, fiindcă gazul din butelie nu va ajunge niciodată la exact aceeași temperatură cu incinta. Speram că este evident că vorbim de aproximații rezonabile. --Gutza _D^D+ 23 octombrie 2010 01:50 (EEST)

La (1), da, presiunea locală va varia „pe bune”. Va apărea un curent, care, prin frecări, va consuma această variație de presiune. Dar diferența de presiune există, se poate măsura, este „tirajul”. De aia flacăra brichetei tale va fi vericală în condiții de gravitație și sferică în imponderabilitate, unde nu există curenți (v. flacără).

La (2), problema brichetei este diferită față de cea enunțată inițial. „Gazul” din brichete este de fapt în stare lichidă și are nevoie de căldura latentă de vaporizare pentru a deveni gazos și a se scurge prin supapă. Răspunsul practic la problema ta este că un lichid rece se vaporizează mult mai greu ca unul cald, deci debitul de gaz prin supapă va fi mai mic și golirea va dura mai mult. De aia ai probleme cu bricheta iarna. --Turbojet 23 octombrie 2010 10:23 (EEST)

Mda, nu am luat în considerare vaporizarea -- eu mă gândeam tot la "conflictul" dintre presiunea mai scăzută și densitatea mai mare la temperaturi mici. --Gutza _D^D+ 23 octombrie 2010 14:43 (EEST)

Combinatul Chimic Giurgiu

Altă companie - Combinatul Chimic Giurgiu - nu găsesc nimic despre ea, decât că „a fost” [11]. Am senzația că era unul mare, printre cele mai importante din țară. Rog ajutor. Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 23 octombrie 2010 09:37 (EEST)

După revoluție s-a numit Verachim. Poate te ajută...--Strainu (دسستي‎)  23 octombrie 2010 12:05 (EEST)

Mulțumesc ! Am început articolul. —  Ark25  (discuție) 25 octombrie 2010 00:25 (EEST)

Platforme industriale

Ce a fost IPRS (cică ar fi fost numită după '89 BETA S.A.) ? Acest articol zice: IPRS – singura societate de componente electronice rămasă în estul Europei. Nu înțeleg cum putea fi singura, când avem Electromureș, Electronica București ș.a. . În plus, IPRS a mai și încăput pe mâna lui Omar Hayssam

În plus, IPRS se afla pe platforma Băneasa. Nu am găsit decât compania de panificație Băneasa București, care probabil era situată pe platforma respectivă. Ce altceva se mai afla pe această platformă? —  Ark25  (discuție) 26 octombrie 2010 20:33 (EEST)

IPRS producea componente, v. poz 282. Celelalte asamblau. --Turbojet 27 octombrie 2010 11:47 (EEST)

V. și [12]. --Turbojet 27 octombrie 2010 11:54 (EEST)

IPRS este prescurtarea de la Întreprinderea de Piese Radio și Semiconductori. Spre deosebire de celalte întreprinderi menționate de tine, care produceau echipamente electronice (aparate de radio, de exemplu), IPRS producea componente (diode, tranzistoare, circuite integrate, etc). După câte știu, singura "concurență" a IPRS înainte de '89 era Microelectronica (întreprindere care producea circuite integrate CMOS) și IPEE din Curtea de Argeș (care producea rezistențe, condensatoare, termistoare și unele circuite integrate hibride).

IPRS avea sediul în Strada Erou Iancu Nicolae nr.32, adică aici. Alte firme care au acum sediul pe aceeași stradă pot fi găsite aici. Se pare că începând din 1991 a avut denumirea "Băneasa S.A." (CUI 481958), fiind listată și la Bursa de Valori București cu simbolul BANE (vezi [13] și [14]). În anul 2007 s-a început procedura de insolvență, firma fiind delistată de la bursă în anul 2008, odată cu începerea procedurii de faliment, care a fost finalizată în anul 2009.

Pentru scandalul cu sirienii, vezi și [15], [16], [17]. Referitor la perioada dinainte de revoluție sunt interesante și: [18], [19] și (special pentru tine, dacă nu o aveai deja) [20]. Răzvan Socol ^mesaj 27 octombrie 2010 12:26 (EEST)

Cum puteti sa dati link spre un asemenea site, in care semneaza articole Ion Coja si Victor Roncea, autori care propaga ideologii neofasciste, xenofobe si, mai ales, antisemite? Rusine! Rog administratorii sa stearga imediat aceste linkuri periculoase si subversive si sa le introduca in lista de siteuri blocate! 193.57.67.241 (discuție) 27 octombrie 2010 14:09 (EEST)

Google a dat linkurile. Habar n-aveam cine a făcut lista și nici nu mă interesa. Lista nu este adevărată? Lista este neofascistă, xenofobă și, mai ales, antisemită? --Turbojet 27 octombrie 2010 18:11 (EEST)

Heinrich Heine a spus Cine arde cărți va sfârși prin a arde oameni, și s-a adeverit. Pe vremea lui nu exista internet. Aș fi curios ce ar fi zis în zilele noastre despre cei care cer să se blocheze situri.--Miehs (discuție) 27 octombrie 2010 18:57 (EEST)

Cunosc aceste tertipuri: sub acoperirea unor maxime si intrebari retorice se introduce in wikipedia continut neonazist, profitand de pasivitatea unor administratori probabil tineri si fara experienta. 193.57.67.241 (discuție) 29 octombrie 2010 07:52 (EEST)

