Wikipedia:Oracol/Arhivă/2014

Arhive
Arhive

2008200920102011201220132014201520162017201820192020


Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

AniversareModificare

 
La multi ani C. Miehs!!!

Astăzi împlinesc 8 ani (de când supăr lumea pe Wikipedia). Ciocnim un pahar virtual de șampanie virtuală? --Miehs (discuție) 6 ianuarie 2014 08:38 (EET)

Prosit !--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 6 ianuarie 2014 10:12 (EET)
Pe cine supărați dumneavoastră? Eu vin. Dar beau suc. :) --Sebastianpin 6 ianuarie 2014 19:31 (EET)

Și eu. La mulți ani de participare la Wikipedia! Să ne întâlnim și când faceți 50! —  Ark25  (discuție) 10 ianuarie 2014 06:55 (EET)

Ah, era să uit: vă rog, în cei 42 de ani care au mai rămas până la a 50-a aniversare, să continuați în același ritm cu articolele despre reviste și ziare de cultură, ca de exemplu Ramuri (revistă), Banater Tagblatt, Czernowitzer Morgenblatt sau articole biografice ca Rudolf Hollinger, Nikolaus Hans Hockl, Justin Andrei etc. Asemenea „supărări” sunt un adevărat deliciu! Vă rog mult, „stresați-ne” zilnic :) —  Ark25  (discuție) 10 ianuarie 2014 09:35 (EET)

Blonzii și ochii albaștri în RomâniaModificare

De o vreme încoace mă tot gândesc (ocazional) la subiectul acesta. Oare știe cineva care este proporția de oameni cu ochi albaștri (și verzi) în România? Pe regiuni, deoarece Transilvania și Moldova au mult mai mult decât Valahia. Este interesant de știut și filiera pe care au venit ochii albaștrii. Cred că în Moldova au venit pe filiera rusească (A fost sub ocupație rusă timp de decenii), probabil puțin și filieră poloneză. În Transilvania aceștia vin de la Celții în Transilvania și Sași iar într-o mai mică măsură de la austriecii și nemții care s-au stabilit temporar cu afaceri în imperiul austriac. Poate și ceva polonezi, pe ici pe colo. De unde au moții păr blond și ochi albaștrii? În Valahia, puținii care au ochi albaștrii i-au moștenit din încrucișări cu bulgari.

Dintre românii cu ochi albaștrii, oare în ce procent sunt blonzi, șateni și cu păr negru?

Foarte interesant ar fi de descoperit dacă există romi cu ochi albaștri sau blonzi.

De ce-i preferă (prefera) Securitatea și SRI pe băieții cu ochi albaștrii? S-ar părea că oamenii cu ochi albaștrii sunt ceva mai ordonați și mai disciplinați decât ceilalți (latini, orientali, etc). Apropo de asta, o cunoștință din Ucraina îmi zicea că pentru ruși toți latinii sunt „țigani”. M-a întrebat câți romi sunt în România și i-am spus că 5%, poate 10%. Când a auzit răspunsul meu a exclamat: "Numai atâți?" Din mirarea ei am dedus că ea presupunea că avem cel puțin 70% romi: Am nimerit in compartiment cu un tata care calatorea impreuna cu fiul sau, un baiat foarte linistit si ascultator, in varsta de 8-9 ani, amandoi blonzi cu ochi albastri, draguti si prietenosi... desi, in momentul in care le-am spus ca suntem romani, i-am auzit soptind in rusa „tiganski, tiganski“, neducandu-i capul ca s-ar putea sa-i intelegem. Alexei avea sa ne dezvaluie ca aceasta asociere, pe care rusii de rand, fara cultura, o fac cand e vorba de romani, ni se trage de la mai multe poeme de-ale lui Puskin. [1]. —  Ark25  (discuție) 10 ianuarie 2014 08:15 (EET)

Asa se gandea si Hitler, cum sa identifice pe cine sa casapeasca? Si a ales: pe cei blonzi cu ochi albastri si inalti îi păstrez, pe ceilalti la săpun. Ma mir ca armata dv de sustinatori nu se sesizeaza de nazismul si șovinismul domniei voastre expus in mod repetat. Asybaris aport 10 ianuarie 2014 12:13 (EET)
Expresia „băieți cu ochi albaștri” vine de la culoarea petlițelor. N-are nicio legătură cu fizicul. --Turbojet 10 ianuarie 2014 14:45 (EET)
Nu am intenționat niciodată să îmi divulg adevărata identitate pe Wikipedia, ori portretul, dar recunosc că și eu sunt blond cu ochi albaștri. De fapt, de obicei blonzii au ochi albaștri. --Sebastianpin 10 ianuarie 2014 22:26 (EET)

@Asybaris: lol ce concluzii ridicole! Țările nordice (unde procentul de ochi albaștrii este peste 50%) sunt mai dezvoltate, mai curate și mai lipsite de corupție decât cele latine, este o realitate, nu e vorba de vreun șovinism. În plus, n-am făcut o afirmație categorică, ci am spus s-ar părea. În partea doua a mesajului meu am citat opiniile rușilor și ucrainenilor față de români, afirmațiile jignitoare nu îmi aparțin și nu le sprijin în vreun fel, am vrut doar să prezint o realitate. Spre exemplu, eu am remarcat o simpatie a românilor față de ucraineni (pt că ambele popoare au fost subjugate de URSS), însă am fost surpins să constat că reciproca nu este deloc adevărată. A cunoaște opinia altor popoare despre români este un lucru binevenit, nu are nimic de a face cu șovinismul. Nici românii (majoritatea) nu prea înghit Rusia - iarăși o chestiune reală.

@Turbojet: Totuși, ce legătură are un obiect vestimentar cu ochii? În plus, securiștii (SRI-știi) pe care i-am cunoscut (despre care mi-am dat seama foarte târziu ce sânt :D ), aveau cam toți ochii albaștri. —  Ark25  (discuție) 11 ianuarie 2014 05:24 (EET)

Și totuși, cele două petlițe semănau cu doi ochi. :)
Din câte știu eu, ochii albaștri și părul blond sunt caractere recesive, care se manifestă în lipsa genei dominante care adaugă pigment negru. Tot din câte știu eu, gena care aduce pigment negru este favorizantă pentru populațiile care trăiesc în zonele cu radiație solară puternică. Tot din câte știu eu, bunăstarea nordicilor se datorează climei, unde supraviețuirea necesită activitate susținută, ceea ce a produs o cultură a muncii. În zonele calde natura a fost mai productivă, n-a fost nevoie de multe haine și încălzire, ca urmare acolo există o cultură în care populațiile se mobilizează doar în cazul unor amenințări.
Este posibil ca obiectivele de spionaj să se fi aflat în special în zonele dezvoltate economic (zonele subdezvoltate n-au capacitatea economică de a produce amenințări), deci este posibil ca pentru cei de pe teren să se fi preferat un anumit aspect. De asemenea, este posibil ca selecția să se fi făcut și după origine, cea slavă să fi contat. De asemenea, aspectul blond cu ochi albaștri este perceput ca fiind foarte fair, în special la femei. Însă, după părerea mea, generalizarea este hazardată.
Nu sunt blond și n-am ochi albaștri, nici n-am avut. :zzz: Dar nici măsliniu nu sunt. --Turbojet 11 ianuarie 2014 12:39 (EET)



Și dacă blondul cu ochi albaștri e o normalitate, atunci bruneți/șateni sau blonzi cu barbă roșcată e ceva cu adevărat interesant. Se zice că o fi de la ”gena roșcată” a cărei purtător este individul în cauză. Și tot rămâne interesant faptul. Personal ”sufăr” de asta:) // XXN (discuție) 12 ianuarie 2014 22:13 (EET)

BombeModificare

Scuzați-mă că nu am găsit titlu mai „nimerit”. Întrebarea mea este: cum e mai corect, bombă atomică sau bombă nucleară (din punct de vedere științific)? Sau fiecare desemnează ceva diferit (atunci ce au folosit americanii la Hiroshima și Nagasaki)? --Sebastianpin 11 ianuarie 2014 20:13 (EET)

În limba română, la apariția bombelor cu fisiune s-a încetățenit expresia „bombe atomice”. Ulterior, când au apărut cele cu fuziune, acestora li s-a spus „bombe termonucleare”, dar termenul generic a rămas tot „bombe atomice”. „Bombă nucleară” vine de la „nuke”-ul englezesc și, poate ar fi mai adecvată, dar este o formă recentă, mai puțin cunoscută. Expresiile specifice ar fi „bombă nucleară de fisiune”, respectiv „bombă termonucleară” (dar nu „bombă nucleară de/cu fuziune”). Denumirea actuală a articolului, „armament nuclear”, este destul de bună, dar, colocvial, dacă tipul bombei nu este precizat, și acum se spune „bombe atomice”.
La Hiroshima și Nagasaki americanii au folosit bombe cu fisiune (însă de tip diferit: cu uraniu, respectiv cu plutoniu), cărora atunci li se spunea „atomice”.
Suntem pe un teren delicat, deoarece la Wikipedia uneori primează forma științifică, alteori uzul — au fost destule certuri, eu aș evita începerea altora. --Turbojet 11 ianuarie 2014 21:14 (EET)
Mulțumesc pentru răspuns, Turbojet. Un singur lucru mai am de întrebat: care e diferența dintre fisiune și fuziune? --Sebastianpin 12 ianuarie 2014 10:00 (EET)
Fisiunea nucleară eliberează energie prin ruperea nucleelor grele. Fuziunea nucleară eliberează mult mai multă energie, prin contopirea nucleelor ușoare, uzual de hidrogen. --Turbojet 12 ianuarie 2014 10:56 (EET)
M-am prins. Și acum aș spune că dacă SUA ar lansa o bombă nucleară, aceasta ar fi pe fuziune (adică cele care sunt folosite acum)? --Sebastianpin 12 ianuarie 2014 11:01 (EET)
SUA posedă atât „bombe atomice” (bazate pe fisiune) cât și „bombe cu hidrogen” (bazate pe fuziune). Pe care le-ar putea folosi, depinde de considerente strategice și tactice. Sper ca această discuție să rămână doar una pur teoretică... --Bătrânul (discuție) 12 ianuarie 2014 11:15 (EET)
[Conflict de editare] Cum zice și Bătrânul, depinde. :) Bombele cu fuziune, fiind extrem de puternice, distrug tot, și poate nu ăsta este obiectivul militar. S-ar putea să fie dorit un efect local, care este obținut cu o bombă cu fisiune. Mă îndoiesc că SUA ar avea interesul să lanseze o bombă cu fuziune, iar împotriva Rusiei mă îndoiesc că ar avea curajul, deoarece zborul intercontinental nu este instantaneu, iar instalațiile de supraveghere automată (sateliți etc.) ar declanșa riposta comparabilă a armamentului rusesc. Americanii zic că împotriva acestei riposte dezvoltă scutul antirachetă, dar eu mă îndoiesc că este eficient, s-ar putea ca totul să fie doar pentru crearea unui sentiment de siguranță a populației din SUA. --Turbojet 12 ianuarie 2014 11:20 (EET)

Bătrânule, mi-ai clarificat ultimele două întrebări pe care le-aș fi pus. Prima era dacă SUA mai posedă bombe atomice (fisiune) și a doua era dacă bombele nucleare (termonucleară, fuziune) sunt cele cu hidrogen. Ca să închei discuția, am să spun ce am înțeles, ca să vă lămuriți:

  1. fuziune nu este egal cu fisiune
  2. bombe cu fisiune = atomice
  3. bombe termonucleare = nucleare = cu hidrogen = cu fuziune
  4. SUA are b. atomice dar și b. nucleare
  5. în WW2 SUA a lansat bombe atomice (fisiune)

Sincer, m-am lămurit mai bine decât la școală. Vedeți, măi Turbojet, meritați acel premiu. --Sebastianpin 12 ianuarie 2014 11:25 (EET)

[Conflict de editare] Și, pentru următoarele întrebări (cine știe care), să știți că eu merg mereu, dar mereu, pe știință, și nu pe popularism. Dacă e să spun regiunea lombară, dar nu șalele. Sau să spun encefal, dar nu creier. Vă prindeți voi. Sunteți băieți deștepți (R. Stead, Când mă vei întâni, ultima pagină, ultima propoziție (am devorat cartea asta)). --Sebastianpin 12 ianuarie 2014 11:31 (EET)

Poți să le spui cum vrei, deși „șalele” și „regiunea lombară” nu sunt chiar sinonime. Dar, apropo de „encefal”, să i te adresezi lui Turbojet cu măi...? Eu nu mi-aș permite așa ceva, dar cine știe, poate ai făcut armata împreună cu dânsul, sau vă cunoașteți personal... --Bătrânul (discuție) 12 ianuarie 2014 18:02 (EET)
Mi se cam pare că aici a intervenit o mică parte din viața mea reală (comunicarea cu persoane de vârsta mea). Sincere scuze, am tăiat. Și regiunea lombară e mai mult ceva între sale, șold și spate, dar așa se exprimă bătrânii pe la mine. Și apropo, nu am făcut armata cu dumnealui... --Sebastianpin 12 ianuarie 2014 18:12 (EET)
[conflict de editare] Nici eu nu i-aș spune lui Sîmbotin, Bătrânule, dar poate ați făcut armata și cu el sau faceți acum armată, împreună. :).--Silenzio (discuție) 12 ianuarie 2014 18:14 (EET)
Acolo nu m-am putut abține, deoarece el ar fi Bătrânul, iar eu Tinerelul. Dacă vreți îmi puteți spune așa de acum, ofer textul sub licența liberă GDFL etc. și vă las să îl copiați și adaptați. Și dacă Sîmbotin cere neapărat să îmi cer scuze, voi înlocui Sebastian cu Tinerelul 3-4 zile. --Sebastianpin 12 ianuarie 2014 18:20 (EET)
Eu sunt foarte tânăr, așa că vă rog să nu râdeți de mine, dar eu credeam ca o bombă atomica "declanșează" o explozie nucleară. Voluntarlawiktionar (discuție) 13 ianuarie 2014 20:57 (EET)

Nu ești singurul tânăr de aici. Eu am 12 ani, așa că nu cred că aveți mai puțin :). Nu vă faceți griji, de aceea există Wikipedia: să ne informăm. Fiecare credeam câte ceva prostesc când eram mici. Eu credeam că litrul e folosit la cântărit lichide, și nu la măsurat capacitatea. --Sebastianpin 13 ianuarie 2014 21:13 (EET)

@Voluntarlawiktionar: Reacția de fisiune pornește de la sine, cu condiția ca bucata de uraniu sau plutoniu să aibă o masă suficientă, se spune „masă critică”. Ca să explodeze la momentul dorit, aceste bucăți sunt reunite prin șoc, deoarece trebuie să se lipească bine între ele. Șocul este produs prin detonarea unui explozibil convențional. Deci, în principiu o bombă cu fisiune conține expozibil convențional și material fisionabil.
Reacția de fuziune pornește doar dacă materialul care fuzionează este adus la temperaturi și presiuni extrem de mari. Aceste presiuni și temperaturi se pot obține practic doar detonând o bombă cu fisiune. Deci, în principiu o bombă termonucleară conține o bombă cu fisiune și material fuzionabil. Aici este adevărată afirmația că o bombă declanșează pe alta, dar nu una atomică pe una nucleară, ci partea cu fisiune declanșează partea cu fuziune. --Turbojet 13 ianuarie 2014 21:39 (EET)
D-le Turbojet, trebuie să recunosc, sunteți pe de parte cea mai „plină” la creier persoană pe care am întâlnit-o. Pot să vă întreb dacă ați făcut 10 facultăți :) ? Vă apreciez mult pentru că știți așa de multe. Dacă aș petrece o săptămână cu dvs. în armată aș umple o carte cu ce aș învăța nou. O întrebare: la fisiune, ați spus „aceste bucăți sunt reunite prin șoc”. Dar dacă e fisiune, nu ar trebui să se scindeze (să se despartă, rupă, dezmembra, sau ce sens e mai corect)?Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Sebastianpin (discuție • contribuții).
Lectură: Fisiune nucleară.--Miehs (discuție) 13 ianuarie 2014 21:55 (EET)
[conflict de editare]: Sebastian, uită-te la imaginile de aici. Poate ai să vrei să citești și textul ceva text; engleza o cunoști, cred că ai să te dumirești. -- Victor Blacus (discuție) 13 ianuarie 2014 21:59 (EET)
[conflict de editare] Am citit, m-am dumirit, engleza o cunosc, totul bine. O ultimă (sper) întrebare mai am. Este corect să folosesc, dacă nu pot din motive diverse (exemplu), să folosesc pentru bomba pe bază de fisiune termenul de bombă atomică, iar pentru bomba cu fuziune, termonucleară, termenul de bombă nucleară ? Cred că la cea cu hidrogen (termonucleară, cu fuziune) e bine să spun simplu nucleară, dar la cea pe fisiune, nu știu dacă atomică ar fi un termen potrivit. Dacă da, foarte bine. Dacă nu, care ar fi? --Sebastianpin 13 ianuarie 2014 22:16 (EET)
P.S. De ce se mai pune „conflict de editare” la începutul mesajului? Nu trebuie să știe toată lumea că ai avut unul :). --Sebastianpin 13 ianuarie 2014 22:16 (EET)
Termenul "fusiune", pe care l-ai folosit de 2 ori, nu există. Este fie "fuziune", fie "fisiune". Trebuie să te hotărăști la ce te referi; "fusiune" este un fel de "Tolstoievski".--Miehs (discuție) 13 ianuarie 2014 22:31 (EET)
Reparat: fisiune. Mă gândeam la ce voi scrie. --Sebastianpin 13 ianuarie 2014 22:35 (EET)
La cea cu fuziune e bine să-i spui neapărat termonucleară. La cea cu fisiune ar fi bine să apară cuvântul fisiune, ca să nu fie confuzii. Doar „bombă atomică” sau „bombă nucleară” este ambiguu, atât pentru una, cât și pentru cealaltă. --Turbojet 13 ianuarie 2014 22:59 (EET)

Aha. S-a făcut. E mult mai ușor așa. De acum voi face diferența dintre bombă termonucleară și bombă cu fisiune. Mulțumesc! --Sebastianpin 13 ianuarie 2014 23:01 (EET)

"Tolstoievski" :))))) Voluntarlawiktionar (discuție) 14 ianuarie 2014 22:54 (EET)

Influenta retelelor sociale virtuale asupra informatiilor medicaleModificare

Salut!
Imi scriu teza de dizertatie pe tema: "Influenta retelelor sociale virtuale asupra informatiilor medicale". Cu alte cuvinte, caut sa aflu cum se informeaza consumatorii de retele sociale virtuale despre subiecte legate de sanatate. In studiul meu am luat in considerare clasificarea facuta de Kaplan si Maenlein, impartind aceste retele sociale virtuale in 6 categorii, dintre care voi studia 4: Bloguri si microbloguri (Twittter), Siteuri de socializare (Facebook), Proiecte colaborative (Wikipedia), Comunitati de continut (Youtube).
Avand in vedere ca si Wikipedia se afla in aceasta lista, as dori sa aflu cateva raspunsuri direct de la utilizatorii retelei. Pentru asta as ruga sa imi completati chestionarul de pe link-ul si daca se poate sa il distribuiti printre utilizatori:https://docs.google.com/forms/d/1r4FS0HZGutRpHFQCYZ4ZYJKqJsSqjAjN6BH5MHWUU5I/viewform Daca nu am incadrat corect categoria unde sa imi postez mesajul sau daca nu am voie sa postez asemenea mesaj aici, va rog sa ma scuzati.
Mersi mult pentru ajutor.
Ariana Cordos

După cum am mai zis, l-am completat (am avut amintiri indirecte neplăcute cu ceva de genul). Mult succes! --Sebastianpin 12 ianuarie 2014 19:38 (EET)

salut! Multumesc Sebastian! Am postat aici pentru ca mi s-a sugerat ca ar si-ar gasi mai bine locul, doar atat. --Ary scorpi (discuție)

Dacă vreți să știți cum separă Wikipedia grâul de neghină pe teme medicale, citiți en:WP:MEDRS și en:WP:MEDASSESS (cu teoria stăm bine, cu practica stăm mai prost). Eu după aceste politici mă ghidez și le impun articolelor medicale de care mă ocup. E adevărat că sunt articole medicale pe care nici nu le-am citit, de-alea sigur nu m-am ocupat. Pe Wikipedia în limba engleză este mai ușor de observat aplicarea lor, de ex. pe en:Robert O. Young, en:Ryke Geerd Hamer, en:Amygdalin (vezi istoricul acestor articole). Pentru aceste articole en:Quackwatch are rolul de sfântă scriptură. Pe scurt: wikipediștilor nu li se cere să fie medici (deși unii wikipediști sunt medici), ci să citeze studii medicale cu peer-review. Tgeorgescu (discuție) 13 ianuarie 2014 00:31 (EET)
Este interesant chestionarul. Poate reușești să ne anunți când îți termini lucrarea. Sunt curios la ce concluzii vei fi ajuns.Wintereu (discuție) 2 februarie 2014 01:03 (EET)

Multumesc Tgeorgescu pentru informatii sunt chiar utile si nu stiam ca pot sa gasesc un astfel de ghid. La final promit ca voi publica undeva concluziile studiului Wintereu --Ary scorpi (discuție) 10 februarie 2014 05:00 (EET)


miercuri am test la istorie tip eseu din urm. personalitati: Carol I al Angliei, Cromwell, Th. Jefferson, G. Washington, Ludovic al XVI-lea, Robespierre, Danton, Martin Luther, Francisco Magellan, Hernan Cortez și Vasco Nuṋez de Balboa. Am nevoie de câteva informatii despre ei. MULȚUMESC! :) Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Voluntarlawiktionar (discuție • contribuții).

Puteți căuta informații pe paginile lor. Nu cred că acest comentariu își are rostul aici, totuși, puteți să căutați singur --Sebastianpin 13 ianuarie 2014 20:22 (EET)

Medalion? Monedă? Insignă?Modificare

Bună seara! Am primit, de curând, de la bunicul meu, o insignă (sau mai bine spus, medalion, căci are o „gaură” pe unde intră ața). Nu am reușit să identific ce este sau de unde este, așa că am uploadat aici și aici (pe alt site, nu știam ce licență ar fi potrivită aici) niște imagini. Prima este fața iar a doua, spatele. Pe față scrie „Danubiana Import Export” iar pe spate „Tyres”. Ce e ciudat e că știu că Danubiana e o firmă de anvelope din București, dar a fost și o firmă din Galați (ceva cu bărci, doar e Galați). Ce e urât e faptul că pe prima parte sunt arătate niște valuri, iar pe a doua scrie „cauciucuri” în engleză. Aveți vreo lămurire? --Sebastianpin 14 ianuarie 2014 19:34 (EET)

Update: am observat că pe fața 1 este un elefant ce împinge ceva asemănător cu un cauciuc. Pe fața 2 scrie mare „VICTORIA”. --Sebastianpin 14 ianuarie 2014 19:34 (EET)
Și Victoria este tot o firmă producătoare de anvelope (Victoria Florești), ca și Danubiana. --Bătrânul (discuție) 14 ianuarie 2014 21:05 (EET)
Deci nu aveți nicio idee despre ce ar putea fi, nu? Metalul e destul de dur, puțin ruginit, nu foarte greu. --Sebastianpin 14 ianuarie 2014 21:10 (EET)
un breloc pentru reclamă. --Bătrânul (discuție) 14 ianuarie 2014 21:12 (EET)
Da, dar de la care firmă? E cam ciudată treaba. :) --Sebastianpin 15 ianuarie 2014 08:36 (EET)
Probabil de la o fostă întreprindere de stat pentru comerțul exterior (dinainte de 1990). --Bătrânul (discuție) 15 ianuarie 2014 10:09 (EET)

Mă rog. Mulțumesc pentru păsare. --Sebastianpin 15 ianuarie 2014 10:16 (EET)

Având în vedere asocierea Danubiana - Victoria, aș zice că e mai probabil ca obiectul să dateze din perioada Tofan Grup.--Strainu (دسستي‎)  15 ianuarie 2014 11:58 (EET)
Cam din anii 2000? --Sebastianpin 15 ianuarie 2014 17:50 (EET)

Numele de „români” și „Țara Românească”Modificare

Având în vedere această frază „ Refuzul multor istorici străini de a folosi substantivul « Români » sau adjectivul « române » pentru a desemna populațiile sau statele românești anterior anului 1859, este din punct de vedere istoric neîntemeiat, deoarece « Români » este atestat încă din sec. XVI” de la Români#Denumirea, se impun următoarele întrebări:

  • Cum erau numiți românii și Țara Românească în de către istoricii din Evul Mediu? În marea majoritate, ce termeni se foloseau: vlahi și Valahia sau români(sau rumâni) și Țara Românească?
  • În Evul Mediu, care este denumirea mai frecventă folosită dintre cele două: români și Țara Românească sau rumâni și Țara Rumânească? De exemplu articolul Literatura română veche vorbește despre „Însemnarea autografă à lui Mihai Viteazul pe spatele unui document din 1600, uimitoare prin laconism: „Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Țara Rumânească””.
  • Când s-a făcut trecerea de la numele de vlahi și Valahia la români și Țara Românească? Când a fost începută tranziția și când a fost încetățenită? Nicolae Bălcescu, în lucrarea s:ro:Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, folosește mai mult „Țara Românească” decât „Valahia”. Probabil că Bălcescu scria folosind alfabetul chirilic, ar trebui văzut cum scria mai exact: Românească sau Rumânească.
  • Cum erau numiți aromânii de istoricii din Evul Mediu și mai apoi în secolele 18 și 19? Când s-a făcut trecerea de la numele de „vlahi” „meglenoromâni” etc. la „aromâni”?
  • Cum erau numiți românii din Transilvania în documentele istorice (străine și valahe/moldovenești) și cum se numeau ei pe ei înșiși înainte și după înființarea Școlii Ardelene, înainte și după momentul 1859?

