Wikipedia:Oracol/Arhivă/2012

Arhive
Arhive

2008200920102011201220132014201520162017201820192020


Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Serii de articole de presăModificare

Am găsit câteva serii de articole de presă foarte interesante și utile, chiar excepționale, publicate de câțiva autori: Emanuel Bădescu, Adrian Majuru, Alexandru Popescu, Vladimir Tismăneanu, Vlad Stoicescu. Puteți să-mi recomandați asemenea serii de articole? Am mai găsit și articole scrise de Nicolae Drăgușin, în România liberă, documentate excepțional, ca de exemplu acesta despre colectivizare, însă din păcate pe saitul România liberă, dacă dai click pe numele unui autor, afișează cu totul altceva decât lista articolelor scrise de acel autor. Poate ar exista o soluție pentru a genera o listă de articole scrise de acest autor? —  Ark25  (discuție) 20 decembrie 2011 18:47 (EET)

La contributors.ro se publică analize și editoriale interesante, între care unele semnate de Tismăneanu (despre comunism și comuniști), Vlaston (despre educație), Ioan Mircea Pascu și alții (afaceri europene) și se preiau blogposturi interesante de teme de geopolitică, economie etc. —Andreidiscuţie 3 ianuarie 2012 10:18 (EET)
De ce nu incercati nicolae dragusin site:romanialibera.ro sau chiar "de nicolae dragusin" site:romanialibera.ro? -- Jokes Free4Me (discuție) 11 ianuarie 2012 21:55 (EET)

salutModificare

as dori sa stiu care e pozitia organizatiei Martori lui IEHOVA cu privire la rolul femei in adunare si societate facind referire la citatele din biblie:1cor cap14 vers 34,35 si 1TIM cap 2vers 8-15 SI pe ce se bazeaza facind discriminare cu referire la casatorie mai precis casatoriile mixteAcest comentariu nesemnat a fost adăugat de Michnea (discuție • contribuții).

Cred că puteți întreba cel mai bine direct la o biserică a lor. Membrii organizației sunt foarte activi și dornici să-și facă cunoscute vederile. —Andreidiscuţie 3 ianuarie 2012 10:15 (EET)

Muncă mai eficientăModificare

Am găsit soluții la două chestiuni repetitive care mie îmi consumau destul de mult timp și vreau să le fac cunoscute - s-ar putea să vă folosească.

1. Căutarea unui text în mai multe saituri deodată.

Ați încercat vreodată să căutați o informație în 4-5 ziare în același timp? Dacă da, cred că v-ați plictisit să deschideți 5 ferestre și să căutați pe Google ceva de gen: "Plaiul Domnesc" site:evz.ro, în altă fereastră: "Plaiul Domnesc" site:adevarul.ro șamd. Soluția se găsește în folosirea unui cod JavaScript, apelat dintr-un Bookmark, mai precis dintr-un Bookmarklet. codul arată ceva de genul:

javascript:var a = ["evz.ro", "adevarul.ro", "jurnalul.ro", "gandul.info", "cotidianul.ro", "romanialibera.ro"]; var b = prompt("search query", ""); for (var i = 0; i < a.length; i++) { var c = escape(b + " site:" + a[i]).replace(/%20/g, "+"); open("http://www.google.com/search?q=" + c); }

Scriptul va deschide automat 6 Tab-uri în Firefox, făcând câte o căutare pe Google, În câte un ziar în fiecare tab în parte. Mie îmi folosește foarte mult.

2. Formatarea automată a legăturilor externe.

Dacă ați citit o știre și ați dorit să o citați, probabil că de multe ori v-a dezarmat lipsa timpului pentru formatarea referinței în format Wiki. De exemplu ați ajuns la articolul:

și ați avut nevoie să formatați în ceva de gen:

Soluția se află tot în folosirea unui JavaScript, și tot cu un Bookmarklet. Scriptul va extrage din pagină câmpurile utile (data, nume autor, titlu, etc) și le va aranja așa cum aveți nevoie de ele. Pentru detalii vedeți Discuție Wikipedia:Legături externe#Formatarea automată a legăturilor externe. —  Ark25  (discuție) 6 ianuarie 2012 03:47 (EET)

Articol "Dimitrie Tomozei"Modificare

Bunǎ ziua si "La multi ani"

Sunt un novice in ceea ce priveste utilizarea Wikipedia de aceea, la primul articol biografic in memoria bunicului meu, Dimitrie Tomozei, o serie de probleme au fost afisate de unul din admnistratori. Va rog respectuos sa-mi acordati ajutorul necesar rezolvarii acestor probleme mai jos descrie (pentru fiecare punct de mai jos aveti si expliatia mea): 1) Notabilitatea subiectului acestui articol este disputată. Dacă notabilitatea nu poate fi dovedită, el poate fi propus pentru ștergere. Marcat din ianuarie 2012 - Notabilitatea este demonstrata prin documentele/volumele descrise la biografie (o simpla verificare a acestora din partea dumneavoastra, va confirma cele descrise de mine). Este nevoie sa scanez documente, pagini din volumele la care am facut referire pe care sa vi le pun la dispozitie??? Explicati-mi cum pot dovedi mai clar autenticitatea celor relatate de mine daca biografia nu este luata in consideratie?? 2) Tonul este nepotrivit pentru o enciclopedie. Marcat din ianuarie 2012.- Chiar nu stiu cum sa interpretez aceasta observatie!!! 3) Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din ianuarie 2012.- Chiar nu stiu cum sa interpretez aceasta observatie!!! 4) Necesită categorisire. Marcat din ianuarie 2012.- deja am realizat acest lucru adaugand la sfarsitul articolului Categorie:Articole biografice 4) Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din ianuarie 2012. - Biografia existenta drept pentru care nu inteleg sensul observatiei. 5) Este scris parțial sau în întregime fără diacritice. Marcat din ianuarie 2012. - Diacriticele au fost deja adaugate. Astept cu nerabd Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Tomozei (discuție • contribuții). 9 ianuarie 2012

Stare de referințăModificare

Coeficientul de dilatare are o stare de referință pentru dimensiunea (volum de ex) inițială de obicei la zero grade celsius. Care e insă referința pentru lichide care se topesc la temperaturi mai mari de zero și cum se armonizeaza diferitele referințe pentru diferite puncte de topire?--79.119.217.30 (discuție) 11 ianuarie 2012 20:35 (EET)

Atât la solide cât și la lichide, starea de referință se alege pentru o temperatură și presiune ușor de reproduse și care de regulă este limita inferioară a domeniului de temperatură în care variația parametrului (lungimea, suprafața, volumul) este lineară. La majoritatea solidelor aceasta este de 0°C iar domeniul de liniaritate poate fi de la câteva grade până la sute de grade. La lichide, în funcție de temperatura punctului triplu, se alege temperatura de referință astfel încât să fie mai mare decât a punctului triplu iar domeniile de liniaritate sunt între 2 °C și 20°C, de exemplu, la majoritatea compușilor uzuali în stare lichidă se alege temperatura de referință la 20 °C, iar domeniul pe care se consideră constantă valoarea coeficientului de dilatare este între 10 °C și 30 °C. Coeficienții de dilatare care sunt dați în tabele sunt de fapt valori medii pe domeniile respective, fiindcă dilatarea substanțelor reale nu este strict lineară, ci în general după o parabolă foarte aplatizată, astfel că pentru intervale de temperatură mici, variația parametrului poate fi considerată lineară. Comportamentul lichidelor în jurul temperaturii punctului triplu poate fi foarte diferită de cea dată de legea liniară. De exmplu, pentru apă, în domeniul -10 °C - + 4 °C, dilatarea volumului este dată de legea V=V0( 1 - 6,4807 10 -5 t + 8,6697 10 -6 t2 - 2,6211 10-7 t3), adică după o funcție de gradul trei care admite un minim la tc=3,982°C (temperatura punctului triplu), când densitatea apei este maximă. Evident că totul este considerat la presiunea de o atmosferă fizică.--Zsolt (discuție) 16 ianuarie 2012 21:52 (EET)
Am uitat să spun că diferitele „referințe” nu se „armonizează” nicicum, a se vedea explicația de mai sus. Pentru substanțe care în mod obișnuit sunt în fază lichidă, la temperaturi și presiuni uzuale, cataloagele tehnice prezintă valoarea coeficienților de dilatare pentru temperatura de referință de 20°C. Pentru celelate lichide, sunt alese temperaturi de referință convenabile și care pot fi foarte diferite de la o substanță la alta. Oricum, descrierea foarte riguroasă a dilatării volumice este dată numai în anumite lucrări specializate de fizica stării lichide.--Zsolt (discuție) 17 ianuarie 2012 18:48 (EET)

