Wikipedia:Oracol/Arhivă/2011

Arhive
Arhive

2008200920102011201220132014201520162017201820192020


Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

The end.Modificare

Am și eu o întrebare Oracole, când va veni sfârșitul Lumi? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 109.100.48.175 (discuție • contribuții).

Lumii, cu doi i la sfârșit. Depinde ce înțelegeți prin "Lume".
Pământul va deveni de nelocuit în cel mult cinci miliarde de ani, când Soarele va pârjoli suprafața Pământului (asta dacă nu cumva Pământul va fi atras în Soare cu totul; astrofizicienii încă nu au suficiente date pentru a determina asta). Totuși, până atunci este de așteptat ca umanitatea să fi reușit să emigreze de pe Pământ, caz în care sfârșitul va veni odată cu sfârșitul Universului; aici sunt mai multe teorii, vezi en:Ultimate fate of the universe#Theories about the end of universe (în engleză).
Pe de altă parte, oamenii în general înțeleg "sfârșitul lumii" dintr-un punct de vedere egoist, antropologic; în acest caz, sfârșitul oamenilor (homo sapiens) va veni mult mai curând, pentru că vom evolua cu siguranță înainte chiar de sfârșitul vieții pe Pământ -- dat fiind că ne-a luat cam 50.000 de ani ca să atingem faza curentă de dezvoltare intelectuală și socială, este de așteptat ca în 100.000-200.000 de ani să ajungem la o formă fizică, intelectuală și de comportament social complet diferită de ceea ce suntem acum. Din păcate nimeni nu știe dacă forma următoare de evoluție va fi mai bună sau mai proastă decât cea curentă -- unii susțin că avem nevoie de o formă sau alta de eugenism pentru a asigura o evoluție sănătoasă, însă majoritatea sunt de părere că aceasta ar fi o măsură imorală (în special dat fiind că a fost utilizată ca fațadă pentru xenofobie și genocid). Încă nu se știe dacă practicile curente "cacogenice" vor sfârși prin a duce la o formă de evoluție firească, superioară sau inferioară. --Gutza DD+ 6 ianuarie 2011 13:55 (EET)
Eu aș zice că aproape nimic din ce știm despre evoluția omului de pînă acum nu poate fi folosit pentru a extrapola în viitor. Am ajuns la o etapă complet nouă. Omul se joacă deja de-a ingineria genetică, deci e foarte probabil că în curînd natura nu-și va mai urma cursul ei obișnuit în privința oamenilor și a speciilor de interes pentru om, în primul rînd plantele și animalele de uz alimentar și industrial (sau va avea loc o separare a unor specii artificiale din cele naturale, care își vor urma cursul). Pe de altă parte schimbarea chiar radicală a omului nu mi se pare că echivalează cu dispariția lui sau cu vreun sfîrșit al lumii, pentru că oricît ne-am schimba biologic vom păstra conștiința că sîntem tot noi, tot așa cum un adult știe că e același individ cu bebelușul din care a crescut. — AdiJapan 6 ianuarie 2011 15:04 (EET)
Cred că sfârșitul omenirii e mai aproape decât credem. În anii '60, în primii mei ani de școală, Pământul avea 3,5 milioane de oameni. Acum, după un timp extrem de scurt din punctul de vedere al istoriei, populația aproape s-a dublat. Evoluțiile medicinii au înfrânt selecția naturală. Cei cu tare genetice spraviețuiesc și se și înmulțesc, scăzând calitățile genetice ale speciei. Durata medie de viață a crescut, sunt tot mai mulți bătrâni. Chiar dacă sunt neputincioși, trebuie hrăniți. Poluarea crește alarmant, mediul nu mai permite o viață sănătoasă. În curând vom fi scufundați în zoaiele "civilizației moderne". Deja nu mai găsești aproape deloc fântâni în care apa să nu conțină nitrați. Va fi o agonie lentă dar sigură. Și n-o spun din pesimism, ci dintr-un realism amar și întristat. Toate bune, până atunci, --Miehs (discuție) 6 ianuarie 2011 15:16 (EET)
Cred ca trebuie sa incepeti sa postati pe situl Antena3, acolo e locul dvs., impreuna cu cei care confunda miliardele cu milioanele.[Special:Contributions/84.253.250.167|84.253.250.167]] (discuție) 6 ianuarie 2011 16:16 (EET)
Așa e, am încurcat miloanele cu miliardele. Eu zic că merit să-mi tăiați capul pentru asta. Vă aștept, dar să ascuțiți bine lama, să meargă repede. Vă transmit milioane (miliarde?) de urări de bine. Asta e! De când cu denominarea...--Miehs (discuție) 6 ianuarie 2011 18:59 (EET)
AdiJapan, nu cred că trăiește cineva cu un sentiment foarte acut al continuității din primate... așa cum o gorilă nu poate înțelege ce face un om, iar un om nu se poate identifica cu o gorilă, cred că nici strănepoții noștri nu ne vor înțelege și nu se vor identifica cu noi, barbarii care-și omoară semenii pe capete în războaie cauzate de vanități naționale (ce-o mai fi și aia), cărora nu le pasă de săraci, subnutriți, bolnavi și bătrâni, și în plus se joacă și cu bombe atomice pe singura planetă pe care o locuiesc; sunt lucruri care vor fi foarte greu de înțeles. --Gutza DD+ 6 ianuarie 2011 15:17 (EET)
Da, poate mă amăgesc crezînd că viitorii oameni (sau ce vor fi) se vor simți legați cultural de mine. Eu pe asta mizam, pe continuitatea culturală, pentru că cea biologică probabil se va rupe curînd. Speram ca undeva în memoria viitorilor oameni să existe o minusculă zonă în care să fie stocate toate realizările noastre de pînă azi, inclusiv toate informațiile de pe internetul de acum, inclusiv discuția noastră de aici, și ca oamenii ăia să zică amuzați: „Uite niște strămoși de-ai noștri care, barbari și proști cum erau, s-au gîndit totuși la noi!”
De la vechile maimuțe nu aștept vreun semn că s-au gîndit la noi. Poate de-asta nu mă identific cu ele și nu le înțeleg. — AdiJapan 6 ianuarie 2011 16:25 (EET)
O minusculă zonă va exista cu siguranță -- și va fi cu mult mai mare decât ce avem noi acum de la oamenii cavernelor. Chiar și o oarecare continuitate culturală cred că va fi percepută ca atare, așa cum înțelegem acum nevoile noastre sociale pe baza istoriei speciei noastre. Dar nu cred că peste 100.000 de ani oamenii se vor mai identifica în vreun fel semnificativ cu noi, în sensul că vor avea cu totul alte valori și nu vor înțelege ce-a fost în mintea noastră acum.
Ca să-ți faci o idee despre ce vorbesc, gândește-te că pentru istoricii de peste 100.000 de ani, diferența dintre tine și un torționar al Inchiziției spaniole va fi cunoscută numai de o mână de istorici care se vor fi specializat pe detaliile istorice ale mileniului trecut. În rest, conștiința socială ne va asimila probabil perioadei de vreo 10.000 de ani din care facem parte -- perioadă care se va afla, din punctul lor de vedere, mult mai departe de ei decât de omul cu adevărat primitiv. --Gutza DD+ 6 ianuarie 2011 16:38 (EET)
Înțeleg și sînt de acord. Dar tot nu văd un sfîrșit al lumii în asta. Pentru mine sfîrșitul este ceva dincolo de care nu e nimic. Cînd e totuși ceva care vine ca o continuare, însoțită de o schimbare progresivă oricît de radicală, nu e un sfîrșit, ci doar o transformare. — AdiJapan 6 ianuarie 2011 17:02 (EET)