Cred că ar fi important să lămurim foarte bine chestiunile acestea. —  Ark25  (discuție) 26 ianuarie 2014 03:55 (EET)

Faceți facultățile de istorie și de litere și atunci vă veți pricepe. La ce nu vă pricepeți, stați deoparte. Cea mai rea categorie umană este a semidocților, care cred că știu. În domeniul meu aceștia sunt cei ce provoacă catastrofele. --Turbojet 26 ianuarie 2014 10:34 (EET)
Un semidoct nu pune întrebări, ci explică ceea ce el crede că știe. Eu am niște întrebări pe care aș vrea să le lămuresc. De asta construim o enciclopedie, ca să-i lămurim pe cei care au întrebări și pe cei care doresc să cunoască mai mult. Cu ocazia acestui răspuns am mai adăugat încă o întrebare. Vedeți? De asta nu sunt capabili specialiștii (pe care-i doriți dumneavoastră să participe) să contribuie la Wikipedia. Pentru că în loc să discute civilizat, îți vorbesc de sus și te trimit la plimbare imediat, așa cum ați procedat dumneavoastră mai sus. Acesta este stilul la noi: un profesor doar explică ceea ce dorește, el se enervează dacă îl întrebi ceva. Firește, nu este cazul dumneavoastră, aici ați făcut o excepție, știu că în general răspundeți cu plăcere la întrebări, și acest lucru explică practic de ce participați la Wikipedia. —  Ark25  (discuție) 26 ianuarie 2014 13:13 (EET)
Și prin alte părți specialiștii te trimit la plimbare. Știu personal studenți care în SUA au fost trimiși la plimbare după ce au pus întrebări în cadru universitar, fără să plătească pentru răspunsuri. --Turbojet 26 ianuarie 2014 13:23 (EET)

Surse pentru Ark, de la un semidoct care nu se documentează din ziareModificare

  • Pe la 1600, cronicarul transilvănean Ștefan Szamoskozy încearcă să stabilească Șirul Domnilor din Țara Românească[1].
  • Învățatul francez Du Cange (1610-1688), a fost autorul unei liste a voievozilor Moldovei și Țării Românești - Biblioteca Arsenalului din Paris[2].
  • Contele Luigi Ferdinando de Marsigli (1658-1730), care aduna materiale pentru Descrittione naturale, civile e militare delle Dacie sive Ripense, Mediteranee e Transalpin îi solicita lui Constantin Cantacuzino stolnicul (c. 1640-1716) date despre catalogul numelor tuturor principilor, voievozii Țării Românești, de la Negru, până la ultimul.
  • Letopisețul Cantacuzinesc a fost Istoria Țării Românești de când au descălecat pravoslavnicii creștini, 1290-1690.
  • „În vremea lui Constantin Mavrocordat, în 1733, la începutul primei domnii în Moldova, cămărașul de izvoade Vasile Buhăescu, cum se credea până nu de mult, sau cu mai mult temei Vasile Buzilă, a realizat o formă „pre scurt adunate den multe letopisețe", a Istoriilor Țării Rumânești și a Țării Moldovei. De viiața a prealuminaților domni..., o adevărată istorie paralelă a celor două țări române, den descălecătura țărilor și până în 1733”.[3]
  • Pârvu Cantacuzino (n. ?- d. 1769) a scris Istoria politică și geografică a Țării Românești de la cea mai veche a sa întemeiere până la anul 1774.
  • „În Țara Românească, în același sfârșit de secol XVIII, lista domnilor e mai bogată în date istorice, amintind parcă cronologiile domnești. Cea cuprinsă în manuscrisul românesc nr. 3 162 de la Biblioteca Academiei Române, terminată după 17 mai 1786, urmează însă șirul domnilor de început după Letopisețul Cantacuzinesc, cu unele erori de transpunere. Sub titlul Istoriia domnilor Țării Rumânești câți au stătutu din vremea Radului ci să chiamă Negru, care s-au pogorât din Țara Ungurească cu oști și au gonit pi tătari, care lăcuia într-aciste locuri și au stătut domn al Țării Rumânești la leatu dă la Hristos 1290, sunt menționați 85 de domni, până la începutul domniei lui Nicolae Mavrogheni (1786-1790). Această cronologie a început să fie redactată în a doua jumătate a secolului XVIII, căci manuscrisul grecesc nr. 164 de la Biblioteca Academiei Române, care o conține, merge doar până la anul 1716, și a fost alcătuit în deceniile următoare.”[4][5]
  • Între 1788 - 1794 Ienăchiță Văcărescu scria chronologia domnilor Țării Românești, în Istorie a preputernicilor înperați othomani, în Tesauru de monumente istorice pentru Romania, II, ed. A. Papiu Ilarian, București, 1863, la pagina 242.

M-am dus înapoi doar până la 1600, să vă aduc câteva exemple. Deci, Țara Românească se folosea cu mult înainte de 1859 și de către cronicari străini. --Silenzio (discuție) 27 ianuarie 2014 00:42 (EET)

Nici nu ne prea putem duce mai departe înapoi... Nu mă îndoiesc că Ark25 știe că cele mai vechi documente scrise în limba română care ni s-au păstrat datează din prima jumătate a sec. al XVI-lea (Scrisoarea lui Neacșu, 1521, care conține și prima atestare a numelui „Țara Rumânească”) și că cele mai vechi cronici în limba română datează din sec. al XVII-lea. Sau se referă la alte perioade și la alte limbi atunci când întreabă despre „istoricii din Evul Mediu”? --Pafsanias (discuție) 27 ianuarie 2014 13:29 (EET)

Îmi pare rău că discuția avansează doar în baza unor aversiuni personale. Eu cred că întrebările de mai sus chiar merită lămurite. În ce privește Țara Românească, am adăugat o informație la articolul Țara Românească, crezând că este adevărată și că s-a nimerit să lipsească din articol, după care am șters-o. Eu nu am întrebat dacă termenul a fost folosit sau nu încă din Evul Mediu, ci am întrebat dacă era folosit mai des decât Valahia. Doar un istoric (sau pasionat de istorie) care și-a pus această întrebare poate răspunde în cunoștință de cauză, iar eu nu sunt istoric. Deci nu e vorba de o chestiune de cultură generală sau de semidoctism. Căutând pe Google, nu găsesc când s-a făcut trecerea de la rumân(ească) la român(ească). Nici nu am indicii că cele două variante ar fi fost folosite în același timp, începând din Evul Mediu. Cum se numeau ei pe ei înșiși boierii din Țara Românească în Evul Mediu? Rumâni? Neverosimil, din moment ce termenul se folosea pentru iobagi. Români? Nu sunt convins, pentru că sună prea aproipat de termenul „rumân”, și (presupun eu), cuvântul român a fost utilizat doar mai târziu, fiind derivat din „rumân”. În ce privește răspunsul lui Silenzio, întrebarea mea este dacă Ienăchiță Văcărescu și Pârvu Cantacuzino chiar au scris „Țara Românească” și nu „Țara Rumânească”. Autorii Ioachim Crăciun și Constantin Rezachevici chiar au găsit cuvântul „Românească” în documentele vechi, sau au găsit cuvântul „Rumânească”, pe care l-au transcris în „Românească”, termen folosit de contemporanii lor. Înainte să sară careva în sus ca ars: nu-i suspectez de minciună, doar mă întreb: poate au ajustat cuvântul la o versiune folosită în prezent.

Nu vorbim de chestiuni de cultură generală, ci de detalii de finețe. Doar răstălmăcind întrebările se poate deduce că e vorba de chestiuni elementare, cultură generală, semidoctism, etc. dar asta e altceva. Culmea semidoctismului, articolul Constantin Rezachevici este făcut chiar de mine, fiind bazat chiar pe un ziar de cultură! —  Ark25  (discuție) 27 ianuarie 2014 19:18 (EET)

Încă ceva: mi se pare absurd să trimiți pe cineva la plimbare, pe motiv de semidoctism, atunci când acesta adresează o întrebare. Eu unul nu am timpul necesar pentru a studia atâtea cărți de istorie și nici pentru a verifica documentele originale din Evul Mediu (deși sper că vreodată voi ajunge să scanez măcar câteva). Așa că întreb pe cei care sunt mai în temă. La fel cum cei pasionați de istorie pot întreba cum se folosește un program JavaScript. Dacă cineva mă întreabă cum se folosesc scripturile făcute de mine doar nu îl voi trimite la plimbare, cerându-i să învețe JavaScript și să-și facă el un program separat. Asta ar fi culmea ineficienței. —  Ark25  (discuție) 27 ianuarie 2014 19:24 (EET)

Detaliile de finețe nu pot fi discutate în lipsa unui cadru elementar de cultură generală. V-am rugat să precizați ce înțelegeți prin „istoricii din Evul Mediu”: cronicarii români de limbă română (după sec. al XVII-lea), cronicarii de limbă slavonă (anteriori), cronicarii străini (de limbă greacă, latină, etc.)? „Frecvența” în lingvistică este un concept statistic și presupune definirea unei mulțimi de referință. „Rumân”/„român” și „rumânesc”/„românesc”, respectiv „rumânește”/„românește”, sunt variante ale aceluiași cuvânt. Prima formă e mai arhaică și populară, a doua s-a impus în limba literară. Cele două coexistă până în ziua de azi. Nu există o „trecere” de la „vlahi” și „Valahia” la „români” și „Țara Românească”, aceste nume au coexistat. „Aromânii” nu s-au numit niciodată „meglenoromâni”. Ce înțelegeți prin „înființarea Școlii Ardelene” și când o plasați? Vedeți și explicațiile și trimiterile de la Etimologia termenilor român și România.--Pafsanias (discuție) 27 ianuarie 2014 22:09 (EET)

Mă refer la istoricii/cronicarii români din Evul Mediu, despre cei străini știm că mulți preferau termenul „Valahia”. Școala Ardeleană, mișcarea culturală care începe pe undeva pe la 1790. Evident că numele de „Valahia” și „Țara Românească” au co-existat, dar nu asta am întrebat. Am întrebat dacă „Valahia” era mai des folosit de istoricii/cronicarii români decât „Țara Rumânească” sau „Țara Românească”. —  Ark25  (discuție) 28 ianuarie 2014 00:17 (EET)

Dacă este vorba despre cronicarii de limbă română, atunci există o preferință clară și explicită pentru etnonimul „rumân”/„român” în raport cu „vlah”/„valah”, precum și pentru „Țara Rumânească”/„Țara Românească” în raport cu „Vlahia”/„Valahia”. Câteva texte fundamentale sunt disponibile la Wikisource și pot fi interogate direct:
De remarcat că toți cronicarii din epocă făceau parte din boierime (la fel ca și domnii), dar nu au avut nici o reținere în folosirea acestui etnonim. --Pafsanias (discuție) 28 ianuarie 2014 13:31 (EET)

D'ale școaleiModificare

  • În anul 1382, cronicarul Ioan de Târnave specifică clar în Cronica Ungurilor următoarele: „[...] voievodul valahilor din Maramureș, cu ajutorul valahilor de acolo a trecut în taină în Țara Moldovei...[6]
  • În secolul al XIV-lea, se scrie Cronica pictată de la Viena, de unde citez „[...] era mai largă, acolo valahii o întăriseră de jur împrejur. Iar mulțimea nenumărată a valahilor...[7][8]

Cred că aceste două surse din anii 1300 sunt suficiente pentru a extinde subiectul și a spune că termenul de român a început să fie folosi abia după 1400-1450. Poate niște surse suplimentare ar fi de folos pentru a extinde cearta curentă într-o temă de studiu interesantă. --Sebastianpin 28 ianuarie 2014 19:36 (EET) După ceva puțină studiere am găsit un lucru ascuns în filele cărții mele de istorie. Citez ce e important: românii din Transilvania trăiau aranjați în țări: Țara Hațegului, Țara Făgărașului etc. și legendele arată că unificatorul Țării Românești ar fi Negru Vodă venit de la sud de Carpați din țara Făgărașului. Ce înțeleg eu de aici este că Negru Vodă e posibil să fi adus cu el obiceiul de a numi regiunile „țări”. Se mai știe că după Bătălia de la Posada din 1330 noul stat a obținut independența - la un timp relativ scurt față de 1305-1315 când Negru Vodă a venit în sud. E doar o teorie, mai trebuie studiat. --Sebastianpin 28 ianuarie 2014 19:45 (EET)

Sebastianpin: Știi cumva în ce limbă au fost scrise Cronica lui Ioan de Târnave și Cronica pictată de la Viena? Dacă te mustrez din nou, o să spui că am ceva cu tine... --Pafsanias (discuție) 28 ianuarie 2014 20:12 (EET)
Maghiară. Și vreți să ziceți că nu există termeni diferiți pentru român și valah în traducere? Am înțeles ce vreți să ziceți - că ia mă înșel și că am dat-o în bară din nou. Mustrați-mă dacă credeți că greșesc, nu voi zice că am ceva cu dvs. Întrebarea este de ce considerați că traducere pentru valah și român e aceeași în maghiară? Sau cel puțin în maghiara de atunci, de 700 ani. Cel puțin acum termenii sunt diferiți, după traducătoare. --Sebastianpin 28 ianuarie 2014 20:19 (EET)
Greșit. Cronica pictată de la Viena este scrisă în limba latină.--Bătrânul (discuție) 28 ianuarie 2014 20:22 (EET)
Ambele sunt scrise în latină, iar traducerea redă fidel termenul utilizat în epocă de foarte multe izvoare străine. Nu despre ele este vorba aici. --Pafsanias (discuție) 28 ianuarie 2014 20:38 (EET)
Aș arăta tâmpit dacă aș spune că vroiam să spun latină, dar m-am răzgândit. Oricum, din câte văd și-aici este un termen specializat pentru valah și român. Sau poate greșesc - așa cum se pare că fac mereu. Bine acum, mustruiți-mă. --Sebastianpin 28 ianuarie 2014 20:41 (EET)
Am explicat deja de ce intervenția este pe lângă subiect: aici se discută despre numele dat de români, în propria lor limbă, poporului și țării. Nu pot să fiu prea asupru cu cineva care se declară elev, pentru că mai are foarte multe de învățat. Dar comentariul „poate niște surse suplimentare ar fi de folos pentru a extinde cearta curentă într-o temă de studiu interesantă” l-am găsit ușor impertinent. --Pafsanias (discuție) 28 ianuarie 2014 21:04 (EET)

Dragă Sebi, în viață totul e să știi să discerni.

Lenin a spus:

„Învățați, învățați, învățați!”

Bunica mea a spus:

„Man lernt immer ‘was dazu
und stirbt doch blöd wie eine Kuh“.

--Miehs (discuție) 28 ianuarie 2014 21:08 (EET)

Sincer, nu vreau să deranjez activitatea de aici pentru simplul fapt că sunt... copil. Adică parcă ai fi singur.
Pentru Pafsanias: nu am vrut ca acel comentariu să fie impertinent sau cu rea-voință, nu știu de ce v-ați supărat, era o intenție bună, văzând că nu ajungeți la un acord;
Pentru Miehs: ironia face ca Statuia lui Lenin să fi fost dărâmată recent. Și nu prea m-am prins ce înseamnă textul în germană - oricât ai învăța, tot mori prost ca o vacă? --Sebastianpin 28 ianuarie 2014 21:20 (EET)

Da, dar articolul inițat de mine despre Statuia lui Lenin din București continuă să reziste! Iar cele spuse de bunica mea trebuie să te facă să fii conștient că mereu mai ai de învățat câte ceva și că niciodată nu ajungi să le știi pe toate! --Miehs (discuție) 28 ianuarie 2014 21:33 (EET)
Scuzați de întârziere. Ce vreau să spun este că chiar acela este un motto de-al meu, deci se pare că nu sunt singurul cu intenții bune. Mulțumesc oricum de sfaturi. Și să știți că este prima dată când văd că abuzați de semnele de exclamație :) . Oricum, dle. Miehs, să știți că așa sfat-opinie-morală-atenționare sau ce-ați zis dvs. nu am mai primit de mult. Sunteți prea experimentat. E adevărat că odată cu vârsta se capătă experiență. --Sebastianpin 28 ianuarie 2014 22:27 (EET)

NoteModificare

  1. ^ Ioachim Crăciun, Cronicarul Szamoskozy și însemnările lui privitoare la români 1566-1608, Cluj, 1928, p. 100-101.
  2. ^ Sergiu Iosipescu, Călătorie de studii în Franța, p. 136
  3. ^ Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 37
  4. ^ I. Crăciun, A. Ilieș, Repertoriul manuscriselor de cronici interne, p. 187-188. Pentru alte liste de domni similare din Țara Românească, dar și din Moldova, cf. Ilie Corfus, Introducere la însemnările Androneștilor, București, 1947, p. 14-15.
  5. ^ Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 46
  6. ^ Valentin Băluțoiu, Constantin Vlad: Manual de Istorie. Editura AllEducational, 2010. Pagina 64. ISBN 973-9337-94-5
  7. ^ Valentin Băluțoiu, Constantin Vlad: Manual de Istorie. Editura AllEducational, 2010. Pagina 65. ISBN 973-9337-94-5
  8. ^ Cronica pictată de la Viena Dacoromanica. G. Popa-Lisseanu, 1937.

Eugen MihăescuModificare

Cine este acest Eugen Mihăescu, care publică în Cotidianul? - http://www.cotidianul.ro/autor/eugen-mihaescu/

Este Eugen Mihăescu, politicianul sau Eugen Mihăescu scriitorul? —  Ark25  (discuție) 30 ianuarie 2014 03:16 (EET)

Având în vedere [2], cred că e vorba de Eugen Mihăescu, politicianul, graficianul și autorul cărților "Între linii" și "Strigăte în pustiu", deoarece această ultimă carte conține "o selectie de articole publicate in presa americana si romana, multe dintre ele chiar in Cotidianul". Răzvan Socol mesaj 30 ianuarie 2014 07:17 (EET)

Mulțumesc, ești un maestru în ce privește găsirea a tot felul de informații ! Dacă se poate să mă mai ajuți cu ceva - am o mare curiozitate: cine deține revista Observator cultural? Nu cunosc în amănunt presa de cultură, dar din câte am văzut până acum, revista este, alături de Ziarul de Duminică și România literară, unele dintre cele mai bune publicații de cultură din România, cu un sait foarte bine pus la punct. Are multe interviuri interesante/utile și comentarii pertinente și remarcabil de echilibrate (poate foarte puțin înclinate înspre tabăra PNL). —  Ark25  (discuție) 30 ianuarie 2014 13:35 (EET)

La Registrul Comerțului datele și indicatorii financiari pentru SC OBSERVATOR CULTURAL SA sunt dați numai până în 2010. Mai apare revista? --Miehs (discuție) 30 ianuarie 2014 14:19 (EET)

Este foarte activă. Exemple:

 Ark25  (discuție) 30 ianuarie 2014 14:37 (EET)

Conform [3], editorul revistei Observator Cultural este S.C. Observator Cultural S.A. (CUI 12422092). La Ministerul Finanțelor apar și datele din bilanțul de la sfârșitul anului 2012 (datele din bilanțul anului 2013 nu apar încă, nici la celelalte firme). Conform M.Of. Partea a IV-a, nr.1324/2009, acționarii S.C. Observator Cultural S.A. erau Fundația "Cultura XXI" (CUI 12552556), criticul literar Carmen Mușat, avocatul Gheorghe Mușat (de la Mușat & Asociații) și avocata Anca Buta Mușat (de la aceeași firmă). Conform unui Interviu cu George Mușat, înainte de 2005 printre asociați erau și scriitorul Ion Bogdan Lefter și soția sa, scriitoarea Simona Popescu. Răzvan Socol mesaj 30 ianuarie 2014 14:38 (EET)
Ești un magician! Deci finanțele sunt asigurate de o firmă puternică de avocatură - Mușat & Asociații. Astfel se explică de ce revista practic nu are reclame în pagini (teoretic are, dar spre lucruri culturale, de moment face o reclamă discretă doar saitului sculpture.ro). Mai rămâne de văzut (pentru mine, pe viitor) dacă această firmă este preferată de vreun partid politic anume. Revista pare foarte puțin înclintă spre PNL și spre valorile liberale și seculare. Mulțumesc! —  Ark25  (discuție) 30 ianuarie 2014 22:48 (EET)
De ce ne-ar interesa aici acest „subiect enciclopedic”? Se are în vedere completarea articolului despre revistă cu informații referențiabile, sau trebuie doar decis dacă merită introduse și alte legături externe către această sursă? Sper că nu selectăm legăturile externe după puterea financiară a firmei ori după paylist... --Pafsanias (discuție) 30 ianuarie 2014 23:10 (EET)

Bineînțeles că este de interes enciclopedic cine a înființat și cine deține un anumit ziar. Informațiile pot fi adăugate în articol. Se pare că aveți o obsesie cu LE. Consultați de exemplu Daily Mirror sau Daily Mail și corespondentele lor în engleză să vedeți că acolo sunt incluse date despre proprietari.

Ce paylist? Acum o dăm în paranoia? Păi dacă urmăream să fiu plătit de Observator cultural ca să le fac articol sau să le adaug legături externe, atunci nu-i întrebam direct pe ei cine deține revista? A dracului logica asta..

E normal să adaugi referințe și LE bazat pe puterea unui ziar. Sunt mai de preferat sursele din presa centrală decât cele din ziare din orășele. Sunt preferabile ziarele puternice, pentru că puterea financiară înseamnă că ziarul va rezista în timp, articolele vor fi probabil păstrate, iar referințele vor putea fi consultate și peste decenii. E firesc să caut referințe în Ziarul de Duminică sau în Observator cultural și nu în Tiuk! sau SISIF, care azi există, mâine ar putea să dispară. De asta ne interesează pe noi Wikipediștii forța unei publicații.

De asemenea ne interesează și înclinarea politică a ziarelor. Știm că Evenimentul zilei sunt pro-Băsescu la un mod fățiș și extrem de înverșunat. La fel știm și că ziarul Cotidianul sau Jurnalul Național sunt anti-Băsescu la un mod la fel de înverșunat. Trebuie să știm asta, ca să avem fim puțin precauți în ce privește folosirea acestor ziare ca surse, atunci când ating anumite zone ale politicii, ca să adăugăm informații cât mai echilibrate în articole. —  Ark25  (discuție) 31 ianuarie 2014 19:50 (EET)

Vă rog frumos să nu mai înjurați logica în dreapta și în stânga. Nu e ea de vină atunci când ne încurcăm în contradicții. Logica pretinde doar că nu pot fi simultan adevărate o propoziție și negația ei, dar nu interzice în practică încălcarea acestui principiu. Ca să vă dau un exemplu: din punct de vedere logic, nu se poate susține simultan că legăturile externe către articolele de ziar sunt introduse din grija de a fi păstrate și arhivate, pentru a nu se pierde, dar trebuie preferate ziarele puternice, care vor rezista în timp și ale căror articole vor fi probabil păstrate și deci nu se vor pierde. De asemenea, logica nu oferă niciun fel de diagnostic psihiatric pentru cei care o încalcă. Nu constituie, de pildă, paranoia faptul că cineva care se ocupă doar de introducerea a zeci de legături externe pe zi afirmă despre ceilalți că sunt obsedați de legături externe!
Pentru dumneavoastră, care sunteți interesat de studiul exhaustiv al presei actuale în vederea integrării ei în proiect, este firesc să luați în calcul personal atât puterea financiară a unei publicații, cât și orientarea ei politică. Pentru tratarea enciclopedică a subiectelor la care adăugați legăturile externe, aceasta ar trebui să fie însă ultima preocupare, dacă nu chiar să fie ignorată cu desăvârșire. Mult mai importantă este relevanța pentru subiect, care presupune și o anumită familarizare cu acesta și cu bibliografia de specialitate disponibilă, lucru pe care dumneavoastră îl lăsați cu totul la o parte.
Încerc să vă fac să înțelegeți de ce activitatea laborioasă pe care o depuneți le ridică unora (printre care mă număr) semne legitime de întrebare. Vă asigur că nu am nimic împotriva legăturilor externe în general (LE, după cum preferați să le numiți), care sunt de multe tipuri, dar consider că trebuie purtată o discuție serioasă și la obiect cu privire la eligibilitatea articolelor de ziar (AdZ, cum aș prefera eu să le spunem pe nume) în această categorie. --Pafsanias (discuție) 31 ianuarie 2014 22:01 (EET)
Motivele pentru a prefera un ziar mare în loc de unul mic sunt multiple: Uneori saiturile de arhivare nu arhivează anumite LE (vedeți Discuție:Archive.is#Bugs. Alte saituri arhivează doar selectiv, anumite AdZ, pe criterii numai de ei știute - ca de exemplu Archive.org. Saiturile de arhivare pot pica sau dispărea și atunci este evident că preferăm ziarele mari, cu șanse mai consistente de a-și păstra articolele. În caz că LE nu se mai găsește online, este mai simplu să găsești un AdZ tipărit din Ziarul de Duminică în arhive decât un articol online ne-tipărit vreodată, care a apărut în SISIF.
Nu aveți decât să mai redeschideți încă odată redeschiderea redeschiderii discuției la Cafenea, ar fi cam anost să contiunăm aici o asemenea politică. —  Ark25  (discuție) 1 februarie 2014 19:04 (EET)
Nu cred că locul cel mai potrivit pentru astfel de discuții este Cafeneaua. Ar fi de preferat concretizarea și finalizarea discuției de la Wikipedia:Legături externe. --Pafsanias (discuție) 1 februarie 2014 22:13 (EET)

Avioane americaneModificare

Prin acest titlu vreau, de fapt, să pun 3 întrebări:

  1. Ce avioane folosește SUA în prezent?
  2. Care este cel mai nou avion cercetat/cumpărat de SUA?
  3. Care este tipul de avion cel mai folosit de armata SUA în acest moment? F22?