Haine pentru animaleModificare

Cum se numesc articolele vestimentare destinate animalelor (v. en:Rug (animal covering))? //  GikÜ  vorbe  fapte  / sâmbătă, 14 ianuarie 2012, 21:28

Precum vedeți nici englezii nu au un cuvânt special. Rug se traduce covor de mici dimensiuni sau pătură, ceea ce punem și noi pe cai. În Ardeal, în zona mea îi spunem poneavă :)). Animal covering, a fi acoperitoare pentru animale ... Deci, să scurtez vorba un titlu de articol pe care l-aș sugera ar fi: Haine și învelitori pentru animale. Cele bune. --Silenzio (discuție) 15 ianuarie 2012 20:50 (EET)
O variantă posibilă ar fi „cuverturi pentru animale”, „cuvertura” se apropie mai mult de „covering”-ul englezesc și se incadrează în „învelitori” (care totuși, e un termen mult mai general), fiind sinonim cu: „păturică”, „pled”, „poneavă”. Etimologic, ar fi sinonim și cu „pocrov”, dar în limba română acesta are un sens destul de restrictiv, chiar funebru. Regionalismul „poneavă”, provine din slavonă și a intrat în uzul limbii române prin intermediul sârbescului „ponjva” sau maghiarului „ponyva”, limbi în care are sensuri mult mai numeroase decât în română, principalul sens fiind acela de „foaie de cort”.--Zsolt (discuție) 17 ianuarie 2012 11:13 (EET)

raed arafatModificare

Din articolul despre arafat nu mai inteleg nimic deoarece in prima faza apare ca fiind nascut in Nablus,Palestina si ar fi de origine palestiniana;apoica fiind nascut in Damasc si de origine siriana. Daca se poate as dori sa completati cu originea parintilor acestuia sa-mi pot da seama ce este. din cate cunostinte am eu Palestina nu se confunda cu Siria sau invers. Va multumesc! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Nickiduta (discuție • contribuții).

Conform [1], Arafat s-a născut în capitala Siriei, Damasc, dar a crescut în orașul palestinian Nablus. Am reformulat informațiile din paragraful introductiv. Răzvan Socol mesaj 20 ianuarie 2012 08:19 (EET)

Ziare româneștiModificare

Dacă mă poate ajuta cineva rog mult am nevoie de informații despre următoarele ziare apărute după Revoluție: „Independent”, „Infractorul”, „Infractoarea”. Parcă mai era unul numit „Dracula”, dacă nu mă înșel. Nu neapărat referințe, și amintirile sunt foarte bune, informațiile sunt utile pentru Discuție:Listă de ziare defuncte din România. —  Ark25  (discuție) 20 ianuarie 2012 07:32 (EET)

Ce-mi mai amintesc eu e că Infractoarea era un fel de Playboy pe hârtie de ziar (dar fără nicio pretenție de artă) iar Dracula avea parcă 2 categorii de articole: evenimente "paranormale" (ușor explicabile prin vizite prelungite la crâșmă) și crime odioase (un fel de știrile de la ora 5). Părerea mea nesusținută de absolut nimic era că erau cumpărate de aceeași categorie de oameni care mai târziu au trecut la Libertatea, apoi la Cancan. Nu te baza foarte mult pe ce zic eu, n-aveam decât vreo 10 ani în perioada aia.--Strainu (دسستي‎)  20 ianuarie 2012 09:31 (EET)

Dar „Republicanul” ? —  Ark25  (discuție) 20 ianuarie 2012 11:44 (EET)

Te referi la cotidianul/săptămânalul Republicanul, editat de Bloom Press și patronat de Iulian Bădescu, ziar care apare și acum în județul Prahova? Conform afirmațiilor proprii, ziarul apare din 2005 ([2]), însă din 2009 apare săptămânal ([3]). Vezi și blog-ul lui Dan Andronic și blog-ul lui Zorin pentru câteva informații mai puțin oficiale. Răzvan Socol mesaj 13 februarie 2012 08:51 (EET)

Am mai găsit o revistă numită „Agora” - [4]. Are cineva detalii? —  Ark25  (discuție) 12 februarie 2012 22:00 (EET)

Câteva date bibliografice apar la Biblioteca Județeană Brăila. Răzvan Socol mesaj 13 februarie 2012 08:29 (EET)

Separare unitate de măsurăModificare

Este acceptabil în limba română să separi unitatea de măsură de cantitate? Adică să scrii ceva de genul:

peste încă 5
km dați peste

Strainu (دسستي‎)  21 ianuarie 2012 22:27 (EET)

Vrei să zici în articole? Ca și cod în pagină (textul pe care-l vezi când dai edit) sau cum arată pagina în final? —  Ark25  (discuție) 22 ianuarie 2012 08:37 (EET)
Conform DOOM2:
Capitolul 5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor

Pentru păstrarea unității lor,

  1. nu se despart la sfârșit de rând, ci se trec integral pe rândul următor:
    • abrevierile - scrise „legat” (UNESCO) sau despărțite prin blancuri (S N C F R), prin puncte (a.c.) ori prin cratimă (lt.-maj., N-V);
    • derivatele scrise cu cratimă de la abrevieri: R.A.T.B-ist;
      Derivatele devenite cuvinte urmează regimul cuvintelor: ce-fe-rist.
    • !numele proprii de persoane: Popescu, Abd el-Kader (nu: Po-pescu / Popes-cu, Abd el-|Kader / Abd el-Ka-|der);
    • numeralele ordinale scrise cu cifre și litere: V-lea, 5-a (nu: V-|lea, 5-|a);
  2. se recomandănu se separe de la un rând la celălalt, ci să se treacă împreună pe rândul următor:
    • prenumele (sau abrevierile prenumelor) și numele de familie: Ion Popescu, I. Popescu (nu Ion|Popescu, I.|Popescu);
    • notațiile care includ abrevieri: 10 km, art. 3 (nu: 10|km, art.|3).
  3. !se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice și a numelor proprii din denumirile unor instituții, indiferent de ordine: Roman |S.A., SC Severnav |SA., dar și F.C. |Argeș, RA |„Monitorul Oficial”, SC |Severnav SA (ca și în scrierea completă: Fotbal Club Argeș etc.).”
Pentru a realiza d.p.d.v. tehnic acest lucru, ar trebui folosit &nbsp; în loc de spațiu. Totuși, e doar o recomandare (nu o regulă fermă, ca cea de la pct.1). Răzvan Socol mesaj 22 ianuarie 2012 12:48 (EET)
Așadar, o construcție de forma „secolul XII” nu se poate include în pct. 2.2 și, prin urmare, este tolerată?
Sunt curios și în ce privește datele calendaristice: 26 aprilie, de exemplu. //  Gikü  vorbe  fapte  duminică, 22 ianuarie 2012, 18:53
„Secolul XII” este incorect. Corect este „secolul al XII-lea” și intră sub incidența punctului 1.4. Datele pot fi sub forma: „26|aprilie”. Cele bune. --Silenzio (discuție) 22 ianuarie 2012 19:03 (EET)

Mulțumesc Răzvan. Eu voiam să uniformizez folosirea în listele de monumente istorice, dar prefer să nu folosesc  , ci caracterul U+00A0. Am văzut unii editori care au șters &nbsp și au lăsat punct și virgulă (nu neapărat vandalism) și a ieșit o ciudățenie. Dacă schimbă caracterul, nu se pierde mare lucru. În plus, e și cu 3 octeți mai scurt, ceea ce s-ar putea să reprezinte destul de mult la nivelul paginii.--Strainu (دسستي‎)  22 ianuarie 2012 20:02 (EET)

Formatia MONDIAL - Filip MERCAModificare

As dori sa aflu coordonatele Dlui Filip MERCA (fost coleg de facultate) - e-mail, tel. sau orice alta referinta. Numele meu : Viorel PINTEA e-mail : piu@pintea.ch

Merci pentru orice contribuitie.

Despre Lascar CatargiuModificare

In articolul despre Lascar Catargiu sunt precizate doua date de deces, respectiv 30.03.1899 si 11.04.1899. Poate ma ajuta cu detalii cineva mai bine informat. Multumesc !