Etimologia cuvântului ”român”Modificare

Fac aici continuare a discuției începute la articolul Etimologia termenilor român și România

ionizarea apeiModificare

salut tuturor

Poate cineva sa-mi spuna daca se poate ioniza apa acasa si daca da,cum se face? MultumescSashazazagaga (discuție) 15 ianuarie 2011 13:16 (EET)

Dacă vă interesează doar rezultatul, adică apa ionizată, există aparate în comerț. Dacă vă interesează procesul în sine, nu știu sigur dacă se poate, dar aș tinde să spun că da; singura problemă este că procesul pare să folosească metale rare.--Strainu (دسستي‎)  15 ianuarie 2011 16:20 (EET)

SemnificatieModificare

La ce s-o referi acest concept? Dpdv chimic orice apă este ionizată, inclusiv cea distilată, Gradul de ionizare este conform produsului ionic al apei.--86.125.163.166 (discuție) 26 ianuarie 2011 01:26 (EET)

Corect, vezi:
PAREREA MEA...testata....Ionizarea apei...apa vie sau apa moarta cum i se mai spunea in popor,,se mai poate si homemade:intrun recipient de sticla(borcan)se pun doua platbande,una de Cu. si una de Fe.,destantate sa nu se atinga si cu capetele indoite afara,cea de Fe libera si cea de Cu.intrun pahar.Setoarna apa pana se umple recipientl,se conecteaza platbandele,izolat,la ~220v,1-3minute,Reactia rezultata in cea de cupru e apa ionizata,sauapa vie Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Marian lys2000 (discuție • contribuții).
Ha, ha, ha, ce glumă. Dacă pui sare-n apă obții apă ionizată. E mult mai simplu. Tgeorgescu (discuție) 20 noiembrie 2011 22:05 (EET)

case de chirpiciModificare

am mostenit o casa veche construita din paianta exterioarele sunt din lut eu am dat jos tot pana la riglele de lemn am pus plasa de buzau si am acoperit totul cu ciment gros de 10 15cm intrbarea mea este oare am gresit A mai facut cineva asa ceva nu e ca se umple toti peretii de mucegai unde am umplu cu ciment

Guvernoratul Jericho sau Jerico?Modificare

Momentan mă ocup cu traducerea din limba engleză a guvernoratelor Palestinei și am o neclaritate. Mai am un singur guvernorat din Cisiordania, și anume Jericho (în engleză), dar în limbile latine: franceza, spaniola sau italiana, acesta se scrie Jerico, fără h care presupun că este specific englezei. Are cineva idee cum se scrie corect în limba română? --Purice 19 ianuarie 2011 21:22 (EET)

După câte observ sunt mai frecvente sursele care folosesc denumirea Jericho (inclusiv Dicționarul Enciclopedic de Marcel D.Popa, 1993). Răzvan Socol mesaj 19 ianuarie 2011 22:06 (EET)
Văd că întrebarea a fost pusă și la Cafenea și că acolo a apărut un răspuns mai bun: Ierihon. Răzvan Socol mesaj 20 ianuarie 2011 14:31 (EET)

viseModificare

intodeauna visez lucruri care se intampla in viitor de multe ori imi este greu sa le descifrez toate au o simbolistica pe care de multeori pe mine ma sperie am obosit poate pare ciudat am 32 de ani dar ma simt imbatranita imi este frica uneori sa mai dorm.as dori ca cineva sa ma ajute sa fiu un om simplu care se scoala de dimineata sa-si bea cafeaua si sa-si reia rutina dar eu nu stau si ma gandesc mereu

Genul neologismelorModificare

Am constatat emipiric că o mulțime dintre neologismele intrate în uz după 1900 au gen neutru (vapor, tanc, sandviș, șnițel, sticks, weekend și multe altele). Există vreo regulă formală în sensul ăsta, a ajuns conștiința colectivă la concluzia că așa e mai bine, sau îmi bazez teoria pe date greșite? --Gutza DD+ 6 februarie 2011 15:20 (EET)