Remarci ca cele de mai sus făcute de 193.57.67.241 (din contribuții se vede ușor cine este) denotă că această persoană este ea însăși profund xenofobă, fiind descrisă exact de Aviv Ben Zeev în The Xenophobe's Guide to the Israelis. Această atitudine de etichetare a utilizatorilor și administratorilor drept „xenofobi”, „neofasciști”, „antisemiți” sau „fără experiență” este profund nocivă, efectul ei fiind îndepărtarea lumii de cei care s-ar dori să fie protejați. Am destui prieteni evrei (și chiar rude prin alianță), pe care îi ajut când au nevoie, dar n-am remarcat niciodată la ei atitudini ca cea etalată de utilizatorul de mai sus. Consider că este problema grupului său să-i explice cât de dăunătoare pentru ei este ostentativitatea sa. --Turbojet 29 octombrie 2010 18:48 (EEST)

Mulțumesc pentru răspunsuri, o să încep articolul despre companie, când voi avea timp și dacă ajung datele din legăturile furnizate pentru pornirea unui ciot. Mai am o întrebare, legată de platformele acestea industriale create în perioada comunistă sau chiar înainte: În general era vorba despre o singură firmă care se afla pe o platformă, sau ele conțineau de pe atunci o multitudine de firme, grupate în jurul unei fabrici mai mari? Înțeleg că în prezent, pe platformele care mai există sunt grupate mai multe firme. În legătură cu Victor Roncea, eu unul am auzit despre el acum vreo o lună, când căutam date despre ziare și reviste. Din câte am înțeles, a lucrat pentru Ziua, iar în prezent colaborează cu Curentul, ambele de orientare de dreapta. Blogul lui arată ca fiind unul de investigații, și este foarte bogat în dezvăluiri. Din câte știu eu, printre jurnaliștii români există destule personaje (sau poate chiar extrem de multe personaje) care reprezintă interese de grup, ale unor partide, ale unor moguli, ș.a.m.d. Așa că este un lucru pozitiv faptul că jurnaliștii, câteodată „se dau în gât” unii pe alții. Exemplu: Cațavencu îl dă în gât pe Bogdan Chirieac. Astfel, existența unui Roncea în presă poate fi utilă, el se leagă cam de toți, inclusiv de ziariști. Bineînțeles că afirmațiile sale trebuiesc verificate și confirmate de alte surse - independente (adică la concurența lui Roncea, nu la prietenii lui), dar pot să reprezinte o pistă de pornire. Lista respectivă, de pe badpolitics, am adăugat-o chiar eu, cu 7 zile înainte, la Discuție:Industria României, pentru că este utilă. Nu văd cum o listă cu foste companii poate fi xenefobă. De asemenea, încercând să fac măcar un ciot pentru revista „Idei în dialog”, a trustului Realitatea-Cațavencu, și negăsind nimic în presă despre ea (ceea ce mi se pare cam ciudat, având în vedere cine compunea colectivul - Patapievici, Tismăneanu, Avramescu, Ungureanu, etc), atunci cred că articolele acide ale lui Roncea despre această publicație [21] [22] merită luate în calcul —  Ark25  (discuție) 29 octombrie 2010 23:31 (EEST)

Persoane în Wikipedia

La capitolul întrebări inutile care nu necesită răspuns... Știați că:

• în Wikipedia există peste 24.000 de articole referitoare la persoane?
• dintre acestea, doar 20.392 de articole sunt încadrate în sub-categorii ale categoriei Categorie:Nașteri după an?
• cea mai tânără persoană cu articol în Wikipedia este Mia Talerico, născută în 2008?
• articolul Wikipedia referitor la persoana născută cel mai devreme (cu data nașterii cunoscută măcar aproximativ) este Ahab, născut în cca. 873 î.Hr., însă cel referitor la persoana decedată cel mai devreme este Seti I, decedat în 1279 î.Hr.?
• anul în care sunt născute cele mai multe persoane care au articol în Wikipedia este 1948 (230 de persoane)?
• persoana cu cel mai lung nume (de articol) este François Alexandre Frédéric de La Rochefoucauld-Liancourt?
• persoanele cu cel mai scurt nume (de articol) sunt Ali, ATB, Báb, Dya și Lot?
• cele mai multe persoane care au același nume (și au articole în Wikipedia) sunt numite Nicolae Popa (5 persoane)?

(datele de mai sus erau valabile la 14 septembrie 2010). Răzvan Socol ^mesaj 28 octombrie 2010 10:16 (EEST)

Informații perfecte pentru un pic de trivia pe pagina principală. --Gutza _D^D+ 30 octombrie 2010 02:07 (EEST)

Cum ai aflat numărul total de articole despre persoane? Mie mi se pare remarcabil că peste 20.000 de articole dintr-un total de 24.000 au categoriile corecte pentru nașteri -- au fost introduse manual?! --Gutza _D^D+ 11 ianuarie 2011 00:46 (EET)

În afară de articolele încadrate în sub-categorii ale categoriei Categorie:Nașteri după an, am luat și articolele care apăreau în subcategoriile de genul "Oameni după ..." din Categorie:Oameni. Ulterior, le-am adăugat și pe cele care au pagini de discuție incluse în Categorie:Articole biografice ale personalităților în viață. Pe de altă parte am scos articolele care apăreau doar în Categorie:Costa Rica (vezi [23]), Categorie:Academicieni moldoveni, Categorie:Membri ai Academiei Române, Categorie:Grade de ofițer, Categorie:Opere literare după autor (vezi [24]), Categorie:Istoria românilor, Categorie:Familii românești, Categorie:Ansambluri muzicale, Categorie:Formații după naționalitate, Categorie:Liste despre membrii Parlamentului European, etc (chiar dacă acestea sunt subcategorii ale unor categorii de genul "Oameni după ..."). De asemenea, am mai scos o grămadă de articole de genul Scriitor, Primar, Ucraineni, Maghiari, care apar și ele în subcategorii ale Categorie:Oameni după ocupație, deși ar fi trebuit să apară doar în alte categorii din Categorie:Ocupații. În final am ajuns la 26.010 de articole despre oameni, dintre care 20.392 sunt încadrate în sub-categorii ale categoriei Categorie:Nașteri după an. Răzvan Socol ^mesaj 11 ianuarie 2011 17:40 (EET)

