Wikipedia:Oracol/Arhivă/2016

Arhive
Arhive

2008200920102011201220132014201520162017201820192020


Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

10Modificare

Astăzi am putut citi pe pagina mea de utilizator: Acest utilizator are o experiență de wikipedist de 10 ani, 0 luni și 0 zile. Să-mi fie de bine! --Miehs (discuție) 6 ianuarie 2016 09:49 (EET)

La mulți ani! Să vă fie de bine!!!--Mishu57 6 ianuarie 2016 10:45 (EET)
Felicitări! Ar fi grozav dacă ați putea „da înapoi” contorul de lângă cel cu experiența... :) --Bătrânul (discuție) 6 ianuarie 2016 12:25 (EET)
Tare! La mulți ani, stimate Miehs! //  Gikü  vorbe  fapte  miercuri, 6 ianuarie 2016 12:51 (EEST)
Mulți ani înainte! --XXN, 6 ianuarie 2016 13:43 (EET)

La mulți ani și felicitări! --Silenzio (discuție) 6 ianuarie 2016 14:19 (EET)

Mulți ani înainte! --Turbojet 6 ianuarie 2016 15:44 (EET)

servici versus serviciuModificare

”Pe vremea mea” se folosea expresia elev de servici, profesor de servici, femeie de servici, nu știu de ce dar nu mă pot obișnui cu expresia serviciu. Poate mă lămurește și pe mine cineva de ce nu se poate păstra și varianta pe care am învățat-o eu în școală. Este așa o tragedie? Mulțumesc! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 109.103.84.200 (discuție • contribuții).

Nu știu când ați fost dvs. la școală, dar serviciu era forma corectă încă din 1958 [1]. Poate că ați învățat greșit?--XORAND (discuție) 22 ianuarie 2016 11:29 (EET)
Pentru unii, mersul la servici e un delici, pentru alții un caprici, dar pentru mulți e un suplici, un fel de sacrifici ce devine din ofici un vici care însă nu le creează nici un prejudici.--Miehs (discuție) 22 ianuarie 2016 12:45 (EET)

Și acum o explicație. În cartea sa „Mic tratat de ortografie”, Alexandru Graur se referă și la U final.

Vocala u suscită altă discuție, destul de interesantă, prin faptul că, deși amuțit în pronunțare mai peste tot unde era final, -u a continuat totuși în mod aproape inexplicabil să fie scris, în unele cazuri chiar până azi. Zic „aproape“ inexplicabil, pentru că o explicație există totuși: principiul etimologic. Scriindu-se numele lunii mai cu un u la sfârșit, se obținea o formă mai asemănătoare cu cea latină (Maius). Cât timp se păstra în pronunțare un u scurt (în unele graiuri rustice se aude până azi), adaosul nu era prea împovărător. Dar când s-a suprimat în scris u scurt, ar fi fost normal ca la sfârșitul cuvintelor să nu se adauge nimic după consoană. În loc de aceasta, s-a luat măsura de a se scrie u plin, ceea ce îndepărta încă și mai mult scrierea de pronunțare.

Regula a fost multă vreme că -u final se scrie la toate substantivele și adjectivele al căror singular (masculin sau neutru) se termină în pronunțare cu i scurt (deci cuiu, naiu, roiu, vioiu), dar și la cele unde -i final nu se pronunța deloc (biciu, giulgiu) și în fine și la verbe, nu numai la persoana întâi a prezentului (spuiu, taiu, atribuiu), unde eventual s-ar putea găsi motive etimologice, ci și la perfectul simplu (lăudaiu, făcuiu), unde asemenea motive nu se pot găsi (în latinește, aceste forme se terminau în -i). Tendința de latinizare se vede și în cazul numelor de origine slavă, de felul lui Daicoviciu. Broșura Academiei din 1932 a făcut unele concesii în această privință, admițând să fie suprimat -u la perfectul simplu al verbelor, la numele de persoane ca Andrei, Mihai, dar a apărat cu înverșunare pe -u la substantivele comune și la adjectivele terminate în -i, fără nici o explicație. Rezultatul a fost că nimeni nu mai știa unde trebuie -u și unde nu.

Poate vă lămurește întrucâtva. --Miehs (discuție) 22 ianuarie 2016 13:11 (EET)

Traducere aurolacModificare

Cum se traduce cuvântul „Aurolac” în engleză? Aurolac în sensul de „lac auriu pentru vopsit elemente metalice, conținând solvenți cu efecte halucinogene”. Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 23 ianuarie 2016 05:35 (EET)

Este vorba despre inhalarea de solvenți pentru vopsele (paint thinners) (subiect tratat aici: vezi Solvents - Drug Addiction). Pe un forum, un român scrie că Many who are not addicted to illegal drugs like heroin, inhale a brand of golden paint known as Aurolac (that's why they're often called „aurolaci”). Prin urmare, dacă vă refereiți la aurolaci puteți scrie că: they inhale the thinner of a brand of golden paint known as Aurolac. --Miehs (discuție) 23 ianuarie 2016 11:29 (EET)
Mulțumesc. Între timp am găsit și http://www.urbandictionary.com/define.php?term=aurolac. —  Ark25  (discuție) 26 ianuarie 2016 13:19 (EET)
Aurolac e o marcă. Subiectul e tratat în en.wp cu titlul en:Intoxicative inhalant. —Andreidiscuţie 26 ianuarie 2016 15:03 (EET)

Romanian name Surjana?Modificare

Hello, I'm searching for the right spelling of a Romanian name (or a name known in Romania). It's a girls name and means sun or something related to the sun. In English it sound like "Sujana" or "Surjana" or "Sojana". Is there name similar to this description? -- 77.64.190.242 (discuție) 6 februarie 2016 16:14 (EET)

Sorina or Sorana. -- Victor Blacus (discuție) 6 februarie 2016 16:23 (EET)
Thank you! --77.64.190.242 (discuție) 6 februarie 2016 18:11 (EET)

Reutilizare date de pe WikipediaModificare

În ultima vreme, foarte mulți din prietenii mei de pe Facebook vizitează "Cod:LMI:B-II-a-A-18802/articol" :) https://www.facebook.com/pages/CodLMIB-II-a-A-18802articol/333037460238734 Tare aș vrea să știu cum a dat FB de acea redirectare.--Strainu (دسستي‎)  7 februarie 2016 21:04 (EET)

Cred că s-a uitat aici. Răzvan Socol mesaj 8 februarie 2016 08:32 (EET)

Quantum eraserModificare

Cam cum s-ar putea traduce in romana "Quantum eraser"?

Exista la Wikipedia.ro un articol "Ștergerea întârziată a alegerii cuantice", deci ar fi "Ștergerea cuantica", insa nu am gasit surse sa ma convinga ca e o traducere corecta, si mie personal nu imi suna prea bine.

O zi buna!193.57.67.241 (discuție) 9 februarie 2016 16:31 (EET)

Genitivul corectModificare

Discuție mutată de la Wikipedia:Cafenea

Poate că e bine să cer și părerea altor wikipediști, pentru a nu gafa la un mod de exprimare.
Un exemplu concret - se dă una bucată motan gras. Care este forma corectă: „coada motanului cel gras” sau „coada motanului celui gras”? Precizez că nu doresc un răspuns prin modificare (gen „coada motanului gras”) sau... pur și simplu prin tăierea cozii (ar fi totuși un act barbar...). --Bătrânul (discuție) 19 februarie 2016 21:58 (EET)

„coada motanului cel gras”.--Silenzio (discuție) 19 februarie 2016 22:32 (EET)
„coada celui motan gras”.--Silenzio (discuție) 19 februarie 2016 22:39 (EET)
Mulțumesc. Eu credeam că forma „coada motanului cel gras” este cea corectă, dar doream să mai aflu și alte păreri. --Bătrânul (discuție) 19 februarie 2016 22:54 (EET)

După știința mea, genitivul și dativul merg pe același calapod: nu numai substantivul ci și pronumele trebuie pus în cazul genitiv/dativ

Corect: „coada motanului celui gras” și nu „coada motanului cel gras”

Corect: „motanului celui gras îi crește coada” și nu „motanului cel gras îi crește coada” --Miehs (discuție) 19 februarie 2016 23:00 (EET)

Corect. Domnul Miehs știe ce spune. E mai de specialitate. Asta a fost și prima mea reacție, dar am apoi m-am îndoit, făcând un exercițiu eronat: motanul cel gras, coada motanului cel(ui) gras.--Silenzio (discuție) 19 februarie 2016 23:23 (EET)
E mai de specialitate. Asybaris aport 20 februarie 2016 09:45 (EET)
O fi, eu nu pot să bag mâna în foc. Nu-i cunosc opera și nu i-am verificat specializările :).--Silenzio (discuție) 20 februarie 2016 16:42 (EET)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Mulțumesc încă odată pentru răspunsuri. Într-adevăr, în cărțile de gramatică se spune că „atunci când însoțește un adjectiv cu rol de atribut adjectival, articolul demonstrativ («cel», în cazul nostru) va avea genul, numărul și cazul substantivului determinat”. Mie nu îmi place cum sună „coada motanului celui gras”, dar... unde-i lege, nu-i tocmeală... Probabil că voi folosi o perifrază de genul: „coada pe care o are motanul cel gras”.
Oricum, întrebarea nu era o „aflare în treabă” - ea avea legătură cu modul de exprimare dintr-un articol al Wikipediei. Nu era vorba despre un motan, ci despre un război... Și nu era gras, ci lung... --Bătrânul (discuție) 20 februarie 2016 10:26 (EET)

Corect: „coada războiului celui lung”. --Miehs (discuție) 20 februarie 2016 14:16 (EET)
Se pare că aveți stofă de detectiv... Ați oprit la timp un act reprobabil: punerea la regim de slăbire a motanului celui lung (pardon, celui gras)... -:) --Bătrânul (discuție) 20 februarie 2016 16:26 (EET)

Și totuși cum e corect: „războiul Ecaterinei cea Mare” sau „războiul Ecaterinei celei Mari”? --Haptokar (discuție) 20 februarie 2016 16:30 (EET)

Conform discuției: „războiul Ecaterinei celei Mari”. --Silenzio (discuție) 20 februarie 2016 16:42 (EET)
Asemenea forme gramatical corecte dar care totuși sună ciudat pot fi evitate modificând formularea: „războiul împărătesei Ecaterina cea Mare”. E cam „ca cu cacofoniile”. -- Victor Blacus (discuție) 20 februarie 2016 18:41 (EET)
Între semantică și sintaxă există același raport ca între fond și formă spunea lingvistul Noam Chomsky care dădea un exemplu privitor la diferența dintre sintaxă și semantică:
”Colorless green ideas sleep furiously.” – „Ideile verzi incolore dorm cu furie.” Propoziția este sintactic corectă, dar semantic lipsită de sens.
În multe pagini ale ro.wikipediei gramatica primează în detrimenetul semanticii. Greșeala gramaticală este taxată imediat, chiar dacă sensul frazei nu este inteligibil. Asta se întâmplă, cel mai adesea, când fraza este gândită în altă limbă și tradusă ad litteram; nu se calchiază. Un bun exemplu, de urmat, ar fi traducerea versurilor unde textul limbii sursă este spart, sfărâmat, păstrând doar imaginea, ideea nudă, după care vine îmbrăcată cu cuvintele limbii țintă, care mai trebui să și rimeze.
În privința Ecaterienei considerăm și semantica: „războiul Ecaterinei celei Mari”; Ecaterina, ca femeie, chiar dacă era mare, n-avea cum să ducă un război dar „războiul împărătesei Ecaterina cea Mare” este cu totul altceva, nu mai este războiul unei persoane, ci al unui imperiu [condus de Ecaterina cea Mare]. --84.250.158.224 (discuție) 20 februarie 2016 21:55 (EET)
Pentru a nu exista nici un dubiu, formularea ideală ar fi „războiul dus de Rusia în vremea împărătesei Ecaterina cea Mare”. Dar nu aceasta era întrebarea. Este „răspunsul întrebării celei nepuse”. --Miehs (discuție) 20 februarie 2016 23:34 (EET)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Așa cum a sesizat dl. Miehs, discuția a pornit de fapt de la o completare minoră pe care am făcut-o în articolul Liga Sfântă (1591), introducând expresia „la începutul Războiului cel Lung”. Cineva a modificat astfel: „la începutul Războiului celui Lung”. Primul meu impuls a fost să dau revert, dar pe principiul cartezian dubito ergo cogito, mi-am zis „dar dacă eu sunt cel care greșește?”, Și așa am ajuns să deschid această discuție (scuze pentru substituirea unui război cu un biet motan, care nu are nicio vină de data aceasta...), la care, sincer să fiu, nu mă așteptam să primesc atâtea răspunsuri. Așa cum ziceam și mai sus, se poate înlocui cu o perifrază (de exemplu „atunci când a început Războiul cel Lung”), dar pentru ciotul respectiv nu are o așa mare importanță. Problema este că genitivul „Războiului cel Lung” mai apare în multe alte articole, de exemplu în infocasetele de la articolele Bătălia de la Călugăreni, Bătălia de la Șelimbăr, Bătălia de la Mirăslău, Bătălia de la Guruslău, Bătălia de la Brașov, sub forma „Parte a Războiului cel Lung”. Face cineva efortul să înlocuiască în infocasetele respective cu „Parte a Războiului celui Lung” sau le lăsăm în forma actuală? --Bătrânul (discuție) 22 februarie 2016 08:08 (EET)