Presupun că este aceeași dată, prima în stil vechi (Calendarul iulian) și a doua în stil nou (Calendarul gregorian). --Miehs (discuție) 30 ianuarie 2012 22:09 (EET)

Listă de cuvinte în limba românăModificare

Există vreun dicționar al limbii române, sau listă de cuvinte în limba română (online sau ca program pentru calculator), în care pot căuta o secvență de litere și să-mi arate în ce cuvinte apare această secvență? De fapt ar fi de ajuns un fișier de genul words care există în sistemele de operare Unix, dar o variantă în limba română. Astfel ai putea căuta secvența fără, ca să vezi că apare atât ca și cuvânt separat, dar și ca parte din alte cuvinte (fărădelege). —  Ark25  (discuție) 28 ianuarie 2012 09:39 (EET)

Încercați fără* sau *sură* sau a treia posibilitate *ot --Miehs (discuție) 28 ianuarie 2012 10:14 (EET)
Frumos! Mulțumesc. Dacă ar fi cineva interesat, am putea face un fișier de genul words, în care să adunăm toate cuvintele care apar în Wikipedia română. Nu este nici o grabă. Timpul trece repede, și dacă terminăm peste 10 ani, tot e foarte bine. Important este să începem. Se pot concatena toate articolele și face o listă cu toate cuvintele. Mai trebuie doar eliminate cuvintele ne-românești. Ar fi ceva de lucru, dar chiar și făcând câte o literă la 3 luni, tot se progresează. Sau putem să-i întrebăm pe cei care fac dexonline.ro dacă vor să furnizeze o asemenea listă. —  Ark25  (discuție) 28 ianuarie 2012 11:10 (EET)
Baza de date DEXonline este disponibilă în format en:SQLite, la http://dex.adrianvintu.com/dex.zip. Poți să o accesezi relativ ușor folosind extensia SQLite Manager pentru Firefox. Răzvan Socol mesaj 28 ianuarie 2012 11:42 (EET)
Cu siguranță că o vei obține de la dexonline fără probleme (mai puțin dicționarele editurii Litera). Dar cred că e mai simplu să folosești direct lista de cuvinte din dicționarele folosite de programele open-source: http://rospell.sourceforge.net . Sunt peste 170.000 de cuvinte și nume + regulile de derivare care îți permit să afli toate formele.
Strict legat de Wikipedia, mai cunosc 2 persoane care voiau să facă fix asta, dar nu cred că s-au apucat. Dacă vrei, te pot pune în contact cu respectivii.
Alte resurse legate:

Mulțumesc pentru răspunsurile foarte interesante. Proiectul rospell.sourceforge este GPL, deci presupun că și baza de date cu cuvinte este de asemenea gratuită. Totuși nu înțeleg cum pot să deschid fișierele. Arhiva conține trei fișiere: ro-classic-only.cwl, ro-common.cwl și ro-only.cwl. Cum pot să convertesc fișierele respective într-un fișier "plain text" cu o listă de cuvinte?

Mă poate ajuta cineva să convertesc baza de date de la dex.adrianvintu.com într-un asemenea fișier „plain text”?

Sigur că sunt interesat să discut cu persoanele respective care vroiau să facă așa ceva (să downloadeze wikipedia română și să facă lista de cuvinte). Pentru că mai trebuie găsit și un program care te ajută să găsești rapid o secvență de caractere în cuvinte. Se poate face și cu grep, dar e mai eficient cu o interfață grafică. Apropo, știți să existe vreun asemenea program? Trebuie doar să încarce un fișier text cu cuvinte și să aibă un input în care precizezi secvența de caractere. Mai jos, trebuie să producă lista cu cuvinte ce conțin secvența respectivă. Ar trebui să existe așa ceva, dacă nu se găsește, se poate face destul de rapid in Visual C. Deci ar fi mai multe de discutat pe tema asta. —  Ark25  (discuție) 28 ianuarie 2012 15:01 (EET)

Înacearcă fișierul hunspell ([5]). Fișierele aff și dic sunt text. Cât despre căutare, orice editor decent de texte poate face asta. Eu folosesc Notepad++ (opțiunea search in files).--Strainu (دسستي‎)  28 ianuarie 2012 18:26 (EET)

Da, mersi, acela era: ro_RO.dic din fișierul hunspell. Nu de search am nevoie, ci de un filtru. Atunci când scrii "fara", să-ți arate doar cuvintele care conțin fara. Am văzut așa ceva dar nu-mi mai amintesc acum în ce program. E ca un fel de spellcheck. —  Ark25  (discuție) 28 ianuarie 2012 19:01 (EET)

PDLModificare

Ma scuzati,iarasi eu cu intrebarile mele insa am iarasi o mare dilema: -In articolul despre PDL spune la inceput ca acest partid a luat fiinta in 1993 ceea ce dupa parerea mea nu este catusi de putin adevarat deoarece acest partid a luat nastere dupa "spargerea" aliantei DA undeva prin 26martie2008. Nu de alta dar politicienii nostri care fac parte din acest partid spun pe unde pot ca ei fac parte din acest partid de 20de ani si stiind ca nu exista acesta de mai mult de 4-5ani am vrut sa verific si am gasit asta in articolul dvs. Va multumesc! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Nickiduta (discuție • contribuții).

Vă înșelați când spuneți că PDL a apărut la spargerea alianței DA, dar cred că aveți dreptate cu privire la data de creare. PDL este fostul Partid Democrat, care a fost înainte FSN. Deci ar trebui să fie 1990, sau eventual 1992, când s-a despărțit FDSN (actualul PSD) din el.--Strainu (دسستي‎)  28 ianuarie 2012 18:26 (EET)

INSIST CU PDL ,ACESTA CA PARTID A LUAT FIINTA LA DATA DE 26 MARTIE 2008 PRIN DECIZIZ TRIBUNALULUI BUCURESTI. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Nickiduta (discuție • contribuții).

În discuțiile pe Internet, scrierea în întregime cu litere majuscule echivalează cu vorbirea răstită sau chiar răcnită. Vă rog, liniștit, să nu zbierați la noi. -- Victor Blacus (discuție) 28 ianuarie 2012 22:26 (EET)

Multumesc frumos pentru lamurirea referitoare la scrisul cu majuscule dar nu credeti ca era mai util sa-mi raspundeti totusi la celelalte nelamuriri legate de articolele la care am semnalat anumite erori?

Timpul nu-mi permite sa citesc toate regulamentele dvs deci in consecinta nu stiam de scrisul cu majuscule si nici macar nu stiam ca am scris asa dar cred ca e mai productiv sa ne lamurim cu privire la aspectele mai importante despre articole;ce ziceti?

Deci, daca o sa caut FSN probabil voi afla ca este actualul PDL de astazi,asa cum reiese din articolul despre PDL nu-i asa?

Haide-ti mai bine sa incercam sa rezolvam dilema asta ca cei ce vor dori sa se documenteze pe viitor sa nu se aleaga cu informatie gresita cu privire la: - cand aluat fiinta PDL. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Nickiduta (discuție • contribuții).

Scrisul cu majuscule nu este o regulă specifică Wikipediei.
Am mai săpat prin articole și se pare că avem articole separate pentru FSN, PD și PD-L. În articolul despre PD scrie că PD-L a apărut la 15 decembrie 2007 prin unirea PLD și PD. Cel mai simplu, dacă aveți hotărârea judecătorească de înființare, este să editați chiar dvs. articolul Partidul Democrat Liberal (România) și să modificați informația.--Strainu (دسستي‎)  30 ianuarie 2012 22:17 (EET)

caragialeModificare

De ce lui I.L.CARAGIALE i se spune "Nenea Iancu" ?

Se numea Ion Luca Caragiale. Iancu e o modificare a numelui Ion. Alt exemplu foarte cunoscut este Iancu de Hunedoara. -- Victor Blacus (discuție) 29 ianuarie 2012 19:47 (EET)

PDLModificare

Traian Băsescu (2000 - 2004) Petre Roman (1993 - 2000)

Fondat

1993 (PD) și 2007 (fuziune PD-PLD)

Membri

{{{membri}}}

Sediu

Aleea Modrogan, 1 - 10 București

Ideologie politică

Populară

Poziție politică

Centru-dreapta

Afiliație internațională

nu are

Afiliație europeană

Partidul Popular European (sau PPE)

Grup europarlamentar

Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) și al Democraților Europeni (sau PPE-DE)

Culori

Portocaliu Albastru Site web www.pd.ro Vezi și Politica României Partide politice Alegeri -

Partidul Democrat, de multe ori cunoscut sub acronimul PD, a fost un partid politic din România, care a existat între 1993 și 15 decembrie 2007, până la fuzionarea sa cu Partidul Liberal Democrat, prin care cele două partide au format Partidul Democrat Liberal.[1] Este succesorul direct al Frontului Salvării Naționale și al partidelor cu care PD a fuzionat prin absorbție.[2]

Partidul Democrat a luat ființă în anul 1993. A fost înregistrat ca persoană juridică prin decizia nr. 13 din 23 mai 1993 a Tribunalului Municipiului București. Convenția Națională Extraordinară din 28 - 29 mai 1993 de la Constanța a fostului FSN a aprobat noul statut. Sigla Partidului Democrat a rămas trandafirul, sub care a fost plasată prescurtarea PD, ansamblul fiind încadrat într-un pătrat cu colțurile rotunjite.