Ai undeva listele astea complete? --Gutza _D^D+ 11 ianuarie 2011 18:38 (EET)

Eu am datele într-o bază de date SQL Server. Între timp am încercat și să identific data nașterii și a decesului (pe baza informațiilor din primul paragraf), dar pentru început nu am identificat decât datele care erau scrise în formatul cel mai uzual. Am încercat să încarc aici un fișier XLS sau CSV cu datele respective, dar nu sunt permise decât formate de imagini, audio, video și PDF. Așa că am pus doar informațiile esențiale în Utilizator:Rsocol/Articole despre oameni (oricum, sunt peste 1 milion de caractere în pagina respectivă) și îți trimit pe mail fișierul CSV. Răzvan Socol ^mesaj 11 ianuarie 2011 21:12 (EET)

Mulțumesc frumos, fișierul CSV este perfect. Aș vrea să introduc formatele {{dn}} și {{dd}} în articole și constatasem și eu inconsecvențele în structura categoriilor; baza ta de date este perfectă. Nu știu însă când voi reuși să mă ocup de asta, fiindcă biblioteca SxWiki pe care o foloseam a rămas în urmă față de API, așa că înainte de a face ceva trebuie să fac altceva... --Gutza _D^D+ 12 ianuarie 2011 01:58 (EET)

pred.nominal

"a fost odata ca niciodata un soldat fara arma si fara de razboi,pentru ca era atata pace pe lumea aceea. munca devenise bucurie ,iar facea devenise tristete. a fost odata ca niciodata,un soldat fara armata si fara de razboaie,pentru ca era singur."

care sunt pred.nominale din textul de mai sus? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.114.122.118 (discuție • contribuții).

Dezastrul de la Certej

Încă n-am apucat să mă ocup de IPRS, dar o voi face cât de curând. Deocamdată am câteva întrebări despre Dezastrul de la Certej: despre care Certej este vorba? Ce fel de mină era acolo? presupun că de aur din moment ce există clubul sportiv Aurul Certej. Cum adică „În perioada de exploatare a iazului” ? Iazul era exploatat sau era folosit ca depozit? Nu o mină adiacentă era exploatată? Mulțumesc —  Ark25  (discuție) 3 noiembrie 2010 02:33 (EET)

Este vorba in mod sigur despre Certeju de Sus, judetul Hunedoara, unde se exploateaza aur. Mai multe detalii nu stiu da iti dau. Compactforever ^Discuție 3 noiembrie 2010 02:44 (EET)

Nu sunt ing în construcții, așa că tot ce scrie mai jos e doar rezultatul unui proces de deducție.

"Exploatarea" iazului înseamnă fix depunerea de nămol pentru decantare. Perioada de exploatare se referă la perioada în care a fost depus nămol (sau ce se depunea) în iazul respectiv. În mod normal, perioada normală de exploatare ar trebui determinată încă din faza de proiectare, bazat pe volumul de lichid care intră, concentrația de metale, felul în care este evacuat lichidul în exces (natural sau asistat) și probabil alți parametri pe care nu îi pot deduce. Din câte am citit în articolul din Adevărul, la Certej nu s-au respectat unii din acești parametri.--Strainu (دسستي‎)  3 noiembrie 2010 14:23 (EET)

Vezi această teză de doctorat despre iazurile de decantare. La capitolul 2.2.4 "ETAPELE DE EXISTENTA ALE IAZURILOR DE DECANTARE " scrie:

"Spre deosebire de majoritatea obiectivelor în existența iazurilor de decantare – depozitelor de steril se pot distinge în general mai multe etape, uneori mai puțin net diferențiate :

1. Etapa de construcție, în care se realizează lucrările necesare pentru intrarea în funcțiune a iazului de decantare.

2. Etapa “incipientă” de exploatare, de obicei scurtă, în care nu se fac lucrări noi de construcții prin care se urmărește realizarea pernei de steril sedimentat pe taluzul amonte al digului sau barajului, cu rolul de a crea o căptușeală cu permeabilitate redusă și de a îndepărta de dig oglinda de apă.

3. Etapa “curentă” de exploatare, de obicei cu durata cea mai îndelungată din cadrul perioadei propriu-zise de exploatare, în care funcționarea iazului de decantare (respectiv limpezirea apei prin decantarea tulburelii și creșterea în volum a depozitului de steril) se desfășoară în paralel cu execuția unor lucrări noi: lucrările de înălțare progresivă a barajului sau a digului de contur, mutarea periodică a elementelor sistemului de distribuție a tulburelii, creșterea progresivă a cotei de la care se evacuează apa limpezită etc. Această etapă se termină la atingerea cotei finale de depozitare a sterilului sau foarte aproape de această cotă.

4. Etapa “finală” de exploatare, în care tulbureala se dirijează în cea mai mare parte spre un alt iaz de decantare, dar cu posibilitatea dirijării ei, în anumite perioade, spre iazul în curs de închidere. Obiectivul principal urmărit constă în umplerea capacităților remanente de depozitare în scopul valorificării cât mai complete a volumelor disponibile și ușurării lucrărilor ulterioare de amenajare a suprafeței, prin reducerea volumului de lucrări necesare pentru aceasta.