Nu e genitiv ci articol, dar dacă tot vorbiți despre gramatică... Cea mai/cel mai @ dexonline (FB). --Gutza DD+ 22 februarie 2016 15:22 (EET)
Conform DEX, cel (articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume) face la genitiv-dativ singular: celui, celei. La mintea motanului celui gras! --Miehs (discuție) 22 februarie 2016 16:35 (EET)
Adica: la coada ursului celui gras, se adună mult pește. E bine așa? Asybaris aport 22 februarie 2016 17:07 (EET)
@Gutza: dacă doriți o despicare a firului în patru, am precizat mai sus că este vorba despre un articol demonstrativ (cu rol de adjectiv pronominal demonstrativ). În ultima mea intervenție m-am referit eliptic la articolul demonstrativ respectiv: când am zis despre „genitivul «Războiului cel Lung»” mă refeream la declinarea corectă a componentelor acestei locuțiuni. --Bătrânul (discuție) 22 februarie 2016 17:32 (EET)
Scuze, am fost ambiguu; intenția nu a fost să inițiez vreo dezbatere (și cu atât mai puțin să punctez vreo greșeală); dimpotrivă, intenția celor câteva cuvinte introductive a fost să clarifice că intervenția mea nu are legătură directă cu discuția de față – pur și simplu mi-am amintit că am văzut zilele trecute mesajul respectiv de la DEX online și mi s-a părut interesant de adăugat aici. Dar într-adevăr putea fi citită și așa; mea culpa, nu a fost cu intenție. --Gutza DD+ 22 februarie 2016 17:55 (EET)
Și eu îmi cer scuze: m-am cam ambalat. Propun să se încheie aici discuția, până nu își bagă coada cea lungă acest personaj. Tocmai îi spuneam azi dimineață unui coleg că mi-a plăcut la această discuție „că au fost răspunsuri la obiect și nu a degenerat, ca atâtea alte discuții din păcate”. Important este, pentru mine, că m-am lămurit unde greșeam - sper că discuția a fost utilă și pentru alții. Încă o dată, le mulțumesc participanților la discuție pentru clarificările aduse. --Bătrânul (discuție) 22 februarie 2016 18:05 (EET)

OfertăModificare

Pe cine interesează: 448 de cărți de artă și albume gratuite, de descărcat pe site-ul Metroplitan Museum of Art! --Silenzio (discuție) 23 februarie 2016 01:32 (EET)

Mulțumim, e impresionant. Pot fi citite online, dar pot fi și descărcate. --Bătrânul (discuție) 23 februarie 2016 07:29 (EET)

TărtăcuțăModificare

Aș vrea să adaug legătură interwiki la Tărtăcuță (Coccinia indica) și nu mi-e clar care este varianta cea mai potrivită. Google translate zice că Gourd ar fi traducerea, dar Coccinia Indica redirectează la en:Coccinia, nu la en:Gourd. —  Ark25  (discuție) 22 martie 2016 04:34 (EET)

en:Coccinia grandis pare cea corectă. --Haptokar (discuție) 22 martie 2016 07:44 (EET)
Coccinia grandis este o specie a genului Coccinia. Tărtăcuța e o specie din aceeași familie de Cucurbitaceae dar nu din aceeși gen (Cucurbita și Lagenaria). Am impresia că legătura corectă este Gourd--KeshetSven (talk) 22 martie 2016 08:25 (EET)

PlagiatorModificare

Dacă un autor scrie o lucrare plagiată după un alt autor care, la rândul său, a plagiat-o după autorul originar al textului original, atunci autorul originar îl poate da în judecată și pe plagiatorul plagiatorului, sau acesta din urmă va fi considerat „plagiator de bună credință”? --Miehs (discuție) 1 aprilie 2016 13:04 (EEST)

Părerea mea este că-l poate da în judecată pe plagiatorul plagiatorului, acuzându-l că l-a plagiat direct. Să dovedească plagiatorul plagiatorului că nu e așa. :) --Turbojet 1 aprilie 2016 13:33 (EEST)
Dar dacă al treilea autor îl citează corect pe plagiator, crezând că e autorul real, deoarece nu are habar de existența autorului originar? În acest caz, va fi considerat „plagiator de bună credință”? Întreb pentru că fac o analogie cu "cumpărător de bună credință", care nu știe că obiectul cumpărat de el a fost obținut în mod ilegal de vânzător, și mă intrigă posibilitatea existenței unui „plagiator de bună credință”. --Miehs (discuție) 1 aprilie 2016 14:41 (EEST)
Părerea mea (spun din nou că este părerea mea) este că dacă l-a citat corect, al doilea nu este un plagiator. Este, la rândul lui, plagiator doar dacă nu-l citează pe primul plagiator. La asta m-am gândit inițial.
Cu „cumpărătorul de bună credință” este o problemă. Din câte știu eu (și știu :) ), noțiunea se aplică doar la imobiliare, iar condiția exactă este ca toate actele în baza cărora proprietatea a fost vândută să fi fost în acel moment valide. Litigiul începe dacă după cumpărare actele respective sunt invalidate. În cazul imobilelor situația nu se poate aduce în starea inițială, dar se stabilesc compensații (expertize, tot tacâmul). Este o situație prevăzută de lege expres, căci altfel piața imobiliară s-ar bloca, că ar veni turcul să spună că terenul cutare a aparținut strămoșilor lui în secolul al XVI-lea, iar el a fost izgonit, nu l-a vândut, și să i se restituie. În toate celelalte cazuri „cumpărătorul de bună credință” se alege cu paguba, deoarece se consideră că la imobiliare nu prea are alternativă, dar la alte bunuri da, trebuia să fie suspicios. La imobiliare i se iartă lipsa de suspiciune din motivul arătat. --Turbojet 1 aprilie 2016 15:39 (EEST)
O remarcă: pentru violarea drepturilor de autor pot fi dați în judecată toți cei care le-au violat, deci și la a doua și la a treia mână. Sigur, pentru a fi vorba de o infracțiune trebuie probată intenția, de ex. poate fi violare a drepturilor de autor dar să nu conducă la condamnări penale. În drept civil e mai complicat, dar acolo trebuie demonstrată producerea de daune. Plagiatul, dacă este doar de idei (deci nu copy/paste), nu constituie infracțiune. Pentru că mai mulți oameni pot avea idei similare fără a fi musai vorba de preluat de la altcineva. Tgeorgescu (discuție) 2 aprilie 2016 02:49 (EEST)
Iar referitor la citarea plagiatorului, asta nu e infracțiune decât în cazul în care ar oferi un citat mult prea mare, adică în aceleași condiții în care ar fi infracțiune citarea exagerată a autorului inițial. Punerea ghilimelelor și menționarea sursei în care a citit așa ceva scutesc de răspundere pentru citate de mărime rezonabilă. Vezi en:WP:SAYWHERE. Tgeorgescu (discuție) 2 aprilie 2016 02:57 (EEST)
Situația cu care mă întâlnesc eu este alergătura după numărul de articole publicate, unde unii n-au posibilități, așa că plagiază articole, publicând conținutul, sau o mare parte din el, în nume propriu, ca să-și justifice „activitatea”, că nu le convine să recunoască prin citare că nu ei au scris materialul. La doctoranzi este și pretenția conducătorului — justificată de altfel, dar greu de îndeplinit — ca materialul să fie exclusiv contribuția doctorandului. Cum autorul inițial nu prea a scris nici el ceva vandabil, nu-l prea rentează să-l dea în judecată pe cel care l-a plagiat, că ce prejudiciu poate demonstra? Probabil unul moral, iar pentru daune trebuie plătit expertul etc. Mai mare daraua...
Pentru a nu devia prea mult discuția, l-aș ruga pe Miehs să spună mai concret despre ce este vorba. Este vorba de „plagierea de bună credință” (adică practic din neștiință, „la mâna a doua”) pe, sau de pe Wikipedia? Asta mă interesează foarte mult, nu pentru a solicita daune, ci pentru a impune în universități instructaje privind preluarea materialelor de pe Wikipedia, instructaje care lipsesc cu desăvârșire, ceea ce facilitează plagiatul din cauza ignorării aspectelor juridice — inclusiv, sau mai ales, de către conducătorii de doctorat, formați mai toți înainte de 1989. --Turbojet 2 aprilie 2016 15:56 (EEST)
Inițial, am avut în vedere un plagiator plagiat la rândul său (un fel de L'Arroseur arrosé), dar după primul răspuns al lui Turbojet m-am axat pe „plagierea de bună credință” (adică practic din neștiință, „la mâna a doua”), fără legătură cu Wikipedia, deoarece cred că aceasta nu poate fi citată ca sursă de încredere. Cel mult poate fi un îndrumar pentru a putea cerceta sursele citate. Dar probabil că "studioșii" români vor lua în tezele lor câte o ciozvârtă din Wikipedia cu referința agățată de coadă, fără a mai verifica corectitudinea citării și a textului "Wikipedizat", cernut prin capacitățile de înțelegere și de sintetizare ale "contribuitorului" prezumat anonim, chiar dacă acesta are un "nume de scenă" sub care își etalează talentele de compilator. --Miehs (discuție) 3 aprilie 2016 00:04 (EEST)
P.S. À propos de capacitatea de înțelegere a unui compilator: înainte de 1989, am citit în „Science et Vie” un articolaș despre o invenție care ajuta la ridicarea în picioare a unei vaci căzute pe câmp, prea slăbită să se ridice singură. Era un fel de colac de salvare imens care se punea dezumflat în jurul vacii, după care se conecta la țeava de eșapament a unui autovehicul. În felul acesta colacul se umfla, ridicând vaca în picioare. Era de la sine înțeles că după ridicarea vacii colacul se dezumfla iar vaca pleca, langa-langa, sunându-și talanga, spre grajd. După vreun an, am văzut în revista Știință și tehnică aceeași imagine, dar în textul însoțitor, autovehiculul târa pe câmp colacul umflat, cu vaca pasageră. Asta a priceput redactorul/oarea. De multe ori și la Wikipedia se întâmplă tot așa! --Miehs (discuție) 3 aprilie 2016 00:20 (EEST)

Sursa recensământuluiModificare

vezi Discuție:Recensământul populației din 2002 (România)

Am găsit în numeroase articole pe wikipedia două surse divergente pentru recensământul anului 2002:

Știe cineva cum s-a ajuns la aceste divergențe? Oare cifrele primei surse n-au fost "finale"? Defrenrokorit (discuție) 2 aprilie 2016 22:57 (EEST)

Tot ce se poate, la fel s-a întâmplat și în 2011. Sursa principală ar trebui să fie http://colectaredate.insse.ro/phc/public.do?siteLang=ro , dar când am încercat nu am reușit să scot nicio dată. Cred că partea asta n-a ajuns încă sub licența OGL-ROU :) --Strainu (دسستي‎)  2 aprilie 2016 23:43 (EEST)

Organizarea administrativ-teritorială a IranuluiModificare

Știe cineva care sunt denumirile în română pentru diversele entități? Farahan e trecut ca oraș la noi, county la englezi.--Strainu (دسستي‎)  12 aprilie 2016 11:59 (EEST)

La Farahan e o greșeală, nu există un oraș cu acest nume. Ori e vorba de unitatea administrativă Farahan, ori de reședința ei, Farmahin. Se pare că în persană acestor unități administrative li se spune șahrestan și cred că putem folosi acest nume, dat fiind că nici măcar Ambasada Iranului nu include o prezentare a țării în limba română. —Andreidiscuţie 12 aprilie 2016 12:53 (EEST)

Auzul pasarilorModificare

cum se numeste urechea pasarilor? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:2f0e:c300:1259:f447:aa33:c2e:e838 (discuție • contribuții).