Unele neologisme/barbarisme da, altele, nu: blugi, geacă, bodigard, etc. --Alex F. (discuție) 7 februarie 2011 00:27 (EET)
Așa este, există contraexemple precum geacă, turelă, tastatură (deși nu blugi, care e oricum atipic pentru că n-are singular, și nici bodigard pentru că denotă o meserie, ceea ce forțează psihologic alegerea unui gen oarecare, așa cum e cazul și la stewardese). Totuși cred că majoritatea celor "normale" ajung să fie neutre; sigur, e posibil să fie o impresie subiectivă cauzată de simplul fapt că m-am gândit eu numai la exemple care s-au întâmplat în majoritate să fie substantive neutre. --Gutza DD+ 7 februarie 2011 00:54 (EET)
Regulă formală nu există și de fapt nici nu s-ar putea impune cu forța dacă nu s-ar constata deja tendința asta în uz. Nu pot să caut acum, dar sigur am mai văzut undeva scris (probabil în Gramatica Academiei, sau oricum într-o sursă competentă) că majoritatea substantivelor neologice recente se încadrează la genul neutru. Mai mult, dintre ele majoritatea formează pluralul cu -uri, nu cu -e. O a doua categorie este a neologismelor feminine formate cu sufixe pe care le avem deja și care cer genul feminin.
Printre excepții găsim substantive care au formă clară de feminin, indiferent ce gen aveau în limba de origine, dacă aveau (mass-media, sida, diaspora), precum și substantive care se asociază natural cu sexul biologic, cum sînt exemplele date înainte, bodyguard și stewardesă.
Genul etimonului are numai o influență slabă asupra substantivului preluat în română. De exemplu cuvinte ca affiche și boutique sînt feminine în franceză, dar în română au fost împrumutate ca neutre. Pe boutique l-am văzut „cu ochii mei” intrînd în lexicul românesc, prin 1990, și îmi amintesc că cineva (parcă Mircea Dinescu) chiar întreba retoric, post factum, de ce în română nu-i spunem butică. Una din explicații poate fi că ar semăna prea mult cu burtică.
Teoria mea personală este că substantivele feminine și cele masculine tind să comunice ceva în plus prin simplul fapt că au genul respectiv. În afară de asocierea cu un sex biologic mai este și o asociere cu o anumită formă geometrică și cu o poziție în spațiu. Astfel, substantivele feminine au o corelație nenulă cu obiecte sferice sau plate (așezate orizontal), iar cele masculine cu obiecte alungite (dispuse vertical). Am auzit teoria asta acum vreo 20 de ani, pe post de curiozitate, și nu reușesc să-i găsesc o tratare serioasă (deja mă tem că nici nu există), deci dacă o înghițiți trebuie să aveți solnița la îndemînă. Pentru nume de fructe și legume am încercat eu mai demult o statistică și o comparație cu alte limbi, chiar la Wikipedia, pe vremea de la început, cînd nu știam că aici nu se permite cercetarea originală: en:User:AdiJapan/Correlation. Dacă teoria asta e corectă, atunci vorbitorii au un motiv de a evita atribuirea genurilor feminin și masculin la substantive unde asocierea cu o anumită formă geometrică ar incomoda transmiterea ideii mai mult decît ar ajuta. De aici preferința pentru genul neutru, mai ales la noțiuni abstracte. Bănuiesc că se pot găsi și alte motive, nu susțin că ăsta ar fi nici singurul, nici cel mai puternic. — AdiJapan 7 februarie 2011 07:07 (EET)
Confirm că majoritatea neologismelor au genul neutru. Recent am răsfoit un dicționar de neologisme și am remarcat și eu asta. Interesantă teoria lui Adi, dar tare m-aș mira să țină. Prea variază genul cuvintelor care desemnează același obiect de la o limbă la alta. Eu cred că explicația pentru genul neutru în limba română la neologisme este mai simplă:
  1. Doar cele terminate în -a se asimilează genului feminin, iar acestea sunt puține (și tind să ia, într-adevăr, genul feminin, și nu pe cel neutru).
  2. Deci majoritatea neutrelor ar fi "trebuit" să fie masculine. Ei, problema e că pluralul în -i ar modifica forma cuvântului în multe cazuri ("tanci", "sticși", "weekenzi"), ar crea omonime dubioase ("vapori"), sau ar fi imposibil de diferențiat între singular și plural în pronunție (pentru cei care pronunță "sendvici" de exemplu). Așa că se alege formarea pluralului în -uri pentru că acesta e cel care permite păstrarea formei cuvântului și, în general, creează mai puțină confuzie. Nu știu sigur de ce se încearcă păstrarea formei - poate e mai ușor de recunoscut pentru cei care nu vorbesc limba de origine. Poate lumea se simte ciudat să scrie "weekenzi", care e într-adevăr o struțocămilă. Mă rog, e "cercetare originală" la 1 și jumătate noaptea, sper că a mai rămas din sarea aia. --Urzică (discuție) 16 februarie 2011 01:45 (EET)
Urzică, așa este, teoria „mea” e îndrăzneață. Limbile diferă mult una față de alta în privința asocierii cu genuri, dar asta nu e un argument decît pentru ipoteza că în română corelația dintre gen și forma obiectului e mai mare decît în alte limbi. Dar să lăsăm asta, pentru că e greu sau imposibil de demonstrat.
Te invit totuși la un experiment, să-i zicem psiholingvistic. Gîndește-te la cele trei cuvinte pe care le-ai dat chiar tu ca exemplu --- tanci, sticși, weekenzi --- și încearcă să-ți dai seama ce impresie îți creează fiecare din ele. Imaginează-ți că le auzi la cineva și că, neștiind ce înseamnă, încerci să le ghicești sensurile.
În mod inconștient asociem cuvintele necunoscute cu cuvinte asemănătoare pe care le știm. Asemănarea poate să constea într-un grup de sunete, de exemplu prima parte a cuvîntului (pentru că derivatele și inflexiunile modifică sfîrșitul) sau ultima parte a cuvîntului (pentru că unele sufixe, cum sînt cele pentru diminutive, dau o anumită culoare comună). Dar nu merg mai departe, te las să îmi spui, dacă vrei, ce impresie îți fac cele trei cuvinte. — AdiJapan 16 februarie 2011 14:17 (EET)
Chiar nu știu ce să răspund la asta. Vrei să recunosc că atunci când dau peste un cuvânt necunoscut, încerc să-mi dau seama dacă e derivat din ceva sau are o rădăcină comună cu unul pe care-l cunosc, și că astfel e ușor să-ți dai seama de singularul pseudopluralelor mele? E adevărat. Dar cred că nu răspunsul ăsta îl așteptai. Ce impresie ar trebui să-mi facă? --Urzică (discuție) 16 februarie 2011 16:43 (EET)
Uite, îți spun ce impresie îmi fac mie:
  • Tanci îmi sugerează un tip de încălțăminte. Presupun că asta vine din asemănarea cu bocanci și papuci la final.
  • Inițial sticși nu mi-a sugerat nimic, dar cînd am încercat din nou mi s-a părut că sună ca lincși și sfincși.
  • Weekenzi îmi dă impresia unui nume de animale, prin asemănarea cu iezi. Acum cînd scriu rîndurile astea mi se pare că sună și ca reverenzi.
Concluzia mea este că formele de masculin îmi dirijează încercarea de a ghici sensul spre anumite categorii de noțiuni, în primul rînd vietăți. De-asta spuneam mai sus că masculinul în limba română tinde să comunice altceva față de neutru. E cunoscut faptul că anumite categorii de obiecte sînt denumite preponderent cu substantive de un anumit gen; de exemplu numele de copaci sînt în majoritate masculine. Așa se face, cred eu, că la neologisme evităm masculinul. Fac excepție cazurile cînd tocmai masculinul sugerează mai bine sensul cuvintelor, dacă noțiunile respective aparțin categoriilor pe care le numim deja cu substantive masculine. — AdiJapan 17 februarie 2011 11:14 (EET)

Pluralul de la byte?Modificare

Poate cineva să confirme că în DOOM2 pluralul de la byte e byți?--Strainu (دسستي‎)  15 februarie 2011 15:32 (EET)