O seară bună, --Sebastianpin 3 februarie 2014 21:47 (EET)

La pct. 1: avioane civile, avioane militare, avioane utilitare, avioane de agrement etc....
La pct. 3: în ce sens „cel mai folosit”? Ca număr de aparate sau ca număr de ore de zbor? În ambele situații, cel mai folosit nu este F22. --Bătrânul (discuție) 3 februarie 2014 22:21 (EET)
1. Referitor la aeronavele militare, pe pagina oficială sau de Wikipedia a United States Air Force - USAF se găsesc toate tipurile de aeronave utilizate în prezent de Forțele Aeriene ale SUA. Trebuie avut în vedere că și celelalte trei categorii de forțe (Forțele Terestre - Land Forces, Marina Militară - US Navy și Infanteria Marină - Marines) folosesc diferite tipuri de aeronave, care pot fi găsite pe site-urile oficiale respective.
2. Dacă ne referim la aviația de luptă, cel mai nou tip de avion intrat în înzestrarea USAF și US Navy este F-35 Lightnenig II, denumit și Joint Strike Fighter - JSF. Cel mai nou avion de bombardament este bombardierul invizibil B2 (19 exemplare). Dacă ne referim la aviația de transport este vorba de aeronavele C-17 și C-130J.
3. Avionul cu cel mai mare număr de exemplare aflate în utilizarea USAF este F-16 (câteva mii). F-22 Raptor este cel mai performant avion de luptă dar a fost produs doar în 187 de exemplare.--Macreanu Iulian (discuție) 3 februarie 2014 22:49 (EET)
Mulțumesc de răspunsuri, m-am lămurit. Deci F-22 Raptor este cel mai performant - dar altul, mai nou, mai performant, este cumva în testare sau proiectare (exceptând F-35)? Am aflat că F-35 va di pus în uz în 2015-2016. Există cumva un F-x mai performant decât el? --Sebastianpin 4 februarie 2014 11:29 (EET)
Da, F-44 S, dar proiectul este „top-secret”, astfel încât nu veți găsi informații despre el. --Bătrânul (discuție) 4 februarie 2014 12:46 (EET)
Și dumneavoastră de unde știți? Sunteți cumva dumnealui? :) --Sebastianpin 4 februarie 2014 15:39 (EET)
Nu. Nici măcar el nu știe nimic despre F-44 S. --Bătrânul (discuție) 4 februarie 2014 18:29 (EET)
E cam ciudat - nu cumva președintele ar trebui să știe totul? --Sebastianpin 4 februarie 2014 18:50 (EET)
Nu, așa se poate da pe după vișin când nu-i convine ceva. --Turbojet 4 februarie 2014 21:16 (EET)
Dragă Sebastian
Domnul Sîmbotin și domnul Turbojet au perfectă dreptate în ambele aspecte. În mod sigur nu numai în SUA dar și în alte țări sunt în prezent, în diferite faze de proiectare și construcție, aeronave despre care vom auzi sau pe care le vom vedea peste zece-douăzeci de ani. Cum se vor chema nu știe nimeni. În această fază primesc niște nume generice de genul X-47, T-50 sau J-22, care nu spun nimic. Ca regulă generală de dezvoltare a armamentelor, pentru a câștiga o cursă a înarmărilor sau un eventual război, armele proprii ar trebui să fie cu o generație tehnologică superioară celor ale aliaților și cu două generații tehnologice superioare celor ale adversarilor. În cazul aeronavelor de luptă, de exemplu, SUA au singurul avion 100% de generația a V-a, din lume, F-22. Tot ca exemplu, avionul invizibil F-117 deși a intrat în înzestrarea USAF în anul 1981 a fost recunoscut public ca existând, abia peste 10 ani, în 1991, timp în care existența sa a fost negată.
Referitor la cel de-al doilea aspect, este adevărat că președintele SUA/României, directorul CIA, ministrul apărării naționale, directorul SRI, etc. nu au acces automat la toate informațiile, de regulă marea lor majoritate rămânându-le necunoscute. Există două reguli fundamentale după care se face diseminarea acestui tip de informații "need to know" și"responsibility to share". Aceasta înseamnă că o persoană, indiferent de poziția sa, va avea acces doar la acele informații pe care trebuie să le cunoască prin natura atribuțiilor sale. În același timp, o persoană care deține astfel de informații are responsabilitatea de le disemina strict doar acelora care trebuie să le cunoască prin "job description".
E foarte adevărat însă că atunci când le convine, responsabilii politici în special, o "dau după cireș" invocând fie faptul că un anumit tip de informații sunt clasificate, deși ar trebui să fie publice, sau invers, lăsând să se "scurgă" anumite informații clasificate care îi avantajează.--Macreanu Iulian (discuție) 5 februarie 2014 20:41 (EET)
Mulțumesc frumos de răspunsuri, mi-ați clarificat, odată cu ultimul, chiar mai multe goluri. Despre președinte vorbeam sarcastic/ironic/neserios, știu că nici el nu știe prea multe lucruri pe care nici noi, plătitorii de taxe (dacă suntem mai bătrâni :) ), nu le știm. Pot spune că discuția e încheiată? --Sebastianpin 5 februarie 2014 22:49 (EET)
Poți. --Bătrânul (discuție) 6 februarie 2014 09:53 (EET)
P.S. Chiar nu s-a prins nimeni că F-44 S era o glumă?
Am ajuns să citesc discuția la spartul târgului. Dacă vrei să afli câte ceva despre avionul „F-44”, introdus în serviciu în anul 2654, sub denumirea „Rapier II”, poți căuta aici. Confirmă pe deplin ultima aserțiune a lui Bătrânul! --Miehs (discuție) 6 februarie 2014 10:20 (EET)
Cum s-a spus, cercetările merg înainte, pe calea lor. Mai devreme sau mai târziu vor exista proiecte și cu alte numere F-nn. Poate nu vor semăna deloc cu proiectele actuale, acum se discută tot mai mult de „războiul dronelor”, unde avioanele vor fi pilotate de la sol. Jocurile care simulează zborul, în special misiunile de pătrundere și bombardament, pot fi transpuse în realitate, electronica actuală o permite. Dronele vor fi mai ieftine, deoarece nu vor trebui să aibă echipamentele de asigurare a vieții echipajului, nu vor avea limitări datorită limitelor echipajului (g-uri, dimensiuni – pot fi de centimetri) etc. Pe de altă parte, acest gen de armament este extrem de sensibil la armamentul cu efect electromagnetic. Putem visa, specula... :) --Turbojet 6 februarie 2014 10:31 (EET)
@Sîmbotin: Nu, nici eu nu m-am prins că F-44 era o glumă. Nu aveam cum să îmi dau seama.
@Miehs: Știți, de curând mi-am cumpărat un avion de jucărie funcțional. Avem un articol despre el.
@Turbojet: Cum spuse Albert Einstein, „nu știu cu ce arme va fi luptat Al Treilea Război Mondial, dar sunt sigur că al patrulea va fi luptat cu bețe și pietre”. --Sebastianpin 6 februarie 2014 10:53 (EET)

AmzaModificare

Ce nume interesant. În România, în general numele de femei se termină în a, totuși Amza este folosit de bărbați, din zona Olteniei. Oare de unde vine acest nume și în ce limbi se mai folosește? În cinstea cui a fost numită Piața Amzei? —  Ark25  (discuție) 7 februarie 2014 03:29 (EET)

În cinstea unui turc :)). --Silenzio (discuție) 7 februarie 2014 03:56 (EET)
ah, vine de la Hamza. Și cine este acel Hamza al pieției Amza? Am găsit un logofăt Hamza din Popânzălești și marele ban Hamza, fiul lui Hamza din Obislav. —  Ark25  (discuție) 7 februarie 2014 06:01 (EET)
Piața Amzei și-a luat denumirea de la Biserica Amzei, o frumoasă biserică din apropiere (cod LMI B-II-m-B-18148), situată pe Strada Amzei (care face legătura dintre Calea Victoriei și Bulevardul Magheru). Prima biserică (actuala fiind o reconstrucție) a fost ctitorită între anii 1807-1810 de către Amza Năescu, al doilea vistier al Țării Românești, locul de construcție și fondurile necesare fiindu-i lăsate de unchiul său, polcovnicul Nicolae Dărăscu. De la acest Amza Năescu se trage denumirea populară a bisericii și a împrejurimilor. --Bătrânul (discuție) 7 februarie 2014 07:12 (EET)

Mulțumesc! —  Ark25  (discuție) 10 februarie 2014 12:26 (EET)

Cum pot fi găsite lucrări disponibile online cât mai simplu?Modificare

Google BooksModificare

Văd că există cărți la Google Books care se pot citi online, ca de exemplu această carte: Mănăstirea din Parma, Stendhal, Editura MintRight Inc, 2012, ceea ce este destul de interesant. Am găsit chiar și cărți în limba română care pot fi citite în întregime, ca de exemplu Sociologie romaneasca moderna, Constantin Schifirnet, Editura Criterion, 2009

Întrebarea mea este: cum pot fi găsite acele cărți disponibile online cât mai simplu? De exemplu, din lista de cărți scrise de Nicolae Iorga, aș dori să le vizualizez doar pe cele disponibile online. Sau, cum pot vedea lista cărților scrise în limba română, care sunt disponibile pentru citit online? —  Ark25  (discuție) 15 februarie 2014 21:41 (EET)

Eu as fi de parere sa dati pe www.google.ro, search: google books, Nicolae Iorga <enter> Si goagalul va va raspunde. Asybaris aport 15 februarie 2014 21:55 (EET)
Haha, nu toate se pot citi online, vedeți linkul de mai sus. Tocmai asta întrebam, cum se poate face o căutare mai specifică. —  Ark25  (discuție) 15 februarie 2014 23:55 (EET)
Nu știu ce anume vă interesează mai mult: Google Books sau lucrările lui Iorga accesibile online? În primul caz, există opțiunea „Full view” printre criteriile de căutare care se activează de la „Search tools”. În cazul al doilea, merită să încercați și o căutare aici: www.dacoromanica.ro. Mie, căutarea după autor:Nicolae Iorga mi-a întors 1129 de rezultate, toate fiind lucrări accesibile online. Google Books nu le știe pe toate. --Pafsanias (discuție) 17 februarie 2014 08:52 (EET)

dacoromanica.roModificare

Mulțumesc, nu știam nici de opțiunea Full view, iar saitul dacoromanica.ro (digibuc.ro) este impresionant. Am și o întrebare despre acest sait: Dacă de exemplu vreau să adaug legătura către această carte: Clopotul dăruit de Caragheorghe, întemeietorul Serbiei, bisericii satului Topola (1811), linkul arată foarte criptic și mi-e teamă că ar putea expira (există linkuri care expiră după un timp). Întrebarea este dacă se poate reduce acest link, care acum arată așa: http://digibuc.ro/proxy/?px=aHR0cDovL2RpZ2l0b29sLmRjLmJtbXMucm86ODg4MS9SLzMzSEU5R1BUS0JOVlFRSlFLVkVCOE1MWFhIQTdCWFNVOVNOTlFKTDJRMzIzRDlOWFhFLTA1NTg5P2Z1bmM9cmVzdWx0cy1qdW1wLWZ1bGwmYW1wO3NldF9lbnRyeT0wMDAwMTMmYW1wO3NldF9udW1iZXI9MDE2Mzc0JmFtcDtiYXNlPUdFTjAx Ark25  (discuție) 2 martie 2014 14:18 (EET)

Într-adevăr, link-ul de mai sus a expirat deja. Probabil ar fi mai bun un link de forma aceasta, obținut printr-un click pe iconița cu PDF. Răzvan Socol mesaj 3 martie 2014 08:41 (EET)
Deja îmi dă „Session Timeout” și acest link. Pfff... ce-și mai ascund unii informația.. Apropo, de asta, am adunat câteva linkuri la Discuție Wikipedia:Resurse#Saituri pe care putem citi cărți. Dacă mai știți și alte saituri pe care putem citi cărți, vă rog să le menționați acolo. —  Ark25  (discuție) 3 martie 2014 11:23 (EET)
Eu folosesc următorul artificiu empiric (nefiind un cunoscător în ale informaticii): odată ajuns la fișa bibliografică a lucrării care mă interesează, îmi trimit un e-mail generat automat care conține atât informațiile de bază din fișă, cât și două „permalinkuri” (către fișa însăși și respectiv către fișierul PDF). Trucul a funcționat satisfăcător, cel puțin pentru nevoile de argumentare din paginile de discuții. Desigur, această procedură încetinește substanțial viteza „contorului”... --Pafsanias (discuție) 3 martie 2014 13:24 (EET)
În exemplul de mai sus n-am găsit vreun permalink. Și da, contorul nu trebuie prejudiciat pentru nimic în lume! Contoru' e motoru' wikipedistului! —  Ark25  (discuție) 4 martie 2014 09:00 (EET)
Vă propun să testăm o vreme următoarele două linkuri, pentru a vedea dacă expiră și când:
În partea din dreapta sus a fișei bibliografice există butonul Trimite (e-mail) care exportă automat datele sub forma unui mesaj către o adresă indicată de utilizator. În mesaj apar și „permalinkurile” copiate și wikizate mai sus. Mai clar nu știu cum să explic. --Pafsanias (discuție) 4 martie 2014 13:19 (EET)
Au trecut 24 de ore și linkurile continuă să funcționeze, cel puțin pentru mine. Îi rog pe colegii interesați să confirme și să urmărească mai departe evoluția lucrurilor. --Pafsanias (discuție) 5 martie 2014 13:39 (EET)
Continuă să funcționeze sigur sub această formă. Linkul copiat din bara de adrese ar funcționa și sub o formă redusă, dar cred că pentru scurt timp. --GEO (discuție) 6 martie 2014 15:47 (EET)

Ah, mail trimis folosind unealta corespunzătoare de pe saitul digibuc. Scuze, credeam că vă trimiteați un mail direct din contul de mail. Mulțumesc pentru lămuriri. —  Ark25  (discuție) 7 martie 2014 11:21 (EET)

Nu, stimate domn. Vă asigur că nu obișnuiesc să-mi trimit mesaje direct din contul personal de email. O fac foarte rar, numai atunci când doresc să mă felicit pentru perspicacitatea interlocutorilor pe care mi i-am ales de bună voie și nesilit de nimeni. Cine mă pune să iau de bune nedumeririle exprimate la Oracol și să încerc să le ofer soluții? --Pafsanias (discuție) 7 martie 2014 14:11 (EET)

ArboroseniiModificare

La ce se referă cuvântul „Arborosenii” ? Arborosenii: Trădători austriaci și naționaliști români, Romulus Cândea, Editura Tipografia Mitropolitul Silvestru, 1937 - [4] [5]. E vorba de vreo familie nobiliară? —  Ark25  (discuție) 16 februarie 2014 02:29 (EET)

Este vorba despre membrii unei societăți studențești din Bucovina. Iată o legătură externă care sper să vă ofere informația dorită. --Silenzio (discuție) 16 februarie 2014 02:52 (EET)
Aha, foarte interesant, mulțumesc! Am menționat cartea și legătura externă la Discuție:Cernăuți, ca să nu uităm de această temă și ca să avem material de lucru atunci când vom dezvolta subiectul. —  Ark25  (discuție) 16 februarie 2014 13:27 (EET)

ImpresieModificare

După ce am trecut de 8 ani ca wikipedist, mi se pare uneori că scrierea articolelor în Wikipedia amintește de acea anecdotă despre un sat german, în care existau două ceasuri: unul în turla bisericii și celălalt în turnul primăriei. Clopotarul potrivea ceasul din turla bisericii după ceasul din turnul primăriei, iar grefierul primăriei potrivea ceasul din turnul primăriei după cel din turla bisericii. --Miehs (discuție) 26 februarie 2014 10:20 (EET)

Bun comentariul si foarte sugestiv. Tinand cont ca toti care scriu aici se bazeaza pe propria cultura, asta in cazul in care se poate vorbi de cultura, care-i formata din piese de puzzle asimilate in decursul vietii lor, nu se poate vorbi de ceva temeinic bazat pe studierea subiectelor in amanunt si exhaustiv. Articolele capata contur dupa reglaje intre primarie si biserica continuu. Asa a fost creata wikipedia, asta-i principiul si impresia lui Miehs ca acest lucru se petrece uneori este fals. Se petrece tot timpul prin cautari de surse publicate (carti), media si de internet. Una o regleaza pe alta. Asybaris aport 26 februarie 2014 10:29 (EET)

Nume de locuriModificare

Capul Boului (Ghertina)

Am dat de o carte și aș dori să știu la ce se referă:

  • Descrierea istorico-gheografică a cetăței Caput Bovis (Capul Boului seau Ghertina): a căriia ruine să află în apropierea Galațului, Gheorghe Săulescu, Editura Academiei Române, 1991

 Ark25  (discuție) 2 martie 2014 14:22 (EET)

Vezi Cod:LMI:GL-I-s-A-02971. Articolul nostru e doar despre castrul roman, dar notele ar trebui să fie lămuritoare.--Strainu (دسستي‎)  2 martie 2014 17:32 (EET)
De ce nu încercați să citiți cărțile pe care le găsiți? De obicei, ele explică în interior la ce se referă. --Pafsanias (discuție) 2 martie 2014 21:31 (EET)
Probabil pentru că le găsește pe net. Dar câteodată și asta e suficient, de ex: [6] ne spune că e ceva legat de Bărboși, iar [7] + LMI ne cam lămurește.--Strainu (دسستي‎)  2 martie 2014 22:37 (EET)
De asta m-am temut și eu. Nu a dat de o carte, ci de un titlu și se (ne) întreabă care ar putea fi pagina de discuție ce ar trebui creată pentru a adăposti informația. Bănuiesc că pot fi create în acest scop atât Discuție:Castrul roman de la Tirighina-Bărboși, cât și Discuție:Gheorghe Săulescu. Cu cât mai multe, cu atât mai bine. Cineva va cumpăra la un moment dat cartea și o va folosi pentru documentare. Totuși, în ciuda aparențelor ademenitoare, nu cred că se recomandă folosirea paginilor Discuție:Bou sau Discuție:Bucraniu, subiecte pentru care referința e de mică relevanță. --Pafsanias (discuție) 3 martie 2014 00:34 (EET)
Nici la Discuție:Cap de bour... --Bătrânul (discuție) 3 martie 2014 10:09 (EET)

Da, am căutat pe books.google.com cuvântul arheologice și am găsit o sumedenie de cărți, printre care și aceasta. Eu n-am reușit să compilez că se referă la castrul roman Castrul roman de la Tirighina-Bărboși și de asta am întrebat. De ce să adaug în pagini de discuție din moment ce locul informației este chiar în cele două articole? Dacă cele două articole nu existau, puteam „adăposti” titlul cărții la Discuție:Lista siturilor arheologice din județul Galați, pagină care există deja, deci nu era cazul să creez o nouă pagină de discuție. Deci exagerați.. —  Ark25  (discuție) 3 martie 2014 11:14 (EET)

Marisia
  • Marisia, Volume 6, Muzeul, 1976

 Ark25  (discuție) 2 martie 2014 14:37 (EET)

Marisia este titlul unei publicații periodice a Secției de Arheologie a Muzeului Județean Mureș. Folosește una din variantele de nume antice ale râului Mureș. A nu se introduce referința în articolul despre râu! --Pafsanias (discuție) 3 martie 2014 14:06 (EET)
Mulțumesc. Ați putea menționa undeva în articolul Râul Mureș chestiunea asta? Nu găsesc cel mai potrivit loc, și cred că e mai bine de adăugat direct în articol, nu în pagina de discuție! —  Ark25  (discuție) 4 martie 2014 08:44 (EET)
Ați putea elimina din articolul Râul Mureș cele trei legături externe introduse de dumneavoastră către articolele de ziar semnate de Alexandru Ramadan și Untaru Claudia care, în afara pasajelor care coincid cuvânt cu cuvânt cu articolul de pe Wikipedia, conțin doar speculații pseudo-etimologice? --Pafsanias (discuție) 4 martie 2014 10:58 (EET)
Doar acum am avut puțină vreme să inspectez mai îndeaproape respectivele legături (că deh, contoru' nu mă lasă.. ). Primul articol copiază Wikipedia (sau aceeași sursă ca și Wikipedia). Dar totuși este un articol scurt și închegat, spre deosebire de zeama lungă și anostă din articolul Wikipedia. Al doilea articol de ziar copiază și el, dar mai prezintă în plus și o legendă. Al treilea articol prezintă niște speculații care sunt probabil notabile, chiar dacă sunt doar speculații. Nu cred că respectivele speculații sunt inventate de jurnaliști, ci mai degrabă au fost preluate din folclor sau din ceva cărți. —  Ark25  (discuție) 7 martie 2014 00:00 (EET)
Speculați, speculați, speculați ... nu credeți că ar fi mai bine să scrieți o carte despre arta dialogului a la Ark, decât să ne tot zăpăciți aici de cap? --Silenzio (discuție) 7 martie 2014 02:22 (EET)
@Ark25: Vă mulțumesc că ați inspectat mai îndeaproape respectivele legături. Aș dori să vă semnalez câteva aspecte care au scăpat spiritului dumneavoastră de observație:
  1. De oriunde ar fi copiate pasajele comune din cele trei articole de ziar, ele sunt cu siguranță copiate. Cum vi se pare, din punct de vedere moral, publicarea sub semnătură proprie a unor astfel de texte de către cei doi ziariști? Iar gestul dumneavoastră de a le face publicitate gratuită pe Wikipedia, menționându-i ca „autori” ai textelor, cum trebuie interpretat?
  2. Speculațiile etimologice amintite nu sunt notabile, decât poate prin gradul lor de inepție. Nu se poate să afirmi în același articol „scurt și închegat” că numele Maris apare deja la Herodot (istoric grec din sec. V î.Hr.) și că el provine din latină, fiind un nume de fată care înseamnă „a mării”, de unde și „fata mării”! Și ce legătură are Mureșul cu marea și cu Stella Maris?
  3. „Legenda Mureșului și Oltului”, considerată de dumneavoastră un „plus” față de pasajele copiate, este discutată din belșug pe toate saiturile școlărești, de cele mai multe ori în aceleași cuvinte. Popularitatea i se datorează, după cum vă amintiți probabil din clasele primare, lucrării lui Geo Bogza Cartea Oltului. Ziarista nu adaugă decât concluzia aberantă din titlul „Numele Râului Mureș vine de la copilul unui împărat”!
  4. Nu știu de unde au fost preluate „mai degrabă” respectivele speculații, pentru că ziariștii nu au onestitatea să-și declare sursele de inspirație. Bănuiala mea este că acest gen de articole se bazează pe informații „după ureche”, cu o predilecție specială pentru sursele disponibile pe Internet (inclusiv Wikipedia) și că mecanismul lor de documentare este foarte asemănător cu acela al contorului cu arc.
Din considerațiile referitoare la „zeama lungă și anostă” a articolului enciclopedic, precum și din alte afirmații pe care le-ați făcut pe această temă, înțeleg că pentru dumneavoastră articolul ideal de pe Wikipedia trebuie să fie un ciot succint care să nu obosească cititorul, însoțit de cât mai multe trimiteri la articole de ziar de calitatea celor de mai sus. În felul acesta, cei interesați vor fi trimiși imediat în locurile cele mai potrivite pentru a-și astâmpăra setea de cunoaștere din bogăția de informații neverificate ale ziaristicii online.
Retrag cele trei legături externe din corpul articolului și le „depozitez” pe pagina de discuții, pentru a fi arhivate așa cum se cuvine unor astfel de „capodopere” ale jurnalisticii românești. Vă rog să vă exprimați acolo eventualele obiecții, deoarece tema discuției de aici este (așa cum ați intitulat-o) „nume de locuri”. --Pafsanias (discuție) 7 martie 2014 13:30 (EET)

Considerații metodologiceModificare

Nu, nu doresc articole scurte. Dar articolul de față este un exemplu destul de bun de articol lung scris la un mod anost, insipid și chiar bolovănos, pe care te doare capul numai încercând să-l citești. Ca de exemplu: Cercetările efectuate asupra reliefului din arealul orașului Deva de către I. Mac și L. Drăguț (1997) au confirmat atât nivelele de terase stabilite de A. Jampa (1985), cât și pe cele din avaele cartate de E. Vespremeanu. Eu cred că mai puțin de 1% din cititori pricep ce-i cu avaele cartate. Prea multe detalii topografice, fără interes enciclopedic. În asemenea articole Wikipedia sunt mai mult decât binevenite articole din diverse publicații (preferabil cele de popularizare a științei), care vin cu informații enciclopedice și care sunt ușor de digerat (nu e cazul aici, după cum ați arătat). Oricum, v-am savurat ironia, char dacă nu m-ați nimerit. Iar mecanismul contorului cu arc m-a binedispus și m-a făcut să râd copios, mulțumesc :) Aveți oareșce inspirație, trebuie să o spun. —  Ark25  (discuție) 17 martie 2014 07:46 (EET)

Și la articolul despre planeta Venus tot excesul de informații tehnice v-a determinat să introduceți două legături externe care prezintă „subiectul” în toată nuditatea și fecunditatea sa enciclopedică? Contorul cu arc nu era o glumă. Uneori mă întreb dacă acest mecanism este asistat cel puțin manual, pentru că de alt fel de asistență nu cred că poate fi vorba... --Pafsanias (discuție) 17 martie 2014 21:36 (EET)
Mulțumesc pentru avertizarea cu Venus, am valorificat legăturile la Venus (zeiță) - a fost o eroare, oricine poate greși. În rest adaug legăturile externe acolo unde le este locul. —  Ark25  (discuție) 20 martie 2014 05:53 (EET)
Excelent! Mihaela Stănescu vă va fi recunoscătoare. Știați că are 341 de articole pe descoperă.ro, dar pe ro.wiki nu e citată decât de 300 de ori? --Pafsanias (discuție) 20 martie 2014 08:55 (EET)
Este tipic pentru Wikipedia (să fie citată de sute de ori respectiva). Doar n-o să fie citați Aristotel, Kant sau Nicolae Iorga... Probabil va urma promovarea unui articol biografic despre această autoare și nu va putea nimeni să invoce lipsa de notabilitate... --Bătrânul (discuție) 20 martie 2014 09:50 (EET)
Mușcați-vă limba! Avem utilizatori înregistrați cu acest nume și nu se știe ce idee le-ar putea veni... --Pafsanias (discuție) 20 martie 2014 10:25 (EET)
După stil și după greșelile grosolane în (ne)traducerea numelor străine care au corespondent în limba română, probabil e aceeași... --Bătrânul (discuție) 20 martie 2014 18:33 (EET)

Și merită să fie citată, nu? Dacă vă uitați la categoriile în care scrie veți vedea: Știință, Natură și Cultură. Vorbim despre cea mai puternică (de departe) publicație de popularizare a științei din România (Descoperă), pe o piață cu puține publicații de acest gen. Așa că risc de „invazie” nu există. Eu cred că dacă stăm să puricăm, vom găsi destui autori din reviste de gen Nature citați de mii de ori la Wikipedia engleză. Aș cita cu plăcere din Kant, Aristotel și Iorga și alții de gen - de zeci de de mii de ori dacă s-ar putea, dar nu-mi ajunge timpul și merge mult mai greoi. L-am citat și pe Mihai Eminescu la Discuție:Timpul (ziar) atunci când am avut posibilitatea. Nu am preferințe pentru autori mai puțin celebri și mai puțin culți dar sunt constrâns de limitele de timp și de resurse pe care le am. Termeni netraduși veți găsi la mai toți jurnaliștii din România, chiar și de calibru. Am văzut destule exemple dar evident că nu stau acum să caut de nebun „dovezi” pentru un lucru știut de toți cititorii de presă. În comparație cu valoarea informațională pusă la dispoziția cititorului, în articolele scrise sau traduse, câteva cuvinte netraduse sunt ceva absolut nesemnificativ. Ce facem, pentru asemenea scăpări nu mai cităm jurnaliștii români? Citiți articolul scris de Eminescu, în care menționează expresia "a souche". Ce facem, sărim în sus înțepați că a făcut o grosolănie prin netraducerea termenului? Google Translate spune că "a souche" înseamnă "la tulpină". Rezultă acum că nu-l mai cităm pe Eminescu? Nu fiți în halul ăsta de cusurgiu..