Căsătorie morganaticăModificare

Căsătoria încheiată de Margareta, Principesă a României cu actorul Radu Duda se poate considera o căsătorie morganatică? Dacă da, nu trebuie specificat în articolele despre cele două persoane? --Miehs (discuție) 28 aprilie 2016 10:06 (EEST)

Ba da, asa este cred si la Kate din Anglia. Asybaris aport 28 aprilie 2016 10:12 (EEST)
E adevărat și pentru Margareta cu Radu, și pentru William cu Kate Middleton. În ziua de azi nu mai sunt rău văzute căsătoriile morganatice, deși încă există unele restricții. De exemplu, lui William i-ar fi fost interzisă căsătoria cu Kate dacă ar fi fost catolică. —Andreidiscuţie 11 mai 2016 12:24 (EEST)
...Prințul William fiind potențial viitor Cap al Bisericii Anglicane. --Alex F. (discuție) 11 mai 2016 13:17 (EEST)

Depinde. Căsătoria e considerată morganatică sau nu, funcție de prevederile statutului casei regale respective. La noi casa regală a respectat statutul Casei de Hohenzollern, cu limitările și obligațiile impuse de Constituția in 1866. În 1916, odată cu intrarea în război, Ferdinand și implicit familia regală română au fost excluse din Casa de Hohenzollern, din acel moment statutul acesteia nemai fiindu-i opozabil, rămânând doar constrângerile Constituției din 1923 (practic aceleași din 1866), care au dispărut și ele la 30 decembrie 1947. În lipsa acestor constrângeri constituționale, regele Mihai, în calitatea sa de șef al Casei Regale a României a stabilit un statut care elimina prevederile la legea salică, căsătoriile membrilor familiei regale, ordinea de succesiune etc. Deci în cazul concret, căsătoria fiind încheiată în conformitate cu prevederile statutului casei regale în vigoare la momentul încheierii ei, nu e deloc morganatică. Nu că ar avea vreo mare importanță. --Macreanu Iulian (discuție) 30 mai 2016 23:17 (EEST)

@ Iulian. Stai puțin, statutul e recent și între timp s-au întâmplat niște lucruri, pe care eu le-am parcurs cronologic (Momentan scriu la articolul despre regele Mihai). Aici sunt concluziile mele obținute prin deducție și după ce am citit printre rânduri și mai ales ce au evitat să scrie prin cărțile oficiale (asta ca și Scînteia, îți dădeai seama de importanță când o știre era minimalizată sau eliminată): omul n-a renunțat niciodată la pretenția că este rege; deși a avut o situație materială precară și apoi disperată a tot încercat să aibă un băiat (e bine să ai urmași masculini când dorești tronul), dar soția i-a dat cinci fiice (FML!), una după alta; faptul că doar celei mari și-a permis să-i finanțeze educația superioară (bine, existau și pe atunci burse, dar mă rog...) spune multe, și probabil când s-a resemnat că n-o să aibă băiat, ar fi dorit măcar pentru ea o căsătorie bună, mai ales că avea relații bune cu casele regale ale Marii Britanii, Spaniei, unor țări nordice.Problema lui e că fiicele needucate ale unui fost suveran falit nu sunt o partidă bună în lumea rarefiată a regalității europene, doar Carol II a dat-o pe Ileana Habsburgilor faliți ca să-și bată joc de ea și de regina Maria, deși Ileana era o partidă foarte bună la vremea aceea.

Revenind la Mihai, pe fiica nr. 4 sau 5 a eliminat-o din succesiune și i-a retras titlul de principesă înainte de revoluție tocmai pe motiv de căsătorie morganantică; a revenit ulterior asupra deciziei, după divorțul ei. Cred că a făcut asta și cu una din fiicele mari. După revoluție gurile rele spun că regele n-a vrut să accepte ca prima sa fiică Margareta să se căsătorească cu Duda, probabil avea speranțe măcar pentru ea încă, dar l-ar fi înduplecat soția și fiica (sună cam melodramatic, dar adevărul e că dpdv financiar Duda a fost un as).

Oricum, și aici vine refutarea, regele a simțit că trebuie să-l înalțe nobilicește pe Duda (ca moștenitoarea să aibă un egal alături), așa că l-a rugat pe șeful casei de Hohenzollern să-l facă principe pe Duda, iar bătrânul s-a conformat, așa că s-a ajuns în 1999 la titlul de principele Radu de Hohenzollern-Veringen. Numai că bătrânul Hohenzollern a murit și fiul său, noul cap al casei, probabil din antipatie, a arătat pe bună dreptate într-un interviu acid din 2009 că legea germană nu-i permitea tatălui (aparent suferind de demență) să creeze nobili, ci doar să dea moștenire copiilor săi titlul său de von Hohenzollern, care oricum nu-i văzut de statul german drept titlu, ci doar nume (iar castelele și acțiunile lor sunt sub umbrela unei organizații juridico-economice sau ceva de genul). (link) Așa că Radu a fost de-Veringen-it, moment în care regele a spus, „la naiba, atunci îl fac eu principe al României”, și așa a fost Radu al României creat nobil de chiar regele Mihai (dpdv al legitimității era totuși mai cu ștaif dacă funcționa prima schemă, unde ridicarea venea de la o terță parte, altfel e impresia că punem pe plebeul ieșean etichete inventate care oricum nu erau permise regelui României de la Carol I încoace, căci oficial în România nu existau nobili afară de familia regală, și boierii fuseseră de-„nobilați” prin lege). De aici deducem clar că în chestiunea căsătoriei, toți au avut conștiința că e morganatică, iar de partea lui Radu a fost ambiția să fie elevat, pentru a nu părea cât de mic era. Așa se explică de ce regele a rupt apoi definitiv legăturile cu casa de Hohenzollern în 2011, eveniment la care nu s-a dat nici o explicație logică, doar blabla diplomatic care nu spunea nimic, ca mai recent la exoflisirea lui Nicolae. Oricum, Duda a fost motorul împăcării cu Iliescu și recuperării de avere care a demarat DOAR sub PSD, nu înainte, și se poate face presupunerea că regina Ana și Margareta și-au dat seama că tronul nu poate fi recuperat în ruptul capului, strategie în expectativa căreia o căsătorie bună ar fi fost mai potrivită, așa că au ales muritorul de rând cu ambiție nemăsurată și zvonuri de colaborator al Securității.

Sunt destul de sigur că ambițiile lui Duda de a candida sub mâna ocrotitoare a lui Dinu Patriciu contra lui Băsescu, pe valul blabla-ul despre „politică curată, civilizată vs. Băsescu animal”, nișă preluată de Crin Antonescu și Klaus Iohannis ulterior, au dus la antipatia lui Băsescu, care s-a apucat să boteze copilul bastardului Paul al României și să-l facă pe Mihai trădător, deși generalii ruși îi scuipau pe jos prin Peleș și rupeau ostentativ săbiile de pe pereți. --Mihai (discuție) 31 mai 2016 00:20 (EEST)

Traducere automatăModificare

Căutând date despre Christian Juberthie, am găsit aici Qwika > French to English > fr.wikipedia.org (Machine translated into English) că bietul colaborator al său, biospeologul român Vasile Decu apare „tradus” ca Disappointed Vasile, deoarece adjectivul francez déçu se traduce prin „decepționat”! --Miehs (discuție) 2 mai 2016 17:57 (EEST)

:D acă ar fi la wp:ro ar merita un loc la Wikipedia:Perle. -- Victor Blacus (discuție) 2 mai 2016 18:07 (EEST)

ChimieModificare

Ce rezulta in urma reactiei dintre fosfor si acid azotic ?Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 109.97.9.12 (discuție • contribuții).

Filmul românesc la CannesModificare

Un editorial de opinie în FAZ descrie festivalul de anul acesta ca o afacere plicticoasă, unde fiecare regizor consacrat prezintă câte ceva caracteristic ptr. opera sa, dar mediocru, în schimb recenzenta germană laudă cinematografia română și se apleacă asupra unor filme care merită revăzute, cele românești. Aici. --Mihai (discuție) 21 mai 2016 22:15 (EEST)

TraducereModificare

Cum se traduce din engleză en:Seal (mechanical) ? —  Ark25  (discuție) 29 mai 2016 21:44 (EEST)

Etanșare? [3] --Strainu (دسستي‎)  29 mai 2016 22:10 (EEST)
Da. Dar „etanșarea” nu este o piesă, nu există fabricanți de etanșări. Există doar fabricanți de componente/piese folosite la etanșări, care componente au denumirile lor proprii, nu „etanșări”, generic. --Turbojet 30 mai 2016 00:15 (EEST)
Și atunci cum îi spunem? Piesă pentru etanșare? Scuze pt că pornesc asemenea cioturi, însă mi se pare mult mai util să avem o idee măcar cum îi spune unui lucru în limba română, sau să știm articolele corespondente din alte limbi pentru un anume lucru (e.g. Miră de reglaj, Centură de ocolire), pentru a putea găsi mai multe informații. Într-o zi vroiam să-i spun unui străin că centurile de ocolire sunt foarte importante pentru infrastructura unei țări și habar nu aveam cum se numesc în limba engleză, așa că n-am știut cum să-i spun. Acum, mulțumită ciotului din Wikipedia, știu că în engleză "îl cheamă" Ring road. —  Ark25  (discuție) 30 mai 2016 14:25 (EEST)
Exact asta mi-am și închipuit că doriți: să scrieți, un articol despre „etanșări”, ca obiecte, și presupun că urma să conțină o listă cu companiile care le-ar produce, pe doriți să le promovați pe Wikipedia. Din păcate, en:wp se înșală, o etanșare nu este un „device” (dispozitiv). În tehnică o etanșare nu este un obiect ci o acțiune, „s-a etanșat”. Deci, nu există companii care le „fabrică”.
Etanșările depind de ce se etanșează: scurgeri de gaze sau lichide și se fac prin metode foarte diferite — poate fi, de exemplu, o simplă ungere cu unsoare. Lăsați-mă pe mine să scriu un articol despre metodele de etanșare din pdv. tehnic, iar la companii puteți scrie că sunt producători de elemente folosite la etanșări. --Turbojet 30 mai 2016 14:55 (EEST)
@Turbojet: Cred că interpretați greșit motivațiile lui Ark25. A mărturisit sincer, mai sus, că ele provin dintr-o nevoie nesatisfăcută de comunicare. Wikidicționarul nu e destul de pregătit (deocamdată) pentru astfel de abordări. Dacă articolul Dop nu ar fi fost dezvoltat corespunzător, cine și-ar fi putut închipui cum se numește el în engleză și alte câteva zeci de limbi pe care nu le vorbim fluent? --Pafsanias (discuție) 30 mai 2016 15:52 (EEST)
Poate, dar după ce s-a întâmplat anterior m-am hotărât să-mi expun bănuielile de la început, deoarece astfel sper să ne lămurim mai ușor decât după ce suntem puși în fața faptului împlinit. --Turbojet 30 mai 2016 16:06 (EEST)
Scuzele mele dar, sincer, fără să vreau să fiu malițios, m-ați bine dispus foarte mult. Am creat o grămadă de asemenea cioturi precum Blugi, Perucă, Crinolină, Ruj, Toc, Troiță, însă le-am creat pentru a valorifica legături externe și eventual bibliografie sau articole precum Dop, Centură de ocolire, Rochie, Miră de reglaj, Diblu, Sudură în puncte, Camă, Splint, TPO, EPDM și EVA pur și simplu pentru a putea avea acces la traducere (prin intermediul legăturilor interwiki), nu pentru a face reclamă vreunei firme :) Undeva printr-o discuție similară cu sau anexă la Discuție Proiect:Industrie chiar dvs. spuneați că informația este mai bine valorificată prin crearea de cioturi decât prin realizarea de liste cu legături roșii. Uneori nu găsim traducerea unui cuvânt în engleză și atunci Wikipedia poate ajuta foarte mult pentru că astfel avem acces la informație despre acel lucru în limba engleză. Până ieri, credeam că „dop” se traduce în engleză prin „lid”, habar nu aveam că-i spune „bung”. Chiar nu-mi amintesc să fi creat liste cu companii producătoare în cadrul articolelor despre un produs, eventual am menționat noi tehnologii, cum ar fi la Discuție:Ciment. Precauția respectivă nu este deloc rea, dar e totuși inutilă, zic eu :)
Și mulțumesc pentru „reimplantare” - o să pornesc ciotul. —  Ark25  (discuție) 30 mai 2016 16:58 (EEST)
Pafsanias - nu e vorba doar de nevoia de comunicare, ci în primul rând de dorința de a cunoaște și de a învăța (chestiuni enciclopedice). Prin intermediul cioturilor avem acces la articole din alte limbi - extrem de util mai ales atunci când dicționarele se dovedesc incapabile în a traduce respectivii termeni. —  Ark25  (discuție) 30 mai 2016 17:43 (EEST)
Se pare că am „mirosit” bine, iar sunteți pe cale să folosiți Wikipedia într-un scop neconform cu politicile sale. Wikipedia:Wikipedia nu e un dicționar. Cum se zice acolo, faceți asta la Wikționar. Și limitați-vă la ce știți sigur, lăsați ce nu știți altora, că sigur sunt destule lucruri pe care le știți deja.
Wikționar?... Wikționar?... Baican?... Baican??... --Turbojet 30 mai 2016 18:02 (EEST)
WP:NAD se referă la faptul că nu putem face articole despre lucruri care nu pot fi dezvoltate în articole și care rămân la definiția de dicționar. en:WP:NAD nu interzice crearea de cioturi, care sunt, așa cum spune respectiva regulă "work in progress", care așteaptă să fie expandate. Iată ce spuneați cu șase ani în urmă: Eu vedeam acel proiect (Proiect:Industrie) ca dezvoltare a numărului de articole de pe Wikipedia, din fiecare noțiune să se facă un ciot, cum faceți dv., cioturi decente, în care să se pună linkurile în stilul celor propuse de dv. ca note sau legături externe (cred că punerea legăturilor în pagina de proiect este o muncă care ar fi mai bine valorificată în cioturi), iar în cioturi să fie și interwiki. Între timp v-ați schimbat părerea, interpretând regulile într-un mod „particuler”, probabil pentru că Ark25 trebuie asociat cu Baican. Iar discuția de față poate servi pe viitor pentru a demonstra că Ark25 face: "atac la persoană, hărțuire, epuizarea răbdării comunității, etc etc etc" :) - Nu sunt eu cel mai prolific creator de cioturi din cadrul Wikipedia, nici pe departe dar.. "making a point might require some compromises" :). —  Ark25  (discuție) 30 mai 2016 21:45 (EEST)