În 1996 Partidul Democrat a fost primit ca membru cu drepturi depline în Internaționala Socialistă, organizație din care s-a retras în 2005. Un an mai târziu PD a devenit membru al Partidului Popular European.

Gata!!!!!!!!!!! Ati scapat de mine,m-am lamurit cum e cu PDL ca este de fapt fostul PD care prin(DECIZIA T.M.B. DIN 26.03.2008 ... de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosar nr.46194/3/2007)a modificat doar numele,statutul,sigla,adica tot....si s-a comasat cu PLD dar nu au facut alt partid ci doar au "modificat".

Oricum ar fi tot sunt inadvertente in acel articol despre PDL.

stergere articole eronate legate de mineModificare

Buna ziua.va rog sa imi spuneti cum pot sterge numele meu:Luminita Cochinescu din wikipedia, dat fiind ca articolelele si informatiile legate de mine sunt incomplete sau eronate si au fost publicate fara ca eu sa fiu intrebata in prealabil.va multumesc,Luminita Cochinescu 4 februarie 2012 10:01 (EET)

Articolul a fost propus pentru ștergere; vedeți aici. Urmează o discuție, pe baza căreia se va lua o decizie: ștergere sau păstrare. -- Victor Blacus (discuție) 4 februarie 2012 10:23 (EET)

skandenbergModificare

Eram curios sa cunosc etimologia acestui cuvant, care pare imprumutat din germana, dar se pare ca nu este un cuvant oficial, deoarece nu este listat pe dexonline.ro. Poate cineva sa-mi confirme daca acest cuvant intradevar nu este inclus in dictionarul roman? Mi s-ar parea foarte ciudat sa nu fie inclus, deoarece cunostinta si folosirea lui e foarte raspandita. --Anittas (discuție) 5 februarie 2012 03:54 (EET)

Cuvîntul e de fapt skanderbeg, dar nici el nu e trecut în dicționare. Vine de la porecla Skanderbeg. Vezi [6]. — AdiJapan 5 februarie 2012 06:16 (EET)
Vezi http://www.romlit.ro/skandenberg_/_skanderbeg. Răzvan Socol mesaj 5 februarie 2012 12:26 (EET)
Mulțumesc, Răzvan. Eram sigur că am citit ceva pe tema asta, dar nu mai știam ce. Articolul ăsta era. — AdiJapan 5 februarie 2012 16:49 (EET)

Va multumesc pentru informatie. --Anittas (discuție) 20 februarie 2012 23:17 (EET)

Despre greutatea mortuluiModificare

De ce după moarte omul este mult mai greu ? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Zaiteo (discuție • contribuții).

Cine a zis că ar fi mai greu? Nu e. — AdiJapan 7 februarie 2012 13:08 (EET)
E o "vorbă din popor" care poate fi ușor confirmată - poți să compari greutatea aparentă a unui animal (viu) cu aceeași masă dintr-un material inert. Întrebarea e foarte bună și chiar aș vrea să aflu și eu răspunsul.--Strainu (دسستي‎)  7 februarie 2012 14:38 (EET)
Vorba vine.... Un om viu dar bolnav este mai usor de transportat deoarece este de ajuns sa miste un deget atunci cand trebuie si-i va ajuta pe cei care-l muta. Un om mort nu misca deloc, ca-i mort...., astfel incat toata greutatea este resimtita de cei ce-l cara. Asybaris aport 7 februarie 2012 16:31 (EET)
Acum vreo 100 de ani, un doctor a emis o teorie conform căreia sufletul unui om cântărește 21 g, și deci, conform ei, după moarte, omul ar fi puțin mai ușor. Teoria nu a fost confirmată, dar a dat naștere la legende și s-a și făcut un film pe tema asta. —Andreidiscuţie 7 februarie 2012 15:04 (EET)
Sufletul, după ce moare omul, cântărește 21 de grame?; Sufletul si greutatea lui, Viata dupa moarte, Spirit, Experiminte, Viata, Anatomie, Medicina, Medicina legala, Aura, Stare electrica. --Martinas Angel (discuție) 7 februarie 2012 16:24 (EET)

Asybaris, ai dreptate, dar care este explicația fizică pentru asta? Omul te poate ajuta, dar animalul nu poate. Deci bănuiesc că are de-a face ceva cu modul în care ne susținem greutatea (încordarea mușchilor sau ceva de genul).

Linkurile cu greutatea sufletului sunt interesante, dar asta vine contra observației că morții sunt mai grei. :)--Strainu (دسستي‎)  7 februarie 2012 18:30 (EET)

Încă un link interesant:

. —  Ark25  (discuție) 26 aprilie 2012 23:01 (EEST)

Vă rog să mă ajutați!Modificare

Mesaj mutat la Discuție:Mircea Florin Șandru.

Despre bibliografieModificare

Nu înțeleg de ce pagina mea de pe Wikipedia în limba română (Mircea Florin Șandru) este etichetată, în continuare, ca neavând bibliografie sau având bibliografie incompletă, din moment ce acum bibliografie există și în ea (în bibliografie) se regăsesc toate datele referitoare la biografia și activitatea mea literară. Vă rog mult să ștergeți etichetarea referitoare la bibliografie și să o mențineți doar pe care referitoare la deficiențele de redactare (liste în loc de fraze cursive). Și vă mai rog mult să nu mai treceți acest mesaj al meu de la "Oracol" la "Discuții"; ar fi o lipsă de fair-play din partea dvs. În ceea ce privește reproșul referitor la faptul că mi-am redactat singur pagina, vă rog să apreciați faptul că am jucat cinstit. Alți confrați de-ai mei, scriitori, își iau nume false sau postează informațiile prin intermediul unor rude sau prieteni, deși textul este în întregime redactat de ei (de către scriitori). Sper să dați curs rugăminții mele, aceea de a șterge etichetarea referitoare la bibliografie. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mircea florin sandru (discuție • contribuții).

Atunci ne puneți în imposibilitatea de a vă răspunde. Pagina „Oracol” are scopul de a oferi oamenilor răspunsuri la întrebări pe teme enciclopedice (vedeți explicația de sus și întrebările de pînă acum). În schimb discuțiile despre articolul Mircea Florin Șandru trebuie purtate, evident, la pagina de discuții a articolului. Nu e chestiune de fair-play, ci de organizare rațională a proiectului: fiecare pagină are rostul ei clar. Nu prăjim ouă la baie și nici nu facem pipi la bucătărie. — AdiJapan 12 februarie 2012 17:18 (EET)

GeometrieModificare

as dori sa aflu o raza dintr-un segment de cerc, unde o parte din raza este sau coincide cu inaltimea maxima a segmentului de cerc; sau cu alte cuvinte, imart segmentul in 2 si ies 2 laturi ale unui triunghi dreptunghic (ex: latura mica este 750 (coincide cu o parte din raza) si latura mare este 1100 (unde 1100 * 2 este lungimea maxima a segmentului (coarda cred)

daca se poate o formula de aflare a razei, cunoscand mereu latura mica si mare a triunghiului

zdreviț alexandru daniel - targovisteAcest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.33.78.146 (discuție • contribuții).