Faptul că un autor este citat în Wikipedia nu-i asigura notabilitatea. Notabilitatea se poate dovedi dacă persoana este menționată în diverse publicații din afara Wikipedia. Încă nu ați descoperit chestia asta?

Contul Utilizator:Mihaela Stănescu nu este înregistrat. Despre ce utilizator vorbiți? —  Ark25  (discuție) 21 martie 2014 05:39 (EET)

Vedeți M.Stanescu, dragă Ark. Cea mai puternică publicație de popularizare a științei din România este Revista Magazin, dacă nu mă înșel. Descoperă este o făcătură comercială, din păcate.
Nu vă mai ascundeți după lipsa de timp, deoarece este mai bine încet, puțin și bine, decât repede și mult din surse precare. Cele bune, --Silenzio (discuție) 21 martie 2014 05:52 (EET)
Dacă un utilizator cu același nume ar fi introdus atâtea legături externe către articolele unui singur ziarist, ar fi fost sigur acuzat de „autopromovare” și - probabil - blocat. Dacă ele sunt introduse de contorul de spam, din lipsă de timp, cum se numește oare această campanie, „promovare colegială”? E posibil ca opera unor ziariști obscuri să fie citată în cvasitotalitate, la orice subiect s-ar referi și în orice domeniu? --Pafsanias (discuție) 21 martie 2014 09:08 (EET)
Am înțeles. Mă duc să scriu articole pe Descoperă, în loc să le scriu aici. O să fiu citat aici fără probleme, că și așa sunt suspectat de autocitare după ce am avut la bibliografie o carte într-un singur articol. Un articol pe Descoperă este sursă de încredere, iar un manual cu ISBN suscită discuții și este considerat autopromovare. Minunat. --Turbojet 21 martie 2014 10:24 (EET)

@Silenzio: păi n-am adăugat legături externe din Revista Magazin în neștire? Ca exemplu, din Terra X am adăugat toate articolele până la data de 2012-10-01. Încă dinainte de 1990 citeam cu mare plăcere din acest ziar săptămânal, care era cam singura rază de lumină în negura presei comuniste. Totuși, părerea mea este că Descoperă este mai bine făcut. Are mai multe resurse și produce conținut mai bine redactat, chiar dacă este tradus. De fapt și Revista Magazin face traduceri, sunt convins de asta. Iar articolele Revista Magazin sunt mult mai scurte, fără să fie mai concentrate. Descoperă este ceva între Revista Magazin și National Geographic. Oricum, am adăugat în neștire articole din ambele publicații, care sunt indiscutabil cele mai bune două publicații de gen din România. Nu, îmi pare rău, timpul mă presează. Respectivele articole de ziar pot dispărea cu mult înainte ca cineva să se gândească să le valorifice.

@Pafsanias: eu nu am adăugat serii de articole ale unui singur autor. Am adăugat articole din mulți autori. Nu am parcurs lista de articole a acestei autoare, ci am parcurs seriile de articole din secțiunile Natură, Cultură și Știință. S-a nimierit că această autoare publică doar în aceste secțiuni. Este posibil că am adăugat și majoritatea articolelor scrise de nicu-parlog, nu știu și nu stau să fac calcule inutile - vă las dvs. plăcerea aceasta. Da, e posibil ca opera unor ziariști obscuri să fie citată în cvasitotalitate, dacă acele articole au valoare sau sunt utile. Asta nu-i face notabili în vreun fel. Dacă M.Stanescu este aceeași persoană cu Mihaela Stănescu, faptul m-ar bucura foarte mult. Sunt foarte puțini ziariști care contribuie la Wikipedia, iar majoritatea, când o fac, o fac pentru auto-promovare. Asemenea excepții sunt de lăudat.

@Turbojet: Da, chiar m-aș bucura foarte mult dacă ați publica în reviste de popularizare a științei, sau în orice alt fel de revistă de specialitate care are sait. Fiți sigur că vă voi cita, „adăpostind” articolele scrise de dumneavoastră în articolele Wikipedia corespunzătoare. În felul acesta veți împușca doi iepuri deodată: faceți un ban cinstit prin colaborarea cu ziarul respectiv și ajutați și Wikipedia, îmbogățită prin referințele către articolele dvs. Singura condiție este să știu în ce publicație vă găsesc articolele, sau dacă nu știu, atunci măcar să aterizez pe acel sait, din întâmplare. Eu sper să găsiți o asemenea publicație, care să vă plătească decent pentru articole. Anonimul care v-a luat la puricat cu cartea în care ați scris a făcut exces de zel, eu nu îl susțin. —  Ark25  (discuție) 21 martie 2014 12:16 (EET)

Nu e adevărat că nu parcurgeți listele de articole pe autori, așa cum o dovedesc și indexurile realizate de dumneavoastră. Nu am nimic cu duduia de la Descoperă, iar dacă realmente contribuie și aici mă bucur cu atât mai mult. Eu discut demersul dumneavoastră și de aceea vă propun un alt exemplu: Adrian Bucurescu (am verificat, nu este înregistrat niciun utilizator cu acest nume). Articole indexate de dumneavoastră din România Liberă: 223. „Valorificate” pe ro.wiki: 172. Randamentul contorului: 77,13% (mai slăbuț decât în alte cazuri, trebuie acoperită o diferență de 50 de articole amenințate cu dispariția!) Încercați să mă convingeți că pentru articolele „valorificate” ați verificat într-adevăr că „au valoare sau sunt utile”? Dumneavoastră nu apucați nici măcar să citiți în diagonală articolele de pe ro.wiki la care introduceți legăturile externe (după cum a dovedit-o confuzia dintre rotunjimile planetei și cele ale figurinelor preistorice, la Venus) și doriți să cred că aveți timp să comparați cu alte surse disponibile? --Pafsanias (discuție) 21 martie 2014 13:27 (EET)
Peste 400 citări are și Roxana Roseti de la evz.ro (12%). --GEO (discuție) 21 martie 2014 14:47 (EET)

@Pafsanias: ați spus că aș fi parcurs un singur autor și v-am răspuns că nu e adevărat: am parcurs mulți asemenea autori, nu numai unul. Deci nu urmăresc ceva anume cu unul sau câțiva autori, ci mă interesează toți autorii care au articole de valoare. Am început aceste parcurgeri cu Adrian Majuru din Ziarul de Duminică. Asta se întâmpla la sfârșitul lui 2011. Am făcut și articol pentru Adrian Majuru și puteți vedea că n-am încercat să demonstrez notabilitatea acestuia pe baza citării în Wikipedia, ci strict pe baza referințelor din presă. La fel și cu Stelian Țurlea. După aceea mi-am dat seama că ar merita parcurși cam toți autorii din această publicație. Anul acesta am parcurs 13 autori din Observator cultural: [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19] [20]

Aș dori să-i parcurg aproape pe toți din această publicație, dar volumul de muncă este absolut inuman. Publicația are un debit ceva de speriat. La fel, am găsit autori care publică articole pe teme istorice și enciclopedice în Ziare.com, România liberă. Am parcurs astfel articolele de autori pentru că așa puteam să citez articolele utile din acele publicații, care nu au taguri pe domenii. În ce privește Revista Magazin, Descoperă și Formula AS, am adăugat serii de articole după categorie, nu după autori, pentru că acolo a fost posibil Exemplu: [21] [[22]. Da, din Evenimentul zilei am parcurs autori ca Roxana Roseti, Dolores Benezic și Vlad Stoicescu, pentru că au articole pe teme enciclopedice. Exemple: [23] [24]. Îmi puteți spune cum altfel pot parcurge articole pe teme enciclopedice de pe EVZ.ro? Tare aș fi curios să știu cum pot face asta! În Evz.ro, listele de articole publicate de un anumit autor sunt în permanență ciuntite - nu știu de ce și mă deranjează foarte tare acest lucru. De exemplu vladimir-tismaneanu apare cu 30 de articole, dar în realitate a publicat sute de articole, poate chiar peste o mie. Excepția cu Venus nu face decât să confirme regula, nu vă ajută să demonstrați nimic. —  Ark25  (discuție) 21 martie 2014 20:11 (EET)

Tismăneanu se regăsește cu 533 articole scrise pentru Evenimentul Zilei dintre care vreo 60 sunt citate la Wikipedia. --GEO (discuție)
Da, și probabil că majoritatea citărilor sunt făcute de mine. Care-i faza că nu m-am prins? Vă nemulțumește că n-am citat mai mult din acest autor? Am arătat mai sus că mă deranjează foarte tare permanente ciuntire a listelor de articole ale autorulilor făcută de EVZ. Tocmai de asta mă deranjează, pt că este mult mai greu să-i găsesc articolele, pentru a le putea cita/valorifica. În acest moment sunt disponibile 30. Nu am timpul și organizarea necesară ca să revin odată pe lună ca să văd ce mai pot parcurge dintr-un anumit autor. Când parcurg un autor, prefer să-l fac de la cap la coadă. Sau vreți să-mi impuneți un alt stil de lucru? —  Ark25  (discuție) 22 martie 2014 03:48 (EET)
Completare: am valorificat legătura newskeeper.ro la Discuție:Evenimentul zilei#Statistici despre autori. Dacă mai cunoașteți alte asemenea legături „șmechere”, atunci vă rog frumos să mi se faceți cunoscute. —  Ark25  (discuție) 22 martie 2014 04:56 (EET)

@Turbojet: încă ceva: dacă vă publicați materialele sub licență compatibilă (Creative Commons sau ceva de gen), atunci puteți foarte bine să vă auto-citați în Wikipedia. Știm foarte bine că urmăriți dezvoltarea enciclopediei, așa că fluturarea regulii despre auto-promovare n-ar fi decât un vânt (a se citi flatulență) leșinat. Sau puteți să-mi trimiteți mie ce să adaug (adăugirile incluzând și referințe), și vă voi cita eu, dacă nu vreți să se lege cineva de chestiunea asta. —  Ark25  (discuție) 21 martie 2014 20:28 (EET)

Excepția de la Venus mă ajută să demonstrez (dacă mai era nevoie) că nu porniți de la lectura articolului de pe ro.wiki sau nevoile lui de documentare și completare, ci aveți în vedere cu totul alte scopuri, pentru care folosiți Wikipedia ca pretext. Dumneavoastră sunteți convins a priori că articolele de ziar pe care le introduceți ca legături externe „au valoare sau sunt utile” și vă grăbiți să le adăpostiți aici, pentru ca nu cumva să dispară între timp. Dacă nu există articolul, lista sau categoria care să vă permită acest lucru (cel puțin în pagina de discuție), le creați, așa cum ați procedat și la Epitaf (veșmânt), pentru un articol al lui Adrian Bucurescu unde nici măcar nu ați priceput la ce se referă! Nu contează rezultatul pentru enciclopedie, important e faptul că introduceți legătura externă. Acest procedeu, pe care îl numiți cu emfază bottom-up (eu l-aș traduce aproximativ „cu fundul în sus”), nu este conform cu scopurile proiectului și cred că reprezintă o formă subtilă de spamming (chiar dacă nu se referă la un singur autor sau un singur site). --Pafsanias (discuție) 21 martie 2014 21:27 (EET)
Eu nu inteleg gargara asta fara sens si fara nicio finalitate pe care Ark al douazecisicincilea impreuna cu birocratul ALPHA Pafsanias o duc cu sapaliga de infanterie aici. In loc sa-l blocati nelimitat pe Ark si pe Pafsanias sa-l trimiteti la soparlele lui, o luati deontologic cu teorii pe care vreti sa le inteleaga copy/pastistul. La atata efort sa tasteze aici texte doar de ei intelese, mai bine ar face un articol... si unul si celalalt. Asybaris aport 21 martie 2014 21:59 (EET)
PS> Imi place ideea aia... sa punem titlul cartii la pagina de discutii, ca sigur, sigur, va veni un contribuitor si cand o va vedea o va cumpara si va contribui la crearea articolului. O idiotenie mai mare nu am vazut pana acum. Adica, Ark descopera o carte, pe care- n-a citit-o, dar se gandeste el... ca un idiot din viitor, o va cumpara ca să ce? Sa contribuie la wikipedia, nu ca s-o citeasca... intelegeti voi? Ce ghiveci, te doare capul. Asybaris aport 21 martie 2014 22:03 (EET)
Asybaris01 a vrut să spună „că un idiot...”, dar a omis diacriticele. Dacă cineva ar înțelege altceva, se poate găsi aici o scuză. --GEO (discuție) 21 martie 2014 22:57 (EET)
@Asybaris01: Nu vă îngrijorați, șopârlele din bazinul mijlociu al Oltului sunt sub atentă observație etologică și va veni vremea să finalizez acea inițiativă. Vă cred că nu înțelegeți această discuție (nici nu mă așteptam), dar atunci de ce vă amestecați? --Pafsanias (discuție) 22 martie 2014 00:37 (EET)

@Pafsanias: scopurile mele le-am explicat și le-am răs-explicat de nenumărate ori înainte, nu le mai reiau. Adaug legături către articolele care chiar au valoare, nu către orice articol. Deocamndată n-am adăugat articole de genul acesta la Fericire, sau acesta la Căsătorie. Articole wikipedia făcute de mine pentru a valorifica legături externe sunt în cantitate infimă, am numărat opt: Toc, Ruj, Rid, Bal și încă câteva - plus vreo 20 despre parlamentari, care oricum trebuiau create. Alții au creat la foc automat mii de articole despre parlamentari europarlamentari și din asta nu s-a făcut tam-tam. Și care este rezultatul pentru enciclopedie în ce privește Epitaf (obiect de cult) ?? Am făcut o greșeală, după care am fost corectat și a rezultat un ciot care este mult mai util să existe decât să nu existe. Vi se pare că o asemenea greșeală este intolerabilă? Dacă da, atunci vă asigur că Wikipedia nu este enciclopedia potrivită pentru dumneavoastră. N-aveți decât să vă faceți enciclopedie cu toți scorțoșii și irascibilii din medii academice, undeva unde nu se admit greșeli. După care n-aveți decât să vă certați și să vă dați la gioale până nu mai puteți.

Dvs sunteți cel pe care nu-l interesează rezultatul pentru Wikipedia, ci vă interesează strict răfuiala cu mine. Dacă v-ar interesa rezultatul pentru Wikipedia, atunci ați realiza faptul că existența acelor cioturi este mai utilă decât inexistența lor.

@Asybaris: respectivul care va vedea titlul cărți ar putea să o cumpere sau să o împrumute de la bibliotecă sau poate o va găsi integral pe internet, pe bani sau gratis. O va citi și va afla mai multe despre tema care îl interesează și eventual va îmbogăți articolul Wikipedia folosind informații din acea carte. Ce-i așa de greu de înțeles?

@GEO: nu-i vina mea că nu ați citit articolele menționate de mine acolo sau dacă nu pricepeți engleză. —  Ark25  (discuție) 22 martie 2014 03:37 (EET)

Soparlistule Alpha, aici suntem la oracol, o discutie libera. Fiecare intelege ce poate, dv mult mai mult ca d'aia sunteti Alpha si birocrat pe deasupra. Faza cu nu ma asteptam este specifica, ca si aia cu m-ati dezamagit, de parca vrea cineva sa va dovedeasca atasamentul, iubirea, profesionalismul... etc. Nu vrea nimeni, dv va erijati in protector, custode, etc..., fara sa v-o ceara cineva. Oricum da bine empatia si condescendența gratuita pe care o afisati. Numai de bine...Asybaris aport 22 martie 2014 09:36 (EET)
@Ark25: Nu mă interesează strict răfuiala cu dumneavoastră. M-am opus atât reclamației de destituire, cât și cererii de blocare care vă vizau. Am încercat să discut cu dumneavoastră folosind exemple și argumente, în mai multe locuri, inclusiv aici, atrăgându-mi mustrările lui Asybaris. La Discuție Wikipedia:Legături externe#Articole de ziar, am încercat să vă lămuresc unde anume cred că trebuie trasată limita de legitimitate a demersului pe care îl urmați. Este clar că nu v-am convins și nu îmi fac iluzii în această privință. Dar vă rog să nu vă faceți nici dumneavoastră iluzii în ceea ce privește explicarea și răs-explicarea scopurilor, prin care nu ați reușit să convingeți pe nimeni. Mai mulți utilizatori și-au exprimat rezervele, mai mult sau mai puțin vehement, iar părerea mea este că nu pot fi considerați cu toții tâmpiți. În schimb, răspunsul dumneavoastră este că „n-avem decât să ne facem enciclopedie cu toți scorțoșii și irascibilii din medii academice”? De ce? Pentru că dumneavoastră nu aveți timp să analizați valoarea legăturilor externe pe care le introduceți, nici să citiți articolele lungi și anoste în care le adăugați (pentru a vă asigura că se referă cel puțin la subiectul respectiv) și nici să înțelegeți sensul exact al unui cuvânt înainte de a-i dedica un ciot? Toate acestea sunt aspecte secundare și irelevante pentru proiect, importantă fiind doar posibilitatea de a lega aici integrala „capodoperelor” ziariștilor online? --Pafsanias (discuție) 23 martie 2014 15:57 (EET)
Bine, atunci rectific. Contează nu răfuiala cu mine, ci a mă muștrului continuu. Motivul pentru a face o altă enciclopedie nu are legătură cu legăturile externe ci cu faptul că nu tolerați erorile și cu elitismul (discuția cu gunoierii și șoferii). Rectific și cuvântul „capodopere”, care este exagerat, am fost neinspirtat la momentul respectiv, trebuia să zic „bijuterii”. Oricum am spus clar că doar unele dintre ele au o asemenea valoare. Mă refeream la articole de gen [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31]. Celelalte, chiar dacă nu se ridică la un asemenea rang, sunt totuși utile sau foarte utile. —  Ark25  (discuție) 23 martie 2014 21:32 (EET)
Dacă v-am muștruluit undeva pentru lucruri pe care nu le-ați făcut, vă cer iertare. Nu doresc să afirm că toate rezultatele activității dumneavoastră sunt eronate. Vă pricepeți la contoare și știți că până și un ceas blocat se întâmplă să indice ora corectă de exact două ori pe zi! Dar acest lucru nu înseamnă că funcționează. Valoarea și utilitatea „bijuteriilor” la care vă referiți nu poate fi stabilită înainte de a cerceta subiectul, a compara cu articolul enciclopedic care există deja și cu nevoile sale de documentare și completare, cu alte surse disponibile, etc. Căutările trebuie centrate pe subiect și nu conduse după autor sau publicație, care sunt criterii exterioare enciclopediei. Faptul că un ziarist a redactat unul sau mai multe articole valoroase nu este o garanție pentru citarea tuturor articolelor sale. La aceste lucruri mă refer, iar dacă opinia mea vi se pare elitistă, nu pot decât să regret și să vă las să discutați cu cei care înțeleg mai bine intențiile și principiile proiectului. --Pafsanias (discuție) 23 martie 2014 23:11 (EET)
Pafsanias, consider efortul tău extraordinar în a încerca un dialog cu Ark. Dar este imposibil de discutat cu Ark, adică-ți răcești gura de pomană. Trebuie să acționăm, cumva, în jurul lui Ark, atâta vreme cât această comunitate îi asigură lui Ark terenul de joacă. Ark știe una și bună, adică că ceea ce face e benefic, iar enciclopedia asta nu trebuie să se ridice la standarde enciclopedice, ci la standardele dumnealui ... restul e tăcere. --Silenzio (discuție) 23 martie 2014 23:34 (EET)

Nu știam de kestia cu ceasul blocat - poate că ar trebui s-o valorificați pe vreundeva prin pagini de discuție ale articolelor Ceas și Logică :D . N-am avut timp să mă gândesc la asta. Am prea multe legături externale și DEFAULTSORT-uri de adăugat. Dar știu să număr până la zece. Și mai știu și că apa e udă. Sper că se compensează :) —  Ark25  (discuție) 26 martie 2014 07:04 (EET)

Cele mai importante publicații din Republica MoldovaModificare

Recent am încercat să caut referințe despre o persoană din Republica Moldova și mi-am dat seama că nu prea am idee pe unde să caut. Pentru cei care cunosc mai bine zona, întrebarea mea este: care sunt cele mai importante 5-10 ziare și saituri de știri din Republica Moldova? În ce privește publicațiile financiare/economice precum și cele de cultură, nu am nici cea mai mică idee care ar fi acestea, puțin ajutor ar fi binevenit. —  Ark25  (discuție) 17 martie 2014 07:51 (EET)

Site-uri de știri: publika.md, protv.md, unimedia.md, jurnal.md
Ziare: timpul.md, jc.md, Ziarul de Gardă www.zdg.md (ăsta nu e chiar de știri curat; se axează pe investigații și vânatul politicienilor, funcționarilor și oligarhilor corupți, cei ce ascund averea reală și nu plătesc impozitele integral).
Publicații importante active, exclusiv culturale și financiare/economice în mediul online nu prea avem. XXN (discuție) 17 martie 2014 20:18 (EET)
Mulțumesc! Probabil că Ziarul financiar ar trebui să-și deschidă filială în Rep. Moldova, ar avea piață de desfacere. —  Ark25  (discuție) 18 martie 2014 05:22 (EET)

Am o intrebare si sunt nou aici si nu stiu de unde sa incep !Modificare

Discuție mutată de la Wikipedia:Cafenea

As dori sa stiu ce anumit tip de hartie - celofan se dizolva in contact cu apa?? multumesc frumos !! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Manboss2010 (discuție • contribuții).