Altă întrebare: cum se traduce en:Replantation? Replantare? —  Ark25  (discuție) 30 mai 2016 14:25 (EEST)

Reimplantare, după câte știu eu [4]. --Turbojet 30 mai 2016 14:55 (EEST)

Wikipedia are răspuns la toateModificare

Cel puțin așa rezultă de aici: https://www.youtube.com/watch?v=SbQc_JLUH7k --Miehs (discuție) 2 iunie 2016 15:41 (EEST)

=D. --Pafsanias (discuție) 2 iunie 2016 15:47 (EEST)

MoarăModificare

Moară cu tăvălugi este același lucru cu moară cu valțuri ? —  Ark25  (discuție) 2 iunie 2016 19:25 (EEST)

[Aici] se dau următoarele explicații:

  • Moara chiliană (colergangul sau moara cu tăvălugi) lucrează prin strivire (presare) și frecare. Aparatul este format din doi cilindri mari, grei (A, B), construiți din fontă sau piatră (tăvălugi), prevăzuți cu bandaje de oțel dur și care se rostogolesc într-o cuvă metalică rezistentă (albia morii), unde se află materialul de prelucrat. Cei doi cilindri execută concomitent două mișcări distincte de rotație: una în jurul axului vertical al morii (1) și alta în jurul axului orizontal (2). Tăvălugii trecând peste materialul din cuvă îl strivesc prin presare și frecare. Pentru a avea o acțiune mai eficientă de măcinare, tăvălugii trebuie să aibă o greutate foarte mare. Moara este prevăzută cu raclete care aduc materialul din cuvă în dreptul tăvălugilor. După modelul de construcție se deosebesc două tipuri de colerganguri:

- cu tăvălugi mobili și cuvă fixă;
- cu tăvălugi ficși și cuvă rotativă, la care cuva mobilă exercită o mișcare de rotație în jurul axului orizontal, carerămâne fix.

Ambele tipuri de aparate acționează la fel, prin strivirea și frecarea materialului între cuvă și cilindri. Colergangurile care au cuvă rotativă sunt mai avantajoase deoarece la aceste aparate nu intervine forța centrifugă care tinde să îndepărteze tăvălugul de axa principală (verticală); prin aceasta cuva poate executa un număr mai mare de rotații și astfel aparatul poate avea o productivitate mai mare. Aceste tipuri de mori sunt folosite la măcinarea materialelor semitari și moi, uscate sau umede, în mod continuu sau în șarje
  • Concasorul cu cilindri netezi (moară cu valțuri) este alcătuit din doi cilindri cu diametre egale, cu suprafețe netede, așezați orizontal și paralel. Se rotesc în sens contrar unul față de altul cu același număr de turații sau cu viteze diferite.
Unul dintre cilindri este așezat pe lagăre deplasabile, pentru protejarea aparatului de deteriorări la trecerea unor bucăți de material de dimensiuni prea mari sau foarte dure. Fiind mobil acesta se depărtează de celălalt cilindru fix, lăsând astfel să treacă materialul. De asemenea, pentru a mări rezistența cilindrilor, aceștia sunt îmbrăcați într-o cămașă de oțel manganos care se poate înlocui ușor.
Materialul de sfărâmat este introdus pe la partea superioară a aparatului și este divizat treptat cu ajutorul celor doi cilindri, după care este împins într-un colector. Gradul de sfărâmare se reglează prin lărgirea sau micșorarea spațiului dintre cilindrii cu ajutorul unui șurub.

Cu plăcere, --Miehs (discuție) 2 iunie 2016 21:19 (EEST)

Mulțumesc, am completat în articolul Moară. —  Ark25  (discuție) 2 iunie 2016 21:31 (EEST)
Da, explicația d-lui Miehs este corectă, dar articolul moară este „complet incomplet”. Există și alte tipuri de mori, în articol nu sunt pomenite nici măcar cele din epoca de piatră. (Epoca era „de piatră” ?? Au existat și „epoca de bronz”, și „epoca de fier” ? Iar cele „de piatră” sunt „epoca pietrei cioplite” și „epoca pietrei șlefuite”. Halal consecvență!)
Articolul camă este la nivelul liceelor auto, cele mai proaste din... [5]. Se vede că autorul articolului nu știe de existența vreunui tratat de teoria mecanismelor. Și toate articolele de pe aici despre subiectele care pot avea vreo legătură cu autoturismele sunt la nivelul cunoștințelor șoferului amator despre mașina proprie.
După ce am scris textul am ezitat mult dacă să-l postez sau nu, deoarece unii oameni se simt mai bine în ignoranța lor. --Turbojet 2 iunie 2016 21:58 (EEST)
Și ce, dacă am adăugat în articolul Moară asta mă obligă să fac din el un articol complet?
Tocmai pentru că nu se simt bine în ignoranța lor oamenii crează cioturi de gen EPDM, TPO, Bordură, Centură de ocolire, ca să poată învăța din legăturile interwiki și eventual completa cu informație din articolele din alte limbi, sau măcar pentru a începe acest proces. Decât nimic mai bine așa - nu este vina ignoranților pentru că dintre toți specialiștii în mecanică auto doar unul a catadicsit să editeze Wikipedia. Iar cel prezent aici nu vrea să corecteze cioturile pentru că 1. Vrea neapărat să stea supărat (ca și în conflictul cu AdiJapan) - Wikipedia:Oracol/Arhivă/2014#Bolț - Însă nu o să corectez, o să las Wikipedia să deruteze utilizatorii, deoarece numărărita cioturilor este mai importantă decât acuratețea informațiilor. și 2. Pentru că vreți doar articole peste 100k caractere - Wikipedia:Oracol/Arhivă/2011#Transformarea mișcării - deși de exemplu Arzător are doar 2.783 de octeți.. —  Ark25  (discuție) 2 iunie 2016 23:18 (EEST)
Nu, domnule. Nu trebuie ca articolul să fie de 100k caractere, dar la nivel de enumerare, acesta trebuie să fie completă, că altfel este prostită lumea cum că numai cele puse ar exista.
V-am spus: Wikipedia nu este un dicționar, dar nu vreți să înțelegeți. Nu veți învăța nici dv., nici alții, din cioturile pe care le faceți, iar funcția așa-ziselor legături spre alte Wikipedii este îndeplinită de Google mult mai bine decât de dv. Nici Google nu e tocmai-tocmai, trebuie lăsați s-o facă cei ce se pricep. Vă recomand insistent să vă abțineți la a dezinforma.
Iar folosiți stilul ăla kilometric și absurd de argumentare de data trecută. Nu voi continua discuția asta. Vă promit că pe viitor singurul lucru ce-l voi face este să pun remarca „nu e bine” în paginile de discuții ale articolelor pe care le creați, fără niciun detaliu în plus. --Turbojet 3 iunie 2016 01:13 (EEST)
Evident, eu sunt cel vinovat întotdeauna, de data asta pentru că mă lungesc interminabil (și încă pentru a câta oară!?). Și pentru că doar adaug într-o listă în loc să fac o listă completă. În ce privește dicționarul, a se vedea aici: en:Wikipedia talk:Wikipedia is not a dictionary#Anti-stub policy (In other words, people who think stub=short=dictionary=bad are wrong). Îmi cer scuze pentru: lungirea interminabilă, epuizarea răbdării, limbajul inflamat, întreținerea conflictelor și hărțuirea de care am dat dovadă. Cine știe.. poate un tigru stă să apară.. în pădurea tutelară. Odată aruncată bomba, elefantul își pierde.. ce-și pierde Ark25? Dreptul de a sta neblocat, evident. —  Ark25  (discuție) 3 iunie 2016 12:31 (EEST)
Wikipedia se bazeaza pe TOTI contribuitorii, presupunand ca un cumul al informatiilor detinute de fiecare dintre ei sa dea un rezultat exhaustiv care sa duca in final la articole enciclopedice adecvate, deci bune. Presupunerea este in mod clar eronata, deoarece 95% dintre ei nu au o cultura bazata pe studiu, asta in cazul in care putem s-o categorisim cultura, care prin insasi notiunea si intelesul ei se obtine in mod structurat printr-o cunoastere elaborata. Adica putem spune ca ei, contribuitorii, detin in mod fragmentar o doza de incultura diferita care in final produce o informatie enciclopedica de o mare si vasta INCULTURA. Deci, aici este un soi de donquijotism care frizeaza absurdul. Ori te faci ca nu-l vezi, ori il accepti si corectezi, ori critici in mod acid penalizand iesirile in decor. Asybaris aport 3 iunie 2016 13:11 (EEST)
Ark, unii nu stau să corecteze pe Wikipedia articolele care țin de profesia lor pentru că pur și simplu nu au nici un chef să continue și aici activitatea de la locul de muncă. Asta ar fi culmea, să se „relaxeze” pe Wikipedia continuând munca de la servici ... Eu înțeleg faptul că trăim vremuri moderne în care trebuie să „activezi” și (de) acasă pentru locul de muncă, dar să te și „relaxezi” în beneficiul activității profesionale ar fi prea de tot ! --Accipiter Q. Gentilis(D) 3 iunie 2016 14:20 (EEST)
Turbojet critica (la un mod acid sau nu) faptul că am creat cioturi, invocând la un mod incorect regula WP:NAD, pentru că nu am făcut un articol complet și în final pentru că am adăugat într-o listă fără să o fac completă - trei acuzații nefondate. Și a re-desgropat chestiunea cu ciotul Camă. Eu unul (și încă mulți alții) am rescris destule cioturi și le-am adus la o formă mai bună, alții de ce nu ar putea să o facă? Pentru că ciotul Camă folosește la eterna re-dezgropare a securii războiului?
Păi asta chiar fac mulți, se relaxează adăugând informații în Wikipedia, din domeniile în care se pricep (și din alte domenii) - un exemplu foarte bun ar fi chiar domnul Turbojet. Dacă la locul de muncă activitatea este de multe ori anostă, aici măcar știi că lași ceva în urmă - este o mare diferență. —  Ark25  (discuție) 5 iunie 2016 12:27 (EEST)
Una dintre probleme este reprezentată de faptul că sursele folosite trebuie să fie conforme cel puțin cu un standard minimal, ori a nu pricepe asta reprezintă o problemă.--Accipiter Q. Gentilis(D) 5 iunie 2016 13:33 (EEST)
Am citit intervenția lui Ark25 de la Wikipedia în limba engleză și cred că înțeleg mai bine acum de ce preferă să discute acolo: pentru că mai nimeni nu-i cunoaște activitatea de aici și deci o poate prezenta așa cum dorește. Dă ca exemple o serie de articole create de el, pe care le consideră a fi cioturi valide, dar care ar putea fi confundate pe nedrept cu simple definiții de dicționar. Cu mare uimire, am regăsit menționate printre ele cioturile Epitaf (obiect de cult) și Placă ceramică, pentru care îmi amintesc destul de bine istoricul discuțiilor. Primul ciot a fost creat sub titlul Epitaf (veșmânt) și încadrat în categoria Veșminte liturgice! Bănuiala mea este că singurul său scop era de a salva, la momentul respectiv, două legături externe către articole de ziar introduse anterior (tot eronat) în articolul Epitaf... Al doilea ciot a fost creat sub titlul Faianță (construcții), după ce Ark25 a denunțat stupefiat nepotrivirea dintre definiția de dicționar și ceea ce a constatat dânsul în propria sa baie, înainte de a propune redenumirea sub titlul Cahlă!
După părerea mea, aceste articole nu puteau fi confundate nici cu simple definiții de dicționar și (cu atât mai puțin) cu cioturi valide, bazate pe o documentare corespunzătoare și propuse spre dezvoltare ulterioară. Ele reprezentau mai degrabă rezultatul unor „intuiții” proprii ale autorului, care depășeau evident sfera bunului-simț (alt ciot istoric, la fel de bine documentat). --Pafsanias (discuție) 5 iunie 2016 16:32 (EEST)
După umila mea părere, ceea ce faceți dvs. aici este doar a aduna acuzații fără bază pentru a mă putea bloca ulterior, pe baza grămezilor de acuzații pe care mi le-ați adus. Cu cât acuzațiile sunt mai absurde, cu atât mă stimulează să răspund, iar asta va duce la blocarea mea mai rapidă, pentru că, răspunzând la acuzații absurde, „mă fac vinovat de trolling”. Cu cât mă acuzați de mai multe lucruri într-un singur mesaj, cu atât apărarea mea va fi mai lungă (logic, nu?), drept pentru care voi fi iarăși blocat pentru trolling, lungire interminabilă, epuizarea răbdării comunității, etc. Dacă aș îndrăzni, doamne ferește, să supun discuției acuzațiile în pagini de discuție ale regulilor Wikipedia, pentru a lămuri dacă acuzațiile sunt fondate sau nu, atunci mă veți bloca pentru lungirea interminabilă - culmea absurdului, pentru că asemenea discuții duc la încetarea acestei lungiri. Deci tot ce aveți de făcut de aici înainte este doar să lansați acuzații cât mai multe și cât mai compact, și blocarea mea este garantată. Nu vă interesează cioturile ci doar adunarea de acuzații, pentru că urmăriți doar blocarea mea. Spun asta preventiv, la fel ca și Turbojet.
Știu că nu fac decât să-mi grăbesc blocarea dar trebuie să răspund acuzațiilor nefondate:
La Wikipedia engleză nu se face discriminare, nu ți se răspunde diferit doar pentru că ești incomod, se răspunde la întrebarea pe care ai adresat-o. La Wikipedia engleză nu ești blocat pentru simplul fapt că îndrăznești să întrebi cum trebuie să procedezi pentru a respecta regula pe care ești acuzat că ai încălcat-o.
Motivul pentru care am întrebat acolo și nu aici, este evident, nu? Ca să nu mă aleg cu o blocare de toată frumusețea, ca și data trecută, pentru „trolling și lungire interminabilă”. Las rațiunea cititorilor să le arate de ce interpretați altfel acțiunea mea.
În cazul ciotului Epitaf (obiect de cult) am făcut o greșeală, oare greșelile sunt interzise în cadrul RO.WP? Domnul XXN (plecat și el deja - sau alungat?) a propus redenumirea în Cahlă nu eu - am menționat clar acolo Vezi discuția de la Wikipedia:Oracol/Arhivă/2014#Țiglă și faianță - și atunci de ce mă acuzați pe mine? Oare pentru că adunarea de acuzații nefondate ajută la blocarea mea mai rapidă? Las cititorii să judece singuri exprimarea în termeni precum „stupefiat” și „ceea ce a constatat dânsul în propria sa baie” precum și „depășeau evident sfera bunului-simț”, pentru a vedea cine întreține cu adevărat conflictele.
Da, am vrut să salvez legături externe în cadrul ciotului Epitaf (obiect de cult), așa cum domnul Turbojet era de acord cu asemenea acțiuni, vezi citatul de mai sus din 2010.
În ce privește ciotul Camă, acolo am tradus introducerea de la articolul din engleză și am pus poza de la articolul în germană - dacă la EN.WP această definiție nu deranjează, atunci oricine poate vedea de ce se tot face atâta caz cu ciotul Camă. La fel și bun simț - am tradus de la engleză, dar afirmați în mod fals că am scris după ureche adică „după propriile mele intuiții care depășesc sfera bunului simț”.
Dacă întreb ceva referitor la reguli, în cadrul Wikipediei române, atunci mă blocați - pentru trolling. Dacă întreb același lucru în cadrul altei Wikipedii, atunci mă acuzați pentru că fac asta. Oare asta nu înseamnă abuz și totodată și cinism?
Dacă aș scrie un mesaj în pagina mea de utilizator, spunând că administrarea în cadrul Wikipediei în limba română lasă de dorit, este abuzivă și dăunează proiectului, atunci mă veți bloca pentru „întreținerea conflictelor”, nu-i așa? Asta în timp ce alții și-au permis să mențină atacuri la persoană în pagini de utilizator și să recurgă inclusiv la șantaj, pentru ani buni de zile. Egalitate și libertate de exprimare în toată regula..
Deci, v-am răspuns acuzațiilor false - și oricine poate proba falsitatea cu pricina. Dar aveți consens. Așa că acum puteți deja să mă blocați pentru „trolling”. Pentru că aici, la Wikipedia română, acuzatul este blocat pentru abuzuri (repetarea interminabilă a acelorași acuzații) făcute de acuzatori. Dacă acuzatul încearcă oprirea abuzurilor (prin lămurirea clară dacă acuzațiile sunt valide sau nu), atunci el cu atât mai mult se face vinovat. Treaba merge deja ca unsă.
Așa că nu-mi rămâne decât să vă urez succes în activitatea fructuasă și constructivă de dărâmare a proiectului prin mazilirea utilizatorilor, mazilire făcută după bunul plac - consensual. —  Ark25  (discuție) 6 iunie 2016 13:21 (EEST)
Și pe en:wp articolele tehnice sunt lamentabile, că și acolo sunt scrise de amatori.
Restul acuzațiilor la adresa mea sunt doar exprimarea frustrărilor dv. --Turbojet 8 iunie 2016 18:05 (EEST)