Dacă am înțeles corect întrebarea, și anume că cele două coarde subîntinse de arcurile de cerc definite prin împărțirea în două a arcului mare sunt două catete ale unui triunghi dreptunghic, atunci arcul inițial trebuie musai să fie un semicerc, caz în care Pitagora și raza este jumătate din ipotenuză. --Gutza DD+ 15 martie 2012 13:05 (EET)

"Aparține de"Modificare

În ultima vreme văd peste tot „aparține de comună/noi/România” șamd. E corect? Mie mi se pare că „aparține” cere cazul dativ. --Urzică (discuție) 15 martie 2012 11:46 (EET)

După părerea mea, ce spuneți e corect: "a aparține cuiva" și "a ține de ceva/cineva" sunt forme literare, recomandate și pt. roWP. Dar atenție, semnificația celor 2 expresii diferă. În orice caz "a aparține de ceva/cineva" e o formă cel puțin îndoielnică, prea pretențioasă, neclară ca semnificație și inutilă. SALVE!--NeaNita (discuție) 15 martie 2012 14:28 (EET)

Undecilioane, dodeciliarde și prieteniiModificare

Știe cineva vreo sursă autoritativă pentru numele numerelor foarte mari în limba română? Există Sistem zecimal#Denumiri ale numerelor, însă merge "numai" până la 1027; ar trebui însă să avem nume pentru numere mult mai mari, așa cum are toată lumea: en:Names of large numbers. --Gutza DD+ 16 martie 2012 18:46 (EET)

Păi, avem dicționarele, care par să fie într-un amestec total între "scara lungă" și "scara scurtă". Legături: sextilion - 1020, septilion - 1042, cvintilion (ăsta are direct 2 definiții diferite...) etc. Nu cred c-a venit încă cineva să pună ordine în denumirile astea.--Strainu (دسستي‎)  16 martie 2012 22:23 (EET)

Definiția pentru septilion e greșită în dexonline, ar trebui să fie 1024, nu 1042 (typo; am semnalat-o). Însă problema e că după septilion nu mai e nimic în DEX -- octilion deja lipsește, ca să nu mai spun de celelalte mai mari... Pe de altă parte, deși lingviștii poate nu s-au aplecat asupra problemei, este rezonabil de presupus că matematicienii au făcut-o, eu din direcția asta speram la un indiciu oarecare. --Gutza DD+ 17 martie 2012 00:02 (EET)
P.S. Iar 1020 este oricum un ordin de mărime care nu se califică pentru nume individual în ordinea firească a lucrurilor, dat fiind că 20 nu e divizibil cu 3, iar în franceză sextillion=1021. Am semnalat și eroarea asta, deși probabil asta e a Academiei înseși (pe dexonline văd mai multe definiții consecvente din mai multe dicționare, introduse de mai mulți redactori). --Gutza DD+ 17 martie 2012 00:11 (EET)

Dacă e typo (și într-adevăr pare să fie) problema devine și mai încurcată, căci septilionul e definit ca un milion de sextilioane, adică 1027 (sau 1026, dacă sextilionul e 1020).
Pe google scholar am găsit: [7] și [8]. Mai sap, problema e foarte interesantă.--Strainu (دسستي‎)  17 martie 2012 01:02 (EET)
Problema este într-adevăr interesantă, dar asta e tot ce pot spune despre ea. Eu nu-i acord nici un fel de importanță deosebită, pentru simplul motiv că avem o metodă alternativă, mult mai inteligibilă și lipsită de ambiguitate, de a exprima numerele mari: puterile lui 10, denumite numeric.
Nici prefixele folosite la unități de măsură nu merg pînă prea departe; eu deja la prefixul tera- trebuie să mă gîndesc ce înseamnă, iar următoarele nu le știu destul de bine ca să lucrez cu ele cu încredere. La fel și în direcția cealaltă, cu pico- încă mă mai înțeleg, dar de la femto- încolo devine confuz.
La fel se întîmplă și în alte limbi. De exemplu japonezii au un sistem de numărare care merge din 4 în 4 ordine [9]. Apropo, zilele trecute am vizitat en:K computer, calculatorul cel mai rapid din lume, al cărui nume Kei derivă tocmai din sistemul japonez de numire a ordinelor mari: kei înseamnă 10^16 și arată viteza calculatorului în flops, adică 10 petaflops. Dar nici japonezii nu folosesc curent ordinele peste 10^12, pentru că se încurcă în ele.
Deci astfel de cuvinte precum trilion și restul sînt cel mult o curiozitate, fără utilitate practică reală. Asta nu înseamnă totuși că lucrurile trebuie lăsate nestandardizate și nelămurite, ci doar că chestiunea trebuie privită fără a intra cu capul în nori. Cuvintele sînt bune cînd sînt folosite concret, nu cînd sînt puse în vitrină și doar admirate. De exemplu cuvîntul catralion, menționat de DOOM2, este util (și sugestiv pentru lipsa de standardizare actuală) pentru că înseamnă vag „un număr imens”. — AdiJapan 17 martie 2012 06:59 (EET)
http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=850898 --Gutza DD+ 17 martie 2012 14:56 (EET)
Ca să rămână spus, deși este cercetare originală, a doua sursă indicată de Strainu mai sus pare să fie singura care se află în concordanță cu celelalte limbi europene și singura sursă cu adevărat consecventă. Cred că o voi folosi ca atare și cu asta basta. --Gutza DD+ 18 martie 2012 14:14 (EET)
Sursa aceea (Aurelia Florea) descrie scara scurtă, dar tradiția noastră (atîta cîtă e) e pe scara lungă, chiar dacă dicționarele o dau amestecată. În Europa continentală se folosește preponderent scara lungă: Franța, Germania, Italia, Spania etc.
Dar dacă ceea ce îți dorești este în primul rînd consecvență, atunci ignoră ce spun dicționarele și alege una din cele două scări. Și pentru ca numerele mici (miliarde) să se potrivească cu uzul real din România, îți recomand scara lungă. Sau, dacă nu e inutil de complicat, fă programul pentru amîndouă scările și lasă utilizatorul să aleagă. — AdiJapan 18 martie 2012 15:46 (EET)
Conform Wikipedia, "Scara lungă este specifică sistemului european de numerotare, iar scara scurtă sistemului britanic și american. Sistemul românesc este original, în sensul că preia de la sistemul european miliardul, dar menține sistemul anglo-saxon pentru numere mai mari de bilion" (sublinierea mea). Ceea ce ar fi consecvent cu Aurelia Florea în privința numerelor mari: conform terminologiei folosite de ea, milionul este a treia clasă, după care urmează a patra (bilioanele), a cincea (trilioane), a șasea (cvadrilioane), a șaptea (cvintilioane); astea sunt exemplele ei explicite și corespund într-adevăr foarte bine scării scurte (nu corespund tabelului de la Wikipedia, dar corespund afirmației citate deasupra -- care e corectă nu se știe). Eu aș vrea să evit bilioanele, tocmai din cauza ambiguității, așa că pe baza analizei de până acum aș implementa milioane, miliarde și restul de scara scurtă, conform Florea și afirmației de la Wikipedia. Implementare care nu este nici scurtă, nici lungă -- e românească și cât mai lipsită de ambiguitate (atâta cât poate să fie). --Gutza DD+ 18 martie 2012 17:07 (EET)
Strainu, m-ai rugat să scriu dacă ajunge la PEAR. Abia l-am trimis și nu știu cât o să dureze să-l proceseze, însă poate fi descărcat și de la http://projects.moongate.ro/lang.ro_RO.php.gz --Gutza DD+ 20 martie 2012 00:26 (EET)
Mulțumesc. Ca o observație legată de documentație, GENDER_F/M/N par să fie integer, nu string.--Strainu (دسستي‎)  20 martie 2012 08:47 (EET)
Ai dreptate, le-am schimbat pe parcurs și am uitat să actualizez și documentația. Mulțumesc pentru observație, am să remediez. --Gutza DD+ 20 martie 2012 10:26 (EET)

ÎntrebareModificare

Știe cineva cum se poate traduce sintagma „channelling process of matter”? Cumva „procesul de canalizare a materiei”? [în context]. Sau poate „marșrutizare” (deși mă îndoiesc)? MulțumescSebimesaj 18 martie 2012 15:55 (EET)

Nu pare să fie o expresie încetățenită, ci este pur și simplu vorba de procesul de formare a unor canale de scurgere a materiei (praf rece și gaz) de la periferia galaxiei spre centru. Deci și în traducere e nevoie tot de o formulare descriptivă, ca aceea pe care am dat-o eu aici. — AdiJapan 18 martie 2012 16:32 (EET)
Cred că așa este cel mai corect. Mulțumesc.
Paragraful:
In the active galaxy NGC 1097, they could see with unprecedented detail a complex network of filaments spiralling down to the centre of the galaxy and possibly providing for the first time a detailed view of the channelling process of matter, from the main part of the galaxy down to its very end in the nucleus.
l-am tradus astfel:
„În galaxia activă NGC 1097, aceștia au putut observa în detaliu o rețea complexă de filamente care se rotesc în spirală în jurul centrului galactic. Aceasta este probabil prima vizualizare detaliată a procesului de formare a unor canale de scurgere a materiei, care pornește din partea principală a galaxiei și se termină în nucleu.”Sebimesaj 18 martie 2012 18:08 (EET)

buna ziuaModificare

vian s/a transformat in strigoi?