5. Etapa de “conservare” care începe din momentul în care în iazul de decantare nu mai intră tulbureală și se termină odată cu stabilizarea definitivă a depozitului de steril, asigurarea circuitului nepericulos al apelor de suprafață din amplasament, reintegrarea suprafeței ocupate în mediu și revalorificarea ei."

Autorul lucrării citate mai sus este Victor Răducă. Răzvan Socol ^mesaj 3 noiembrie 2010 14:45 (EET)

Fast Service Electronica

Fast Service Electronica a fost privatizată în anul 2002 și deținea 40 de spații comerciale [25]. A fost cumva o rețea de „Reparații Radio-Televizoare” existentă încă din perioada comunistă? Nu găsesc nimic despre firma asta, în afară de implcarea în scandalul de privatizare - Dosarul Loteria II —  Ark25  (discuție) 5 noiembrie 2010 19:36 (EET)

Nici eu nu am găsit mare lucru, decât niște date seci și cam neenciclopedice:

• Firma a fost înființată în anul 1998, prin divizarea din societatea comercială Electronica SA, fiind înregistrată la registrul comerțului cu numărul J40/10011/1998 și având CUI 11060415. Sediul firmei era în Bd. Dimitrie Pompei nr.5-7
• A fost listată la RASDAQ cu simbolul FSEC. În cursul anului 2001, Ana Electronic își mărește participarea la capitalul Fast Service Electronica de la aproximativ 46% la aproximativ 75% (conform informațiilor din link-ul de mai sus).
• La începutul anului 2003 firma a fost radiată de la registrul comerțului și delistată de la bursă, în urma fuzionării prin absorbție cu Ana Electronic.

Este posibil (poate chiar probabil) să fi moștenit (de la Electronica SA) o rețea de Reparații Radio-TV, însă nu am găsit nicio dovadă în acest sens. Răzvan Socol ^mesaj 5 noiembrie 2010 23:29 (EET)

Mersi. Într-unul din articolele despre Loteria II (nu-l mai găsesc acum), era precizat numele „Electronica”. Ce a fost această companie? IMEP a fost cumpărată de Copos și a devenit Ana Imep. Nu cumva Electronica a devenit Ana Electronic? —  Ark25  (discuție) 6 noiembrie 2010 01:02 (EET)

(În cazul în care nu era vorba de Electronica București, firește) —  Ark25  (discuție) 6 noiembrie 2010 01:13 (EET)

Ba da, Electronica SA este Electronica București. Are sediul tot în Bd. Dimitrie Pompei nr.5-7 și a fost tranzacționată pe Rasdaq cu simbolul ELED. Răzvan Socol ^mesaj 6 noiembrie 2010 09:13 (EET)

Programe UE, FMI

RICOP = Restructurarea Întreprinderilor și Reconversie Profesională, a fost un program PHARE în Europa de Sud-Est. Cum se numea acest program, în limba engleză? Presupun că în Bulgaria nu se numea RICOP.

Programele de privatizare PSAL I și PSAL II se pare că au fost coordonate de FMI. Le-am găsit menționate de foarte multe ori în presă. Exemplu: [26] [27]. Nu găsesc nici o descriere a acestor programe, rog ajutor. —  Ark25  (discuție) 6 noiembrie 2010 01:02 (EET)

RICOP a fost un program specific pentru România. Numele englezesc era Industrial Restructuring and Employment Conversion Programme. Rezultatele au fost obținute căutând după PHARE pe situl Uniunii Europene: [28]. Primul rezultat îți spune anul, apoi cauți raportul anual și....minune :)

La PSAL a fost și mai simplu - din articolele de presă am dedus că erau proiecte ale BM, așa că am căutat direct pe situl lor: [29]. Ai acolo descrieri de obiective, analize de riscuri etc.--Strainu (دسستي‎)  6 noiembrie 2010 02:09 (EET)

Intreprinderi agricole

Ce era acela un „Agromec” ? Am descoperit că în perioada comunistă existau mai multe tipuri de întreprinderi agricole și alimentare, câte una aproape în fiecare oraș: Cerealcom, Comcereal, IAS (Intreprindere Agricolă de Stat), Avicola, și acum am dat de „Agromec”: Agromec Diosig [30], Agromec Baraganul Braila [31], Agrinatura Nanov (AGNV), fost agromec [32], Agromec Topoloveni [33] —  Ark25  (discuție) 11 noiembrie 2010 01:50 (EET)

Este o "întreprindere de mecanizare agricolă", conform [34]. Era un fel de SMA (Stațiune pentru Mecanizarea Agriculturii), vezi și [35]. Cu alte cuvinte, era locul unde stăteau tractoarele, atunci când nu erau pe câmp. Răzvan Socol ^mesaj 11 noiembrie 2010 14:12 (EET)

Înainte de a se numi SMA, acestea se numeau SMT (Stațiune de Mașini și Tractoare). --Miehs (discuție) 11 noiembrie 2010 14:37 (EET)

Mulțumesc. Între timp am găsit un articol care confirmă: Agromec este una din cele mai mari relicve ale regimului comunist. Strict legată de evoluția IAS-urilor și a CAP-urilor, întreprinderea de mecanizare agricolă Agromec a lăsat în urma sa tone de fier vechi lipite de locul în care au fost lăsate acum 15 ani [36]

Cum e cu Agroindustrialele atunci? Am găsit Agroindustriala Bucium, producătoare de vin, dar și Agroindustriala Agrovest Timiseni Srl are ca domeniul de activitate Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase. [37] —  Ark25  (discuție) 12 noiembrie 2010 21:12 (EET)