NedumeririreModificare

Parcurgând articolul Spovedanie mi-am imaginat o situație:

Să presupunem că nevasta unui preot, doamna preoteasă, cum s-ar zice, face ochi dulci unui consătean căsătorit și reușește să-l atragă în patul său. A doua zi, sub povara păcatului, consăteanul merge să se spovedească la preotul satului și-i mărturisește păcatul ce l-a săvârșit cu coana preoteasă. Cum poate reacționa preotul, în concordanță cu dreptul canonic, știind că este legat să păstreze doar pentru sine cele aflate la spovedanie? De aceea, nu ar avea voie să-i reproșeze preacurvia soaței sale, pentru că ar trăda secretul spovedaniei. În plus, în Cele zece porunci se cere … „să nu poftești nevasta … aproapelui tău.” De soțul vecinei nu se pomenește nimic. Are preotul dreptul să nu ofere dezlegare păcătosului mărturisitor? --Miehs (discuție) 6 iunie 2016 09:04 (EEST)

Nu știu, dar în Numele trandafirului investigatorul refuză o spovedanie pe motiv că dacă ar accepta-o, ar fi obligat să păstreze secretul, pe care oricum voia să-l afle pe alte căi și să lămurească misterul. Tgeorgescu (discuție) 6 iunie 2016 14:44 (EEST)
Fringe al lui Umberto Eco? --Pafsanias (discuție) 6 iunie 2016 14:50 (EEST)
Pilda colegului Miehs vine să verifice procesul de conștiință al unui profesionist (preot, medic, judecător, etc.) al cărui cod etic/moral/deontologic este pus la încercare respectiv, în ce măsură interesul personal primează, sau nu, vs. obligația socială - vezi DEX: ÉTICĂ s. f. 1. Studiul teoretic al principiilor și concepțiilor de bază din orice domeniu al gândirii și activității practice. 2. Ansamblu de norme în raport cu care un grup uman își reglează comportamentul pentru a deosebi ce este legitim și acceptabil în realizarea scopurilor; morală. --Alex F. (discuție) 6 iunie 2016 14:54 (EEST)

Sursă pentru MetrorexModificare

Oricât de ciudat ar părea, nu reușesc să găsesc o sursă oricât de la limită pentru afirmația că stațiile Gara de Nord 1 și 2 ale metroului din București sunt stații separate, iar corespondența între M1 și M4 se face la Basarab. Informația e cunoscută de tot cei care merg cu metroul și apare pe forumuri și în comentarii, dar niciun ziar sau site nu pare să o fi menționat vreodată în articole. Mă poate ajuta cineva vă rog?--Strainu (دسستي‎)  7 iunie 2016 22:59 (EEST)

Harta rețelei de metrou din București:
  • Vedeți legenda din stânga jos și modul de figurare a stației Basarab pe hartă
  • Vedeți figurarea a două stații Gara de Nord 1 și 2 pe hartă + legenda din dreapta sus unde este figurat simbolul penru stații cu lifturi pentru persoane cu dizabilități, simbol care este figurat separat pentru fiecare dintre cele 2 stații.--Accipiter Q. Gentilis(D) 7 iunie 2016 23:45 (EEST) P.S. Vedeți și Istoric Metrorex

Corectare titlu de paginăModificare

Spuneți-mi cum se poate schimba un nume de pagină, sau poate vrea altcineva să-l schimbe. Eu am reușit să schimb doar două de pe pagina respectivă, cel care dă numele paginii, nu am reușit. E vorba de Mormântul pictorului Gheorghe Panaitescu Bardasare. Corect este Gheorghe Panaiteanu Bardasare... Mulțumesc! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Usalexis (discuție • contribuții).

  Rezolvat--Mishu57 26 iunie 2016 18:16 (EEST)
Pentru alte situații vedeți pagina de ajutor Redenumirea unei pagini.--Mishu57 26 iunie 2016 18:22 (EEST)

Adormire sau ÎnălțareModificare

Bună ziua și pălăria jos pentru munca domniilor dumneavoastră.

Am o umilă întrebare (propunere) referitoare la articolul Adormirea Maicii Domnului. Dacă selectați articolul corespondent în engleză, legătura duce câtre Înălțarea Maicii Domnului, cu toate că referentul acestui articol ar fi Dormition of the Mother of God. Nu sunt expert în domeniu, dar am descoperit acest articol: http://oodegr.co/english/papismos/dormition_or_assumption.htm ce face diferență clară între cele două sărbatori.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat și vă doresc numai bine. Corneliu

Depinde de confesiune. La 15 august ortodocșii comemorează Adormirea Maicii Domnului, în timp ce catolicii celebrează "Înălțarea la cer (în latină Assumptio) a Maicii Domnului". --Bătrânul (discuție) 27 iunie 2016 18:56 (EEST)

Rarău - GiumalăuModificare

Care este diferența dintre Munții Giumalău și Munții Rarău - Giumalău ? —  Ark25  (discuție) 29 iunie 2016 22:05 (EEST)

Diferența dintre cele două articole este de 4225 de octeți. --Bătrânul (discuție) 29 iunie 2016 22:18 (EEST)

La modul strict, articolul despre Munții Rarău este scris aiurea, amestecând nepotrivit date geografice diverse cu elemente disparate de economie a turismului și cu erori.--Accipiter Q. Gentilis(D) 29 iunie 2016 23:21 (EEST)

Am uitat să precizez, am întrebat pentru că articolul Munții Rarău scrie așa: Masivul Giumalău se află la vest de Izvorul Giumalău și .., de unde se deduce că Masivul Giumalău este același lucru cu Munții Rarău. Mulțumesc pentru precizare. Este foarte deșteaptă intervenția lui Sîmbotin, dar eu întrebam totuși despre diferența dintre munți, nu despre diferența (de lungime) dintre articolele respective. —  Ark25  (discuție) 30 iunie 2016 23:41 (EEST)

NelămurireModificare

Dacă doi eunuci gay vor să se căsătorească, în ce categorie intră? Homoasexuali? --Miehs (discuție) 13 iulie 2016 08:28 (EEST)

Nu intră. -Alex F. (discuție) 13 iulie 2016 13:17 (EEST)