Da! Acum vă caută cu asiduitate! --Miehs (discuție) 22 aprilie 2012 12:50 (EEST)

Pușcă de asalt vs. pistol-mitralierăModificare

PM md. 63 apare în manual drept pistol-mitralieră (în engleză cred că submachine gun corespunde acestei denumiri). În vest, este clasificată drept assault rifle (pușcă de asalt, denumire folosită din ce în ce mai des în limba română dar care n-apare în manual și nici în legislație). Să folosim denumirea de pistol-mitralieră pentru toate automatele (inclusiv variantele bullpup)?--Mircea87 (discuție) 22 aprilie 2012 13:21 (EEST)

Traducerea pentru en:Prosopography?Modificare

În română, prosopografie este definit ca "Figură de compoziție care constă în descrierea trăsăturilor exterioare, ținutei unui om sau animal.", pe când în engleză e "studiul caracteristicilor comune ale unui grup istoric". Cum s-ar traduce atunci termenul englez? La [10] prosopografie e folosit ca echivalent al termenului englez.--Strainu (دسستي‎)  22 aprilie 2012 20:46 (EEST)

Hartă cu biserici fortificate din TransilvaniaModificare

 
Iaca una aici

Documentându-mă despre bisericile fortificate din Transilvania, am constatat cu surprindere că nu e trivial să găsesc o hartă, fie și doar cu cele trecute în patrimoniul UNESCO. Mă poate ajuta cineva? Sunt acceptabile și variante offline (ghiduri, hărți tipărite, cărți etc.)--Strainu (دسستي‎)  22 aprilie 2012 22:17 (EEST)

Exită o hartă 1:275.000 cu reprezentări izometrice ale bisericilor fortificate săsești din Transilvania, de Hermann Fabini: Kirchenburgen in Siebenbürgen. E de vânzare în Germania cu 3,00 €. Dacă aveți drum pe acolo... --Miehs (discuție) 22 aprilie 2012 22:41 (EEST)
Putem face una a noastra, daca vreti. Chestiunea e documentarea judicioasa, cine-o face? Harta o fac yo. Asybaris aport 24 aprilie 2012 08:20 (EEST)

O INTREBAREModificare

AS VREA SA STIU CUM POT PUNE POZE PE PAGINA MEA DINTR-O MAPA CUM POT?--Giulieta (discuție) 25 aprilie 2012 15:46 (EEST)

Cum adica: CUM POT PUNE POZE PE PAGINA MEA DINTR-O MAPA? cum adică DINTR-O MAPA? CE PROPOZITIE AGRAMATĂ, IMBECILĂ, VAI DE MAMA EI? Ca sa se poata raspunde la o intrebare, trebuie pusa si intrebarea corect, in limba romana cu o minima de claritate a ideii. CUM POT? Asybaris aport 27 aprilie 2012 00:22 (EEST)
Puteți trimite un fișier selectat din mapa dvs \My Documents\My Pictures\ pe care ulterior să îl inserați în pagina de utilizator conform îndrumărilor: Wikipedia:Imagini și Manual de stil . --92.80.208.250 (discuție) 27 aprilie 2012 12:22 (EEST)

MlaștiniModificare

Cum se traduce în română en:Wetland? Google translate zice „zonă umedă” - oare chiar asta să fie cea mai exactă traducere? Aceeași întrebare pentru en:Marsh, care este tradus în Mlaștină, al cărei corespondent real este en:Bog. —  Ark25  (discuție) 28 aprilie 2012 22:46 (EEST)

În RAPORTUL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN . Raport de sinteză privind stadiul de conservare a tipurilor de habitate și a speciilor în conformitate cu articolul 17 din Directiva „Habitate”, în traducere "oficială" a U.E. apare textul: The reports submitted by the Member States show that grassland, wetland and coastal habitat types are under the most pressure cu traducerea: Rapoartele prezentate de statele membre arată că tipurile de habitate „de pajiști”, „de zone umede” și „de coastă” sunt supuse celei mai puternice presiuni.--Miehs (discuție) 28 aprilie 2012 23:12 (EEST)
Mulțumesc. Vă rog să nu mă uitați cu en:Marsh, dacă vreodată găsiți răspunsul. —  Ark25  (discuție) 5 mai 2012 19:53 (EEST)
Una din traducerile cuvântului mlaștină este și marsh.--Miehs (discuție) 5 mai 2012 20:43 (EEST)

Ilie MorometeModificare

A fost inspirat Marin Preda în vreun fel de Ilya Muromets când i-a dat numele lui Ilie Moromete? În engleză sună asemănător, dar nu știu care ar fi transliterarea românească a numelui Илья Муромец--Strainu (دسستي‎)  2 mai 2012 13:59 (EEST)

Poate, vezi [11]. Se pare că în limba română personajul respectiv se numește "Ilia Muromeț", apărând cu acest nume și într-un dicționar enciclopedic. Răzvan Socol mesaj 2 mai 2012 19:48 (EEST)
Aceeași idee sugera și fostul meu profesor de liceu (care iese din tiparele unui profesor obișnuit, pus pe dictat), că cel puțin titlul romanului Moromeții ar fi fost inspirat de personajul ucrainean.Sebimesaj 5 mai 2012 18:31 (EEST)

Despre alte politiciModificare

Aveți undeva o abordare a politicilor unor instituții de tip OSIM ? Banuiesc faptul ca sunt destul de multe astfel de instituții și ca nu sunt neparat identice. Sper ca asa ceva a devenit subiect enciclopedic deja. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Highipec (discuție • contribuții).

O listă de instituții similare cu OSIM apare la en:Patent office, lista completă fiind întreținută de WIPO. Informații despre subiectele care pot fi considerate invenții înregistrabile (în legislația din SUA, Canada, respectiv Europa) apar la en:Patentable subject matter. Alte articole despre subiecte similare apar în caseta din partea din dreapta a acelui articol. În limba română informațiile sunt mai puține, vezi de exemplu articolul Brevet de invenție. Răzvan Socol mesaj 4 mai 2012 20:36 (EEST)


TraducereModificare

Cine ma poate ajuta si pe mine cu niste termeni englezesti din domeniul judecatoresc? Imi puteti spune cum se traduce to file agains in „Rose filed a lawsuit against Seymour”?--MJ for U (discuție) 12 mai 2012 13:08 (EEST)

Rose a depus o plângere (reclamație, acuzație etc) împotriva lui Seymour ... mai simplu: l-a dat în judecată.--Silenzio (discuție) 12 mai 2012 19:05 (EEST)

Ma mai puteti ajuta cu traducerea la "Rose instructed his lawyers to settle Everly's case out of court, reportedly agreeing to a settlement of more than $1,000,000" si la "Rose applied for a restraining order against Seymour" va rog? Aproape am terminat articolul Axl Rose, insa termenii acestia juridici imi dau batai de cap:))--MJ for U (discuție) 12 mai 2012 20:53 (EEST)

Nu dețin un limbaj juridic, dar Rose le-a cerut avocațiilor să ajungă la o înțelegere pentru o sumă ce depășea 1.000.000 de dolari în cazul Everly. și Rose a aplicat pentru un ordin de restricție împotriva lui Seymour. Traducerile oferite sunt fără a cunoaște întrega poveste a cazurilor. Cele bune. --Silenzio (discuție) 12 mai 2012 21:19 (EEST)

Va multumesc mult si scuzati deranjul.--MJ for U (discuție) 12 mai 2012 21:24 (EEST)

No problem, happy to help :)).--Silenzio (discuție) 12 mai 2012 21:26 (EEST)
Hop și eu! Expresia completă este "out-of-court settlement procedure", pe scurt "settlement", care se traduce prin procedură de soluționare extrajudiciară, în limbaj colocvial "au căzut la înțelegere". --Miehs (discuție) 12 mai 2012 23:04 (EEST)

Altă traducere :DModificare

Vin cu altă problemă de traducere :D Îmi poate explica cineva cum se traduce Key în „He participated in the school's Key and Forensics clubs, in school debates, and in musicals.”? (Key Club)

OțelModificare

Cum se numește în engleză „oțel-beton” ? Este cumva en:Rebar ? —  Ark25  (discuție) 19 mai 2012 21:37 (EEST)