Siderurgia

M-ar interesa tare mult istoricul combinatului Socomet Oțelu Roșu sau orice alte date despre el. De asemenea Moldomin S.A. Moldova Nouă, care cică e companie minieră, dar cu 1.100 de angajați, se pare că ar include și un combinat siderurgic, conform [38] —  Ark25  (discuție) 12 noiembrie 2010 21:12 (EET)

Despre Socomet Oțelu Roșu: [39], [40], [41], [42] Răzvan Socol ^mesaj 14 noiembrie 2010 12:42 (EET)

Despre Moldomin: [43] (aici spune, printre altele, că actualul Moldomin s-a înființat în 1965, cu numele "Întreprinderea Minieră Moldova Nouă", iar din [44] aflăm o dată mai precisă: 1 iulie 1965). Răzvan Socol ^mesaj 14 noiembrie 2010 13:03 (EET)

Fibrele poliacrilonitrilice

Fibrele poliacrilonitrilice, fabricate la noi în tara sub denumirile comerciale de melana, PAN, (PNA), orlon, acrilan, se folosesc în tricotaje, [45]. Întrebarea este: melana, PNA, orlon, acrilan, toate acestea sunt unul și același lucru, sau sunt variații de Fibrele poliacrilonitrilice? Și de unde vine PNA? PoliAcriloNitrilice ar fi prescurtat PAN, ca în engleză. Pur și simplu sună mai bine PNA în română? —  Ark25  (discuție) 13 noiembrie 2010 13:05 (EET)

Fibre PNA = Fibre polinitrilacrilice, denumirea încetățenită.

Fibre PAN = Fibre poliacrilonitrilice, denumire care se răspândește sub presiunea limbii engleze = PNA.

Melana, orlon, acrilan, creslan etc. = branduri comerciale pentru fibre PNA, probabil cu mici diferențe, de exemplu lungimea lanțului, care permit protejarea prin brevete. --Turbojet 14 noiembrie 2010 15:17 (EET)

Fibre PAN = Fibre poliacrilonitrilice = en:Polyacrylonitrile ?

Fibre PNA = Fibre polinitrilacrilice = nu găsesc, rog ajutor —  Ark25  (discuție) 14 noiembrie 2010 17:56 (EET)

Da, PAN = PNA. --Turbojet 14 noiembrie 2010 18:52 (EET)

Aha înțeleg, deci e unul și același lucru, mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 14 noiembrie 2010 20:49 (EET)

Orașele României

Lista orașelor din România zice că în România există 268+55 orașe, adică 323 orașe. Verificând toate formatele din seria acesta: {{Orașe din Iași}}, am găsit un număr de 319 orașe. Am verificat și în toate articolele de genul Județul Iași, și tot 319 orașe am găsit. Am făcut un tabel, cu suma lor, Aici - unde suma este 319. Dacă într-adevăr sunt 323 orașe, atunci cum aș putea să depistez care dintre ele lipsesc din formatele de genul {{Orașe din Iași}}, respectiv din articolele din seria Județul Iași ?

Încă o întrebare: Zimnicea este oraș sau municipiu? Județul_Teleorman#Lista municipiilor și orașelor din județ zice că cică ar fi municipiu. —  Ark25  (discuție) 23 noiembrie 2010 07:33 (EET)

Zimnicea este municipiu. Am gasit acest act oficial care atesta acest lucru [46]-- Compactforever ^Discuție 23 noiembrie 2010 10:38 (EET)

Mersi. Altă întrebare: cum devine o comună, oraș? care este procedura? prin ordin de guvern? se ocupă un minister anume? —  Ark25  (discuție) 23 noiembrie 2010 13:40 (EET)

Se modifică legea administrației locale 2/1968. La nivel local se face întâi un referendum, după care, dacă referendumul este favorabil, autoritățile locale fac o documentație (expunere de motive, studii care arată că se îndeplinesc standardele pentru un oraș — număr de paturi în spitale la mia de locuitori, procentaj de kilometri de drum asfaltat, trotuare, km de canalizare etc.) și cer unui deputat (eventual deputatul din circumscripția respectivă) să propună Parlamentului modificarea. Vezi aici istoricul modificării legii pentru fiecare oraș nou în parte (și evoluția proceselor legislative prin care s-a modificat legea 2/1968). —Andrei^discuție 23 noiembrie 2010 13:44 (EET)

Apropo, văd că s-a înființat recent o nouă comună, în jurul satului Racșa, Satu Mare. Poate actualizăm. Nu am timp pe moment, dar vedeți că poate la http://legislatie.just.ro apare textul complet al legii, cu date exacte despre ce sate aparțin de noua comună Racșa și care rămân în Orașu Nou. —Andrei^discuție 23 noiembrie 2010 13:55 (EET)

În 2008, conform SIRUTA, existau 319 orașe și municipii în România. Lista lor ți-am pus-o aici, dar cred că cel mai bine lucrezi tu direct cu datele respective. În caz că nu ai cu ce să deschizi fișierele dbf, componenta de calcul tabelar din OpenOffice știe să-l deschidă, s-ar putea să știe și Excel. Pentru ce s-a întâmplat după, trebuie să vezi legea indicată de Andrei.--Strainu (دسستي‎)  23 noiembrie 2010 21:13 (EET)

Mulțumesc de răspunsuri. Linkul acela îmi deschide doar o pagină, unde găsesc fișierul .dbf? Inițial am uitat Bucureștiul, pentru că am numărat pe județe, deci în total îmi ies acum 104 municipii și 216 orașe ne-municipii, adică 320 de orașe în total. —  Ark25  (discuție) 24 noiembrie 2010 02:45 (EET)