Ajutor informaticModificare

Eu am un document Word în care sunt și o mulțime de imagini. Aș vrea să copiez acele imagini într-un folder dar nu reușesc cu copy/paste și nici altfel, m-am chinuit foarte mult singur. Mă poate ajuta cineva care se pricepe la informatică? Vă rog mult...poate știe cineva...--2A02:2F0B:B0DF:FFFF:0:0:5679:D441 (discuție) 19 iulie 2016 21:13 (EEST)

Alegeți salvare ca... pagină de web (HTML). Tgeorgescu (discuție) 19 iulie 2016 21:29 (EEST)

Sat de vacanțăModificare

Cum se traduce „Sat de vacanță” în alte limbi? Mă interesează dacă există articole despre acest termen în alte Wikipedii, pentru adăugarea de legături interwiki. —  Ark25  (discuție) 25 iulie 2016 22:55 (EEST)

Puteți alege între resort town și holiday village. //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 25 iulie 2016 23:03 (EEST)
Puteți alege între holiday village și holiday village. Un resort, definește o stațiune turistică. --Silenzio (discuție) 26 iulie 2016 00:01 (EEST)
Ark nu vrea in engleza ci in mai multe limbi. Eu fac sugestiile: bayram qishloq, ngôi làng nghỉ, kwilali iholide, isinmi abule, holiday emzaneni, mudzi holide. Daca mai doriti mai caut si mai fac si alte sugestii. Asybaris aport 26 iulie 2016 00:42 (EEST)
Mulțumesc și scuze, am căutat „Holiday village” în Wikipedia engleză și cumva nu am găsit. Sau probabil că din greșeală am căutat în Wikipedia română totuși, în loc să caut în Wikipedia engleză, fără să realizez eroarea, și de aceea nu am găsit. —  Ark25  (discuție) 26 iulie 2016 08:58 (EEST)
Ciudat. Chiar dacă s-a efectuat căutarea pe Wikipedia în limba română, pagina de rezultate ar fi trebuit să indice în partea de jos și „Wikidata search results”. Credeți că e vorba de vreun bug? --Pafsanias (discuție) 26 iulie 2016 13:59 (EEST)
Mie mi se afișează din linkul dvs Wikidata search results pe tema Monobook, însă când am schimbat pe vector nu s-au mai afișat. Posibil să fie de la twinkle? Îmi apare de fiecare dată când încarc o pagină nouă Could not parse twinkleoptions.js.— Ionutzmovie discută 27 iulie 2016 07:47 (EEST)
Folosesc skinul default (Monobook), dar nu mai știu acum să reproduc eroarea. Probabil am scris și "holyday" sau poate "hollyday", am vreo 10 cuvinte în engleză pe care le scriu greșit de foarte multe ori, nicicum nu mi s-au înregistrat (în minte) variantele corecte, de exemplu de multe ori scriu allways în loc de always, noroc cu corectoarele integrate în browsere. —  Ark25  (discuție) 29 iulie 2016 04:15 (EEST)

en:Holiday village este doar un ciot; în schimb it:Villaggio turistico și fr:Village de vacances sunt articole destul de bine dezvoltate. --Bătrânul (discuție) 27 iulie 2016 07:39 (EEST)

Muncă patrioticăModificare

Dacă vă interesează subiectul din titlu, vă recomand http://muncapatriotica.ememorie.ro/ Găsiți acolo o colecție impresionantă de poze cu ziare din perioada comunistă care acoperă evoluția acestei activități. Preluarea unei mici părți (adică unele fotografii individuale) din baza de date construită de dl. Antonovici e permisă, cu precizarea sursei, autorului și a licenței {{PD-ro-photo}} (adică în condițiile obișnuite de pe Wikipedia).--Strainu (دسستي‎)  4 august 2016 11:02 (EEST)

IstorieModificare

Oare există articol despre lazi în vreo wikipedie? Aș vrea să pornesc ciotul Lazi pentru că am găsit două articole despre ei:

 Ark25  (discuție) 19 septembrie 2016 22:52 (EEST)

Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 20 septembrie 2016 23:45 (EEST)

AdministrațieModificare

 Ark25  (discuție) 20 septembrie 2016 23:45 (EEST)

Conform [6], Direcția de Combatere a Criminalității Organizate este o unitate specializată din structura Inspectoratului General al Poliției Române. Conform [7], "Direcția are în subordine 15 brigăzi și 27 servicii județene cu linii de muncă corespondente structurii centrale, corespunzătoare structurilor teritoriale ale D.I.I.C.O.T, D.N.A și D.G.A. și investighează infracțiunile din competența acestor instituții". Așadar, în unele județe (cele în care există Curți de Apel) găsim brigăzi, în altele doar servicii. Ambele sunt în subordinea IGPR, însă colaborează cu DIICOT, DNA și DGA. Răzvan Socol mesaj 22 septembrie 2016 07:57 (EEST)

Citare corectă a surseiModificare

Navigând pe net, sub titlul Cine e Ioan Bolborea și ce a mai făcut el prin București? mi-a atras atenția o fotografie făcută de mine pentru a ilustra articolul Fântâna Vioara Spartă. Am avut plăcuta surpriză de a citi sub imagine următoarea legendă: „Vioara spartă", monumentul din centrul Capitalei. Fotografie de Miehs, via Wikimedia Commons. Deci, se poate! --Miehs (discuție) 21 septembrie 2016 11:04 (EEST)

Din păcate, exemplele pozitive sunt cele remarcabile, norma în presa românească e să iei ce apuci de unde apuci și să nu te intereseze să citezi și autorul, darmite să mai și ceri permisiunea (acolo unde e obligatorie). —Andreidiscuţie 21 septembrie 2016 11:07 (EEST)

Pagina de discutieModificare

Buna ziua. Sunt un utilizator nou. Am facut contul in urma cu 2 zile urmând instructiunile de acolo. Dar pe pagina mea de discutie apar discutii vechi din 2015 ale altui utilizator, Emilian1999. Am voie sa le sterg? Sunt multe avertismrnte si blocari acolo. --Emilian Luca (discuție) 21 septembrie 2016 17:46 (EEST)

Am inteles ca daca sterg se pierde "istoricul paginii". Poate cineva sa ma ajute?--Emilian Luca (discuție) 21 septembrie 2016 18:10 (EEST)

  Rezolvat —Andreidiscuţie 21 septembrie 2016 18:43 (EEST)

Multumesc pentru prompta rezolvare!--Emilian Luca (discuție) 21 septembrie 2016 18:49 (EEST)

Copyright-ul BiblieiModificare

În funcție de țară, drepturile de autor (copyright, în engleză) durează între 70 și 100 de ani după moartea autorului.

Biblia, mai precis „Vechiul Testament”, se zice că ar fi cuvântul lui Dumnezeu. Deci, El deține drepturile de autor. Și cum nu există informații că Dumnezeu ar fi murit (cu excepția afirmației lui Friedrich Nietzsche că "Dumnezeu a murit", contestată de mulți), teoretic, Lui ar trebui să i se plătească pentru a fi de acord cu tipărirea de noi ediții ale Bibliei. Nu se cunoaște nici un act prin care El să fi renunțat oficial la aceste drepturi.

Și chiar dacă ar fi murit, drepturile de autor îi revin fiului său, adică lui Isus. Dacă luăm în seamă dogma Sfintei Treimi (exprimată în forma: „Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, întreit în Persoane, dar Unic în ființă, este Dumnezeu Atotputernic, Preexistent firii și complet Independent în raport cu orice”), Isus este de fapt un pseudonim literar al lui Dumnezeu Atotputernic, pseudonim sub care a inspirat scribilor săi o altă carte, best-seller-ul cu titlul „Noul Testament”.

Problema lui Isus e că, la un moment dat, a murit, ceea ce i-a pasat drepturile de autor urmașului său legal. Cine e acesta? Chiar de nu vom ști niciodată cine e acesta, cert e că au trecut mai mult de 70-100 de ani de atunci și drepturile de autor pentru Noul Testament au intrat în termenul de prescripție.

Pe de altă parte, Isus a înviat după 40 de zile, fapt ce nu incumbă reluarea patrimonială a drepturilor de autor pentru scrierile sale antume, care au trecut legal la erezii săi. (Nu, termenul nu are nimic de-a face cu „erezie” care are și el ca plural „erezii”, ci cu „erede”, din latină heres, -dis, adică „moștenitor”.) Scrieri postume (în cazul nostru, scrise după prima moarte) nu se cunosc încă.

Dar fiind în continuare fiul lui Dumnezeu-Tatăl, Isus păstrează dreptul ereditar la copyright-ul Vechiului Testament, pentru cazul în care Dumnezeu-Tatăl ar sucomba.

Prin urmare, dacă Isus s-ar întoarce pe Pământ ca multașteptatul Mesia, nu ar mai beneficia de drepturi de autor pentru Noul Testament (căci de la moartea sa au trecut peste 70-100 de ani) și nici pentru Vechiul Testament, deoarece Dumnezeu-Tatăl nu a murit încă.

Poate, cel mult, un avocat priceput ar putea argumenta că fiind, împreună cu Tatăl și Sfântul Duh, parte din Dumnezeu Atotputernic, ar putea pretinde o treime din veniturile aduse de publicarea Vechiului Testament. Noul Testament e de peste 1900 de ani în domeniul public. Din propriile sale spuse scrise nu mai poate încasa nimic.

Ce părere aveți? --Miehs (discuție) 7 octombrie 2016 09:18 (EEST)

Când e vorba de bani, și avocații sunt atei. --Strainu (دسستي‎)  7 octombrie 2016 09:26 (EEST)

Monografia satului RășinariuModificare

Monografia satului Rășinariu (1915) poate fi considerată domeniu public ({{DP-ro-1956}})? De la moartea autorului (Victor Păcală, d. 1955) încă nu au trecut 70 de ani. Exemple de fișiere afectate: Fișier:Notabilitati din Rasinari la 1915.jpg, Fișier:Kasten Rasinari.jpg. //  Gikü  vorbe  fapte  vineri, 7 octombrie 2016 10:05 (EEST)

Fotografiile (dacă conține așa ceva) sunt sigur în domeniul public. Restul rămâne protejat până în 2026, inclusiv textul și desenele, și deci și fișierele pe care le-ai dat ca exemplu. —Andreidiscuţie 7 octombrie 2016 12:57 (EEST)

Parlamentari din legislatura 1990Modificare

Camera deputaților are fotografii cu majoritatea parlamentarilor din 1990 și până astăzi pe site-ul său. Cele din 1990 sunt realizate cu mai mult de 5 ani înainte de intrarea în vigoare a legii 8/1996, deci ar fi în domeniul public dacă au fost publicate. În mod evident în 1990 nu exista cdep.ro, dar mă gândesc că poate există alte publicații în care să fi apărut respectivele poze. Dacă aveți ceva informații, ne-ar fi de mare ajutor. Exemplu de fișier: Fișier:Diodor_Nicoară.jpg.--Strainu (دسستي‎)  7 octombrie 2016 11:24 (EEST)

Termeni juridiciModificare

Cum se traduce „contopirea pedepselor” în engleză sau altă limbă de circulație? Aceeași întrebare pentru „viciu de procedură” - singurul concept pe care l-am găsit în legătură cu subiectul este en:Contaminated evidence Ark25  (discuție) 29 iulie 2016 04:27 (EEST)

Mulțumesc. Alți termeni juridici: propunere legislativă (care este un termen diferit de proiect de lege) și cum se traduce în română en:Act of Parliament? —  Ark25  (discuție) 27 august 2016 08:30 (EEST)

--Miehs (discuție) 27 august 2016 08:49 (EEST)

Mulțumesc încă odată. Cum s-ar traduce Legea dării în plată într-o altă limbă de circulație, și oare există alte țări care au o asemenea lege, sau o lege similară? —  Ark25  (discuție) 9 septembrie 2016 16:08 (EEST)

Delegarea legislativă (făcută în România printr-o lege de abilitare a Guvernului) este doar unul dintre tipurile de Act of Parliament din Marea Britanie, vezi en:Acts of Parliament in the United Kingdom, pentru detalii. Eu aș zice că Act of Parliament se referă la orice act adoptat de parlament care are rol de legislație primară (conform definiției de la en:Act of Parliament). În România, legislația primară este constituită din legi (emise de parlament), ordonanțe și ordonanțe de urgență (emise de guvern). Parlamentul mai adoptă și hotărâri și moțiuni, însă acestea nu fac parte din legislație.
Legea dării în plată a fost numită de presa internațională "mortgage walk-away bill" ([8], [9]), altă variantă fiind "debt discharge law" ([10], [11], [12]). Din câte înțeleg din [13], asemenea prevederi se întâlnesc mai des în Statele Unite, decât în Europa. Vezi și en:Mortgage loan#Foreclosure and non-recourse lending, unde spune (despre împrumuturile din Marea Britanie): "Like other European countries and the rest of the world, but unlike most of the United States, mortgages loans are usually not nonrecourse debt, meaning debtors are liable for any loan deficiencies after foreclosure." Răzvan Socol mesaj 10 septembrie 2016 16:20 (EEST)

Ce estea aceea pedeapsa complementară? - am găsit următorul text: au fost condamnați fiecare la câte patru ani închisoare cu executare, la care se adaugă și o pedeapsă complementară de încă doi ani, interval în care vor avea interzise o serie de drepturi cetățenești. —  Ark25  (discuție) 19 octombrie 2016 13:32 (EEST)

... interval în care vor avea interzise o serie de drepturi cetățenești. --Silenzio (discuție) 19 octombrie 2016 15:34 (EEST)
Let me Google that for you: Art.55 Codul Penal: "Pedepsele complementare sunt: a) interzicerea exercitării unor drepturi; b) degradarea militară; c) publicarea hotărârii de condamnare"; vezi și Art.66 Codul Penal, unde se enumeră drepturile care pot fi interzise (de a fi ales, a alege, a conduce vehicule, a purta armă, a discuta cu victima, etc). Răzvan Socol mesaj 19 octombrie 2016 18:56 (EEST)

Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni (ajutor nume)Modificare

„Mutat de la Wikipedia:Cafenea#Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni (ajutor nume)

Nu am reușit să mă lămuresc de denumirea exactă (oficială) a Corpului Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni înființat la 13 octombrie 1917 la Hârlău, prin decizia Marelui Cartier General Român. Îmi este necesar acest lucru, pentru a putea da titlul corect unui articol cu acest subiect și pentru a clarifica suplimentar datele privind denumirile alternative, consemnate la începutul introducerii articolului Corpul Voluntarilor Români din Rusia.