Articol cu iz enciclopedic într-o sursă de încredereModificare

Iată de ce trebuie să discernem sursele: Top cele mai periculoase orașe din lume, publicat în Gândul. Vă rog, vedeți comentariile, este incredibil câte erori sunt prezentate într-un articol care ușor ar putea fi citat pe Wikipedia, deoarece, de, este publicat într-un ziar cu ștaif.--Silenzio (discuție) 23 martie 2014 19:30 (EET)

Nu numai Gândul, ci marea majoritate a ziarelor din România publică articole pline de greșeli, ca să nu zic chiar dezinformări. Vedeți însă să nu dați idei celor care promovează presa pe post de surse de încredere - numai articolele din Gândul lipseau de pe ro.Wiki. --Bătrânul (discuție) 23 martie 2014 20:15 (EET)
După ce au renunțat la versiunea tipărită, ăia de la Gândul o fac intenționat, tocmai pentru comentarii, că alea fac traficul care le aduce biștarii. Ar trebui trecuți pe lista neagră. --Turbojet 23 martie 2014 20:28 (EET)
Oricum e prea târziu, cum să lipsească martie din postul mare? --Turbojet 23 martie 2014 20:35 (EET)
Situație: sunt în jur de 2.000 legături spre gandul.info și aproape 15.000 spre evz.ro. --GEO (discuție) 23 martie 2014 21:43 (EET)
EVZ a spus de la început că se adresează „persoanelor care nu prea citesc”, dând ca exemplu concret șoferii de taxi, care-și aruncă ochii pe o hârtie între doi clienți. Pentru acest public contează doar știrile cu iz de scandal, iar Ark25 crede că sunt dezvăluiri și mărturii ale corupției, ori de fapt ele sunt speculații pe gustul potențialilor clienți. Și acest ziar ar trebui trecut pe lista neagră. --Turbojet 26 martie 2014 10:59 (EET)
Pe „lista neagră”? Atunci de unde mai pot fi aflate evenimente atât de enciclopedice ca „găina care a născut puii vii” (Evenimentul zilei nr. 390, din 2 octombrie 1993, pag. 1)?!? --Bătrânul (discuție) 26 martie 2014 11:53 (EET)
Noroc cu Batranul, ca iar faceam nota discordanta. Sunt de acord cu el. Asybaris aport 26 martie 2014 11:59 (EET)

Despre ortografie ...Modificare

Doresc să împărtășesc cu dumneavoastră un articol obiectiv și la obiect: Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești de Alexandru Niculescu.--Silenzio (discuție) 12 aprilie 2014 04:07 (EEST)

Articolul, deosebit de interesant, a fost scris pe vremea când Parlamentul dezbătea legea propusă de George Pruteanu (zisă și Legea Pruteanu) care cerea ca toate textele publice (inclusiv reclamele) în limbi străine să conțină și traducerea în română. Apăruse atunci și umorul popular care propunea, în spiritul legii, ca în loc de Fast food, pe firmă să scrie „Haleală la repezeală”. Legea a fost promulgată de președintele Ion Iliescu și adoptată de parlament în 2004 într-o variantă modificată (Legea Nr. 500 din 12 noiembrie 2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice). Articolul 1 al legii prevede că: „Orice text scris sau vorbit în limba română, având caracter de interes public, în sensul prevăzut la art. 2, trebuie să fie corect din punct de vedere al proprietății termenilor, precum și sub aspect gramatical, ortoepic și, după caz, sub aspectul punctuației și ortografic, conform normelor academice în vigoare”.
Articolul 2 precizează că: „prin text cu caracter de interes public se înțelege orice text care, în cadrul unor atribuții de serviciu, este afișat, expus, difuzat sau rostit în locuri publice ori prin mijloace de informare în masă, având ca scop aducerea la cunoștința publicului a unei denumiri, a unei informații sau a unui mesaj, cu conținut direct ori indirect publicitar".
Prin urmare, „normele academice în vigoare” sunt obligatorii, conform legii, și nu după bunul plac al celor ce scriu (de exemplu la Wikipedia, care are ca scop aducerea la cunoștința publicului a unei informații). Nimeni nu interzice folosirea „normelor academice abrogate” în jurnalul intim sau în scrisori către iubită (care nu au ca scop aducerea la cunoștința publicului a unei informații).
Nici eu nu agreez cele mai recente modificări impuse de Academia Română, dar considerând că o limbă trebuie scrisă unitar și, ținând seama de faptul că ultimele 20 de serii de școlari au învățat carte după noile reguli, nu cred că e normal ca "bătrânetul" să confuzeze "tineretul" și să încalce, cu bună știință, Legea 500/2004, chiar dacă (sau tocmai pentru că) aceasta nu prevede sancțiuni pentru "infractori". --Miehs (discuție) 12 aprilie 2014 08:27 (EEST)

Racketeering, RaiderModificare

Cum se traduce în limba română en:Racketeering ? Ce sunt atacurile de tip raider? Este același lucru cu Racketeering-ul? [32] [33] [34] Ark25  (discuție) 18 aprilie 2014 17:08 (EEST)

Căutând aici echivalentele germane pentru „Racketeering” am găsit o serie de echivalențe, care în română se traduc prin: mașinațiuni murdare, gangsterism, escrocherii, afaceri criminale, crimă organizată, estorcare de bani de protecție, cămătărie. în timp ce raider înseamnă: agresor, gangster, jefuitor, tâlhar. --Miehs (discuție) 18 aprilie 2014 20:42 (EEST)
Racketeering-ul este un termen și un fenomen destul de cunoscut în spațiul ex-sovietic. Începând cu anii 1980 și inclusiv în primul deceniu după destrămarea URSS, în regiune a apărut acest fenomen de crimă organizată. Acesta de obicei reprezintă niște grupuri criminale organizate de indivizi care exercită diverse tipuri de presiuni (șantaj, sechestrare de persoane sau tortură fizică) asupra oamenilor de afaceri (de obicei) pentru a obține dividende. ”Racketul protecționist” de obicei are un aspect mai pașnic și antreprenorul plătește chiar și benevol un grup de racket-iri pentru ca aceștia să-i ofere ”protecție” în fața altor grupări și chiar în fața organelor legii! Conform wikipediei rusești, în Rusia, la mijlocul anilor 1990 — 85% din întreprinderile din țară erau sub controlul racketului.
Ce ține de ”atac raider”, acesta presupune acapararea unei unități economice (întreprindere, bancă) de către alta, fără a recurge la forță, doar pe cale legală, juridică, aparent lipsind elementul criminal. Mai clar fiind spus - o companie o înghite pe alta prin intermediul unor scheme-mașinație. Acest termen a devenit foarte popular și des utilizat în media din Republica Moldova în ultimii ani; unde o bancă comercială a căzut pradă acestui fenomen, iar altele 1-2 s-au încercat a fi preluate prin această metodă - inclusiv Banca de Economii la care statul deține o bună parte din acțiuni :) XXN (discuție) 18 aprilie 2014 23:12 (EEST)

Mulțumesc, cred că nu greșim prea tare dacă „inventăm” un cuvânt romănesc, — Racketeering. Eu prin Racketeering înțeleg „estorcare de bani de protecție” și „recuperare de datorii prin șantaj” dar cred că cel mai simplu și mai util e să-i zicem Racketeering.

Cred că încep să înțeleg ce este acela „atac raider”.

  1. Țeparul (persoană fizică sau juridică) pune mâna pe o firmă folosind tot felul de documente false sau fără valoare reală, pe care le folosește ca „probe”, în fața unor judecători corupți. „Probele” ar demonstra că victima are datorii către șmecher. Judecătorii dau câștig de cauză țeparului și pretind că respectivele probe ar fi valide. „Probele” pot fi contracte de împrumut false sau frauduloase sau creanțe (facturi) fictive (adică eu îți fac o factură pentru bunuri pe care nu ți le-am vândut și astfel „demonstrez” că ai datorii la mine). Aici vina este la judecători care nu verifică respectivele documente.
  2. O altă metodă ar fi ca prădătorul să se înțeleagă direct cu conducerea firmei-victimă, iar respectiva conducere va semna diverse contracte de împrumut ridicole. De exemplu firma garantează cu jumătate din acțiuni un împrumut de 10 lei. Nu returnează împrumutul, iar prădătorul se alege cu jumătate din acțiunile firmei victimă. Aici vina este în primul rând la procurori, care nu acuză conducerea firmei victimă pentru contractele frauduloase și care nu anulează respectivele contracte.
  3. A treia metodă ar fi comanda politică. Atât prădătorul cât și victima sunt doar executanții unor politicieni care ordonă devalizarea firmei victimă și capitalizarea firmei prădătoare. Judecătorii, de frica represaliilor, trec cu vederea falsurile grosolane din contracte și facturi, oricât de ridicole ar fi. Probabil aceasta este cea mai răspândită variantă. Căile Ferate ale Rusiei are vânzări de peste 40 de miliarde de dolari și peste un milion de angajați. - o asemenea firmă nu poate deveni victima unor șmecheri, decât dacă cineva din guvern sau președenție comandă operațiunea. Judecătorilor le-ar fi frică să aprobe devalizarea unei asemenea firme de capul lor, pentru că pot fi acuzați de subminarea intereselor statului. Rezultă că li se comandă de la cel mai înalt nivel să dea câștig de cauză țeparilor. Altfel riscă ce e mai rău.

Cam acestea cred eu că ar putea fi cele mai importante metode de „scheme-mașinație”. Îmi amintește de Dosarul Loteria II, când creanțele fictive ale Ana Electronic au fi fost transformate în acțiuni la Fast Service Electronica SA București. Practic a fost vorba de un atac raider. —  Ark25  (discuție) 20 aprilie 2014 08:08 (EEST)

Lumina SfântăModificare

Presupun că obiceiul BOR de a aduce Lumina Sfântă cu avionul de la Ierusalim dăinuie de când Sfântul Andrei a adus creștinismul pe pământul românesc. Altfel, aprinderea sa cu iasca, cremenea și amnarul sau, doamne-ferește, cu bricheta Ronson, ar fi un păcat de neiertat. La fel și folosirea banilor dați pentru avioanele de transport în alte scopuri, precum ajutorarea celor ce au suferit la inundații, ar fi lucrarea diavolului. Mai trebuie un mic efort: să se facă o pistă de aterizare chiar în ogradă la Catedrala Mântuirii Neamului Românesc spre a fluidiza procesul tehnologic de diseminare a flăcării până și în cătunele încă neelectrificate ale României. --Miehs (discuție) 20 aprilie 2014 09:37 (EEST)

La începutul acestei pagini scrie "Pe această pagină puteți pune întrebări pe subiecte enciclopedice. Altfel de mesaje vor fi șterse." Este acesta un subiect enciclopedic, sau înca o copită dată Bisericii?--84.117.67.175 (discuție) 20 aprilie 2014 10:03 (EEST)
Discuția este de înaltă ținută științifică și deci mă implic și eu în ea. Senzația mea este că pe vremea Sfântului Andrei nu se folosea poșta aeriană, ci anume cea terestră. Este indubitabil faptul că cel puțin până în secolul III, lumânările puteau să fie sub forma unor cruci - estetic decorate cu drept-credincioși dispuși la sacrificiu. După aceea, a intervenit modernizarea și deci creșterea rapidității cu care lumina ajungea la destinație, migratorii având o contribuție esențială în acest sens. Drept este că era o oarecare problemă în ceea ce privește dispozitivele de radioghidare ale torțelor pe care bulucurile de călăreți păgâni aterizați din stepe le aruncau spre creștini, consecința slabei dezvoltări a tehnicii fiind faptul că de obicei se aprindeau mai întâi casele și bisericile acestora și, de la acestea ulterior - lumânările. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 aprilie 2014 10:09 (EEST) P.S. Pentru dl. anonim 84.117.67.175: Copitele au avut și în continuare - după Evul Mediu timpuriu, un rol esențial în propășirea Luminii Sfinte, caii înaripați apărând - după cum se știe, deabea în secolul XX. P.P.S Cât despre copita dată acestei discuții de către prietenul nostru 84.117.67.175, trebuie luat în considerare faptul că totuși suntem în secolul XXI...
Cum in trecut nu existau masini, se poate considera CA COpitele patrupedelor au jucat un rol important in transportul luminii la azimutul civilizator al crestinismului. Astfel, cum acolo caii erau prea scumpi si rari, putem crede ca transportul se facea cu magari, deoarece boi sau tauri nu aveau. Asa ca magarii au fost cei care au dat cu copita Bisericii in sensul creaThor si proMotor. Deci, nu este nimic injositor sa dai cu copita lumina sfanta. Asybaris aport 20 aprilie 2014 10:21 (EEST)
La sfințirea unei biserici sau mănăstiri se aprindea - și se aprinde și astăzi - din Lumina Sfântă de la Ierusalim (teoretic) adusă direct, sau preluată de la alt lăcaș, o candelă menită să fie permanentă. --Alex F. (discuție) 20 aprilie 2014 12:41 (EEST)

Asta voiam și eu să subliniez: dacă exista o metodă clasică, pentru ce atâtea cheltuieli în plus cu avioanele? Le prisosesc banii? --Miehs (discuție) 20 aprilie 2014 21:41 (EEST)

Mașini Unelte BacăuModificare

Am găsit o firmă numită REM Mașini Unelte Bacău și alta numită World Machinery Works - WMW din Bacau (fosta Masini Unelte) și după le-am amestecat în același articol (REM Mașini Unelte Bacău) - am avut senzația că s-ar putea să fie două firme diferite. Dacă există persoane mai în temă cu subiectul, i-aș ruga să mă lămurească: în caz că sunt două firme diferite, atunci de unde provin ele? Au avut nume identice și sunt ambele din Bacău. —  Ark25  (discuție) 29 aprilie 2014 20:05 (EEST)

Mda, există și World Machinery Works, dar nu deduc diferența clară de origine dintre cele două firme. —  Ark25  (discuție) 29 aprilie 2014 20:10 (EEST)
Par a fi două firme diferite, conform [35]. Link-urile care sunt acum în pagina Discuție:REM Mașini Unelte Bacău se referă de fapt la firma descrisă în pagina World Machinery Works. Aceasta din urmă este fosta "Întreprinderea de Mașini Unelte Bacău", în timp ce REM Mașini Unelte este fosta "SC Reparații și Echipări Mașini SRL", conform [36]. WMW este deținută și condusă de Gabriel Cârciumaru (conform [37]), în timp ce REM este condusă de Claudiu Florin Tâmpu (conform [38]). Răzvan Socol mesaj 11 mai 2014 18:57 (EEST)

Cum ajung rușii în Transnistria?Modificare

Cum ajunge un călător rus din Rusia în Transnistria? Cică Transnistria nu are vreun aeroport funcțional: [39] [40]

Voi veni de Ziua Victoriei în Transnistria. Așteptați-mă", a afirmat Dmitri Rogozin - Vicepremierul rus. Cum ajunge acesta la Tiraspol? Greu de crezut că este lăsat de Ucraina să vină cu elicopterul. Cu trenul sau automobilul nu se pune problema. Rezultă că vine cu avionul la Chișinău după care se deplasează cu automobilul (sau cu elicopterul) la Tiraspol? —  Ark25  (discuție) 5 mai 2014 22:16 (EEST)

Poate cu tancul. -- Victor Blacus (discuție) 5 mai 2014 22:23 (EEST)
Ba cu bombardierul. -- Victor Blacus (discuție) 10 mai 2014 20:13 (EEST)
Între timp „bombardierul” a devenit subiect pentru presa internațională: Der Spiegel, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Deutsche Welle, ORF, Radio Free Europe / Radio Liberty, El Diario, The Guardian, Reuters, ... -- Victor Blacus (discuție) 11 mai 2014 16:19 (EEST)
Mda, eram intrigat pe bună dreptate, incidentul plutea în aer și s-a și materializat, a devenit celebru și a fost menționat deja în articolul Dmitri Rogozin. —  Ark25  (discuție) 11 mai 2014 20:48 (EEST)

Eu aș pune o altă întrebare interesantă: Cum de a crescut brusc interesul de o bucată de vreme, pentru trecătorile din munții României ? Formatul a fost redenumit în 12.04.2014 și, până pe 21.04.2014 a păstrat o rată de accesări minimă (0-6, în medie aproape cam odată la 2 zile). Din 22.04 rata de acesare a crescut foarte mult - în două tranșe, mai întâi la o medie de accesări de aproximativ 40/zi și apoi la 80/zi. Din câte știu, ca să treci prin trecătorile Carpaților nu se folosec bombardiere TU 160 ci alt gen de dispozitive ... Nu cred că sunt deosebit de paranoic, dar mă frământă ideea de a ști cam din ce regiuni geografice provin majoritatea ip-urilor care au accesat cu atât de mult interes datele în cauză. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 11 mai 2014 21:49 (EEST) P.S. Luând separat trecătorile la care există articole, se observă o ușoară tendință la o aglomerare relativă a accesărilor pentru cele din nordul Carpaților Orientali, în special începând din a doua jumătate a lui aprilie 2014.

Si ce ar putea lua rusii venind cu tancul ce pana acum nu au luat? Au falimentat otelariile din romania, au luat aluminiul, rafinarii, sunt aici cu trupe de kgb-isiti de 80 de ani, au avut spioni in guvernele lui ceausescu, au trimis evrei rusi si basarabeni sa impuna comunismul. Comunismul nu a avut parte de un proces al lui ca parte a holocaustului, toti politicienii romani provin din vechile structuri comuniste kbgiste si evreiesti. Nu inteleg frica cum ca ar veni rusii cu tancul... ca si cand ar fi plecat candva. Nu va fie teama, le vom da o shaorma sau kebab din ceafa de pork. Asybaris aport 11 mai 2014 22:20 (EEST)P.S. Chestia cu trecatorile este hilar sa-ti inchipui ca Putin organizeaza invazia informandu-se de pe wikipedia. Asta chiar ca-i o tâmpeală s-o iei in calcul.
Tâmpeală ne-tâmpeală am observat-o și mi-am pus câteva întrebări. Nu văd nimic rău în asta, să-ți pui întrebări și să cauți răspunsuri. Eu unul nu cred că planificatorii - de oricare parte ar fi ei, nu investighează posibilități multiple de informare. Așa ca fapt divers, stau și mă întreb dacă nu cumva intrarea sub umbrela NATO a unor țări din Europa Centrală și Estică, nu a fost - de exemplu, cu condiția ca țările respective să se dezarmeze (sau să nu se înarmeze cu tehnică de actualitate). Dacă te uiți în jur - dincolo de tâmpeala politicienilor și de justificările economice, s-ar putea să fie o explicație. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 11 mai 2014 23:10 (EEST)
S-ar putea ca o serie de români din Bucovina și Galiția să intenționeze ca în caz de război să se refugieze în România și au studiat drumurile cu mașina. --Turbojet 11 mai 2014 23:48 (EEST)
Briciul lui Occam... Poate există și explicații mai simple. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 12 mai 2014 01:29 (EEST)

În NATO, nicio țară nu a intrat de plăcere, ci de nevoie. Iar una dintre condiții a fost să înceapă să-și modernizeze armatele. --Wintereu 11 mai 2014 23:27 (EEST)

Armata de masă înarmată cu pușcoace vechi și tancuri din anii '70 nu e o soluție. Acum accentul se pune pe arme de înaltă tehnologie, nu pe de carne de tun. Iar armele astea costă enorm și nu pot fi folosite de prea mulți soldați. Doar dacă rușii ar amenința că vor bombarda nuclear Bucureștiul s-ar isca o panică teribilă pentru funcționarea României. Nici măcar nu e nevoie să bombardeze efectiv, doar să amenințe.
Iar pe vremea lui Ceaușescu erau soldați care au apucat să tragă doar șase gloanțe pe țintă de-a lungul instrucției militare. Ăștia ar fi pregătiți exemplar pentru luptă? Că a face armata pe vremea aia era un fel de salahorire fără salariu, nu prea avea legătură cu pregătirea de luptă.
„Despre starea extrem de precară a armatei ceaușiste, desculțe, flămînde, cu tehnica de luptă pe butuci, fără combustibilul și piesele de schimb necesare, îndobitocirea, îndoctrinarea ei ceaușiste nu am să vă relatez în acest material nimic. Prin măsurile luate de Ceaușescu de a reduce și așa micul buget al armatei, idiotul a paralizat procesul de instrucție al cadrelor și cel al militarilor în termen. Rezultatul aceste măsuri s-a văzut în Revolta din Decembrie 1989 și i-a semnat sentința. Armata, trupele, corpul de cadre tinere erau complet, neinstruite.”
—Lt.Col. D.I. Popescu Silviu Octavian- CADA.
O scurtă prezentare a evoluției istorice a strategiilor militare este disponibilă pe [41]. Tgeorgescu (discuție) 12 mai 2014 00:13 (EEST)
Nu o sa fie război, rusul doar își arată mușchiul. Velaurius (discuție) 12 mai 2014 00:49 (EEST)
Hmmm, presupunând că Rusia ar ataca prin mijloace convenționale România, ce-ar trebui să facă SUA: să lanseze un atac nuclear, un atac convențional sau să închidă ochii și să se facă că plouă? Asta e problema cu NATO: s-a lărgit prea tare și s-ar putea să nu mai fie credibil. Tgeorgescu (discuție) 12 mai 2014 01:07 (EEST)
Aici e ca la un mecanism pe care odată declanșat e cam greu să-l oprești. O măsură este urmată de o contramăsură de un alt nivel. Eu așa văd lucrurile. Odată făcut primul pas nefericit, mecanismul se declanșează.
În plus ceea ce se întâmplă în Ucraina nu este același lucru cu ceea ce a fost în Georgia, prin nordul Africii sau prin estul Mediteranei ori al Mării Negre, fiindcă Ucraina aparține din orice punct ai privi-o, nucleului vechii Europe. Rușii oricum erau obligați să reacționeze hipertrofic de această dată, sper că nu-și închipuie nimeni că "revoluțiile portocalii" s-au făcut "cu poporul" iar ucrainenii doreau să vină așa de unii singuri la sânul cât se poate de mămos și altruist al vest-europenilor.
În același timp ceea ce se întâmplă acolo este o parte a faptului că Uniunea Europeană se înconjoară de o periferie de instabilitate, sărăcie și dezastre economice sociale și politice, parcă voite (Nordul Africii, estul Mediteranei și al Mării Negre, Ucraina). E un lucru pe care eu unul nu îl înțeleg, care este motivul de a se înconjoare de o periferie plină de ruine , când dincolo de ea stau oricum vecini capabili să o străbată în doi timpi și trei mișcări ?

--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 12 mai 2014 01:39 (EEST)

Reprezentanții UE au lăudat poporul ucrainean pe Maidan că era cel mai viteaz popor din lume și peste câteva luni UE se ferește să adopte sancțiuni prea serioase față de Rusia. Cu cât mai multe state fac parte din NATO, cu atât garanțiile sunt mai șubrede. De ex. dacă Ungaria ar porni război contra României, NATO nu s-ar băga, după cum nu s-a băgat în Cipru, între Grecia și Turcia. Tgeorgescu (discuție) 12 mai 2014 02:07 (EEST)
Ungaria razboi contra Romaniei? Pai e suficient sa trimitem echipa de pe ro.wiki in frunte cu Tgeorgescu, camuflat cu litera mica, si-i facem praf. O gogomanie mai mare n-am auzit. Pe unguri ii termina minoritatea aia mica antimaghiara raspandita prin țărișoară, nu-i nevoie sa aducem scorpionii rosii... sau negrii (aia de la talibani). Asybaris aport 13 mai 2014 09:28 (EEST)

Trupele românești au fost bune ca o perfectă carne de tun pentru a apăra frontierele SUA din Afganistan! (sic!) --Miehs (discuție) 13 mai 2014 09:40 (EEST)

Blocuri de piatrăModificare

Cum se numește în română acest material de construcție reprezentat în imaginea de alături? Sunt niște blocuri din calcar tăiate în mine, de mărimea 40x20x20 cm (~20 kg). Uzual, în vorbire, în Republica Moldova, încă din perioada sovietică acesta este numit ”coteleț” sau ”cochileț”. Am găsit la ruwiki un articol despre acest material, creat în 2006, care însă nu are interwiki și către alte proiecte. Articolul a fost creat de utilizatorul Zserghei, care fie e un rusofon din RM, fie e un transnistrean. În articol el afirmă că ”cochilețul” se produce la Mina din Chișinău, și este răspândit în Republica Moldova, fără a mai lăsa loc de interpretări - prezintă materialul ca și cum s-ar întâlni exclusiv în RM. Tot el a creat și la wikționarul rus un articol despre așa-numitul ”koteleț”, unde la secțiunea ”Etimologie” el afirmă că cuvântul rusesc ”Котелец” (koteleț) provine de la românescul ”cochileț”, care la rândul său ar proveni de la cochilie. --XXN (discuție) 6 iunie 2014 22:32 (EEST)

Un asemenea bloc se numește cotileț (confirmat și de Google). --Wintereu 6 iunie 2014 22:41 (EEST)
DEXonline: cotileț. -- Victor Blacus (discuție) 6 iunie 2014 22:58 (EEST)
Într-adevăr, apare pe google, chiar și pe dexonline (din NODEX).
Interesant e totuși, care ar fi etimologia lui. Varianta lui Zserghei (cochilie → cochileț) parcă ar avea o bază logică mai solidă. XXN (discuție) 6 iunie 2014 23:08 (EEST)

Ca legături interlinguale spre limba franceză ar putea fi fr:Moellon sau fr:Parpaing. --Pocor (discuție) 7 iunie 2014 00:52 (EEST)

Nu mi se pare imposibil că la început s-a folosit cuvântul „cochilie”, după care dulșele nostru grai moldoviniesc și-a pus amprenta asupra cuvântului. —  Ark25  (discuție) 9 iunie 2014 02:08 (EEST)

Rezervațiile forestiereModificare

În România toate rezervațiile forestiere sunt arii protejate? Încă o întrebare: Dumbrava Tismana - [42] - [43] - este același lucru cu Pădurea Tismana-Pocruia? —  Ark25  (discuție) 9 iunie 2014 02:08 (EEST)

Wikipedia pomenită pe InternetModificare

Iată ce găsii: BOR aduce la zi Wikipedia în română! 10 exemple de definiții ortodoxe --Miehs (discuție) 13 iunie 2014 22:18 (EEST)

AselenizareModificare

"Pigulind" ciotul Aselenizare, mă gândeam că formularea "Aselenizarea pe Lună" ar fi un pleonasm. Având în vedere etimologiile Selena și Terra, cum s-ar numi exprimarea "aterizarea pe Lună"? --Miehs (discuție) 3 iulie 2014 08:49 (EEST)

Corect, „aselenizarea pe Lună” este un pleonasm dar, aterizarea nu mai este legată exclusiv de Terra, deși de acolo-i vine numele, ci de coborarea din aer pe pamant, pe un teren stabil, spre deosebire de amerizare, care se poate executa pe o suprafață acvatică, lac, fluviu, etc. Problemele vor începe cand vom ajunge la amartizare, asaturnizare, și ce s-o mai nimeri.--Alex F. (discuție) 3 iulie 2014 09:38 (EEST)

ÎntrebareModificare

As dorii sa discut o problema legata de Autoritatea Titelara. Daca doi soti se depart in fapt si au un copil de citeva luni pe care il ia mama, ceare este procedura prin care copilul sa-i fie incredintat in mod legal copilul ? Mama nu are mijoace de existenta neavân un serviciu. Ce trebuie facut ? Cui trebuie sa ne adresam ? Cu stima, Nicolae Dumitrescu Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Nicolae Dumitrescu (discuție • contribuții) la 4 iulie 2014.

Vedeți și articolul Interesul superior al copilului. --GEO (discuție) 4 iulie 2014 13:50 (EEST)

Titlu disputatModificare

Cum este corect?

--GEO (discuție) 6 iulie 2014 16:00 (EEST)

Am observat și eu problema analizând propunerile pentru șr și am deschis o discuție la Discuție:Istoria medicinei. Vă rog să vă expuneți opiniile acolo. Cele bune,--Silenzio (discuție) 6 iulie 2014 16:11 (EEST)

Totalul golurilor la toate Cupele Mondiale de Fotbal inainte de editia 2014Modificare

Adus de la Cafenea.Sebimesaj 11 iulie 2014 16:40 (EEST)

Daca puteti: 1. sa imi trimiteti raspuns in privinta numarului total de goluri dinaintea editiei 2014. 2. Totodata, lista tuturor auto-golurilor(numele jucatorului tarii respective, pentru cine a dat golul si anul) din toate editiile exceptie editia 2014. 3. lista cu goluri marcate la fiecare editie in parte. Unele surse afirma ca inainte de 2014 s-au marcat 2207 de goluri impreuna cu 37 sau 39 de autogoluri. Alte surse afirma ca s-au marcat 2204 sau chiar 2213. Lista de autogoluri este si ea diferita conform unor surse diferite de Wikipedia. Una din surse, este cartea intitulata GOOOAL! scrisa de fostul comentator de televiziune in limba Spaniola Andres Cantor. adresa mea de email: Eurorom74@yahoo.comAcest comentariu nesemnat a fost adăugat de 199.233.142.10 (discuție • contribuții).