Da, așa scrie. Vezi aici un exemplar scanat al dicționarului. — AdiJapan 15 februarie 2011 18:29 (EET)
O! Bună întrebarea. Am mai multe "minunății" de raportat în această privință:
  1. Cuv. bait nu e consemnat în DOOM2. La byte DOOM2 zice: " * byte (angl.) [pron. baĭt] s.m., pl. byți " Deci: cuv. nou în această ediție, și anglicism = cuvânt deja moștenit în română, cu pluralul byți. Și declinările indicate sunt scrise toate cu y. La prima vedere aș zice deci că byți nu e greșit.
  2. Dar alte dicționare din DEXonline, ca de ex. DEX98 și dict. Ortografic 2002, consemnează cuv. bait și indică pt. plural baiți. Declinările sunt și ele toate cu ai, nu cu y.
  3. Deci nici măcar nominativul singular nu e sigur (byte sau bait?), darămite pluralul.
  4. Cf. scrierii fonetice din l. română trebuie scris bait și baiți = recomandarea mea pt. roWP. (Scrierea byți mi se pare un hibrid "romenglez" artificios, argou și jargon în același timp. Deplorabil și reprobabil!)
  5. Ultima ediție DOOM2 are deja o vechime de 6 ani. Limba însă s-a dezvoltat mai departe. O căutare pe Google mi-a arătat de 580x baiți, însă doar de 285x byți. Rezulatul nu-i foarte relevant deoarece sunt puține hituri; totuși, luat relativ, el îmi susține părerea mea (să scriem baiți, nu byți, dar pe alt motiv: așa e mai încetățenit).
  6. În fine, la lucrările mai de nivel se evită orișicum folosirea pluralului, și asta pentru toate unitățile de măsură, deci cel mai corect este să zicem și să scriem: 3 kelvin (nu 3 kelvini), 3 amper (nu amperi), 3 volt (nu volți), 3 watt (nu wați), 3 grad Celsius (nu grade), 3 bait (și derivat 3 kilobait, megabait, gigabait, petabait) ș.a.m.d., întrebarea pierzându-și astfel relevanța. Desigur însă că în rom. această regulă nu mai poate fi aplicată la metru, secundă, kilogram și altele, a căror utilizare la plural este demult încetățenită.
Dacă am zis prea multe, citiți numai ce e scris cu aldine. SALVE! --NeaNita (discuție) 15 februarie 2011 19:26 (EET)
Pe ce planetă vorbitoare de limba română se spune "3 grad Celsius"? Sigur nu aici. --Urzică (discuție) 16 februarie 2011 01:07 (EET)
Absolut îngrozitor cuvântul byți, ăsta e unul dintre cazurile în care aș prefera să nu fiu de acord cu specialiștii. Totuși DOOM2 nu este singurul dicționar disponibil -- între struțo-cămila asta și baiți (care este un cuvânt legitim conform DEX), este cu siguranță de preferat al doilea. Prin urmare sper că întrebarea este strict pentru Oracol, nu pentru uz la Wikipedia... --Gutza DD+ 16 februarie 2011 01:14 (EET)
Era pentru grupul de traduceri, eu unul prefer octet. Dar dacă vine cineva și scrie byți, nu prea mi se pare normal să corectez.--Strainu (دسستي‎)  16 februarie 2011 10:49 (EET)
Și mie îmi displace byți. Parcă nu seamănă cu nimic, or limba exact pe regularități și asemănări se bazează. Dacă sînt nevoit să folosesc cuvîntul, îl scriu bait, la care pluralul baiți e comestibil, dar de obicei spun octet, octeți.
Gutza, mai știu o struțocămilă care în plus are defectul de a avea o scriere mixtă chiar și cînd e la forma cea mai simplă, nearticulată, de singular: technețiu.
NeaNita, cred că ați extins regula de la kelvin la toate unitățile de măsură. Se spune într-adevăr 3 kelvin, dar nu 3 volt și nici restul. — AdiJapan 16 februarie 2011 14:32 (EET)
Se folosesc și pluralele elementelor chimice? Aururi, hidrogene, carboane, tehneții? (Nu am verificat în DEX dacă pluralele mele fistichii sunt corecte, dar nicio variantă care-mi trece prin cap nu-mi sună firesc.) --Gutza DD+ 24 martie 2011 18:16 (EET)
Întrebi pentru că am spus mai sus de technețiu la singular? Am spus fără să mă gîndesc. Numele elementelor chimice, ca numele celor mai multe substanțe, sînt nenumărabile. Dar colocvial chimiștii și fizicienii spun uneori chestii ca un oxigen și doi hidrogeni (corect: un atom de oxigen și doi de hidrogen).
Avem totuși și neoane, arginți, fiare, plumbi, platine, titani. :-) — AdiJapan 24 martie 2011 19:11 (EET)

Ce este Wikipedia?Modificare

După peste 5 ani de participare la acest proiect mi-a devenit clar că Wikipedia este un loc în care o mână de oameni inteligenți scriu și în care o hoardă de imbecili se străduiesc să strice ce au scris primii. Dacă nu ar exista o mână de vigili antivandali, care să anuleze "contribuțiile" obsedaților sexuali, ale "jmekerilor" și ale semianalfabeților blazați, în maximum două săptămâni munca de ani de zile a celor inteligenți ar fi anihilată irecuperabil de hoardele de imbecili. Îmi scot pălăria în fața celor care reușesc să mențină Wikipedia la un nivel cultural acceptabil, în ciuda unor (inevitabile?) ciocniri de orgolii. --Miehs (discuție) 17 februarie 2011 20:56 (EET)

Oh, cine v-a supărat, stimate Miehs? Probabil că e chiar așa cum spuneți, dar există și o oarecare răsplată pentru participare, v. de ex. la Utilizator:NeaNita/Perle. O zi bună și SALVE! --NeaNita (discuție) 19 februarie 2011 17:42 (EET)
Nu contează cine l-a supărat pe Cristian, important este că, din păcate, domnia sa adevăr grăiește! Dacă ar fi să analizăm, fie și ultimele 24 de ore, ne-am da seama, că de fapt, domnul Miehs a fost optimist atunci când a apreciat că în maximum două săptămâni s-ar duce totul de râpă; eu cred că nu e nevoie decât de vreo zi-două... Și, credeți-mă, mă pricep nițel la statistică. Eu aș defini wikipedia ca pe o barieră (coborâtă), știți de ce?--ZOLTAN (discuție) 21 februarie 2011 22:39 (EET)
De ce? //  GikÜ  vorbe  fapte  / marți, 15 martie 2011, 22:07 (EET)
E o barieră pe sub care trec cățeii mici, peste care sar dulăii cei mari și de care dau cu fruntea naivii! : )--ZOLTAN (discuție) 16 martie 2011 09:02 (EET)

MnO2Modificare

Știe cineva de unde aș putea achiziționa dioxid de mangan? Se vinde așa ceva? Mulțumesc.

Detaliile comerciale nu sunt material enciclopedic, Wikipedia nu se ocupă cu așa ceva. Dacă ați fi întrebat despre structura sau culoarea MnO2 era altceva. --Turbojet 1 martie 2011 19:15 (EET)
Poate unele detalii comerciale nu sunt enciclopedice, dar daca exista producatori notabili se poate mentiona in articolul care deocamdata nu exista.--84.232.141.38 (discuție) 17 iunie 2011 21:14 (EEST)

Facultate de inginerie medicalăModificare

Există acest profil de inginerie în UPT?--86.125.151.100 (discuție) 9 martie 2011 14:32 (EET)

Da, dar nu la Electro, ci la Mecanică [1]. --Turbojet 9 martie 2011 15:49 (EET)

Este deci un departament, nu o facultate separată cum există in UPB [2].--188.26.22.131 (discuție) 14 martie 2011 14:29 (EET)

dr m intreaba:Modificare

daca ati merge cu o nava care merge cu 8km/h pana pe alpha centauri cati km ati face?

La fel de mulți câți face și lumina: 41530000000000 km (4,153×1016 m). //  GikÜ  vorbe  fapte  / marți, 15 martie 2011, 22:02 (EET)

Un coleg întreabăModificare

cine mă poate ajuta? care este pasărea cu cel mai fin auz??

(conținut adus din pagina recent ștersă Pasărea ce cel mai fin auz, autor: Utilizator:Iuliancik28)
--ZOLTAN (discuție) 16 martie 2011 19:54 (EET)
  • The bird with the keenest hearing is probably the owl.
  • Owls (especially Barn Owls and Great Horned Owls) have the best hearing.
  • All owls in general have some of the best hearing.

Sursa

--79.118.41.209 (discuție) 16 martie 2011 20:25 (EET)

Miscare orbitalăModificare

(adus de la Discuție Utilizator:Meszzoli, aici este locul întrebărilor.)