Am găsit doar niște date care nu m-au lămurit pe deplin:

  • un Monitor Oficial din 1936 (Partea 1, nr. 144, 24 iunie 1936, p. 2) unde în Decretul regal Nr. 1216 din 25 mai 1936 se face referire la „Corpul voluntarilor Ardeleni-Bucovineni și legiuni”, dar ținând cont de faptul că a existat și un „Corp al Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia înființat prin Ordinul nr. 1191 al Ministerului de Război în 23 februarie (8 martie - stil nou) 1917, nu știu care e denumirea oficială a celui de la Hârlău (cu atât mai mult cu cât nu e foarte sigur că nu a avut mai multe denumiri, ținând cont de relațiile de subordonare/integrare succesive din perioada de confuzie premergătoare Armistițiului cu Puterile Centrale).
  • O imagine a ștampilei Regimentului Nr. 2 „Alba Iulia” din Corp, unde scrie: „Corpul Voluntarilor Români A. B.”

--Accipiter Q. Gentilis(D) 24 septembrie 2016 10:01 (EEST)

Nici o opinie ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 19 octombrie 2016 14:09 (EEST)
Opinie: Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni. --Silenzio (discuție) 19 octombrie 2016 15:40 (EEST)

DimensiuniModificare

(Adus de la Discuție:Ecuațiile lui Einstein)

Doresc ca cineva care cunoaste, sa imi spuna clar, care sunt dimensiunile fizice in S.I. ale termenilor din ecuatia lui Einstin. (2A02:2F0B:8047:3900:127:1390:D4D7:D50E (discuție) 7 octombrie 2016 12:57 (EEST)).

Dacă vă referiți la ecuația E = mc2, masa se măsoară în kilograme, viteza luminii în metri/secundă, iar energia în Jouli. Prin definiție,  . Asta ar însemna că un kilogram de materie echivalează cu aproximativ 25 de miliarde de kWh, o cantitate comparabilă cu toată energia electrică consumată în România, timp de jumătate de an. Răzvan Socol mesaj 21 octombrie 2016 19:11 (EEST)

Detractorul SIEModificare

În anul 2004 (sau undeva între 2003 și 2005), un ofițer acoperit al SIE și-a declinat identitatea și a denunțat corupția din cadrul SIE. Mai știe cineva numele lui? Îmi amintesc faptul că a participat la emisiunea lui Doru Braia de la Național 24. —  Ark25  (discuție) 21 octombrie 2016 14:33 (EEST)

Cumva e vorba de cazul ăsta? Răzvan Socol mesaj 21 octombrie 2016 19:51 (EEST)
Cutremurător cazul, nu știam de el. Totuși, nu acesta este cel despre care întrebam. Era un agent SIE cu siguranță, care lucrase în străinătate ca ofițer acoperit. Și se întâmpla în 2004, cel mai târziu în 2005, în nici un caz după. Avea tot așa, pe la 30 de ani. —  Ark25  (discuție) 23 octombrie 2016 00:14 (EEST)

Ministerul PublicModificare

Ministerul Public este același lucru cu Parchetul General? Iată ce spune ziarul Evenimentul Zilei: Începând cu anul 1993, la Parchetul General (așa i se spunea Ministerului Public pe atunci) începuse să bată un vânt al schimbării mentalităților. —  Ark25  (discuție) 27 octombrie 2016 17:50 (EEST)

E un concept din Constituție, pe care eu îl înțeleg ca „totalitatea procurorilor și organizațiilor lor”. Cred că de la 1991 este în Constituție formula asta. La începutul anilor '90 organizarea parchetelor era diferită, iar când s-a schimbat, a dispărut „Parchetul General” și a fost înlocuit cu „Parchetul de pe lângă ÎCCJ”, ambele fiind în cadrul Ministerului Public. —Andreidiscuție 28 octombrie 2016 11:37 (EEST)

Traducere meditațieModificare

Cum se traduce în engleză sau în altă limbă termenul Meditație (educație)? Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 5 noiembrie 2016 07:51 (EET)

Pentru legături Wikidata vedeți en:Homework coach. Dat fiind că sunt doar o formă individualizată de învățământ privat, atenție la notabilitate.--Accipiter Q. Gentilis(D) 5 noiembrie 2016 07:57 (EET) P.S. Aruncați un ochi și la en:Coach.
E bună sugestia dar văd că articolul a fost interwikizat cu en:Tutor - am adăugat linkul în acel articol, la „See also”. —  Ark25  (discuție) 5 noiembrie 2016 13:14 (EET)

Traducere TongsModificare

Cum se traduce en:Tongs? De moment am tradus prin „clești pentru fierari”. —  Ark25  (discuție) 5 noiembrie 2016 13:53 (EET)

Sunt clești pentru bucatarie. Cu acești clești se întoarce carnea pe grătar.--Silenzio (discuție) 10 noiembrie 2016 06:32 (EET)
Tongs se referă și la cleștii fierarilor. S-ar părea că avem de a face cu un termen generic, pentru care nu există corespondent în limba română.
Există articole în alte Wikipedii pentru „Cleșe de bucatarie” ? —  Ark25  (discuție) 10 noiembrie 2016 16:30 (EET)
Clește grătar și clește fierar. Ideea e că la noi cleștele tradițional al fierarilor nu arată sub nicio formă ca tongs-ul englezilor. --Silenzio (discuție) 10 noiembrie 2016 17:11 (EET)

Sistem centralizat de termoficareModificare

De asemenea ar fi util de știut dacă există și în alte limbi articol pentru Sistem centralizat de termoficare. —  Ark25  (discuție) 6 noiembrie 2016 13:32 (EET)
Există Încălzire centrală (Q843596). Articolul Sistem centralizat de termoficare ar trebui mai degrabă intitulat „Încălzirea centrală în România”, pentru că nu are pretenția de a documenta nimic din afara granițelor ei. —Andreidiscuție 7 noiembrie 2016 12:25 (EET)
Mercic.    Realizat Ark25  (discuție) 8 noiembrie 2016 00:17 (EET)
În literatura americană sau engleză, sursele echipate cu instalații de cogenerare poartă denumirea prescurtată CHP (Combined Heat and Power Plant), în Germania HKW (Heizkraftwerk), în Franța CAG (Centrale a Cogeneration) și în România CET (Centrală Electrică de Termoficare). Mai recent în România s-a generalizat și denumirea de Centrală de Cogenerare. --Miehs (discuție) 9 noiembrie 2016 08:17 (EET)
După părerea mea, încălzirea centrală n-are nicio legătură cu sistemul centralizat de termoficare. Încălzirea centrală se referă la toate încăperile dintr-o clădire, sistemul centralizat de termoficare se referă la un oraș întreg. Eu aș muta la loc articolul Încălzirea centrală în România la denumirea inițială, "Sistem centralizat de termoficare". Răzvan Socol mesaj 9 noiembrie 2016 19:37 (EET)
De fapt, cuvintele „sistem centralizat” sau altele asemănătoare n-au niciun rost. Încălzirea unui oraș (sau cel puțin cartier) cu ajutorul căldurii furnizate de o termocentrală de tip CET (Centrală Electrică de Termoficare) sau de o centrală termică a orașului (mai rar și este o soluție de nevoie, neinteligentă dpdv. energetic) se cheamă pur și simplu Termoficare, fără alte adaosuri. Dacă se referă la România, titlul ar fi Termoficarea în România.
Miehs, este adevărat că termenul de „cogenerare” s-a răspândit în România ca fiind mai scurt, dar expresia clasică „producerea combinată a electricității și căldurii” este cea explicită și este exact cea menționată de dv. că apare în literatura în limba engleză. --Turbojet 9 noiembrie 2016 22:31 (EET)
Dacă unele denumiri sunt fără rost și nu au sens dar sunt folosite pe larg, ele totuși trebuie să fie menționate în articole ca atare: ca denumiri folosite pe larg dar improprii. Am găsit multe articole care menționează faptul că un anumit lucru are și alte nume și că acele nume alternative sunt folosite în mod greșit.
Ceea ce spune Răzvan are totuși sens, este încetățenită diferențierea dintre încălzirea făcută pentru o singură clădire și încălzirea pentru un întreg cartier sau oraș. Lucrul acesta trebuie explicat undeva, cel mai probabil în articolele Încălzire centrală și Termoficare dar și în alte câteva articole conexe. Trebuie menționate atât denumirile corecte din pdv. tehnic, cât și cele folosite pe larg, chiar dacă sunt improprii.
@Turbojet: Ați menționat centrală termică a orașului - merită pornit articol despre așa ceva? Dacă nu, atunci nu cumva ar trebui menționate acest tip de centrale la Termocentrală#Clasificare și în articolul Termoficare? Cunoașteți vreun exemplu de oraș sau cartier încălzit cu centrală termică? Ar fi bine de menționat în articole și asemenea exemple.
Am redenumit articolul în Termoficarea în România - mai trebuie adăugate date despre încălzirea folosind centrale de apartament, centrale de bloc, centrale de acoperiș, precum și alte tipuri de încălzire (biogaz, electrică). —  Ark25  (discuție) 10 noiembrie 2016 16:27 (EET)
Acele denumiri nu sunt noțiuni echivalente, folosite „pe larg” în altă formă, care trebuie menționată în articole. Dv. aveți impresia că ar fi, dar nu sunt. Ce faceți dv. este să distribuiți neștiința și neînțelegerile dv. cititorilor Wikipediei. V-ați luat sarcina să-i învățați pe români cum să se încălzească pe baza a ce spun presa sau funcționarii de la ghișeele pentru public — nici unii, nici alții termiști?
Ce drăguț: „Ceea ce spune Răzvan are totuși sens”! Adică acum judecăm cu capul nostru ce are sens și ce nu în tehnică? Nu ne mai bazăm pe cunoștințele de specialitate?
Nu, nu merită pornit un articol separat pentru „centrală termică a orașului”. Tot ce se poate spune încape foarte bine la „centrală termică”. „Centrală” și „(biogaz, electrică)” pot fi amestecate doar dacă vreți să faceți salată din Wikipedia. La fel cu dacă ați amesteca mașina cu benzina în același articol, că doar mașina merge cu benzină, informație fundamentală, de care publicul nu poate fi lipsit. Și este foarte importantă pentru buna funcționare a mașinii cifra de afaceri a petrolistului Cutare și corupția care i-a dus rafinăria la faliment, aspecte care nu pot lipsi din articolul despre mașină.
Sigur că știu și pot da exemple cum sunt încălzite diferite orașe, cu cifre și explicații de ce merge așa cum merge, dar nu pot să spun asta pe Wikipedia deoarece ar fi cercetare originală. De ce ar fi cercetare originală? Pentru că nu apare în carte. De ce nu apare în carte? Pentru că asta a fost condiția pentru ca să am acces la date concrete pentru instruirea studenților: să le explic doar oral la ore, nu în public. Intră la secret de serviciu. Cei de specialitate știu exact cum stă treaba și n-au chef să-și piardă vremea în controverse cu nemulțumiții. Eu știu exact de ce e lumea nemulțumită de încălzire, dar fără bani (salarii mici) asta este. În plus, dacă aș vorbi, m-ar înjura cei care s-ar simți vizați, iar Wikipedia nu este o tribună în care se arată cu degetul.
Bine, vă dau mână liberă, scrieți ce vreți despre domeniul termic, aburiți lumea cât puteți. O să-mi pun în pagina mea anunțul că de acum înainte nu mă mai ocup de domeniul termic și nici de cel tehnic. --Turbojet 11 noiembrie 2016 00:58 (EET)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nu mai scriu nimic în domeniul termic dacă impuneți această „relație mutual exclusivă”. —  Ark25  (discuție) 11 noiembrie 2016 18:04 (EET)