Eu aș începe de pe site-ul FIFA. Acolo sunt trecute 2208 goluri.--Strainu (دسستي‎)  11 iulie 2014 16:46 (EEST)

ÎntrebareModificare

Bună ziua,

Uzual contribuțiile mele la Wikipedia au fost făcute de pe mai multe calculatoare - fi de la puncte fixe, fie de pe unul mobil (stick), în funcție de ce am avut la îndemână. Cel puțin la cel mobil (m-am uitat acum pe setări), IP-ul setat pare a fi unul dinamic (sunt un fel de tabula rasa în domeniu). Încercând ieri să scriu ceva (folosind stickul mobil), am picat pe un IP care printre contribuțiile răspândite pe 3 ani, avea într-una dintre zile și cîteva vandalisme. Aș putea jura că vandalismele respective (pentru care IP-ul respectiv a primit pe pagina de discuție și un avertisment) nu-mi aparțin. Menționez că am schimbat anul acesta sim-cardul la stick în urmă cu câteva luni, deoarece cel anterior s-a defectat. Întrebări:

  • 1. Există la modul practic vreo soluție - altele decât aceea de a contribui fie sub un IP static fie sub foma unui cont de utilizator, atfel încât să nu existe astfel de asocieri ?
  • 2. Chiar dacă se fac contribuțiile sub forma unui cont de utilizator - dar se păstrează un IP dinamic, la o solicitare legitimă de checkuser, nu există riscul de a i se atribui acelui cont - în mod direct vandalismele în cauză ?

Menționez că nu mi-am pus pînă în prezent astfel de probleme. Mi le-am pus însă după ce am deschis întâmplător pagina de discuții asociată IP-ului respectiv - văzând că linkul pentru pagina de discuție este albastru și, am găsit pe acea pagină un avertisment pentru vandalisme, drept care am studiat ulterior contribuțiile acelui IP. Mulțumesc anticipat. --82.137.14.102 (discuție) 14 iulie 2014 14:19 (EEST)

Cea mai simplă metoda este să vă înregistrați - Velaurius (discuție) 15 iulie 2014 12:23 (EEST)
1: Posibil că nu. 2: Posibil că da. --109.103.251.79 (discuție) 15 iulie 2014 13:48 (EEST)

109... zice bine, atâta doar că istoricul accesibil checkuserilor se șterge după o perioadă (cred că 3 luni).--Strainu (دسستي‎)  15 iulie 2014 17:25 (EEST)

Nu după 6 luni ? Mă rog, nu are importanță (pentru mine cel puțin ...) Ideea e - principial vorbind, că nu e ok să fii asociat cu acțiuni aiurea datorită unor scăpări ale sistemului. Dacă există o soluție pentru a evita acest lucru, cu atât mai bine. Înțeleg din discuția de pînă acum că a contribui tot timpul sub forma unui IP static asociat unui nume de utilizator, e o soluție relativ sigură, comodă și la îndemână. Dacă nu asociezi IP-ul static unui cont anume, atunci te poți trezi după un timp - când ai renunțat la acel IP, că e preluat de altul și, care poate face varză „amintirea” ta. Măcar dacă o face, poți pretinde (având un nume de cont dedicat), că nu ai fost tu (nu știu cât de credibil vei fi, dar măcar vei avea o o șansă în plus - la nevoie, să te aperi) --82.137.12.246 (discuție) 15 iulie 2014 18:21 (EEST)
Cu siguranță că nu este ok să fii asociat cu acțiuni aiurea ... mai ales dacă sunteți gentil, stimate „anonim”. --Wintereu 15 iulie 2014 19:00 (EEST)

Dar de ce nu luați mai bine o pauză meritată, domnule? Este luna iulie, profitați de căldură și verdeață! Faceți un cont gratuit de World of Warcraft și jucați în draci, până uitați de toate celelalte! Sau jucați Diablo 3 sau Starcraft 2 - chiar merită pierdută vremea cu așa ceva! Uitați de toate din lumea asta și intrați temporar într-o altă lume. Meritați o vacanță care să vă re-încarce bateriile. După vreo o lună de pauză reveniți la Wikipedia folosind un cont, la fel ca și ceilalți utilizatori. Dacă vreți, o să vă ignorăm și o să vă tratăm ca și cum ați edita precum un utilizator ne-înregistrat. Presupun că acesta este singurul motiv pentru care vreți să editați folosind IP-uri, pentru că nu aveți chef de discuții și de dureri de cap, nu vreți să vi se ceară păreri și sfaturi, vreți să fiți ignorat. Ceea ce demonstrează încă odată în plus că aveți nevoie de o vacanță :). După aceea vom cere nou-viitoarei-înființate comisii de arbitraj să se decidă să fiți ignorat pt. o vreme și să fiți lăsat în pace :)

În legătură cu această afirmație (care este totuși ne-dovedită încă) dați-mi voie să vă răspund: Nici a mea nu-i de lepădat! Fata mea este model! Am cu ce! Bramburel  (discuție) 17 iulie 2014 01:45 (EEST)

Traducere SGPModificare

Cum se spune en:Stability and Growth Pact în limba română? Am găsit doar „Tratatul privind stabilitatea si guvernanta in Uniunea Economica si Monetara”. Acesta o fi numele corect în românește? —  Ark25  (discuție) 17 iulie 2014 01:49 (EEST)

"Pactul de stabilitate și de creștere" pare să fie varianta formală acceptată de traducătorii de la Bruxelles, vezi aici (în meniul din dreapta-jos). --Gutza DD+ 17 iulie 2014 02:04 (EEST)
   Realizat — Mercic, am pornit Pactul de stabilitate și de creștere. —  Ark25  (discuție) 17 iulie 2014 04:16 (EEST)

TermenModificare

Am dat peste acest termen în wp.en, dar habar nu am cum se traduce: pressure swing adsorption. Mă poate ajuta cineva? --Sebastianpin 22 iulie 2014 18:35 (EEST)

În română apare sub diferite denumiri: adsorbție la presiune variabilă, adsorpție prin variație ciclică de presiune--Miehs (discuție) 22 iulie 2014 19:34 (EEST)
Nici nu știți ce fericit sunt! Căutam de mult termenul acesta și nu găseam nimic. Mulțumesc din suflet! --Sebastianpin 22 iulie 2014 20:46 (EEST)

Camera DeputațilorModificare

Nu înțeleg cum a putut fi Mihail Sadoveanu președinte al Adunării Deputaților din moment ce această formațiune nu a existat între 1940-1990. —  Ark25  (discuție) 19 iulie 2014 23:41 (EEST)

Era vorba de Marea Adunare Națională. Am corectat. Tgeorgescu (discuție) 20 iulie 2014 01:56 (EEST)
Nu, nu era vorba de Marea Adunare Națională. Sadoveanu a fost președintele Adunării Deputațiilor înainte de înființarea Marii Adunări Naționale, prin constituția din 1948. Este o greșeală în articolul Adunarea Deputaților, la Istoric, aceasta a existat după război până la Constituția din 1948. --Silenzio (discuție) 20 iulie 2014 04:27 (EEST)
Așa este, a existat până la 25 februarie 1948. --Wintereu 20 iulie 2014 04:34 (EEST)
De unde rezultă că tabelul de la Camera Deputaților din România#Președinții Camerei Deputaților este profund incomplet. Permiteți-mi ca, în stilul stahanovist care deja mă caracterizează, să vă propun canalizarea eforturilor pentru completarea acestuia. —  Ark25  (discuție) 22 iulie 2014 02:26 (EEST)
Vedeți en:President of the Chamber of Deputies of Romania#List of officeholders pentru lista președinților Adunării Deputaților. Observăm acolo că între 5 septembrie 1940 și 5 decembrie 1946 nu apare nimic. Asta deoarece Adunarea Deputaților a fost desființată "de facto" prin Decret Regal, nemaiavând nicio atribuție. În august 1944 se revine la Constituția din 1923, stabilindu-se că puterea legislativă se va exercita de rege până la organizarea alegerilor. În iunie 1946 se desființează Senatul și se stabilește organizarea alegerilor din noiembrie 1946 în urma cărora Sadoveanu devine președintele Adunării Deputaților. La 25 februarie 1948, ca urmare a Legii nr. 32/1948, se desființează Adunarea Deputaților și se stabilește organizarea de alegeri pentru Marea Adunare Națională, care se reunește prima dată în ședință la 6 aprilie 1948. Răzvan Socol mesaj 24 iulie 2014 21:42 (EEST)

Articol despre burlanModificare

Există în vreo Wikipedie mare (engleză, germană, franceză etc.) articol pentru burlan (jgeab, din ăla care se pune pe casă)? Nu găsesc nici drain pipe, nici waste pipe, nici rohr etc. —  Ark25  (discuție) 24 iulie 2014 06:54 (EEST)

Nu știu dacă ajută cu ceva, dar, cel puțin la noi în Moldova/Bacău (??) îi spunem uluc. --Sebastianpin 24 iulie 2014 13:42 (EEST)
downspout. —Andreidiscuţie 24 iulie 2014 16:09 (EEST)

Mulțumesc. Deci en:Downspout = Burlan. Dar en:Rain gutter = Streașină ? sau en:Rain gutter = Jgheab ? Ambele cuvinte (streașină și jgheab) au mai multe înțelesuri. —  Ark25  (discuție) 27 iulie 2014 23:24 (EEST)

În general, „jgheab” este echivalent cu „gutter”. Acum depinde la ce folosește acel jgheab/gutter: este „rain gutter” pentru cel ce colectează apa de ploaie la acoperișuri, dar și street gutter pentru rigolele de pe străzi. Când un jgheab e folosit pentru adăparea sau hrănirea animalelor, i se spune „trough”. Pentru „streașină”, un termen echivalent direct este „eaves”, de la care provine și cuvântul „to eavesdrop”=„a trage cu urechea”. —Andreidiscuţie 28 iulie 2014 12:12 (EEST)
Foarte instructiv, mersi. Dacă vrem neapărat să traducem în română articolul en:Rain gutter, atunci oare cum ar trebui să-i spunem? Jgheab de ploaie ? Sau Jgheab de streașină ? Sau Jgheab pentru burlan ? Văd că Uluc este cam același lucru cu „Jgheab”. —  Ark25  (discuție) 28 iulie 2014 14:58 (EEST)
Jgheab de acoperiș LTR. Sunt și alte variante decât de streașină. Burlanele sunt țevile coborâtoare. --Turbojet 29 iulie 2014 18:05 (EEST)
Mulțumesc frumos! Am pornit și Jgheab de acoperiș. Am menționat și numele complementare: „streașină” și „uluc”. Dacă mai știți și alte nume, vă rog adăugați. La fel și pt. Burlan. —  Ark25  (discuție) 29 iulie 2014 22:39 (EEST)

Camera DeputațilorModificare

Nu înțeleg cum a putut fi Mihail Sadoveanu președinte al Adunării Deputaților din moment ce această formațiune nu a existat între 1940-1990. —  Ark25  (discuție) 19 iulie 2014 23:41 (EEST)

Era vorba de Marea Adunare Națională. Am corectat. Tgeorgescu (discuție) 20 iulie 2014 01:56 (EEST)
Nu, nu era vorba de Marea Adunare Națională. Sadoveanu a fost președintele Adunării Deputațiilor înainte de înființarea Marii Adunări Naționale, prin constituția din 1948. Este o greșeală în articolul Adunarea Deputaților, la Istoric, aceasta a existat după război până la Constituția din 1948. --Silenzio (discuție) 20 iulie 2014 04:27 (EEST)
Așa este, a existat până la 25 februarie 1948. --Wintereu 20 iulie 2014 04:34 (EEST)
De unde rezultă că tabelul de la Camera Deputaților din România#Președinții Camerei Deputaților este profund incomplet. Permiteți-mi ca, în stilul stahanovist care deja mă caracterizează, să vă propun canalizarea eforturilor pentru completarea acestuia. —  Ark25  (discuție) 22 iulie 2014 02:26 (EEST)
Vedeți en:President of the Chamber of Deputies of Romania#List of officeholders pentru lista președinților Adunării Deputaților. Observăm acolo că între 5 septembrie 1940 și 5 decembrie 1946 nu apare nimic. Asta deoarece Adunarea Deputaților a fost desființată "de facto" prin Decret Regal, nemaiavând nicio atribuție. În august 1944 se revine la Constituția din 1923, stabilindu-se că puterea legislativă se va exercita de rege până la organizarea alegerilor. În iunie 1946 se desființează Senatul și se stabilește organizarea alegerilor din noiembrie 1946 în urma cărora Sadoveanu devine președintele Adunării Deputaților. La 25 februarie 1948, ca urmare a Legii nr. 32/1948, se desființează Adunarea Deputaților și se stabilește organizarea de alegeri pentru Marea Adunare Națională, care se reunește prima dată în ședință la 6 aprilie 1948. Răzvan Socol mesaj 24 iulie 2014 21:42 (EEST)

Articol despre burlanModificare

Există în vreo Wikipedie mare (engleză, germană, franceză etc.) articol pentru burlan (jgeab, din ăla care se pune pe casă)? Nu găsesc nici drain pipe, nici waste pipe, nici rohr etc. —  Ark25  (discuție) 24 iulie 2014 06:54 (EEST)

Nu știu dacă ajută cu ceva, dar, cel puțin la noi în Moldova/Bacău (??) îi spunem uluc. --Sebastianpin 24 iulie 2014 13:42 (EEST)
downspout. —Andreidiscuţie 24 iulie 2014 16:09 (EEST)

Mulțumesc. Deci en:Downspout = Burlan. Dar en:Rain gutter = Streașină ? sau en:Rain gutter = Jgheab ? Ambele cuvinte (streașină și jgheab) au mai multe înțelesuri. —  Ark25  (discuție) 27 iulie 2014 23:24 (EEST)

În general, „jgheab” este echivalent cu „gutter”. Acum depinde la ce folosește acel jgheab/gutter: este „rain gutter” pentru cel ce colectează apa de ploaie la acoperișuri, dar și street gutter pentru rigolele de pe străzi. Când un jgheab e folosit pentru adăparea sau hrănirea animalelor, i se spune „trough”. Pentru „streașină”, un termen echivalent direct este „eaves”, de la care provine și cuvântul „to eavesdrop”=„a trage cu urechea”. —Andreidiscuţie 28 iulie 2014 12:12 (EEST)
Foarte instructiv, mersi. Dacă vrem neapărat să traducem în română articolul en:Rain gutter, atunci oare cum ar trebui să-i spunem? Jgheab de ploaie ? Sau Jgheab de streașină ? Sau Jgheab pentru burlan ? Văd că Uluc este cam același lucru cu „Jgheab”. —  Ark25  (discuție) 28 iulie 2014 14:58 (EEST)
Jgheab de acoperiș LTR. Sunt și alte variante decât de streașină. Burlanele sunt țevile coborâtoare. --Turbojet 29 iulie 2014 18:05 (EEST)
Mulțumesc frumos! Am pornit și Jgheab de acoperiș. Am menționat și numele complementare: „streașină” și „uluc”. Dacă mai știți și alte nume, vă rog adăugați. La fel și pt. Burlan. —  Ark25  (discuție) 29 iulie 2014 22:39 (EEST)

Afacerea bordurilorModificare

Afacerea bordurilor este o metodă deja încetățenită de a trage tunuri cu banii plătitorilor de taxe. [44] [45] [46] [47] [48] [49]

Într-o emisiune de televiziune, Stelian Tănase afirma că afacerea bordurilor a fost inventată în SUA prin anii 1950. Mă poate ajuta cineva să mai multe date pe această temă? Tare aș vrea să văd ceva articole în presa de limbă engleză care să trateze subiectul! Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 3 august 2014 14:42 (EEST)

Istorie - Barbarossa în rahatModificare

SursaModificare

Mă bucur că am găsit că un articol apărut pe un sait (Pavelescu Dimo Dimitrie (Tache)) citează corect Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Pavelescu-Dimo . --Miehs (discuție) 6 august 2014 10:11 (EEST)

Am văzut site-uri care copie Wikipedia pagină cu pagină, apoi scriu sursa: ro.wikipedia.org și se cred a fi nu știu ce. În orice caz, chestia asta mi-a făcut ziua mai frumoasă. --Sebastianpin 6 august 2014 15:51 (EEST)

De ce lumea ia Wikipedia în serios?Modificare

Întrebarea mea e de ce unii utilizatori ai proiectului se angajează atât de entuziasmați în discuții, dezbateri etc., cu atâta seriozitate? Privind dintr'o parte, lucrurile peste care au loc dezbaterile sunt atât de banale. Revizuirea articolelor de calitate, alegerea administratorilor, toate aceste activități consumă inexplicabil de mult timp și nervi. Care este explicația psihologică (dacă vreți)? Înseamnă oare asta că oamenii antrenați în proiect tind să compenseze neputința de implicare în viața socială reală, prin implicarea activă în viața socială virtuală? //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 7 august 2014 11:09 (EEST)

Înseamnă doar că e ceva ce le place, ceva de care pot să fie pasionați. Nu cred că e neapărat în compensație sau în completare. —Andreidiscuţie 7 august 2014 11:23 (EEST)
Oamenilor le plac scandalurile (în special când îi privesc pe alții), d-aia. Tgeorgescu (discuție) 7 august 2014 11:55 (EEST)
Sunt eu singurul care are Pagini urmărite pline de certuri și scandaluri? Ba Turbojet vs. AdiJapan, ba Keshetsven (ce s-a întâmplat cu el?), ba Asybaris, ba toată lumea etc. Se pare că oamenii cred că fiind pe internet nimeni nu-i poate acuza, deci fac ce-i taie capul. Pur și simplu, se cred în siguranță - deci liberi la vorbit. --Sebastianpin 7 august 2014 14:49 (EEST)

David Slater vs. WikipediaModificare

 
Zoo-selfie

Dacă o maimuță își face un selfie în pădure, cine deține drepturile de autor?

David Slater pretinde că drepturile de autor asupra imaginilor îi aparțin, deoarece maimuța „a furat” aparatul foto de la el pentru a face aceste poze. El a cerut ca imaginile să fie șterse. Colegii noștri ingenioși de la commons au găsit o lacună în legea americană a drepturilor de autor, conform căreia doar persoanele pot avea drepturi de autor asupra creațiilor lor, prin urmare imaginile sunt în domeniul public și nu vor fi șterse. Acum dânsul se gândește să acționeze în judecată Fundația Wikimedia.

--XXN (discuție) 9 august 2014 01:08 (EEST)

Dacă eu iau camera unui tip de pe stradă, și îmi fac un selfie, cine deține poza? Eu. De ce? Păi, ei bine, eu am făcut efortul de a apăsa pe buton, de a-mi extinde brațul ca să ajung cu aparatul în fața mea etc. V-ați prins? Aparatul e al tipului, dar maimuța a făcut fotografia... nu contează a cui e aparatul, contează cine a făcut fotografia. Dacă ești la mare cu 5 prieteni, și rogi un tip oarecare să-ți facă o fotografie în grup, atunci cine deține poza? Tipul acela. Să explic:
  • Dacă ești acasă a cineva, și el/ea îți face mâncare, iar tu o mănânci... mâncarea e a ta, nu? NU. E a celui care a făcut-o. Dar maimuța nu a luat aparatul să-l mănânce - nu l-a transformat în altceva. Ea l-a folosit.
  • Dacă cineva îți dă o foaie de hârtie și carioci, iar tu faci un desen extraordinar, cine îl deține? TU! Tu l-ai făcut cu ceea ce ți-a dat celălalt om. Chiar dacă cariocile și foaia aparțin lui, nu tu ești responsabil de operă? Ba da. Tu ești, deoarece nu el a avut imaginația de a desena creația. Tu ai făcut-o.
  • Deci maimuța a folosit aparatul tipului pentru a crea ceva, nu a luat ceva ce el posedă și l-a transformat (fără a adăuga altceva), încât aparatul să fie tot al lui. Deși a transforma înseamnă tot a crea altceva, e ceva făcut din ceva ce tipul ar poseda - deci același lucru. Mă rog, nu asta e important. În concluzie, Wikipedia/Commons are dreptul de a folosi poza atâta timp cât maimuța nu cere drepturi de autor. Poza... e liberă. --Sebastianpin 9 august 2014 12:26 (EEST)
Maimuța era în inima sălbăticiei. E meritul fotografului care s'a obosit să'și târască echipamentul în junglă și mai apoi să publice fotografia. //  Gikü  vorbe  fapte  sâmbătă, 9 august 2014 13:33 (EEST)
Châm, châm: echipamentul. A făcut efortul de a aduce aparatul. În altă ordine, poza e de 2 ani, discuțiile privitoare la ștergere sau purtat, cu rezultatul păstrare. --Sebastianpin 9 august 2014 13:48 (EEST)
Drepturile de autor le are autorul unei creații. Nu efortul contează; există o mulțime de oameni care fac un efort imens, dar care nu au drepturi de autor pentru ce au produs. De asemenea, nu contează că prin ceea ce faci produci condițiile în care va fi creată o operă. Ceea ce contează e generarea efectivă a unei creații originale. În cazul de față maimuța a produs creația originală, chiar dacă a fost o apăsare accidentală sau din joacă a butonului. Nu posesorul aparatului a creat poza, nici fabricantul lui, nici șoferii și piloții care au ajutat la transportul aparatului în junglă. — AdiJapan 9 august 2014 15:03 (EEST)
Sunt de acord cu AdiJapan. Prin efort mă refeream la „generarea efectivă a unei creații originale”, dar, mă rog, nu mai contează. --Sebastianpin 9 august 2014 15:07 (EEST)
Și cum maimuța încă nu și-a reclamat în scris dreptul de autor... Iar zâmbetul sardonic al maimuței vădește satisfacția diabolică, întrevăzând încurcătura cvasiinsolubilă în care îi pune pe sprijinitorii cu orice preț ai drepturilor de autor! --Miehs (discuție) 9 august 2014 20:57 (EEST)
Monkey business. - Alex F. (discuție) 10 august 2014 00:35 (EEST)

Cimpanzeii chiar sunt persoane. Cel puțin așa zic unii activiști. [50] [51] [52]

Cred că Sebastian are dreptate, maimuța are dreptul de Copyright. Deși nu sunt 100% lămurit - chestia ar mai trebui discutată, presupun. Probabil că nu este imposibil să înveți un cimpanzeu să producă diverse chestii în schimbul banilor și să folosească banii pentru a face cumpărături. Cu niște vânzători adecvați, cimpanzeii ar putea face și cumpărături. Cine știe, în schimbul unor sume considerabile probabil că cimpanzeul și-ar putea dezvolta oleacă și capacitatea de a face poze inspirate.

În orice caz, eu cred că un cimpanzeu (și alte maimuțe în general) chiar ar trebui să aibă măcar câte ceva dintre drepturile persoanelor umane. Ceva în plus față de drepturile animalelor. Ca de exemplu dreptul de a nu fi ținut în cușcă (animalele nu au acest drept). —  Ark25  (discuție) 10 august 2014 05:20 (EEST)

Câteva din drepturi ar fi: să scrie pe Wikipedia, căsătoria (inclusiv cu persoane de același sex) ... --Miehs (discuție) 10 august 2014 10:27 (EEST)
Încă puțin și ajungem la asta. Atâta timp cât maimuța nu precizează clar că cere drepturi de autor, fotografia e liberă. Există picturi făcute de elefanți la Commons, știați? --Sebastianpin 10 august 2014 12:04 (EEST)
Nu domnule! Nu sunt de acord să poată edita Wikipedia! Să uploadeze poze la commons însă da. Evenual chiar și să pornească cioturi. Cu condiția să știe să adauge legăturile interwiki :) —  Ark25  (discuție) 11 august 2014 02:45 (EEST)
Vă dau la Protecția Animalelor. Maimuțele au drepturi etc. etc. Nici nu știu ce să mai spun? Discuție încheiată. Rezultat: drepturile de autor le are maimuța. Oops, maimuța nu are astfel de drepturi. Poza e bună de pus la Commons. --Sebastianpin 11 august 2014 08:52 (EEST)

BolțModificare

Există o piesă care am senzația că se numește bolț, dar nu sunt sigur. Atunci când vrei să unești două plăci de tablă, în loc să folosești un șurub, există o tehnică prin care, presionând (cu un fel de pistol), cele două bucăți de tablă se îndoaie deodată pe o suprafață foarte mică - un cerculeț de vreo 3-5 milimietri. Îndoitura respectivă asigură "sudarea" celor două plăci. Avantajul este că arată mult mai bine. Dezavantajul este că este greu de demontat și odată ce ai demontat, nu mai poți monta la loc. Din nefericire nu știu cum să mă explic mai bine. De exemplu o ușă de automobil. Tabla din exterior și cea din interior — cele două pot fi legate folosind șuruburi. Sau folosind „bolțuri” — arată mai cool dar nu îți poți băga nasul înăuntru.

Cum se numește această tehnică de lipire? Sudură în nici un caz nu este. —  Ark25  (discuție) 8 august 2014 12:57 (EEST)

Sudură în puncte?--Miehs (discuție) 8 august 2014 13:07 (EEST)
Poate nit? --XXN (discuție) 8 august 2014 15:21 (EEST)
Ce a descris Ark25 nu este o îmbinare cu elemente separate, cum ar fi bolțurile sau niturile. Prin „bolț” se înțelege o piesă cilindrică care intră în găurile din piesele îmbinate și nu este deformat ulterior. Rolul bolțului este doar de a menține piesele într-o anumită poziție. Nitul este deformat, la rece sau la cald, iar rolul lui este de a strânge piesele, de obicei pentru a asigura etanșeitatea. Contrar aparențelor, ce a descris Ark25 este chiar o sudură, operația este de sudare în puncte la rece prin presiune [53]. Nu cunosc un termen specializat, cum ar fi „fălțuire” (care înseamnă altceva). --Turbojet 8 august 2014 16:23 (EEST)

Mulțumesc. Aveam în cap un mixaj între sudură în puncte și nit. Ambele pot uni două piese metalice fără să fie nevoie de șuruburi. Îmi amintesc de când eram copil am văzut pe cineva că făcea găuri în perete pentru a agăța tablouri, punea înăuntru un fel de nituri (fără cap) și mi se pare că le zicea "bolț". Pe atunci nu existau dibluri. Era un fel de pistol care făcea găurile în perete și apoi se punea acel "nit" în gaura din perete. (mie mi-a rămas întipărit în minte "bolț") Mai precis de atât nu-mi amintesc. Există așa ceva? Sau poate e doar vraiște în memoria mea?