Este egal sau momentul impulsului orbital sau de rotatie proprie al unui satelit al unui corp celest pe o traiectorie considerată circulară cu 1/5 din valoarea produsului mvr(masa, viteza periferica a satelitului, raza traiectoriei)?--188.26.22.131 (discuție) 11 martie 2011 12:06 (EET)

Sincer nu prea e clară întrebarea dumneavoastră. Dacă e vorba de momentul cinetic orbital (și nu o proiecție a acestuia) atunci el este egal „fix” cu produsul mvr, în condițiile în care orbita este considerată perfect circulară de rază r și viteza pe traiectorie este de valoare constantă v. Dacă ne referim la momentul cinetic propriu (de rotație în jurul axei principale) atunci valoarea acestuia nu are nicio legătură cu parametri mișcării orbitale, ea depinzând de viteza unghiulară de rotație și momentul de inerție propriu al satelitului. Sigur, pentru o anumită valoare a vitezei unghiulare (sau/și o anumită distribuție a masei satelitului în jurul axei principale), se poate întâmpla ca valoarea momentului cinetic propriu să fie egal cu o cincime din valoarea momentului cinetic orbital sau invers.--ZOLTAN (discuție) 11 martie 2011 14:14 (EET)

Efect geofizicModificare

Există vreun fundament în afirmațiile că mișcarea orbitală a Lunii ar fi contribuit la producerea recentului cutremur?--188.26.22.131 (discuție) 14 martie 2011 14:14 (EET)

Da. Mareele sunt determinate de mișcarea Lunii, care, fiind mai aproape, a generat maree mai mari. Cum există maree de apă, există și maree de sol, dar au o amplitudine foarte mică, deoarece Modulul lui Young are valori mari. Însă forțele sunt comparabile. Aceste forțe nu pot genera destulă energie pentru un cutremur, dar pot fi o cauză în declanșarea cutremurul dacă există deja suficientă energie acumulată. Însă o afirmație ca „Luna a determinat cutremurul” este hazardată, puteau exista o mie și una de alte cauze. --Turbojet 23 martie 2011 20:37 (EET)

ÎntrebareModificare

(adus de la Cafenea:)

Deci.... de ce nu gasesti totul pe wikipedia? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Utilizator:Bojne (discuție • contribuții).

Pentru că nu dai și tu o mână de ajutor. Începe prin a te semna (cu patru tilde „~”). --Sîmbotin (discuție) 23 martie 2011 20:14 (EET)

Europa Centrală și de Sud-EstModificare

Nu găsesc un echivalent în engleză pentru Europa Centrală și de Sud-Est. Ar merge făcut redirect către Europa Centrală și de Est ? —  Ark25  (discuție) 26 martie 2011 01:21 (EET)

eastern europe and the balkans poate? Vezi și en:Balkans#Southeastern_Europe. Se spune însă și Eastern and Southeastern Europe--Strainu (دسستي‎)  26 martie 2011 02:24 (EET)

Oțeluri plateModificare

Ce sunt acelea „oțeluri plate” ? (menționate aici) Există articol la Wikipedia engleză pentru așa ceva? —  Ark25  (discuție) 26 martie 2011 02:38 (EET)

O traducere „autorizată” a lui flat products = table1 sensul 1. În tehnică „tabla” poate avea orice grosime, chiar și de sute de mm. Expresia „făcut din tablă de 150 mm” (grosime, bineînțeles) este naturală. --Turbojet 26 martie 2011 03:43 (EET)
Tabla este un produs din metal laminat plat la cald sau la rece, de grosimi diferite, folosit de obicei in constructii de cladiri, hale si utilaje industriale, fabricarea vaselor, a recipientelor si a ambalajelor, ca si invelitori sau in numeroase alte scopuri. Tipuri de tablă:
  • Tabla zincata,
  • Tabla subtire, mijlocie si groasa,
  • Panouri cutate,
  • Tabla striata.

TraduceriModificare

Într-un documentar văzut la TV, vocea din fundal comenta: Franklin D. Roosevelt died in Office. Traducătorul titrării a scris: "Roosevelt a murit în biroul lui". O minimă logică și cunoaștere a istoriei l-ar fi obligat să scrie "Roosevelt a murit în timpul mandatului său". "Traduceri" similare împânzesc și Wikipedia.--Miehs (discuție) 27 martie 2011 14:49 (EEST)

ICRALModificare

Ce a fost ICRAL-ul? Nu găsesc nimic despre această fostă instituție. —  Ark25  (discuție) 29 martie 2011 00:24 (EEST)

ICRAL (Întreprinderea de construcții, reparații și administrare locativă) avea în gestiune locuințele construite de stat și cele naționalizate, pe care le întreținea și le da cu chirie oamenilor muncii. Aici vedeți ce s-a întâmplat cu ele după 1989. --Miehs (discuție) 29 martie 2011 08:25 (EEST)

Fibonacci inversModificare

Dacă știu că N este un element din seria Fibonacci, cum determin elementul anterior? (Fără să iau seria de la început, evident.) Nu-mi folosește la nimic și nici nu știu răspunsul, mă întreb doar de curiozitate dacă există vreo soluție elegantă. --Gutza DD+ 31 martie 2011 23:31 (EEST)

Întregul cel mai apropiat de expresia:
 
V. tăietura de aur. --Turbojet 1 aprilie 2011 00:24 (EEST)
Am verificat numeric formula lui Turbojet și cel puțin pînă la n = 69 funcționează (mai departe îmi ies erori din cauza numerelor foarte mari).
Ca soluție mai puțin elegantă poți proceda în doi pași: mai întîi calculezi din F(n) indicele n și apoi calculezi F(n-1) sau orice alt vecin. Pentru ambii pași poți folosi formula care spune că F(n) este întregul cel mai apropiat de  , unde   e secțiunea de aur. Pentru primul pas trebuie să inversezi formula (iese un raport de logaritmi), cu observația că formula astfel inversată nu funcționează cînd n = 1; de altfel nici nu are cum funcționa, pentru că F(1) = F(2). — AdiJapan 1 aprilie 2011 12:10 (EEST)
Cu cât numerele sunt mai mari, cu atât formula este mai precisă, dar, într-adevăr, în virgulă flotantă precizie dublă IEEE 754-2008 limita reprezentabilă este atinsă de F(78).
F(78) = 8944394323791464; F(77) = 5527939700884757, obținute atât prin sumare, cât și în virgulă flotantă.
În precizie cvadruplă limita este atinsă pe la F(164), ordin de mărime 1×1034, dar nu pot verifica, n-am un calculator care să aibă virgulă mobilă în precizia respectivă. În întreg, limita este atinsă pe la F(46). Cu transport programat între întregi, limita este dictată de memoria alocată. --Turbojet 1 aprilie 2011 23:26 (EEST)

UVCPModificare

UVCP Turnu-Măgurel = Uzina de Valorificare a Cenușelor de Pirită Turnu-Măgurele. De unde provenea materia primă (presupun că era vorba de pirită) și ce anume se obținea? A fost singurul asemenea combinat din România? —  Ark25  (discuție) 2 aprilie 2011 05:25 (EEST)