În dicționarul poliglot din 1967 este steel for reinforced concrete sau rolled-up steel for reinforced concrete pentru oțel-beton în colaci, mai actual steel for the reinforcement of concrete[12], la ThyssenKrupp România se cheamă simplu reinforcing bars deci rebar.--Mishuletz (discuție) 20 mai 2012 22:28 (EEST)
Rebars este forma prescurtată folosită de specialiștii vorbitori de limbă engleză pentru reinforcing steel bars, tradus bare de oțel pentru armare (sau de armătură). Rolled-up steel for reinforced concrete - barele de armătură se pot face colac doar până la un diametru de 10 mm (dacă nu mă înșel) ... deci acest termen poate fi folosit doar pentru diametre mici (6, 8, 10 mm). Cele bune. --Silenzio (discuție) 22 mai 2012 03:13 (EEST)
Vezi Decizia Comisiei din 14 iulie 1997 privind procedura de atestare a conformității produselor pentru construcții în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva Consiliului 89/106/CEE în ceea ce privește produsele din oțel-beton și oțel pentru armarea și precomprimarea betonului, Anexa II: Produse din oțel-beton pentru armarea betonului (Reinforcing steel products for concrete). Toate cele bune, --Miehs (discuție) 25 mai 2012 13:43 (EEST)

GaramanțiModificare

Care este traducerea în engleză pentru populația aceasta: garamanții' (au trăit în Libia - 500 îen - 700 en [13]). —  Ark25  (discuție) 27 mai 2012 22:31 (EEST)

Dă clic pe sursă și vei afla :)--Strainu (دسستي‎)  28 mai 2012 00:06 (EEST)

întrebareModificare

Cum pot să iau legătura cu autorul unui articol Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2A02:2F02:4023:F001:0:0:4F70:6546 (discuție • contribuții).

Lângă butonul „Modifică pagina” mai este un buton, „Istoric”. Acolo vedeți lista autorilor. Fiecare din ei au câte o legătură către pagina lor de discuții în dreptul numelui. //  Gikü  vorbe  fapte  vineri, 8 iunie 2012, 00:45

Cea mai veche civilizație din EuropaModificare

În anul 2005 am găsit o știre foarte interesantă despre o civilizație dispărută din Europa. Întrebarea mea este dacă s-a mai descoperit ceva între timp și cum se numește această extrem de misterioasă civilizație.

11 iunie 2005: - Vestigiile celei mai vechi civilizatii din Europa, datind de mai bine de 7.000 de ani, au fost descoperite pe teritoriile mai multor state central-europene. Aceste constructii de mari dimensiuni au fost ridicate cu circa 2.000 de ani inaintea piramidelor din Egipt si a complexului megalitic Stonehenge. [14] [15] Their civilisation seems to have died out after about 200 years and the recent archaeological discoveries are so new that the temple building culture does not even have a name yet. [16]

 Ark25  (discuție) 24 iunie 2012 02:27 (EEST)

Matematică electoralăModificare

Pentru ca președintele să poată fi demis la referendum este necesară o majoritate de 50% +1 de voturi pentru demitere, din cei care s-au prezentat la vot.

Să luăm pe rând câteva ipoteze:

  • Se prezintă un singur votant din toată țara, la referendum. Votează pentru demitere. Președintele va pretinde că trebuie să rămână în funcție. De ce? 50% din 1 votant reprezintă 0,5 voturi. La care, dacă se adaugă condiția de +1, rezultă 1,5 voturi necesare.
  • Se prezintă 3 votanți din toată țara, la referendum. Din ei, 2 votează pentru demitere, unul contra demiterii. Aparent, 66,(6)% pentru demitere și 33,(3)% contra. Președintele va pretinde că trebuie să rămână în funcție. De ce? 50% din 3 votanți reprezintă 1,5 voturi. La care, dacă se adaugă condiția de +1, rezultă 2,5 voturi necesare pentru demitere. Deci, președintele rămâne în funcție cu o majoritate covârșitoare de 66,(6)% contra rămânerii în funcție.

Așa să fie? Că nu mă prea pricep la matematica electorală.--Miehs (discuție) 10 iulie 2012 12:18 (EEST)

Totul depinde de cine judecă. :) Normal, în opinia mea, ar fi ca "50%+1" să însemne "o cât de mică majoritate", dar mă număr printre pesimiștii care nu mai cred în normalitate în România. Probabil că nu vom ajunge însă la asemenea subtilități.--Strainu (دسستي‎)  10 iulie 2012 12:31 (EEST)

Nu e vorba de matematică ci de statistică, fiindcă se numără atât alegătorii cât și voturile. Exemplele dumneavoastră sunt „flawed” în două privințe. Întâi, metodele statisticii se aplică unui colectiv statistic alcătuit dintr-un număr mare de evenimente; dumneavoastră aveți cel mult trei. Al doilea, alegătorii și voturile se exprimă în numere întregi; dumneavoastră lucrați cu numere reale. Două exemple corecte: (1) dacă se prezintă 1.200.000 de votanți, e nevoie de 600.001 de voturi; (2) dacă se prezintă 1.200.001 de votanți, tot de 600.001 de voturi e nevoie, fiindcă în aritmetica numerelor întregi împărțirea se face cu rest: 1.200.001/2 = 600.000, rest 1. -- Victor Blacus (discuție) 10 iulie 2012 13:10 (EEST)

La numere mari, e clar, Eu foloseam "metoda reducerii la absurd", pornind de la minimul posibil. Vorba lui Străinu: Totul depinde de cine judecă. --Miehs (discuție) 10 iulie 2012 13:31 (EEST)

ÎntrebăriModificare

Cu ajutorul unui emițător de particule putem creea particule de materie și energie?Elementele componente ale particulelor pot fi creeate de un emițător de particule?Dacă putem creea particule de materie atunci putem creea materiale?Dacă putem creea particule de energie atunci putem creea energie electrică fără să mai fim nevoiți să opținem energia electrică prin metodele clasice?Mulțumesc.

De ce crede-ți in evoluționism nu e logic?Modificare

oh wikipedia poți să stergi evoluționismul?Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.115.143.207 (discuție • contribuții).

  • Mai pe scurt, „wikipedia” prezintă doar articole cu subiecte care sunt notabile. Nu se pune problema dacă „wikipedia” crede sau nu în evoluționism! --_florin DF 12 august 2012 16:01 (EEST)
De ce să nu „crede-m”?  Daniel  Mesaj  14 august 2012 00:20 (EEST)
Stimate Gabriel Bugean, ați scris "crede-ți" spre a demonstra că nu există evoluționism? Dumneavoastră sigur nu ați evoluat. Ne convinge și "propunerea" de la Cafenea: Pisica de casă e urâtă așa că vreau să numai fie pagina "pisica domestică". Vă urez să evoluați! --Miehs (discuție) 14 august 2012 07:54 (EEST)

teoria personajul literarModificare

Buna ziua ! Am nevoie de materiale documentare despre teoria personajului literar in romana, franceza si engleza. Multumesc !

Întrebări despre medicinăModificare

Putem individualiza variabilele corpului uman,atît cele fizice cît și cele psihice?Cu tot ce avem în materie de știință,se poate pune la punct o tehnologie medicală care să permită modularea variabilelor corpului uman?Matricea neuronală poate fi reconfigurată?Se poate pune la punct o tehnologie medicală care să permită reconfigurarea matricei neuronale?Putem să individualizăm variabilele matricei neuronale și să le modulăm?Mulțumesc.

Întrebări referitoare la existența noastră.Modificare

Decînd există conștiința noastră(ceea ce se eliberează din corpul uman la moartea biologică a acestuia) și pînă în prezent,să nu avem noi științele noastre,tehnologia noastră,echipamentele noastre,cunoașterea noastră?Stocarea informației la noi unde se realizează,în creier sau în conștiință?Se poate debloca segmentul de memorie cuprins într-e începutul existenței conștiințelor noastre și actuala noastră existență biologică?În acest segment de memorie pot exista date tehnice și tehnologice la unii dintr-e noi?Mulțumesc.

Prietene, bag sama ca bați câmpii cu grație. Vezi că ai niște greșeli fundamentale de gramatică. Asybaris aport 30 august 2012 21:25 (EEST)

ÎntrebăriModificare

Putem să abordăm călătoria în timp și în alte dimensiuni în felul următor?Ce separă două perioade de timp într-o locație din spațiu?Ce poate înlătura aceste elemente de separare?Ce separă dimensiunea noastră de alte dimensiuni?Ce poate înlătura aceste elemente de separare?Mulțumesc. Claudiu.