Există vreo legătură între bolț și nit sau vreun posibil motiv de a face confuzie între ele? Mulțumesc încă odată. —  Ark25  (discuție) 8 august 2014 20:15 (EEST)

Cu alea din perete nu știu. Pentru alea altceva decât diblu n-am auzit. Când eram mic tablourile le agățam în cuie bătute direct în tencuială (abia când am ajuns mare am locuit o perioadă la bloc, unde pentru a fixa un cui/șurub în perete îți trebuie bormașină). Pentru întrerupătoarele și prizele aparente electricienii fixau În perte cu ipsos bucăți de scândură, care nu aveau un nume, le spuneau cel mult „suport”.
Repet: bolțul nu este deformat la montaj. Exemple: bolțuri din articulații (ex. la brațele macaralelor, la pistonul motoarelor etc.), construcții metalice (poduri) etc. Normal este asigurat (adică se iau măsuri să nu se deplaseze de-a lungul axului) cu un guler (care însă nu e ce este „capul” la nit), inel, filet etc. Bolțul nu solidarizează piesele. La construcțiile metalice fixate cu bolțuri rigiditatea este dată de forma cadrului, nu de bolț. (Închipuiți-vă trei rigle de lemn fixate în triunghi cu ace cu gămălie pe post de bolțuri. Nu acele rigidizează, ci forma de triunghi.) Îmbinarea cu bolțuri este demontabilă (mai greu dacă bolțul este înțepenit, dar și atunci se poate). Bolțul poate fi și gol înăuntru, ca țeava. Nitul este o piesă cu cap la un capăt, care după introducere în gaură este deformat plastic la celălalt capăt, formându-se și aici un cap. La niturile mici capul poate fi format la rece, dar la cele mari este format la cald (la roșu), iar prin răcire nitul se scurtează, strângând foarte tare piesele. Îmbinarea prin nituire este rigidă și nedemontabilă (dacă trebuie demontat, se taie unul din capetele nitului — necesitatea tăierii îl clasifică drept „nedemontabil”, adică nu poate fi pus la loc așa cum era). Nu există nicio posibilitate de confuzie între bolț și nit. Cel ce le spunea „bolțuri” la alea din perete făcea o analogie datorită formei. Denumirile de „bolț” și „nit” descriu practic funcțiile lor.
Am mai avut asemenea discuții, exact astfel de confuzii pot fi transmise cititorilor, de aia eu insist ca fiecare să se ocupe doar de domeniile pe care le stăpânește. Hai, că lumea e mare, sunt destule subiecte, iar dacă un agent economic zice că produce bolțuri, preluați informația ca atare fără să încercați s-o explicați. Lăsați-mă pe mine să scriu articolul bolț (redirecționarea la bolț (motor) este un exemplu de tâmpenie tehnică crâncenă, rezultă că toți cei ce produc bolțuri fac doar alea pentru pistoane de motor, dar o las așa, că nu sunt femeia de servici care să curețe rahatul lăsat de altul). Însă nu scriu articolul cât timp vin cei care fac reclamă la cântărețe și-mi spun că „nu citește nimeni ce scrieți dv”. --Turbojet 9 august 2014 12:59 (EEST)
Ceea la ce se referă Ark sunt niște cuie dintr-un oțel foarte tare cu capăt ascuțit, care se montau cu un pistol prin împușcare în pereții de beton armat. La celălalt capăt aveau un filet. Meseriași îi spuneau, întradevăr, bolț. Nu știu dacă denumirea este corectă sau nu, dar cuiul respectiv nu e nit și nici diblu nu e. --Silenzio (discuție) 9 august 2014 20:57 (EEST)
Iată imagini aici. Scroll down. --Silenzio (discuție) 9 august 2014 21:04 (EEST)
Filetul era M6. --Miehs (discuție) 9 august 2014 22:44 (EEST)

Super discuția. Am pornit Sudură în puncte. Se pare că la EN.WP nu este menționată Sudura în puncte la rece - vedeți en:Spot welding. Avantaj RO.WP. Am legat Sudură în puncte și Nit (folosind „Vezi și”) pentru că ambele fac lipiri nedemontabile.

@Turbojet: - dacă agentul respectiv zice că produce bolțuri, înseamnă că „pe piață” (adică în popor) există deja cel puțin câțiva „confuzați”. Dacă menționăm în pagina de discuție respectiva confuzie, atunci acest lucru este foarte folositor: Lumea va ști că termenul respectiv este greșit. Dacă vom constata că respectiva confuzie se face pe scară largă, atunci este bine să menționăm acest lucru și în articol, pentru ca lumea să citească și să învețe să facă diferența. Dacă un ageamiu preia termenul greșit din vreun ziar și îl adaugă în articol, atunci specialiștii ca dvs. vor face corectarea și vor putea menționa (în măsura timpului și răbdării disponibile) faptul că este o confuzie, în pagina de discuție a respectivului articol. Așa că, în asemenea cazuri, chiar și preluările făcute de zevzeci din ziare sunt folositoare. Unde mai pui că întrebările mele de neinițiat pot produce răspunsuri din care aveți chiar și dvs. câte ceva de învățat. Așa că și ageamiii au utilitatea lor.

Sigur că vă las pe dvs să scrieți articole. Pe de altă parte trebuie să-i lăsați și dvs pe cei neinițiați să pornească cioturi. Nu putem aștepta decenii sau secole până veți începe crearea acelor articole. Cioturile sunt utile cel puțin pentru că oferă traducerea termenului respectiv prin legăturile interwiki. Exemplu: Camă. Iar faptul că, pe ici pe colo, adaug prin articole (sau în pagini de discuție) niște chestii descoperite recent, vă oferă posibilitatea să le confirmați sau să le lămuriți arătând că sunt aiurea. Ambele variante sunt utile pentru dezvoltarea acelor articole. Toate cercetările făcute despre un lucru (să zicem Cui sunt relevante pentru istoria acelui lucru - măcar pe undeva prin paginile de discuție merită menționate.

@Silenzio: Da, exact acela era - mulțumesc mult. Nu mai țineam minte bine nici măcar forma. Deja imaginea (reziduală) pe care o aveam în minte era ceva de genul unui nit fără cap. Întrebarea este cum se numesc în realitate aceste „bolțuri”. Filetul se folosea pentru înșurubarea în perete, nu?

@Miehs: La ce se referă „M6” ? E o mărime anume? Există și M5, M7 etc? —  Ark25  (discuție) 10 august 2014 05:08 (EEST)

Partea ascuțită se înfigea în perete, filetul rămânea afară, se agăță tablou, iar pe filet se punea o piuliță să nu cadă tabloul. M6 =6 milimetri, diametrul filetului. Referitor la denumire, nu am surse, dar denumirea trebuie să fie un tip de cui. Cele bune, --Silenzio (discuție) 10 august 2014 05:33 (EEST)
Am și o aminitire faină cu bolțurile astea sau cum le-o zice? La un moment dat am cumpărat o garsonieră în Arad, iar în pereți au fost o sumedenie de cuie de astea, peste zece, deoarece se foloseau la agățat tablouri, obiecte de mobilier, rafturi etc și m-am apucat să o renovez un pic să o fac locuibilă și m-a luat dracu' până le-am scos din perete. În jurul unora a trebuit să fac găuri serioase în perete să le dau jos.--Silenzio (discuție) 10 august 2014 05:51 (EEST)
Ark, paginile de discuție nu se adresează cititorilor. Informațiile enciclopedice se pun în articole, dacă sînt relevante și verificabile. Paginile de discuție sînt bucătăria noastră. — AdiJapan 10 august 2014 06:37 (EEST)

Silenzio76, alea nu sunt simplu „bolțuri”, ci „bolțuri (de/pentru beton) împușcate” (NID 2867-78 sau mai noi). Și „bolțurile” alea nu se scot, se rupe partea exterioară cu ciocanul. :)

Ark25 vă rog să încetați imediat să scrieți articole la care nu stăpâniți terminologia. Sudura nu este lipire. Informația din camă privind transformarea mișcării de rotație în una de translație este incorectă (v. cazul cunoscut de toată lumea la motoarele cu arbore/arbori cu came în chiulasă). Însă nu o să corectez, o să las Wikipedia să deruteze utilizatorii, deoarece numărărita cioturilor este mai importantă decât acuratețea informațiilor.

Cu bolțurile alea, a le spune doar „bolțuri” este la fel cu a spune „mâncare” când vorbești de un ostropel. La bolțurile împușcate M6 este unic, când o să catadicsesc o să explic și de ce, și o să explic și de ce se notează, totuși. Până una-alta faceți dv. un ciot de dezinformare. Vorbesc foarte serios: nu mai corectez nimic din ce a scris altul deoarece e prea mare pierderea de timp să-l învăț cum este corect. De aia există facultăți, ca să învețe pe cei ce doresc. Iar fără facultatea de specialitate ei spun incorect. --Turbojet 10 august 2014 12:57 (EEST)

Ciocan am folosit. Nu m-am exprimat cum trebuie mai sus, dar problema a fost că unele s-au rupt în afara peretelui, în fine, am făcut și eu pe meșterul și mi s-a urât și de bolțuri și de cele câteva straturi de humă, dar am tomnit-o. --Silenzio (discuție) 10 august 2014 19:46 (EEST)
Care este articolul de la EN.WP corespunzător pentru viitorul artiol Bolț (care de moment este redirect)?
A cam is a rotating or sliding piece in a mechanical linkage used especially in transforming rotary motion into linear motion or vice-versa
1. a cam has four main parts: The cam, shaft, slide and the follower. "cam definition". Merriam Webster. Retrieved 2010-04-05. "a rotating or sliding piece (as an eccentric wheel or a cylinder with an irregular shape) in a mechanical linkage used especially in transforming rotary motion into linear motion or vice versa"
2. G., Shigley, J., & Uicker, J. (2010). Cam Design. Theory of Machines and Mechanisms (4 ed.). Oxford University Press, USA. p. 200.
Măcar pentru traducere și poze și tot este importantă pornirea ciotului - chiar dacă are ceva inexactități
sudá (-déz, -át), vb. – A lipi. Fr. souder. – Der. sudor, s. m., din fr. soudeur; sudură, s. f., din fr. soudure. Sursa: DER (1958-1966) —  Ark25  (discuție) 10 august 2014 14:18 (EEST)
Prin exemplul "a suda = a lipi" am vrut să spun că există motive de a face confuzia (DEX). Nu am vrut să spun că este o dovadă.
Atât definiția din Merriam Webster, cât și DER-ul citat de dv. o dau în bară. Special pentru făcătorii de articole pe Wikipedia ca dv. DER și LTR dau definiții corecte. N-am timp să vă explic, rămâneți în eroare. --Turbojet 11 august 2014 09:24 (EEST)
Turbojet: ce-ar fi să cădem la pace? Eu vă promit că nu mai fac cioturi despre chestiuni tehnice, la schimb cu promisiunea dvs. că veți crea respectivele cioturi, veți pune o poză-două și le veți interwikiza. O să încerc să conving și pe alți ne-specialiști ca mine să-mi urmeze exemplul. Noi, ne-specialiștii, facem lista cu cioturile pe care le dorim cel mai tare, iar voi (deocamdată doar dvs.), specialiștii, faceți respectivele cioturi. Nu o să vă supraîncărcăm cu o listă interminabilă de cioturi. Facem o listă rezonabilă. O selecție cu cele mai importante scule de la Proiect:Industrie, de exemplu. Noi, nespecialiștii, putem să facem formate de navigare de gen {{Transformarea mișcării}} - dacă ne dați voie. Sau altceva ce ne dați voie. —  Ark25  (discuție) 19 august 2014 13:24 (EEST)
Există articol în vreo altă Wikipedie pentru știft și splint ?
Am găsit așa: splint; bolț de blocare; șurub de asamblare == locking pin [54]. Dar văd că la EN.WP nu există articol pentru un asemenea „splint” și nici pentru „locking pin”.
Acele „bolțuri pentru perete” — ce nume au în engleză sau germană? Poate că au articol sau măcar sunt menționate în articole din EN.WP sau DE.WP. Ar mai fi interesant de știut în ce alte țări europene s-au folosit asemnea „bolțuri” - poate doar comuniștii le foloseau. —  Ark25  (discuție) 11 august 2014 02:22 (EEST)
Ceva poze cu „splint” și „știft” ar fi mai mult decât binevenite. —  Ark25  (discuție) 11 august 2014 02:46 (EEST)
Am pornit ciotul Splint. —  Ark25  (discuție) 11 august 2014 07:37 (EEST)

App tastatură românească pentru smartphone Android?Modificare

Există? Unde? -- Victor Blacus (discuție) 20 august 2014 23:19 (EEST)

Prin românească înțelegeți să apară caracterele cu diacritice implicit (nu la apăsare lungă)? Dacă da, există câteva, dar nu le-am testat. Eu folosesc Swift, în care glisez degetul peste taste și ea e suficient de deșteaptă încât să ghicească cuvântul corect, cu diacritice, în 80% din cazuri.--Strainu (دسستي‎)  20 august 2014 23:43 (EEST)
Pe al meu Nexus 5 nu apar toate diacriticele românești la apăsare lungă. N-am purecat bine ce se găsește la Play store. -- Victor Blacus (discuție) 20 august 2014 23:49 (EEST)
Care lipsește? Eu am Nexus 4 actualizat, deci ar trebui să avem aceeași tastatură și îmi apar toate.--Strainu (دسستي‎)  21 august 2014 00:00 (EEST)
Singurul care apare e â. Android versiune 4.4.4 DE „auf dem neuesten Stand” (testat acum). Poate că pe tastatura germană e o feature neimplementată? -- Victor Blacus (discuție) 21 august 2014 00:20 (EEST)
Pe tastatura germană nu au de ce să fie diacriticele românești. Mergeți la setări->"limbă și introducere de text" și ar trebui să aveți un buton de setări (3 linii cu glisoare pe ele) lângă intrarea "tastatură google". Prima opțiune din noul ecran este "limbi de introducere text" - alegeți de acolo și româna și ar trebui să meargă. Vedeți și [55]--Strainu (دسستي‎)  21 august 2014 00:32 (EEST)
Zis și făcut. Tot așa rămâne. Probabil că totuși greșesc undeva. Oricum, nu e important, fiindcă nu am de gând să fac redactări de pe mobil. Mă sâcâie doar că n-am prins șpilul. Mulțumesc. -- Victor Blacus (discuție) 21 august 2014 00:53 (EEST)
Mai e un pas pe care nu l-am văzut fiindcă n-am testat până la capăt: după ce alegeți mai multe limbi, când scrieți ar trebui să vă apară un glob lângă tasta spatiu - apăsați și selectați limba (română) de acolo. Dacă nici așa nu merge, nu știu...--Strainu (دسستي‎)  21 august 2014 01:10 (EEST)
Eu folosesc hackers' keyboard, care este foarte completă și în ce privește simbolurile și este foarte bine utilizabilă pe tabletă și destul de bine pe telefon. Are și set de caractere în română. —Andreidiscuţie 21 august 2014 09:50 (EEST)

Țiglă și faianțăModificare

Observ (puțin contrariat) că la Wikipedia engleză există un singur articol pentru țiglă și faianță, care sunt totuși lucruri destul de distincte. Articolul este en:Tile. Oare există vreo limbă în care există două cuvinte distincte pentru cele două lucruri? Ca și curiozitate, cuvântul „Țiglă” vine din limba sârbă: sr:Cigla (Цигла) - care înseamnă cărămidă, iar cuvântul „Faianță” vine din franceză și italiană: fr:faïence și faenza, care înseamnă vas din ceramică „glazurată”. —  Ark25  (discuție) 11 septembrie 2014 23:23 (EEST)

„Țigla” noastră era atașată la un item wikidata greșit. Am mutat articolul la un item mai potrivit. --XXN (discuție) 11 septembrie 2014 23:42 (EEST)
Itemul WD anterior (en:Tile) a fost adăugat la Teracotă. Rămâne de dezvoltat articolul faianță (d:Q209671). Apropo de faianță, la wikidata se poate observa că are o denumire foarte asemănătoare în cam toate limbile, inclusiv și în cele slave. --XXN (discuție) 12 septembrie 2014 00:05 (EEST)
Nu e mai potrivit să legăm Teracotă de en:Terracotta ? Eventual legăm Faianță de en:Tile. —  Ark25  (discuție) 12 septembrie 2014 17:33 (EEST)
Da, într-adevăr, teracotă trebuie legată de en:Terracotta (d:Q60424) - realizat. Dar pentru faianță ar fi mai potrivit itemul care l-am indicat mai sus d:Q209671 (Faience, Fayenza, Faïence, Faiança). Iar pentru en:Tile se pare iarăși că ne lipsește un articol la rowiki, și din câte îmi dau seama ar trebui să se numească cahlă - „placă de teracotă sau de faianță folosită la construcția sobelor” [cf. dex] (sau poate există o denumire uzuală mai nouă). --XXN (discuție) 12 septembrie 2014 17:57 (EEST)
Mda, se pare că Faianță poate însemna și obiect de olărie făcut din acest produs ceramic (cu masa albă, poroasă, acoperită cu smalț, asemănător cu porțelanul). Dar eu în viața reală n-am auzit niciodată acest sens al cuvântului. Întotdeauna când l-am auzit folosit, cuvântul faianță desemna plăcile folosite pentru acoperirea peretelui. În vremea comunismului, aceasta avea întotdeauna aceeași dimensiune (cam 15 x 15 cm) și era de culoare albă. Faianța care se folosește pentru podea era numită impropriu - gresie. Probabil că în vremea comunismului nu se folosea deloc faianță pentru podea ci doar gresie (sau marmură, în funcție de buget).
Problema este însă că ar trebui ca vocabularul românesc să dețină două cuvinte separate pentru faianță (olărit) și faianța folosită ca material de construcție. Un cuvânt separat pentru faianța pentru pavaj ar fi de asemenea binevenit. În spaniolă există cuvânt separat: es:Baldosa. —  Ark25  (discuție) 12 septembrie 2014 20:26 (EEST)
Ce spuneți?! --Pafsanias (discuție) 12 septembrie 2014 20:29 (EEST)
Pafsanias: ați auzit vreodată să fie folosit cuvântul „faianță” pentru a desemna obiecte de olărie? Că eu n-am auzit. Întotdeauna când l-am auzit (sau văzut), se referea la plăcile folosite pentru pavarea pereților. —  Ark25  (discuție) 23 septembrie 2014 04:17 (EEST)
Dumneavoastră probabil n-ați auzit nici de Zdreanță... Și totuși, există materiale chiar și în presa on-line de care vă ocupați:

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Bun, din asta unde rezultă că, cel mai probabil, cuvântul „faianță” a fost folosit inițial pentru a desemna chestii de olărit. După care, s-a găsit careva mai „dăștept” să folosească acelaști termen și pentru desemnarea de plăci pentru pavarea pereților, ceea ce este cam aiurea, după părerea mea. Probabil că acest sens a cuvântului a fost introdus în perioada comunistă. Acum cuvântul se folosește doar pentru a desemna asemenea plăci. În rest, probabil doar istoricii mai folosesc cuvântul în sensul de piese de olărit. Trebuia să le dea de la început un alt nume acestor plăci. Cel mai bun echivalent în altă limbă pentru aceste plăci, pe care îl găsesc eu este de:Fliese. Văd că nemții au cuvânt separat pentru țiglă - de:Dachziegel, spre deosebire de englezi, care au un singur cuvânt pentru ambele: en:Tile. —  Ark25  (discuție) 23 septembrie 2014 21:27 (EEST)

Nu. Din asta rezultă că faianța este un material, un tip de ceramică obținut printr-o tehnică specială. Din el pot fi (și sunt) confecționate foarte multe obiecte, de la veselă și alte obiecte de uz casnic sau igienico-sanitare, până la obiecte ornamentale sau chiar podoabe („perle” sau nasturi). Cazul plăcuțelor nu este decât unul dintre cele multe, probabil cel mai bine cunoscut. --Pafsanias (discuție) 23 septembrie 2014 21:50 (EEST)
Da, cuvântul provine din franceză (fr:Faïence) și se referă la acel material. Dar plăcuțele nu se fac doar din faianță:
* en:Tile nu suflă o vorbuliță despre „Fayence”. Zice: Ceramics for tiles include earthenware (terracotta), stoneware or porcelain.
* de:Fliese menționează „Fayence” dar zice că este fabricat din Steingut, Steinzeug, Feinsteinzeug, Terrakotta și Klinker und Spaltklinker
Așa că plăcuțele pe care noi le numim „faianță” pot fi făcute foarte bine și din teracotă sau gresie sau chiar și din porțelan. Ar fi fost o variantă mult mai bună dacă se încerca românizarea vreunui cuvânt ca germanul Fliese - de exemplu se putea crea cuvântul „Flisă” sau francezul Carrelage în ceva de genul „Carelaj” (sună similar cumva cu pavaj) sau italianul Piastrella. Sau, cum zice, XXN, trebuia încetățenit cuvântul „Cahlă” de care eu personal n-am auzit până acum, care este de proveniență ucraineană. În momentul de față majoritatea românilor, când aud de faianță se gândesc la plăcuțe și nici nu știu că acest cuvânt se referă de fapt la materialul faianță. Exemplul pe care l-ați dat mai sus este o excepție, întărită în plus de faptul că acolo cuvântul este menționat de istorici.
Cu această ocazie am descoperit că avem aceeași problemă și cu cuvântul „Gresie”, care poate însemna atât en:Sandstone, cât și en:Stoneware. Și aici ar fi fost mult mai potrivit găsirea a două cuvinte separate. În plus, dexonline sugerează că acest cuvânt ar putea proveni din albaneză, când de fapt există cuvântul francez fr:Grès (céramique) (= stoneware) — fr:Grès. Ce bulibășeală! —  Ark25  (discuție) 24 septembrie 2014 20:06 (EEST)
Faianța ca tip de placaj se referă doar la plăcile confecționate din acest material. Orice altă utilizare a acestui sens este improprie, iar „faianță de gresie” este un nonsens. Vedeți și nomenclatorul PRODROM 2014. --Pafsanias (discuție) 24 septembrie 2014 23:01 (EEST)
Această utilizare improprie, pe scară largă este din vina lingviștilor academiei. Omul de rând numește „faianță” cam orice placă de acoperit pereți, indiferent din ce-i făcută: faianță, teracotă, sau porțelan. Asta pentru că respectivii lingviști nu s-au obosit să creeze sau să încetățenească un alt cuvânt separat pentru aceste plăci. Aceste plăci, dacă sunt folosite pentru podele, chiar dacă sunt făcute din același material, sunt numite impropriu, „Gresie”. Asta probabil datorită confuziei arătate mai sus. Iată ce spune linkul dvs: Dale si placi din gresie, lacuite sau smaltuite cu suprafata >90 cmp - aici gresia se referă la „faianța” care este folosită pentru acoperirea podelelor. V-aș ruga tare mult să-mi găsiți ceva informații (istorice sau nu) despre piese de olărit făcute din Gresie (ceramică), pentru că aceasta este definiția de dicționar, care este în conflict cu sensul larg acceptat de „plăci pentru acoperit podeaua”. —  Ark25  (discuție) 25 septembrie 2014 01:35 (EEST)
Ah, era să îmi scape asta: am o întrebare: dvs. cum numiți plăcile de acoperit pereții care nu sunt făcute din Faianță (material)? Că tare aș vrea să știu. Ceva linkuri ar fi de asemenea foarte binevenite. —  Ark25  (discuție) 25 septembrie 2014 01:40 (EEST)
Stimate coleg, aici nu e vorba de ce cuvinte folosim (sau ignorăm) noi, ca vorbitori individuali ai limbii. Dacă dumneavoastră numiți „faianță” și plăcuțele de gresie, eu nu am nicio problemă. Nu am, de asemenea, nicio problemă dacă dumneavoastră considerați că sensul de articole de olărit al acestui cuvânt este apanajul exclusiv al istoricilor. Aceste lucruri vă caracterizează ca persoană și nu au de a face cu funcționarea normativă a limbii. Atunci când scriem articole enciclopedice, însă, încercăm să ținem seama și de părerea lingviștilor Academiei și nu doar de aceea a cititorilor de ziare. Ultimii pot să-și placheze sala de baie chiar și cu cahle, dacă doresc să arate ca o sobă întoarsă pe dos. În rest, eu m-am plictisit să vă mai caut linkuri care oricum nu vă folosesc la nimic (cu atât mai mult cu cât sunteți mult mai specializat decât mine în identificarea și adăugarea lor). --Pafsanias (discuție) 25 septembrie 2014 02:49 (EEST)
Înțeleg că v-a sărit puțin muștarul. Eu nu vorbeam (în sensul de a pune accentul) despre ceea ce cred eu, ci despre ceea ce este deja încetățenit - toată lumea (cu f. puține excepții) numește „faianță” plăcile respective și „gresie” aceleași plăci, dacă sunt pentru podea. Iată ce spune dexonline: despre Cahlă: Placă de teracotă sau de faianță pentru sobe. Deci se poate pava sala de baie cu cahle (din alea din faianță) și nu va arăta ca o sobă întoarsă pe dos. Cum adică nu-mi folosesc la nimic linkurile dvs? Păi nu am valorificat deja linkul despre faianță? Vezi Batiz, Hunedoara și mai nou chiar și la Faianță (material). Deci sunteți nedrept cu mine. Problema este că funcționarea normativă a limbii este deconectată de (și ne-adaptată) la funcționarea întâlnită în „realitatea de pe teren”. Părerile și directvele lingviștilor ar trebui puțin ajustate la necesitățile practice, nu-i așa? Din moment ce poporul numește „faianță” plăcile pentru pereți făcute din teracotă sau porțelan și numește „gresie” aceleași plăci dar care sunt puțin mai mari și destinate pentru podea, fără să aibă habar că aceste materiale se folosesc și în olărit, avem o problemă de deconectare. Dacă ar fi existat cuvinte separate, poporul nu mai făcea asemenea confuzii. Greșesc? Atunci vă rog să-mi demonstrați asta, răspunzând la întrebările de mai sus și vă garantez că voi folosi informațiile aduse de dvs cu maxim de eficiență posibilă (așa cum fac dealtfel întotdeauna). Nu este nevoie să fim de acord ca să valorificăm informațiile prezentate de „adversar” în timpul dezbaterii. —  Ark25  (discuție) 25 septembrie 2014 03:26 (EEST)
Înainte de a vă lansa în diatribe la adresa lingviștilor, nu ar fi mai precaut din partea dumneavoastră să indicați câteva surse de încredere în care ați întâlnit expresia „(plăci de) faianță din gresie / porțelan / teracotă”, pentru a vă justifica afirmațiile introduse în articol? Ulterior, îmi voi da și eu acordul pentru propunerea dumneavoastră de generalizare a sensului cuvântului „cahlă” de la sobe la pereți și podele, conform „realității de pe teren”. --Pafsanias (discuție) 25 septembrie 2014 10:02 (EEST)
Nu, pentru că: 1. Am tradus de la Wikipedia engleză: en:Tile - Ceramics for tiles include earthenware (terracotta), stoneware or porcelain - este un lucru prea elementar ca să avem dubii despre acea afirmație. 2. Este un lucru deja bineștiut că poporul numește „faianță” aceste plăci, indiferent că sunt făcute din faianță, porțelan, sau din teracotă smălțuită. Sigur că ar fi binevenit să comentați acolo despre propunerea de generalizare, dar de ce vă fofilați și ignorați rugămintea referitoare la piese de olărit făcute din Gresie (ceramică)? —  Ark25  (discuție) 26 septembrie 2014 03:35 (EEST)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── „Fofilare” este atunci când:

  1. invocăm lucruri „deja bineștiute” și nechestionate pentru a masca lipsa surselor de încredere și a rigurozității în documentare.
  2. acceptăm autoritatea Wikipediei în engleză sau în alte limbi acolo unde ne convine și o refuzăm în cazul altor subiecte (gresia folosită în olărit).
  3. facem propuneri hazardate de redenumire și apoi „uităm” să ne recunoaștem gafa (cahlă).
  4. solicităm altora furnizarea de linkuri utile, deși suntem principalul producător de legături externe inutile din proiect.