Google zice: cuptoarele unde ardea cenușa de pirită de la combinatul chimic, pyrite ash is a residue found and extracted from the ground and used as a raw material in the production of clinker.--Strainu (دسستي‎)  2 aprilie 2011 09:05 (EEST)
Conform [3], "UVCP foloseste ca materie prima deseurile provenite din diverse procese industriale - cenusa de pirita, solutia de clorura de calciu si carbonat de calciu. Acestea sunt reciclate si pe baza lor se produce minereu de fier, minereu marunt de fier, cement de cupru, concentrat de aur si de argint prin prelucrarea cenusii de pirita, a solutiei de clorura de calciu si a carbonatului de calciu."
Conform [4], cenușa de pirită este un "deseu de la fabricarea acidului sulfuric", iar din aceasta UVCP putea obține "pelete cu 55% fier, utilizate in siderurgie". Tot din această sursă aflăm că "in privinta carbonatului de calciu s-au facut unele progrese [...] prin utilizarea lui ca materie prima la Uzina de Valorificare a Cenusilor de Pirita Turnu Magurele".
În [5] sunt enumerate materiile prime folosite la UVCP (la capitolul 6.1) și este descris în detaliu (la capitolul 8) procesul tehnologic prin care se valorifică cenușa de pirită, obținând minereu de fier peletizat și recuperând diverse metale neferoase.
Ați putea obține mai multe informații de la domnul Vasile Predica, fost șef de atelier la UVCP și actual cercetător în domeniul extracției și valorificării metalelor neferoase din deșeuri industriale. Răzvan Socol mesaj 2 aprilie 2011 09:35 (EEST)


Arhitectul Castelului Cantacuzino din BușteniModificare

Poate cineva să-mi spună din surse de încredere, poate chiar offline, cine e arhitectul acestui castel? Google a dat două nume: Grigore Cherchez prin bloguri și Cristafi Cherchez (posibil Cristofi?) într-o fisă de restaurare a unei firme de arhitectură. Diferența e importantă din punctul de vedere al drepturilor de autor - dacă e Grigore Cerchez, e ok să avem poze la commons, dacă nu, nu.--Strainu (دسستي‎)  4 aprilie 2011 11:22 (EEST)

Am găsit raspunsul în prezentarea oficială pe care o primești împreună cu biletul. E vorba de Grigore Cherchez, decedat în 1927, deci liber la poze :)--Strainu (دسستي‎)  7 aprilie 2011 10:58 (EEST)

Ordinea zodiilorModificare

de ce horoscopul incepe cu zodia berbec?

Pentru că berbecul este la începutul eclipticii.--Strainu (دسستي‎)  20 aprilie 2011 12:08 (EEST)

BrasovModificare

De cat timp sunt containere pentru reciclare in Brasov?

Partid Republican românescModificare

Are cineva date despre acest Partid Republican din România? Întrebarea mai detaliată am formulat-o la Discuție:Partidul Republican Ark25  (discuție) 12 aprilie 2011 03:29 (EEST)

o întrebareModificare

Bună ziua ,

sînt utilizatorul corolav și de mai mulți ani încerc să iau legătura cu cineva dintre administratorii Wikipedia dar nu mă prea pricep cum să o fac. Asta și pentru că la vîrsta mea de 65 de ani nu sînt un prea priceput utilizator al calculatorului .

Sînt, în schimb, un foarte bun statistician și documentarist de fotbal și aș avea cîteva materiale foarte interesante și deosebit de exacte, din cîteva evenimente ale istoriei fotbalului.

Partea mai dificilă este că de cîte ori am încercat nu am reușit să intru într-o relație cu cineva cunoscător în acest domeniu. Rog pe cel ce primeste acest mesaj să-mi trimită un scurt mesaj și edresă de email pentru a discuta cîteva probleme. adresa mea de email este următoarea: corolav@yahoo.com Vă mulțumescAcest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.112.71.68 (discuție • contribuții).

Lista cu administratorii este aici. Îi puteți contacta unde scrie mesaj în dreptul fiecăruia, lăsându-le un mesaj ca aici. --Wwik (discuție) 3 mai 2011 01:34 (EEST)
Datele statistice despre fotbal le puteți adăuga singur în articolele respective. Găsiți articolele la care vreți să faceți completări și apăsați pe cuvîntul Modificare, în partea de sus a paginii. Astfel veți putea face modificările necesare. Nu avem nici un alt mod de a contribui la articole; nu se pot face contribuții prin e-mail. Puteți să-i contactați pe administratori sau pe oricare alți utilizatori pentru a le cere ajutorul, de exemplu pentru a-i întreba cum se creează un articol nou sau altele asemenea (lucruri care sînt totuși explicate și în paginile noastre de ajutor), dar contribuțiile efective se fac de către fiecare din noi în parte. Partea tehnică nu e complicată, vă veți obișnui repede. Faptul că ați putut pune o întrebare aici înseamnă că partea cea mai grea ați depășit-o deja. Succes! — AdiJapan 3 mai 2011 08:21 (EEST)

MigratieModificare

Va rog daca poate cineva sa-mi dea niste informatii,de ce anume practica ai nevoie pentru emigra ìn Canada.Multumesc.. :)))))Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Paul Pompilius (discuție • contribuții).

CNAICCOModificare

Ce a fost CNAICCO ? Pare a fi fost ceva organ de anchetă: La "recensamintul" CNAICCO pentru infractiunile din domeniul financiar-bancar si evaziune fiscala, prejudiciul total, in 37 de dosare, a depasit 1.110 miliarde de lei si 300 milioane de dolari SUA [6] Același articol menționează și un „misterios” DCP - Dosarul se afla la DCP, pentru clasica "expertiza contabila suplimentara", cu termen de finalizare 30 decembrie 1998. Mulțumesc —  Ark25  (discuție) 8 mai 2011 00:55 (EEST)

Aici spune că:

Emil Constantinescu și-a început mandatul cu o propunere spectaculoasă de combatere, eficienta si rapida a corupției. Astfel, în data de 8 ianuarie 1997. președintele Emil Constantiiiescu adresează un mesaj cu privire la campania anticoruptie al cărei obiectiv declarat este "refacerea autorității instituțiilor statului". In paralel, pe planul acțiunilor concrete, cu o zi înainte de mesajul Președintelui, a fost înființat Consiliul National de Acțiune împotriva Corupției si Crimei Organizate (CNAICCO) ca structura informala destinata sa faciliteze cooperarea instituțiilor implicate în urmărirea penala si pregătirea mai rapida si mai temeinica a cazurilor de corupție în vederea trimiterii în judecata. CNAICCO a fost contestat încă de la început, pe motiv ca încalcă principiul separării puterilor în stat. reprezintă o imixtiune a politicului în zona juridicului etc. Activitatea acestui Consiliu, per ansamblu, consta în "înregistrarea situației reale" după cum s-a exprimat chiar președintele Emil Constantinescu. CNAICCO si-a propus la înființare sa lupte în principal pe trei flancuri. Astfel, au fost luate în discuție cazuri de corupție ce vizau devalizarea sistemului bancar - BANCOREX, Dacia Felix. BANCOOP, Credit Bank, Columna, ilegalitățile din domeniul flotei maritime, petrolului si industriei chimice, precum si traficul de tutun si cafea - cazul lui Zaher Iskandarani. Datorita rolului acestui organism care presupunea cooperarea cu celelalte instituții ale statutului, în special cu Justiția, mulți au caracterizat activitatea lui ca fiind "un esec total", deoarece prea puține din dosarele analizate de CNAICCO au fost finalizate. De fapt. Consiliul era un organism consultativ, fiind reprezentat în teritoriu de comisii județene anticoruptie.