Ceea ce este ciudat e că Zimnicea nu apare în istoricul modificării legii 2/1968, mă gândesc poate documentul acela de pe scribd.com, realizat de primăria Zimnicea, poate îl numește municipiu datorită speranțelor primăriei că va deveni în curând municipiu, care speranțe urmau să fie înșelate. Sau putem suspecta saitul cdep.ro că a omis să menționeze Zimnicea? —  Ark25  (discuție) 24 noiembrie 2010 10:10 (EET)

Datele SIRUTA cu explicații despre coduri: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/siruta.ro.do --Strainu (دسستي‎)  24 noiembrie 2010 10:47 (EET)

Comune

1. Stie cineva de unde putem digitiza stemele comunelor din Romania? 2. Unde putem gasi o harta gratuita ce ilustreaza merelele (suprafetele teritoriale corespunzatoare comunelor) comunelor din ro? Compactforever ^Discuție 24 noiembrie 2010 03:44 (EET)

Mariana Drăghicescu

M-ați...dezvehiculizat! Văd titlul: Discuție; Mariana Drăghicescu , și, când colo, văd păruieli; unde-i Mariana, în toată sfada voastră? Aș fi vrut să postez un gând pios în memoria Marianei, pe care am cunoscut-o în urmă cu peste 30 de ani. Îl sărut pe mustață pe Petrică Stoian Mâțu care a fost singurul care a vorbit frumos de Mariana. Dacă vreți să mă ajutați, spuneți-mi dacă la Toronto are Mariana un loc unde poate fi comemorată, pentrucă vreau s-o rog pe fiică-mea emigrată în Toronto, să pună flori mărunte, ca din Banatul de munte, la amintirea celei ce a fost Mariana Drăghicescu; acum, ea e în orchestra lui Efta Botoca și-i răsfață pe îngeri cu doinele lor.Mă iertați de deranj. Mă numesc Beniamin Stoianov, adrese de contact: beniaminstoianov@yahoo.com, sau> bata.stoianov@gmail.com

Avem articolul Mariana Drăghicescu, care conține informații despre artistă. La pagina Discuție:Mariana Drăghicescu se discută despre conținutul articolului și despre modul în care poate fi îmbunătățit. Informații de natura celor solicitate nu avem, din păcate. Răzvan Socol ^mesaj 3 decembrie 2010 13:25 (EET)

Literatura de anticipație: literatură de consum sau nu?

Am citit în anumite locuri ca literatura de anticipație(S.F.)e litaratură de consum împreuna cu cele polițiste & altele.Dar mie îmi place acest gen de literatura-desigur doar cea de prestigiu-,și presupun ca și unii interlocutori ai mei prefera acest gen sau cel polițist,sentimental sau de groaza(și acestea sunt considerate de consum).

Vreau sa aflu părerea voastră,nu vreau să deschid un câmp de dispute,dar subiectul acesta mă roade(cu toate ca pare banal,așa este).Aștept răspuns pls !→Paul PaulAleX (discuție) 5 decembrie 2010 21:27 (EET)

Mă scuzați din nou că sunt pus a treia oară în situația ingrată și deosebit de jenantă să vă corectez încă o dată: În titlul de mai sus, nu se scrie s-au ci sau. Încă o dată scuze, dacă și informația aceasta, la fel de neașteptată, v-a tulburat din nou. Cred că ar trebui să puneți mâna pe carte, și după ce vă puneți la punct cu ortografia, să reveniți la Wikipedia.--Miehs (discuție) 5 decembrie 2010 21:32 (EET)

Iarăși am greșit și constat ca aveți un umor deosebit de picant.Dar uitați tot timpul esența unui subiect si acesta e un defect mai mare decât problemele mele cu ortografia,dar aștept răspunsul pls!PaulAleX (discuție) 5 decembrie 2010 21:42 (EET)

Nu are importanță dacă alții consideră un gen de literatură ca fiind de consum sau nu. Vă place literatura de anticipație? Atunci citiți. Cu siguranță veți găsi opere absolut încîntătoare. Fiecare om are alte gusturi, nu e nevoie să ni le ajustăm pentru a deveni toți identici. Mai mult, dacă toți am fi la fel atunci lumea ar fi un loc groaznic de plictisitor.

Lectură plăcută. — AdiJapan 6 decembrie 2010 07:52 (EET)

Calitatea determina, nu genul. Spre exemplu, o carte de groaza scrisa de Poe; sau o carte politista scrisa de Agatha Christie, sunt considerate ca belles-lettres. Deci, orice gen poate sa contina calitati literare. Dar intradevar, multe carti care fac parte din asa-zisa pop-culture nu au mult de oferit. Nietzsche a propus o igiena fata de cunostinte; adica, (in contextul acesta) trebuie sa fii selectiv, pentru ca mult ce se scrie nu face ca tu, ca individ, sa progresezi. Uite aici un exemplu... lolz. --Anittas (discuție) 6 decembrie 2010 09:06 (EET)

Mulțumesc!