Eu nu sunt obligat să vă caut dumneavoastră niciun fel de informații, istorice sau nu (mai ales atunci când sunt legate de subiecte la care nu m-am referit). Adresați-vă specialiștilor ! --Pafsanias (discuție) 26 septembrie 2014 09:28 (EEST)

Dacă-mi permiteți, observ câteva erori de logică pe care nu pot să nu le menționez:
  1. Lucrurile alea chiar că sunt bineștiute și încetățenite - este o realitate pe care o puteți verifica oricând vorbind cu oameni din popor. Nu vreau să cred că vă displac oamenii de rând și că de-asta nu ați vrea să vorbiți cu ei. Este o realitate prea evidentă pentru a nu o menționa, doar pentru faptul că nu s-a obosit nimeni să o documenteze.
  2. Nu am refuzat autoritatea EN.WP la gresie (ceramică). Nici nu știu ce anume ați fi vrut să traduc eu acolo. Rețineți că, dacă am făcut traducere într-un articol, asta nu implică obligația de a face traducere și în alt articol.
  3. În respectiva discuție ați demonstrat (la un mod puțin răutăcios totuși) că am greșit. Oricine poate să se convingă că propunerea făcută de mine este eronată - și asta este tot ce contează acolo. Dar ca să fiți dvs. personal mulțumit, am menționat acum în acea pagină că am greșit. Eu nu am probleme să recunosc faptul că greșesc - atunci când greșesc. Dacă dvs. credeați că aș avea o asemenea problemă, înseamnă că v-ați făcut o părere foarte greșită și foarte neobiectivă despre mine. Dacă vreți, pot să-mi cer și scuze pentru greșeală. Poate credeți că am probleme în a-mi cere scuze și atunci aș vrea să vă disipez această atitudine complet neobiectivă față de mine. Ca colegi, ar fi bine totuși să avem cât mai puține suspiciuni unul față de celălalt și chiar să colaborăm cu plăcere dacă se poate.
  4. Da, eu găsesc tot felul de linkuri și wikizez tot ce-apuc (dacă merită, evident). Dar asta nu înseamnă că sunt foarte bun la căutarea pe Google. Ca dovadă, de multe ori Răzvan Socol mi-a găsit el informațiile de care eu aveam nevoie. Chiar și dacă aș fi foarte bun în așa ceva, dvs. vă pricepeți mult mai bine în a găsi chestii ce țin de istorie, cum s-a văzut în cazul faianței. Adaug linkuri inutile? Păi dați-mi un link util, ca să-l folosesc și asta o să contrabalanseze câtuși de puțin acele linkuri inutile.
Sigur că nu sunteți obigat să-mi căutați mie informații dar eu nu mi-aș fi permis să sugerez așa ceva. Eu doar v-am invitat să-mi demonstrați că greșesc, răspunzând la întrebările respective. —  Ark25  (discuție) 27 septembrie 2014 04:35 (EEST)
Eu am observat câteva erori de metodologie (erorile de logică le las la aprecierea celor care știu cu ce se ocupă această disciplină):
  1. Articolele enciclopedice nu se scriu vorbind cu oamenii din popor. Există obligația documentării și a verificabilității informațiilor. Atunci când există discrepanțe între uzajul cotidian, impropriu, al limbii și terminologia folosită de sursele de încredere, ultimele trebuie preferate. Dacă eu vorbesc sau nu cu oamenii de rând este irelevant pentru această discuție.
  2. Nu v-am cerut să traduceți nimic la Gresie (ceramică). Nu înțeleg de ce îmi solicitați mie informații (istorice sau nu) despre acest subiect, când ele se găsesc în articolele respective din alte limbi, referențiate satisfăcător.
  3. „Răutatea” mea este alimentată de refuzul dumneavoastră de a vedea lucrurile așa cum sunt. Le-am „vizualizat”, pentru a nu mă angaja și întinde în alte polemici semantice. Deși găsesc neconvingătoare explicația pe care ați dat-o, acest lucru nu are importanță. Sunt mulțumit și vă mulțumesc. Voi face acolo propunerea mea de redenumire.
  4. Nu doresc să discut cât de bun sunteți la căutarea de linkuri. E o chestiune dureroasă și nu e cazul să adăugăm sare proaspătă pe rană. Da, sunt dezamăgit de felul în care folosiți linkurile pe care vi le furnizez. Mai sus, v-am trimis la un nomenclator oficial (nu la un articol de istorie!) iar concluzia dumneavoastră a fost că „Dale si placi din gresie, lacuite sau smaltuite cu suprafata >90 cmp - aici gresia se referă la „faianța” care este folosită pentru acoperirea podelelor”. Gresia se referă la gresie și nu la faianță, care intră în altă categorie.
Totuși, ca să nu vă mai plângeți că vă nedreptățesc și ca dovadă că țin la dumneavoastră, vă pregătesc un dar, care sper să vă parvină înainte de Sfintele sărbători de Halloween ce se apropie:
* http://www.emag.ro/serviciu-de-masa-18-piese-baobab-gresie-artmadis-f8491/pd/D5XYQBBBM/ --Pafsanias (discuție) 27 septembrie 2014 15:50 (EEST)
  1. Așa este, dar nu despre asta era vorba (nu facem articole discutând aiurea cu X sau cu Y). Era vorba despre a menționa o chestiune larg răspândită în limbajul popular, care poate fi probată. Undeva trebuie să menționăm chestia asta: dacă nu în articol, atunci măcar în pagina de discuție a articolului.
  2. Nu mi-ați cerut dar v-ați arătat contrariat pt că nu am tradus. Păi v-am cerut surse în limba română cu care să putem proba că vasele făcute din gresie sunt menționate pe undeva în limba română, așa cum ați probat cu o sursă același lucru despre vasele din faianță. Ce rost avea să folosesc surse din alte limbi?
  3. ok
  4. Nu era concluzia mea. Acolo spuneam că plăcile respective din gresie, dacă ar fi folosite pentru acoperirea pereților, lumea le-ar numi „faianță”. Adică termenul „faianță” este folosit pentru orice fel de plăci ceramice care acoperă pereții, inclusiv pentru cele făcute din gresie. Eu n-am dedus că gresia este faianță, ci am constatat că poporul numește gresia faianță (în cazul respectiv).

Mulțumesc, linkul este lămuritor într-adevăr, dar nu pot să-l folosesc drept referință, fiind vorba de un anunț. Ideal ar fi ceva articol de ziar precum cel despre faianță. Zic asta și ca să nu vă plângeți după aia că linkurile pe care mi le dați nu-mi folosesc la nimic. —  Ark25  (discuție) 28 septembrie 2014 12:36 (EEST)

Nu, nu... Articolele de ziar sunt specialitatea dumneavoastră. Nu mai cad în capcana de a menționa publicații care pot fi declarate „istorice”. Dacă doriți documente normative contemporane, în uz, consultați STAS 5936/1-6 din 1986. Nu cred că le puteți numi „deconectate”, deși puțină lume se raportează, probabil, la ele. Dacă doriți indicii că și „oamenii de rând” folosesc acest sens al cuvântului, consultați blogul Artavizuală21. Eu nu vorbesc cu ei, dar nu pentru că am fi certați, ci doar pentru că nu îi cunosc, cu toate că îi admir. Pentru a vă răspândi îndoielile lingvistice referitoare la sensul menționat în DEX, cred că e suficient. Pentru alte informații de ordin istoric, puteți prelua liniștit referințele din alte limbi. --Pafsanias (discuție) 28 septembrie 2014 13:15 (EEST)
Ok, mulțumesc frumos pentru link. Acesta nu era atât pentru mine cât pentru cei care ar putea fi contrariați de faptul că gresia se poate referi și la piese de olărit. Dați-mi voie să menționez în același timp că ați fost puțin tendențios în ce mă privește. Eu n-am declarat publicația realitatea.net ca fiind „istorică”, ci am constatat doar că acel articol din realitatea.net relatează ceea ce au descoperit niște istorici. Asta nu o spun ca critică, ci în speranța unei colaborări mai fructuoase și mai armonioase pe viitor. —  Ark25  (discuție) 30 septembrie 2014 02:45 (EEST)
Știu, este pentru cei care nu cred dicționarele pe cuvânt, dacă nu scrie la ziar. Nu le mai luați pe toate atât de personal... Vă doresc și eu o colaborare fructuoasă! --Pafsanias (discuție) 30 septembrie 2014 11:56 (EEST)

Refugiați în RomâniaModificare

Ce se întâmplă cu refugiații (mai bine zis transfugii) care ajung în România? Li se acordă vreun azil (politic sau nu)? Știu că unora dintre aceștia li se acordă azil însă aș vrea să știu ce spune legea și dacă se aplică legea. De exemplu ieri au fost prinși niște transfugi din Siria și Irak. Pentru asta li s-a întocmit dosar. Parcă tocmai de asta au nevoie niște oameni care vor să scape de ororile războiului - de dosare penale! Există cazuri de asemenea transfugi care sunt trimiși înapoi în Siria și Irak?

 Ark25  (discuție) 23 septembrie 2014 04:23 (EEST)

Există legea 122/2006. Conform ei, dacă solicită azil, nu pot fi trimiși înapoi decât în cazuri deosebit de grave (persoane deja condamnate pentru infracțiuni a căror pedeapsă maximă e de cinci ani de închisoare — pedeapsa maximă pentru simpla trecere frauduloasă a frontierei e de 3 ani, deci fapta asta nu îi face neeligibili de azil, chiar dacă ajung să fie judecați și condamnați, deși articolul 11 din legea menționată îi exonerează). În schimb, sunt cazați la Centrele de Cazare a Refugiaților. Consiliul Național Român pentru Refugiați are o serie de pliante informative despre procedura de azil cu cereri tip de acordare a azilului, inclusiv în limba arabă.
Dosarul penal e o procedură care se deschide destul de des, dar poate fi închisă rapid cu decizie NUP. —Andreidiscuţie 23 septembrie 2014 11:53 (EEST)
Mulțumesc. Partea proastă este că jurnaliștii români vorbesc despre asemenea oameni de parcă ar fi niște criminali periculoși. Pentru că niciodată asemenea articole nu se termină în „respectivii vor fi duși la centrul de refugiați X”, lăsând impresia că vor fi trimiși înapoi în țările lor de origine sau că, în cel mai bun caz, vor fi duși la închisoare (pe baza dosarului penal). —  Ark25  (discuție) 24 septembrie 2014 21:35 (EEST)
Odată făcută o cerere de azil, ea și toate urmările ei într-un caz individual devin confidențiale, conform acestei legi. Probabil de asta nu apar în presă asemenea date suplimentare. Apar în scimb prin presă reportaje în care sunt intervievați și câțiva azilanți care acceptă acest lucru. Sunt mult mai concludente decât articolele care reflectă lauda de sine din comunicatele de presă ale poliției de frontieră. —Andreidiscuţie 27 septembrie 2014 09:16 (EEST)

Codreanu și ultrajulModificare

În final, pentru ce a fost condamnat Corneliu Zelea Codreanu la zece ani de muncă silnică? Pentru ultraj (insulta adusă lui Nicolae Iorga)? Pentru că asta deduc eu din articol. Există vreo infracțiune similară cu ultrajul în țările anglofone? O infracțiune similară am găsit doar la fr:Outrage à agent public en France. De fapt „ultraj” vine din francezul „outrage”. —  Ark25  (discuție) 6 octombrie 2014 10:27 (EEST)

Oboseala cronicăModificare

Oboseală cronică este același lucru cu Neurastenie? Văd că presa face această identificare.

Cum traducem "Oboseală cronică" în engleză? "Chronic fatigue"? Văd că englezii nu sunt lămuriți dacă Chronic fatigue syndrome este același lucru cu neurastenia:

en:Chronic fatigue syndrome#Controversy Contrasting viewpoints among CFS experts became apparent in 1993, when psychiatrists David and Wessely contested the WHO classification of CFS under diseases of the nervous system, arguing that it was a form of neurasthenia to be classified as a psychiatric condition

 Ark25  (discuție) 7 octombrie 2014 10:21 (EEST)

Vezi en:Alternative names for chronic fatigue syndrome. Îmi vine greu să cred că toate acele denumiri înseamnă același lucru, există probabil unele diferențe pe care un medic le înțelege mai bine. Atâta timp cât există coduri ICD-10 diferite (R53.82, G93.3, F48.0) eu zic să le considerăm diferite și să îi credem pe cei de la en.wiki, care citează surse mai de încredere decât CSID. Răzvan Socol mesaj 7 octombrie 2014 18:37 (EEST)
PS. Evident, "Oboseală cronică" se traduce "Chronic fatigue". Răzvan Socol mesaj 7 octombrie 2014 18:37 (EEST)
@Rsocol: Mulțumesc. Am valorificat lista bolilor la Boală, dar văd că lista este incompletă - conține A-L. Nu găsesc L-Z, mă puteți ajuta? —  Ark25  (discuție) 8 octombrie 2014 21:43 (EEST)
Link-ul de mai sus este greșit, trimite doar către cuprins; inițial aveam de gând să postez link-ul https://www.drg.ro/DocDRG/download.php?fi=2, care cuprinde cartea completă (deși în pagina a doua scrie tot "Volumul 1 AL"), dar m-am încurcat între tab-urile deschise. Vezi și http://www.hosptm.ro/drg, site-ul http://www.drg.ro (în special secțiunile codificare, clasificare și DocDRG), precum și tabela Lista_Diagnostice din fișierul http://www.drg.ro/2014/DRGNational/20140113/Nomenclatoare2014.mdb. Nu am pus aceste link-uri ca să le "valorificați", ci ca să le consultați, pentru a vă documenta, pentru a vă forma o opinie. Răzvan Socol mesaj 11 octombrie 2014 07:58 (EEST)

Tufă de VenețiaModificare

Oare expresia „Tufă de Veneția” are vreo legătură cu vreo plantă care crește/se servește în Italia? Mă gândeam că poate există vreo varietate rară/exotică de mâncare care se servea mai demult în Italia/Veneția iar cineva s-a găsit isteț ca să spună „prost” referindu-se la o mâncare „pentru pretențioși / pentru filfizoni”. —  Ark25  (discuție) 20 octombrie 2014 04:50 (EEST)

Am găsit: inițial însemna „ceva ce nu există” - tufă de Veneția, ceva ce nu există (tufa crescând în păduri și Veneția fiind oraș maritim); [56] Ark25  (discuție) 20 octombrie 2014 04:57 (EEST)
Tufă de Veneția = nulitate. Unde să crească tufe-n Veneția? --Silenzio (discuție) 20 octombrie 2014 05:42 (EEST)
Mda, din „inexistent”, sensul expresiei a devenit „habarnist”. —  Ark25  (discuție) 30 octombrie 2014 17:09 (EET)

Dieta de la SibiuModificare

Dieta de la Sibiu este același lucru cu Dieta Transilvaniei, nu?

Unde aș putea găsi o listă cu sediile Dietei Transilvaniei (adică orașele care au găzduit Dieta de-a lungul timpului)?

Articolul Timotei Cipariu spune că a fost membru în Dieta Transilvaniei. Asta înseamnă că a fost deputat? Sau Dieta avea și senatori?

Cam ciudat faptul că la Wikipedia maghiară nici nu există articol despre Dieta Transilvaniei (Erdélyi Dieta), și nici măcar articol separat despre Dieta Ungariei !

Iuliu Maniu a fost deputat în Dieta Vienei în perioada 1906-1910. [57] - există vreun articol în vreo Wikipedie despre Dieta Vienei?

 Ark25  (discuție) 17 noiembrie 2014 14:51 (EET)

În statele gubernate autoritar de monarh, adunarea parlamentară nu avea puteri mari și nici nu funcționa permanent. Era convocată de monarh din când în când, când considera necesar să obțină consensul „stărilor” din țară. De exemplu, în 1789, Adunarea Stărilor Generale din Franța a fost convocată pentru prima oară după 175 de ani (nu mai trăiau nici oameni ai căror bunici le-ar fi putut povesti despre ultima Adunare). Deci Dieta de la Sibiu a fost o anume convocare a adunării, cea din 1863-64, când românii ardeleni au participat masiv și au primit drepturi importante, deși ele au fost anulate după doar câțiva ani după constituirea Austro-Ungariei. O altă dietă importantă în istorie a fost cea de la Turda din 1568, prin care s-a dat libertate religioasă cultelor protestante (reconfirmată în 1571 de dieta de la Târgu Mureș) și au pus bazele Transilvaniei cvasiindependente (după bătălia de la Mohacs, principii ardeleni s-au mai revendicat timp de 40 de ani regi ai Ungariei cu autoritate și asupra unei zone din Slovacia și nordul Ungariei de azi). Deci: Sibiu, Turda, Târgu Mureș. Știu că la un moment dat se întrunea și la Cluj, dar nu mai știu când. Deși până la 1699, cetatea de scaun a Transilvaniei era Alba Iulia, acolo sigur era reședința principelui, dar Dieta cred că se întrunea unde era mai convenabil pentru reprezentanții Stărilor.
Austro-Ungaria avea două parlamente, la Viena (pentru partea austriacă) și la Budapesta (pentru cea maghiară), iar Maniu a făcut parte din al doilea (din câte știu, s-ar putea să greșesc; nu prea avea de ce să fie deputat în Dieta de la Viena). Mă rog, am informații limitate.
Deputat e un termen generic folosit pentru orice reprezentant într-o adunare parlamentară. Nu înseamnă că era bicamerală. De fapt, bicameralismul în viața politică românească este de inspirație franceză și importat mult mai târziu sub denumirile folosite în Franța (dar și în Italia), deci „senator” și „deputat” în accepțiunea actuală este un termen modern. Dieta era o adunare unicamerală a Stărilor (componentelor societății) din țară. În Transilvania de până la 1699, erau cele „Trei Națiuni Privilegiate” (orășenii sași, țăranii liberi secuii, nobilii maghiari), iar după cucerirea habsburgică a căpătat și alte forme — drepturile civile se acordau mai mult pe criterii confesionale, iar românii greco-catolici au început să aibă acces la ele. —Andreidiscuţie 18 noiembrie 2014 11:24 (EET)
Mulțumesc frumos. Presupun că „Dieta de la Viena” este același lucru cu en:Imperial Council (Austria), nu? Iar informația de pe saitul IICCR este probabil greșită. Iuliu Maniu a fost deputat în Dieta Ungariei, nu în cea a Austriei. —  Ark25  (discuție) 24 noiembrie 2014 22:36 (EET)

Rigolă de eroziuneModificare

Am pornit ciotul rigolă, dar cuvântul mai înseamnă și "formă de eroziune în adâncime (până la 50 cm) a solului ca rezultat al acțiunii șuvoaielor de apă.". Cum se traduce acest sens al cuvântului în engleză? Mai pe scurt, cu ce interwikizez Rigolă (hidrografie)?

Am găsit următoarele imagini, oare se pot folosi în articolul Rigolă (hidrografie) ?

 Ark25  (discuție) 25 noiembrie 2014 01:15 (EET)

Traducere SettModificare

Cum se traduce în românește en:Sett (paving) ? —  Ark25  (discuție) 25 noiembrie 2014 01:30 (EET)

După știința mea, piatră cubică. --Miehs (discuție) 25 noiembrie 2014 09:52 (EET)
sau pavea (pl. pavele). —Andreidiscuţie 25 noiembrie 2014 10:39 (EET)

Naval jackModificare

Cum se traduce asta pe română? Informații despre subiect aici. --Biolongvistul (discuție) 28 noiembrie 2014 12:19 (EET)

Pavilion. În engleză, pavilionul folosit de navele civile se numește ensign, iar cel folosit de navele militare este jack. Cf. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=9222 - unde se arată că „Pavilionul navelor marinei militare si al navelor graniceresti constituie drapelul de lupta al unitatilor respective”. —Andreidiscuţie 28 noiembrie 2014 13:12 (EET)

DeconcentrateModificare

Cum se traduce Deconcentrate în engleză sau în altă limbă? Văd că și în Franța există deconcentrate, poate că există și articol la FR.WP despre deconcentrate dar nu știu eu să-l găsesc. —  Ark25  (discuție) 30 noiembrie 2014 02:48 (EET)

Vezi [58] --Miehs (discuție) 30 noiembrie 2014 10:54 (EET)
Conceptul de deconcentrare se numește în engleză en:devolution. —Andreidiscuţie 2 decembrie 2014 11:40 (EET)
Foarte interesant, mulțumesc. Văd că en:Prefect (Romania) traduce „deconcentrate” prin „devolved public services”. Acuma, nu știu care ar fi șansele ca, vorbind cu un nativ al limbii engleze, acesta să înțeleagă despre ce vorbești atunci când spui „devolved public services”. Căutând acest termen în EN.WP nu prea se găsește mare lucru, ceea ce mă face să suspectez faptul că s-ar putea se existe și alt cuvânt, mai uzual, pentru deconcentrate. Cum traducem în franceză fraza îngroșată din următorul context (găsit în articolul Franța): Franța metropolitană este împărțită în mai multe unități teritoriale, pe trei niveluri: comuna, departementul și regiunea. Aceste unități sunt în același timp circumscripții administrative în care statul intervine prin intermediul serviciilor sale deconcentrate. ? —  Ark25  (discuție) 4 decembrie 2014 04:49 (EET)
Ces unités sont également des districts administratifs dans lequels l'État intervient par le biais de ses services déconcentrés. Vezi și Exemples de traduction provenant de sources externes pour « services déconcentrés »--Miehs (discuție) 4 decembrie 2014 18:21 (EET)
Văd că DSP-urile (Direcțiile de sănătate publică județene) sunt în subordinea Ministerului Sănătății. Și atunci, ANSVSA ce deconcentrate are în subordine în teritoriu? Sau nu are? Cine numește și destituie pe șefii de la DSP-uri: ministrul sănătății sau prefecții? —  Ark25  (discuție) 4 decembrie 2014 05:35 (EET)
d:Q2020695. --XXN 4 decembrie 2014 15:20 (EET)

Mesaj pentru adrian cioroianuModificare

O singura intrebareș de ce nu se face nimic in legatura cu tezaurul romaniei din rusia as vrea 5 minute de raspuns intrebare sant un admirator al emisiuni cinci minute de istorieAcest comentariu nesemnat a fost adăugat de 93.118.244.120 (discuție • contribuții).

Mă îndoiesc că domnul Cioroianu o să vadă mesajul dvs. dar puteți afla mai multe despre acest subiect aici, totuși deși nu e explicat în articol ar trebui să înțelegeți că o țară mică nu poate obliga un fost-Imperiu, actualmente o putere nucleară să facă orice, chiar dacă tezaurul este de drept al României, Rusia îl deține de fapt. -- Velaurius (discuție) 6 decembrie 2014 15:02 (EET)
de ce spuneți că un fost imperiu... mie mi se pare că e chiar în floare... --_florin DF 16 decembrie 2014 14:08 (EET)

PedeapsăModificare

E adevărat că dacă enoriașii Bisericii Sataniste păcătuiesc grav în timpul vieții, după moarte sunt pedepsiți prin trimiterea în Rai? --Miehs (discuție) 13 decembrie 2014 22:28 (EET)

Nu. --Bătrânul (discuție) 14 decembrie 2014 08:13 (EET)

Pro TV Internațional și Pro TV ChișinăuModificare

Jó napot! Buna seara!

Szeretnék egy kis segítséget. A román nyelvű tudásomat szeretném kibővíteni, ezt a két csatornát szeretném online, zavartalanul nézni élőben, de nálam nem működik. Elnézést, hogy magyarul beszélek, de nagyon gyér a román tudásom. :)

Bosnjak Ilija 13:50, 27 decembrie 2014.

Traducerea acestui mesaj:
Aș dori un mic ajutor. Aș vrea să-mi lărgesc cunoștințele de limba română, de aceea aș vrea să urmăresc aceste două canale online, dar la mine nu funcționează. Scuzați-mă că mă exprim în maghiară, dar cunoștințele mele de română sunt foarte sumare.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Amator linguarum (discuție • contribuții).
https://www.google.com/search?q=protv+online //  Gikü  vorbe  fapte  duminică, 28 decembrie 2014 12:11 (EET)