DCP = Directia Cercetari Penale --Miehs (discuție) 8 mai 2011 01:23 (EEST)

Conservarea energiei -- mareeleModificare

Unde se pierde energia câștigată prin mișcările mareice? Întrebarea nu este cum se cheltuiește energia respectivă (e.g. că se încălzește apa oceanului prin frecare etc), ci unde se pierde "la capătul celălalt", ca să se conserve echilibrul energetic. De exemplu este încetinită mișcarea satelitului din cauza mișcărilor mareice? Dacă da, ce proces cauzează această încetinire? --Gutza DD+ 10 mai 2011 00:10 (EEST)

S-ar părea că de fapt se produce lărgirea orbitei lunare, dar din câte știam eu, forțele gravitaționale ale altor corpuri cerești au și ele o contribuție. Cât vine de la Pământ și cât vine de la alte corpuri n-am găsit. E un articol despre orbita lunară și în Știință și tehnică din mai.--Strainu (دسستي‎)  10 mai 2011 10:11 (EEST)

Energia cinetică a satelitului (în exemplul tău, Luna) compensează în final forța centripetă (atracția gravitațională) și menține satelitul pe orbită. Dacă satelitul pierde energie atunci el trebuie să cadă spre corpul în jurul căruia orbitează, nu să se îndepărteze de el. În cazul perechii Pământ-Lună se pare că cel mai important factor este rotația Pământului care împinge "guguloiul" mareic înaintea mișcării Lunii (vezi diagrama și explicația de la en:Tidal acceleration#Effects of Moon's gravity), ocazie cu care Luna câștigă într-adevăr mai multă energie iar Pământul încetinește. Însă cum Luna este accelerată tocmai de umflătura mareică a oceanului planetar, se pare că am intuit bine -- însăși mișcarea mareică introdusă de un corp ceresc afectează corpul care a produs-o. Mulțumesc pentru legătură! --Gutza DD+ 10 mai 2011 11:59 (EEST)

Cu plăcere. Totuși, eu tot nu sunt lămurit asupra efectelor atracției gravitaționale ale celorlalte corpuri (recte soarele). E vorba de o forță semnificativă (46% din cea a lunii după cum scrie acolo), care nu acționează doar asupra pământului, ci și asupra lunii. Mai caut pe Google...--Strainu (دسستي‎)  10 mai 2011 12:15 (EEST)

SIPI = DGIPI?Modificare

SIPI (Serviciul de Informații și Protecție Internă) înseamnă secțiile județene ale DGIPI ? SIPI în presă: [7] [8] [9]

Se pare că da: [10] Ark25  (discuție) 12 mai 2011 06:50 (EEST)

ICRA, IMP, alteleModificare

Aș avea nevoie de ajutor pentru a înțelege la ce se referă termenii ICRA, IMP, UJCC, ICECOOP, și de asemenea, cu ce se ocupau asemenea intreprinderi.

ICRA - menționat aici: [11] IMP și UJCC - menționate aici: [12] ICECOOP - menționat aici: [13]Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Ark25 (discuție • contribuții).

  • ICECOOP = Intreprinderea de Comerț Exterior din subordinea Uniunii Centrale a Cooperativelor
  • UJCC = Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum și de Credit
  • ICRA = Intreprinderea de Comerț cu Ridicata pentru Produse Alimentare
  • ICRAL = Intreprinderea de Construcții, Reparații și Administrare Locativă
  • IMP = Intreprinderea de Morărit și Panificație (cred, mai putea fi și Intreprinderea de Mase Plastice)
  • UJECOM mai era ceva școală(?) profesională unde învățau și/sau practicau meserie tineri ca și croitorii de exemplu, ceva de genul Uniunea Județeană Economică a Cooperativelor Orășenești(?) Meșteșugărești --Wwik (discuție) 11 mai 2011 04:27 (EEST)
  • UCECOM / Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti și evident, UJECOM / Uniunea Judeteana a Cooperativelor Mestesugaresti.--Miehs (discuție) 11 mai 2011 08:23 (EEST)
Mulțumesc. Deci la nivel județean existau:
  • UJCC - Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum și de Credit
  • UJCOM - Uniunea Judeteana a Cooperativelor Mestesugaresti
  • UJCOOP - [14] - ce fel de coperative erau adunate aici? —  Ark25  (discuție) 11 mai 2011 08:54 (EEST)

CENTROCOOP avea hoteluri, restaurante, producție alimentară, colectare de la populație fulgi de gâscă pentru perne, ouă, și o mulțime de altele.--Miehs (discuție) 11 mai 2011 11:06 (EEST)

dawnload-ari??Modificare

cum se poate dawnload-a referet?? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Aliosa (discuție • contribuții).

Nu se poate dawnload-a referet. — AdiJapan 13 mai 2011 12:37 (EEST)
corect se scrie download , nu dawnload

cum pot sa adaug unele informatii ?Modificare

Pentru a veni in ajutor spre adaugarea unor informatii utile despre anumite subiecte as dori sa stiu cum pot face acest lucru? De exemplu la subiectul valea viseului as dori sa adaug doua informatii utile care au fost omise in prezentarea localitatii 1.in Valea Viseului se afla un izvor de apa minerala foarte folositoare numit "borcut" 2.in Valea Viseului se afla o casa memoriala dedicata poetului Havrelo Clempus

Samuel BeckettModificare

Dragii mei, lucrez la un studiu despre două piese ale lui Beckett și am constatat cu stupoare că pe pagina în limba română el apare ca dramaturg, nuvelist și poet anglo-francez. El este irlandez! Teodora stanca (discuție) 20 mai 2011 11:25 (EEST)Teodora Stanca

Puteți corecta. —Andreidiscuție 20 mai 2011 12:04 (EEST)
Am corectat eu, dar de fapt același lucru îl puteați face și dumneavoastră, Teodora Stanca, mai ales dacă subiectul vă este familiar. Fiecare pagină are în partea de sus un buton pe care scrie Modificare. Apăsați pe el și corectați ce e greșit, ștergeți ce nu poate fi corectat, completați cu ce lipsește, reorganizați materialul, introduceți indicații bibliografice sau faceți ceea ce credeți că e nevoie pentru ca articolul să fie mai bun. Toate articolele din Wikipedia, bune sau proaste cum le vedeți, au fost făcute de participanți voluntari, de obicei nespecialiști ci doar pasionați de subiectele respective, din dorința de a-i ajuta pe cititorii de limbă română să devină mai culți și mai bogați intelectualicește. Puteți contribui și dumneavoastră. — AdiJapan 20 mai 2011 12:05 (EEST)