UCMR și UCMR-ADA

Nu înțeleg care este diferența și legătura dintre UCMR și UCMR-ADA. Nu am timpul și priceperea de a găsi date relevante în domeniul drepturilor de autor, poate cineva care se pricepe în domeniu mă poate ajuta. Trebuie făcut articol separat pentru UCMR-ADA sau merge adăugată o secțiune la UCMR ? Dacă a doua variantă este corectă, atunci care este legătura dintre ele? —  Ark25  (discuție) 6 decembrie 2010 02:32 (EET)

Se pare că sunt două asociații diferite, care au însă același președinte: Adrian Iorgulescu (vezi [47] și [48]). Statutul celor două asociații ne permite să observăm că acestea au scopuri care se suprapun parțial, dar activitățile sunt diferite. UCMR-ADA are ca scop "reprezentarea, promovarea, dezvoltarea și protejarea intereselor membrilor săi, colectarea și repartizarea drepturilor patrimoniale de autor cuvenite titularilor de drepturi de autor asupra operelor muzicale", iar activitățile sunt legate în special de colectarea și repartizarea drepturilor de autor, conform Legii 8/1996 (vezi articolele 2.1 și 2.2 din [49]). UCMR are ca scop "reprezentarea, promovarea, dezvoltarea și protejarea, în țară și în străinătate, a intereselor membrilor săi și ale creațiilor acestora, a culturii române, în special a creațiilor muzicale românești", desfășurând activități de promovare a muzicii românești, organizează concursuri și festivaluri, iar singura activitate de colectare se referă la timbrul muzical, folcloric și de divertisment, conform Legii 35/1994 (vezi art.7 din [50]). Răzvan Socol ^mesaj 6 decembrie 2010 10:58 (EET)

Încă o întrebare: de ce, în România, drepturile de autor pentru cântăreți sunt colectate de trei asociații în același timp, în loc de una singură? Se pare că UCMR-ADA, CREDIDAM și UPFR toate colectează aceste taxe, conform acestui articol: [51] . —  Ark25  (discuție) 6 decembrie 2010 03:21 (EET)

Cele trei asociații sunt organisme care se referă la categorii diferite de persoane care pot primi drepturi de autor: compozitorii (și textierii), interpreții, respectiv producătorii. Răzvan Socol ^mesaj 6 decembrie 2010 10:58 (EET)

buna ziua

vreau sa contribui cu un articol in legatura cu o comuna pe nume Parva din jud. Bistrita Nasaud si nu stiu cum sa incep sau ce trebuie sa fac. Mentionez ca am citit ce e de citit dar un mic ajutor de inceput e bine venit. Va multumesc anticipat

Salut! Înainte de a scrie ceva în articolul Parva, Bistrița-Năsăud, trebuie să vă asigurați că aveți calculatorul setat să scrie cu diacriticele românești. Apoi, trebuie să știți că în Wikipedia nu este permisă cercetarea originală, adică texte scrsie din amintiri și din documentare pe teren, oricât de adevărate și corecte ar fi datele. Se admit numai informații deja publicate în "surse de încredere", evident, fără a copia de acolo (ar fi plagiat) ci repovestind cele scrise de autori consacrați. Evident, trebuie citată sursa pentru fiecare informație (frază). Nu se lasă spații înainte de primul cuvânt al unui alineat nou. Sper că am fost de folos. Dacă mai aveți nelămuriri, puneți întrebări punctuale. Succes! --Miehs (discuție) 8 decembrie 2010 21:19 (EET)

Interpretare

Dacă Imperiul Bizantin, cu capitala la Constantinopol avea denumirea oficială este Ρωμανία Romanía, nu rezultă că numele țării noastre, România, nu are cum dovedi lumii întregi că ne tragem de la Roma, ci de la Constantinopol (Istanbul, cum îi zice azi)? --Miehs (discuție) 11 decembrie 2010 22:11 (EET)

Evident, Imperiul Roman de Răsărit are o denumire care provine tot de la Roma. Vezi arborele etimologic de la en:Romania (disambiguation). Dar poate că România vine de la Romagna... sau poate că discuția aceasta e inutilă. Răzvan Socol ^mesaj 11 decembrie 2010 22:41 (EET)

Secretari de stat și demnitari

Dacă cineva se pricepe la politică, rog să mă lămurească asupra termenului „secretar de stat” și „demnitar”. Aici se zice: „Ministerul Educației va avea șase secretari de stat” și „ministerul va avea un numar de 691 posturi, pe langa demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului”. Întrebările mele sunt: secretarii de stat lucrează doar în ministere? Demnitarii din Ministerul Educației sunt doar secretarii de stat sau mai sunt și alte funcții care se pot asimila termenului „demnitar”? În România actuală, care anume funcții se consideră a fi de „demnitar”? Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 19 decembrie 2010 06:51 (EET)

În Legea 115/1996 (cu modificările ulterioare) se prevede astfel:

Art. 1. - Se instituie obligația declarării averii pentru demnitari, magistrați, funcționari publici și unele persoane cu funcții de conducere din regiile autonome, Fondul Proprietății de Stat, Banca Națională a României și băncile cu capital de stat, total sau majoritar, precum și procedura controlului averilor acestora în cazul în care există dovezi certe că unele bunuri ori valori nu au fost dobândite în mod licit.

Art. 2. - Președintele României, deputații, senatorii, membrii Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, precum și cei asimilați acestora, magistrații, consilierii județeni și locali, primarii, funcționarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților publice centrale ori locale, membrii consiliilor de administrație și persoanele care dețin funcții de conducere, de la directori, inclusiv, în sus, în cadrul regiilor autonome de interes național sau local, societăților comerciale cu capital majoritar de stat, Fondului Proprietății de Stat, Băncii Naționale a României, băncilor cu capital de stat, total sau majoritar, au obligația să-și declare averea, în condițiile prezentei legi.

De aici, eu trag concluzia că prin cuvântul demnitari se înțelege: Președintele României, deputații, senatorii, membrii Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, precum și cei asimilați acestora.