BaițModificare

Ar fi fein de interwikizat Baiț, dacă știe cineva dacă există articole corespondente în alte limbi. —  Ark25  (discuție) 9 noiembrie 2016 02:56 (EET)

Dacă e vorba de substanța folosită în tâmplărie, avem de:Beizen (Holz) sau en:Wood stain. Răzvan Socol mesaj 9 noiembrie 2016 19:36 (EET)
Mulțumesc, am interwikizat - articolul vorbește doar despre baițul pentru lemn - acesta este și cel mai cunoscut tip de baiț oricum. Eu unul habar nu aveam că există baiț și pentru textile și produse din piele. eventual pe viitor articolul va putea fi mutat la Baiț (lemn). Deocamdată stă bine aici unde este. —  Ark25  (discuție) 9 noiembrie 2016 22:34 (EET)

TraduceriModificare

Cum se traduce în alte limbi „Căpăceală”? - [14] [15] [16]. —  Ark25  (discuție) 9 noiembrie 2016 22:34 (EET)

Sper că nu doriți să faceți un articol separat despre căpăceală. Subiectul se poate discuta, prezenta în articolele Stup sau Miere. --Silenzio (discuție) 10 noiembrie 2016 17:20 (EET)
Sincer, mă gândeam să pornesc un ciot - mai ales în cazul în care există articole corespondente în alte limbi. Vedeți de exemplu și la Wikipedia Engleză există destule cioturi: en:Pincer (biology)en:Pincers (tool)en:Fretwork - dar se poate adăuga în alte articole și se poate face redirect, mie îmi este indiferent. —  Ark25  (discuție) 10 noiembrie 2016 18:08 (EET)
Părerea mea este să nu începem un articol despre ceva care nu se poate dezvolta prea mult. Pentru o simplă definiție există, cum bine știți, Wikiționarul. Eu nu prea văd sensul unui articol separat, deoarece nu văd cum ar putea fi dezvoltat? --Silenzio (discuție) 10 noiembrie 2016 18:56 (EET)
Wikționarul include strict definiția de dicționar. În Wikipedia putem adăuga poze și mici adăugiri, care, chiar dacă sunt mici, pot fi foarte folositoare în a lămuri cititorul. Dar dacă vreți neapărat, adaug doar la Apicultură și Listă de produse apicole, fără să mai fac articol (ciot) separat. Rămâne întrebarea dacă și alte limbi dețin un cuvânt pentru acest produs - greu de crezut că doar românii produc așa ceva. —  Ark25  (discuție) 10 noiembrie 2016 19:41 (EET)
Cappings sau honey cappings. Vezi en:Honey extraction. Răzvan Socol mesaj 13 noiembrie 2016 08:57 (EET)

Borhot - în engleză se traduce prin en:Marc însă Wikipedia engleză spune că „Marc” este același lucru cu en:Pomace (Tescovină), ceea ce în română nu este de loc așa - boate că în alte limbi se face diferența dintre cele două? În plus, articolul vinars spune că borhotul este folosit pentru producerea de vinars (rachiu), în timp ce dex spune că borhotul înseamnă resturile create după producerea de rachiu. Cele două afirmații contradictorii ar trebui reconciliate cumva. —  Ark25  (discuție) 10 noiembrie 2016 19:41 (EET)

Cazan de țuică (folosit și pentru alte rachiuri) - nu găsesc vreo legătură spre așa ceva la en:Pálinka. —  Ark25  (discuție) 10 noiembrie 2016 19:52 (EET)

Și totuși, la en:Pálinka sunt menționate atât en:Pot still, cât și en:Column still - generic: en:Still. --Pafsanias (discuție) 10 noiembrie 2016 21:08 (EET)

Cum se traduc Iță, Ițari și Limba ițari (vedeți Listă de limbi)? —  Ark25  (discuție) 20 noiembrie 2016 14:57 (EET)

Alt cuvânt: Proțap. —  Ark25  (discuție) 21 noiembrie 2016 20:05 (EET)

AcordModificare

Având în vedere că textualizarea simțirii implicite explicitează intrinsec derularea peremptorie a evenimentelor aleatorii care jalonează în mod abscons cărările aparent imuabile ale devenirii personale în contextul hipertrofierii Eului marginal, care ar fi efectul unui Acord Internațional privind acordul gramatical între verbele la timpul viitor și timpul fizic, respectiv timpii fizici, din relația spațiu-timp? --Miehs (discuție) 22 noiembrie 2016 12:03 (EET)

Cel mai jos punct din RomâniaModificare

La Wikidata, este trecut pentru România cel mai jos punct ca fiind Marea Neagră (0 m). Pe de altă parte, articolul Delta Dunării punctează că acolo ar exista zone cu altitudine negativă, până la −4 m. Există, deci, vreo sursă care să arate în aceste condiții exact care este cel mai adânc loc din România? —Andreidiscuție 24 noiembrie 2016 18:11 (EET)

Precizați vă rog: este vorba despre puncte de pe uscat sau orice fel de puncte? Pentru că pe fundul apelor, de exemplu pe Dunărea maritimă, curbele batimetrice arată chiar și -15 m rMN. --Bătrânul (discuție) 24 noiembrie 2016 18:34 (EET)
Puncte de uscat. Că așa, și în apele teritoriale ale Mării Negre sunt adâncimi sub 0, chiar mai mult de 15 m. Deci, chiar și în deltă, m-aș referi la zone de pe malurile lacurilor, nu cu tot cu adâncimea lacurilor în sine. —Andreidiscuție 24 noiembrie 2016 19:14 (EET)
Puncte pe uscat la -4 m? Doar în poldere ar fi posibil așa ceva, dar la ora actuală în deltă s-a restabilit echilibrul hidrologic natural prin faptul că nu au mai fost întreținute digurile din zonele în care s-au făcut desecări în a doua jumătate a sec. XX, așa că acum acele puncte sigur sunt inundate. Am lucrat destul de mult în domeniul hidrologiei Deltei Dunării și a căilor navigabile din zonă (între 1970-1990), dar în prezent nu mai am acces la surse de încredere recente. --Bătrânul (discuție) 24 noiembrie 2016 21:41 (EET)

Brexit lingvisticModificare

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, limba fiecărei țări membre a devenit limbă oficială. Neoficial, limba engleză a devenit lingua franca în cadrul uniunii. În urma votului britanicilor urmează Brexit, ieșirea Marii Britanii din UE. Oare se va elimina și limba engleză dintre limbile oficiale? --Miehs (discuție) 28 noiembrie 2016 16:29 (EET)

In niciun caz. Gibonizarea s-a produs si in limba. Care este limba cea mai usoara si deja internationalizata? Engleza. Asta este limba in care nu trebuie sa cunosti gramatica, expresii etc. Este foarte aproape de limba prin semne a surdomutilor. Cum smartfoanele si tabletele au ca principal limbaj datul cu degetul, este in mod clar o simbioza englezo-phono-digitala. Astfel incat nici nu mai trebuie sa umezesti degetul ca sa dai pagina, cum era in vechime. S-au inventat softuri la care nici macar datul cu degetul nu mai este activ. Trebuie sa dai din cap, din limba sau sa-ti misti ochii stanga dreapta sus si jos. Adica omul va avea doar cativa muschi, minimal, nimic mai mult plus muchiul principal pentru procreere. Chestiunea sta destul de rau deoarece ptr procreere trebuie sa faci putina miscare. Sunt sigur ca va fi si acest domeniu rezolvat prin miscarea degetului mare de la picior. Ramane de stabilit sensul. Asybaris aport 28 noiembrie 2016 16:46 (EET)
English will not be an official EU language after Brexit, says senior MEP.
English will remain an official language of the EU.
Pentru (ne)lămuriri suplimentare, încercați o căutare Google pentru „brexit language eu english” sau ceva asemănător. -- Victor Blacus (discuție) 28 noiembrie 2016 19:25 (EET)

MartiriModificare

Cum devin românii martiri? Există un index oficial cu martiri sau poate că fiecare religie are proprii martiri? —  Ark25  (discuție) 29 noiembrie 2016 13:43 (EET)

Fiecare religie și chiar fiecare confesiune din cadrul acestora are propriii martiri. De exemplu, califul Ali este considerat martir de către șiiți (dar nu și de către suniți), Constantin al XI-lea Paleologul este considerat martir de către Bisericile ortodoxe (dar nu și de către Biserica Romano-Catolică) etc.
Dacă întrebarea dvs. are legătură cu Constantin Brâncoveanu (așa cum bănuiesc eu), ar trebui ținut cont că prin „actul sinodal al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române privind canonizarea unor sfinți români” din 20 iunie 1992 s-a hotărât canonizarea (printre alții) a „Sfinților Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache, cu data de prăznuire la 16 august”. --Bătrânul (discuție) 29 noiembrie 2016 14:41 (EET)

Mulțumesc. Eu voiam practic să știu dacă există elemente lipsă în Categorie:Martiri români. Ar mai fi câteva întrebări:

  • Există pe undeva o listă cu martirii BOR?
  • Celelalte culte/religii din România au și ele martiri români? De exemplu biserica greco-catolică. Sau stiliștii. —  Ark25  (discuție) 29 noiembrie 2016 16:18 (EET)
Vezi [17] (despre canonizarea sfinților în BOR, nu doar despre martiri), precum și [18] și [19]. Răzvan Socol mesaj 1 decembrie 2016 20:24 (EET)
Răspunsul meu de mai sus se referea la „martiri” în sensul religios al termenului. Dacă este vorba despre „martiri” în sensul mai larg al cuvântului, atunci pe lângă Horea Cloșca și Crișan nu ar încăpea în categoria respectivă și Ioan Vodă cel Viteaz, Mihai Viteazul, Grigore al III-lea Ghica sau Tudor Vladimirescu? --Bătrânul (discuție) 1 decembrie 2016 20:39 (EET)

Magazinul Victoria din SighișoaraModificare

Mă poate ajuta cineva cu adresa fostului magazin Victoria din Sighișoara (street view)? Din câte înțeleg clădirea e monument istoric, avem o imagine interesantă, dar nu știu codul.--Strainu (دسستي‎)  7 decembrie 2016 20:29 (EET)

Cred că e vorba de Str. Eremia Grigorescu nr. 2, dar nu sunt 100% sigur. În zonă sunt trei străzi: Str. General Eremia Grigorescu, Piața Herman Oberth și Strada 1 Decembrie 1918. Am identificat clădirile de la nr. 1 și nr. 2 de pe Str. 1 Decembrie 1918, cele de la nr. 15 și nr. 16 din Piața Herman Oberth. Pe Str. Eremia Grigorescu la nr. 3 este Brutăria Cetatea, însă casa nu prea mai arată a monument istoric. Alături există un monument istoric și ar trebui să fie la nr. 1 pe Str. Eremia Grigorescu. Casa asta are mâzgălit un semn cu nr. 4. Ar rămâne doar Str. Eremia Grigorescu nr. 2 pentru clădirea de care vorbim. La adresa respectivă ar exista (sau ar fi existat) un club de noapte, însă nu văd intrarea pe poza (cam veche, din 2012) de pe Google StreetView. Văd însă un Carnicomp, care apare pe site-ul UpRomania la adresa Herman Oberth nr. 16. Totuși, la această adresă (pe mai multe site-uri) apare a fi un sediu Telekom, care este aici. Drept urmare, rămân la concluzia menționată anterior: cred că e vorba de Str. Eremia Grigorescu nr. 2. Răzvan Socol mesaj 8 decembrie 2016 08:23 (EET)

RegurgitațieModificare

Cum se numește iluzionistul care practică regurgitația? În engleză e regurgitator. //  Gikü  vorbe  fapte  28 noiembrie 2016 18:29 (EET)