Biserica Pitar MoșModificare

Este sau nu este monument istoric? Vrea cineva să participe la WLM cu poze de acolo, dar nu reușesc să găsesc codul nici mort.--Strainu (دسستي‎)  17 septembrie 2012 17:15 (EEST)

Conform [17], Biserica Pitar Moș este situată pe Str. Dionisie Lupu nr. 45, însă din [18] se observă că intrarea este prin Str. Pitar Moș nr. 16. Din câte am găsit, biserica nu este înscrisă în mod individual în Lista Monumentelor Istorice (cel puțin conform informațiilor din aprilie 2011), dar este situată în Zona Protejată nr. 34, iar imobilul respectiv constituie Subzona Istorică de Referință nr. 1.1.2. Toată Zona Protejată nr. 34 face parte din aria sitului B-II-s-B-17910 (o zonă foarte mare, pe care am desenat-o aproximativ în [19]), dar nu cred că putem spune că Biserica Pitar Moș este un monument înscris pe Lista Monumentelor Istorice. Răzvan Socol mesaj 17 septembrie 2012 20:08 (EEST)

Nelămuriri privind reînnoirea înregistrării la WikipediaModificare

Activez la Wikipedia din februarie 2011.Acum dorind să intru să scriu, nu m-am mai putut autentifica, până nu mi-am făcut din nou înregistrarea.Deși am folosit aceleași date ca înainte,nu m-am mai regăsit nicăieri(discuții, pagini urmărite, contribuții), ca și când aș lua-o de la capăt.Așa trebuie să fie? Să nu existe continuitate în activitatea unui utilizator? Dacă după fiecare 180 de zile trebuie să te înregistrezi,ca și când ai fi un nou utilizator, rupt de fiecare dată de activitatea anterioară,nu văd sensul.Vă rog să mă lămuriți. Vă mulțumesc! Popa Victoria (discuție) 11 octombrie 2012 12:25 (EEST) Îmi scriu și numele, fiindcă tildele nu mă mai pot identifica,dacă eu nu mai apar la Wikipedia-Victoria Popa

V-ați făcut în acest fel o „clonă”, ceeace nu este prea indicat. Vechiul cont de utilizator Utilizator:Victoria Popa este funcțional; ultima dvs. contribuție apare ca fiind din 1 octombrie 2012. --Bătrânul (discuție) 11 octombrie 2012 12:32 (EEST)
Probabil v-ați uitat parola. Dacă aveți o adresă de email configurată (s-ar părea că da), vă puteți reseta parola de la pagina Special:Resetare_parolă.--Strainu (دسستي‎)  11 octombrie 2012 12:39 (EEST)

talisman sau moneda?Modificare

cine ar putea sa-mi spuna ce reprezinta srisul de pe moneda(talisman) 'MELILOXONDIK'este o scriere a anului in cifre romane? si deasupra este scris in aramaicaAcest comentariu nesemnat a fost adăugat de Ciniparu (discuție • contribuții).

Cifrele romane nu conțin: E, O, N, K. Succes cu descifrarea textului. --Silenzio (discuție) 1 noiembrie 2012 22:21 (EET)

Recenzie - HalloweenModificare

Cu ocazia Halloweenului ziceam că poate face cineva o recenzie la articol. --Martinas Angel (discuție) 1 noiembrie 2012 23:12 (EET)

Cifra de control SIRUTAModificare

În documentația de SIRUTA scrie ceva de genul:

Codul de identificare SIRUTA este alcătuit  din 6 cifre din care primele 5 reprezintă numărul unic al unități, 
iar a 6-a este cifra de control.
Pentru calculul cifrei de control se lucrează cu următorul sistem de ponderi:

                                  7, 5, 3, 2, 1

se înmulțește fiecare cifră a numărului de identificare cu ponderea corespunzătoare;
se adună cifră cu cifră produșii obținuți (vezi secvența de program!)
se împarte suma la numărul 10;
se scade restul din numărul 11
rezultatul se împarte la 10, iar restul reprezintă cifra de control.

Exemplu1:   codul 179132  are număr unic 17913

7*1=7           7+8+9+2+3=29     29/10= 2 și rest 9 11-9=2    2/10= 0 rest 2
5*7=35         8
3*9=27         9
2*1=2
1*3=3 

Totul bine și frumos, doar că bineînțeles nu toate codurile SIRUTA au 6 cifre. Am făcut presupunerea (de bun simț zic eu), că pentru cele cu mai puține cifre se aplică algoritmul prin precedate cu 0 până la 6 cifre. Și într-adevăr, județul Arad are 29:

7*0+5*0+3*0+2*0+1*2 = 2 
2/10 = 0 rest 2
11-2 = 9
9/10 = 0 rest 9

Din păcate chestia asta nu se verifică pentru toate codurile. De exemplu, Comuna Tomești, Harghita are codul (0)86453:

7*0 = 0
5*8 = 40 -> 4
3*6 = 18 -> 9
2*4 = 8
1*5 = 5
0 + 4 + 9 + 8 + 5 = 26
26/10 = 2 rest 6
11-6 = 5
5/10 = 0 rest 5 

iar 5 e diferit de 3. Mă poate lămuri cineva dacă greșesc ceva sau e pur și simplu (încă) o inadvertență în sistemul de clasificare?--Strainu (دسستي‎)  10 noiembrie 2012 00:53 (EET)

E interesant de observat faptul că dacă punem cifra 0 la sfârșit rezultă codul 864530, care are cifra de control corectă. Am verificat codurile SIRUTA din fișierul [20] și am constatat că sunt 77 de coduri incorecte, conform algoritmului de mai sus. 76 dintre acestea sunt valide dacă am adăuga zerourile la sfârșit (în loc să le adăugăm la început, cum e la marea majoritate a codurilor), iar un cod (9026) nu e nici așa, nici așa, dar satisface regula de verificare a CIF-urilor. Răzvan Socol mesaj 11 noiembrie 2012 18:30 (EET)
Mersi de observație Răzvan. Totuși mi se pare ciudat să fie unele diferite complet. Să fie vorba de problemă de înregistrare în baza de date? Datele originale sunt un mdb cu câmpul cod de exact 6 caractere.--Strainu (دسستي‎)  12 noiembrie 2012 21:40 (EET)
Cred că a fost o problemă la generarea codurilor SIRUTA. Am luat prin sondaj câteva coduri dintre cele 77 și am văzut că toate aparțin de comune sau sate recent înființate (după 1990). Probabil s-a schimbat persoana care se ocupa de alocarea codurilor și persoana nouă a interpretat într-un mod diferit algoritmul respectiv... Răzvan Socol mesaj 14 noiembrie 2012 20:09 (EET)

creare pagina.Modificare

Buna ziua. Va scriu cu rugamintea de a-mi spune cum s-ar putea adauga o pagina noua pe Wikipedia, referitoare la una dintre personalitatile aviatiei militare din Romania? Va multumesc anticipat.

Cu stima si respect deosebit,

Valentin Stan Bucuresti

e-mail : stan_valentin30@yahoo.co.ukAcest comentariu nesemnat a fost adăugat de 217.156.52.253 (discuție • contribuții).

Vedeți Ajutor:Cum creez o pagină. —Andreidiscuţie 16 noiembrie 2012 11:09 (EET)

RadicalModificare

Nu m-am putut abține să nu pun cuiva întrebarea "Care este rădăcina pătrată a lui 12345654321?". Care-i răspunsul? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Zuzicamonkey0 (discuție • contribuții).

Chiar nu știți să folosiți un calculator de buzunar, sau nu aveți unul la îndemână? 111111,11... (periodic). -- Victor Blacus (discuție) 29 noiembrie 2012 18:00 (EET)
E mai bine formulată problema inversă, fiindcă se poate rezolva în numere întregi: 11111 × 11111 = 123454321. Am scurtat numărul la 11111 (dar păstrându-i structura), fiindcă pentru 111111 rezultatul ieșea din registrul calculatorului meu de buzunar (overflow) și putea fi reprezentat (aproximativ) doar ca număr real. -- Victor Blacus (discuție) 29 noiembrie 2012 21:45 (EET)

EnergieModificare

Tu crezi in energia interioara?

Articol subiectiv!Modificare

Pe ce baza se admit articolele?? Am citit articolul cu titlul Mișcarea Legionară! Cum s-a ajuns la concluzia ca era o oraganizatie terorista?? Total fals Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.137.10.33 (discuție • contribuții).

Pe baza surselor. Detalii aveți în secțiunea „Caracteristici” a respectivului articol. —Andreidiscuţie 10 decembrie 2012 14:40 (EET)