Pe de altă parte, în Ordonanța nr 32/1998 (cu modificările ulterioare) este scris:

Art. 1. - În sensul prezentei ordonanțe, prin demnitar din administrația publică centrală, denumit în continuare demnitar, se înțelege: primul-ministru, viceprim-ministrul, ministrul de stat, ministrul, ministrul delegat, secretarul general al Guvernului, secretarul general adjunct al Guvernului, consilierul de stat, secretarul de stat și asimilatul acestuia din cadrul aparatului propriu de lucru al primului-ministru, din cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului, Secretariatului General al Guvernului, Departamentului pentru Relația cu Parlamentul și din cadrul ministerelor, precum și conducătorul organelor de specialitate ale administrației publice centrale, cu rang de secretar de stat.

Răzvan Socol ^mesaj 19 decembrie 2010 10:20 (EET)

Mulțumesc mult pentru răspunsuri. Din textul „precum și conducătorul organelor de specialitate ale administrației publice centrale, cu rang de secretar de stat” s-ar putea deduce faptul că șeful de la Institutul Național de Statistică - ca exemplu de organ de specialitate - ar putea avea rang de secretar de stat, și în acest caz vorbim de un demnitar. Pare relativ clar ce înseamnă „demnitar”, însă cu termenul „secretar de stat” sunt cam în ceață. Din păcate textele legilor sunt deseori ambigue și ne-lămuritoare. —  Ark25  (discuție) 20 decembrie 2010 06:56 (EET)

Conducătorii acestor organe de specialitate pot avea rangul de secretar de stat numai dacă li se acordă în mod explicit acest rang, cum a fost cazul cu președintele CNPAS, de exemplu. Răzvan Socol ^mesaj 20 decembrie 2010 10:28 (EET)

Ministerul Public

Cu ceva timp în urmă am dat de Ministerul Public. Nu mi-am dat seama atunci despre ce este vorba și m-am gândit că peste o vreme poate mă voi dumiri. Astăzi am ajuns iarăși la acest minister, și oricât i-aș citi definiția sau istoricul, tot nu mă dumiresc, dimpotrivă parcă mai tare mă doare capul. Nu pricep care e diferența dintre Ministerul Public și Ministerul Justiției. Ce este acest minister? O organizație a procurorilor?. De ce-i spune „minister”? Nu apare în lista de ministere din Monitorul Oficial din cadrul comunicatului de constituire al Guvernului. Și atunci, câte alte astfel de ministere „oculte” mai există? —  Ark25  (discuție) 26 decembrie 2010 11:15 (EET)

Nu e „organizație ocultă” :). E definit de art.131 și art.132 din Constituție. Nu e un minister în sensul clasic, adică o diviziune a guvernului. De altfel, ministerele sunt create și desființate de câte ori se schimbă guvernul, cu excepția internelor, apărării, justiției și externelor care, într-o formă sau alta, intră în fiecare guvern, tocmai pentru că la articolele 102-110 din Constituție nu sunt detalii prea multe despre organizarea guvernului. Nu se află în relație de subordonare față de Ministerul Justiției. Este o autoritate în cadrul Autorității judecătorești. Sunt detalii despre atribuțiile instituției în Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, modificată și completată, precum și in Regulamentul de ordine interioară a parchetelor (e pe Ministerul Public). Tot pe acolo sunt explicate și raporturile cu celelalte autorități (destul de complicate :), de altfel).--Olga2010 (discuție) 26 decembrie 2010 18:36 (EET) Nu știu dacă a înțeles cineva de ce instituția asta se numește așa în Constituție. Ministerul Public s-ar explica așa: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (care include DNA și DIICOT), 15 parchete de curți de apel, 41 de parchete de tribunale, 177 de parchete de judecătorii, un parchet pentru minori, cinci parchete militare. Structura e piramidală, iar subordonarea e ierarhică, din treaptă în treaptă, pe 4 linii (DNA, DIICOT, parchete militare și parchetele civile), procurorul general fiind șeful tuturor.--Olga2010 (discuție) 26 decembrie 2010 22:23 (EET)

Mulțumesc mult pentru răspuns. Deci e vorba de totalitatea procurorilor din România, de pe toate treptele judiciare: judecătorii, tribunale, curți de apel, ÎCCJ. Aceștia sunt coordonați prin Ministerul Public. L-am numit „ocult” din năduf - pentru că e Minister dar nu apare în constituirea Guvernului și pentru că apare foarte rar în presă (eu unul n-am văzut nici o știre sau emisiune TV în care să fie menționat). Și evident că mă întreb dacă nu cumva mai există și alte Ministere definite prin Constituție, dar care, ca și Ministerul Public, nu fac parte din Guvern. —  Ark25  (discuție) 27 decembrie 2010 06:35 (EET)

Pluralul unui termen din domeniul militar

Am întâlnit atât forma vânătoare de tancuri, cât și vânători de tancuri. Termenul folosit de Armata Română la vremea respectivă era vânători de tancuri. Pe care să-l folosesc, cel comun sau cel din DEX? Mircea87 (discuție) 30 decembrie 2010 22:44 (EET)

Titlul "Vânătoare de tancuri naziste" v-a indus în eroare. Textul articolului clarifică situația: Autoritățile bulgare au hotărât să pornească vânătoarea de tancuri nemțești, care datează din epoca celui de-al Doilea Război Mondial. Adică, reformulat mai puțin ambiguu: Autoritățile bulgare au hotărât să înceapă să caute tancuri nemțești, (rămase de izbeliște) care datează din epoca celui de-al Doilea Război Mondial. Deci caută "tancuri". Nu se referă la "Vânătorii de tancuri" care vă interesează pe dumneavoastră. Mai precis, la ei cuvântul "vânătoare" este un singular, și nu pluralul de la "vânător". Toate cele bune, --Miehs (discuție) 30 decembrie 2010 22:55 (EET)