Miră de reglajModificare

Cum se numește în engleză „Mira de reglaj” ? E vorba de imaginea transmisă de posturile de televiziune înainte de a-și începe transmisiunea propriu-zisă - O imagine cu dungi și pătrățele. —  Ark25  (discuție) 21 mai 2011 23:53 (EEST)

en:Test card--Strainu (دسستي‎)  22 mai 2011 00:00 (EEST)

Fierul din vivianitModificare

Care e diferența dintre fierul feros și fierul feric? Am auzit prima dată de acești termeni într-o carte despre minerale, în care scria: „Vivianitul se degradează pe măsură ce fierul feros din structura sa se transformă în fier feric.” --”„”„„„„ (discuție) 25 mai 2011 15:26 (EEST)

Conform DexOnline, feros se referă la fierul bivalent, iar feric se referă la fierul trivalent. Vezi și en:Ferrous / en:Ferric. Răzvan Socol mesaj 25 mai 2011 20:58 (EEST)


Etimologia termenului „scobitoare”Modificare

Care e etimologia cuvăntului „scobitoare”? Am nevoie de ea pentru a crea un articol absent (mi se pare ciudat ca Wikipedia să prezinte astfel de articole, dar am găsit într-un articol normal o legătură roșie: scobitoare). Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Cuarțcalcitcalcopirită (discuție • contribuții).
--”„”„„„„ (discuție) 26 mai 2011 13:29 (EEST)

intrebareModificare

am astm bronsic,un nodul la gat si gastrita as dori sa stiu daca se poate trata cu aceasta ciuperca Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Lena67 (discuție • contribuții). 28 mai 2011 13:21 (EEST)

Apelați doar la medic pentru astfel de sfaturi. Tgeorgescu (discuție) 20 noiembrie 2011 22:12 (EET)

Mișcarea transcendentalăModificare

Câteva întrebări despre Mișcarea transcendentală: inițiatorul mișcării Nicolae Stoian, a tipărit ceva cărți sau măcar ceva cursuri cu circulație în cadrul mișcării? Pe ce se bazau, mai exact inițierile acestuia? Văd că preda ceva mantre, adică s-a inspirat și din Yoga. S-a inspirat cumva și din Transcendentalismul american? Avea legături puternice cu en:Transcendental Meditation movement sau era doar inspirată din această mișcare? Din ce am citit eu, îmi lasă impresia că în România a fost practic un fel de curs de yoga, făcut superficial (Invatatura lor se plasa intr-o zona mai "literară" a psihologiei), provincial (Marin Sorescu credea ca, dupa exercitiile astea, o sa traiasca 100 de ani [15]), o copiere copilărească a Transcendental Meditation movement, încurajată inițial de Elena Ceaușescu, pentru a strânge la un loc intelectualii cu apetit spre pshihologie, filozofie și ezoterism, pentru a-i compromite pe toți la grămadă. Din câte știu Ceaușeștii nu prea agreau domeniile acestea care au fost de fapt și mazilite până în 1990. —  Ark25  (discuție) 30 mai 2011 18:14 (EEST)

Limba bascăModificare

Care este codul ISO pentru limba bască? --”„”„„„„ 1 iunie 2011 16:11 (EEST)

Este "eu". Apropo, bine ar fi să puneți un titlu când porniți o discuție nouă. --Urzică (discuție) 1 iunie 2011 16:22 (EEST)

Traducere pentru „Procesoman”Modificare

Cum se traduce în engleză sau franceză, germană, italiană, spaniolă cuvântul Procesoman ? —  Ark25  (discuție) 2 iunie 2011 04:20 (EEST)

Cred ca in engleza este "Vexatious litigant", vezi en:Vexatious litigation.Răzvan Socol mesaj 2 iunie 2011 09:21 (EEST)
Sau barratrous (adj.), vezi http://www.thefreedictionary.com/Barratrous Tgeorgescu (discuție) 25 iulie 2011 22:35 (EEST)

NedeileModificare

Nedeile sunt sărbătorite doar de momârlani sau și de alții? —  Ark25  (discuție) 6 iunie 2011 06:37 (EEST)

Se pare că erau sărbătorite și de alții: [16], [17], [18], [19]. Răzvan Socol mesaj 6 iunie 2011 09:20 (EEST)

Combobox (sau Dropdown list)Modificare

Care este versiunea românească a denumirii acestei componente? //  GikÜ  vorbe  fapte  / luni, 6 iunie 2011, 08:50 (EET)

La [20], traducerea pentru "Combo box" este "casetă combo". La [21], traducerea este "listă de selecție". Prin alte locuri am mai găsit și "casetă combinată". Personal, aș folosi titlul în limba engleză, punând în paranteză traducerea "casetă combinată", într-un mod similar cu it:Combo box. Răzvan Socol mesaj 6 iunie 2011 09:14 (EEST)
Mulțumesc mult pentru promptitudine. //  GikÜ  vorbe  fapte  / luni, 6 iunie 2011, 09:51 (EET)

Scrierea chinezăModificare

Cum scriu chinezii la calculator? Sau, mai bine zis, cum se inserează caractere chinezești în articolelele care utilizează limbi care folosesc alfabetul latin? --”„”„„„„ (discuție) 8 iunie 2011 17:54 (EEST)

Există keyboard layout pentru orice limbă, inclusiv chineză; tastatura arată aşa. Dar în articole se pot introduce cuvintele și prin copy-paste dintr-un loc unde sunt scrise deja. —Andreidiscuție 8 iunie 2011 18:01 (EEST)
Verificați și [22] :D //  GikÜ  vorbe  fapte  / joi, 16 iunie 2011, 00:33 (EET)
Giku, aia e probabil o glumă sau vreo invenție ciudată, pentru că tastaturile japoneze normale sînt la fel ca cele americane. Unele au o tastă sau două în plus, pentru comoditatea unor operații frecvente, dar eu scriu curent în japoneză folosind o tastatură americană simplă. Introducerea caracterelor se face după pronunție și, pentru că la aceeași pronunție corespund mai multe feluri de a scrie (diferă sensul), apare pe ecran o listă de variante din care utilizatorul o alege pe cea dorită în contextul respectiv. Ceva foarte asemănător fac și chinezii. E mult mai simplu decît pare. — AdiJapan 16 iunie 2011 06:47 (EEST)
Desigur că e o glumă, am avertizat prin „:D” )) //  GikÜ  vorbe  fapte  / vineri, 17 iunie 2011, 20:38 (EET)

==Wikia...Nu,Wikimedia Commons...Uf,uf,uf!Modificare

Am găsit odată pe o pagină de utilizator o căsuță în care scria:
„Acest utilizator este activ la (...).
Ce e (...)? Am dat click pe (...) și mi-a apărut ceva,o pagină. Îmi amintesc doar atât:(...) este o țară virtuală...

Eu nu înțeleg mesajul acesta, dacă sunteți de acord, eu zic să-l ștergem. —  Ark25  (discuție)
Este o inițiativă de câțiva ani în urmă, în care se scriu pseudo-articole, despre țări imaginare, în care de descriu locuri, așezări și date imaginare. Fusesem și eu invitat să particip, dar nu am starea mentală să cotrobăi prin arhivele mele ca să vă dau adresa.--Miehs (discuție) 4 iulie 2011 08:34 (EEST)

RADPModificare

Văd că Regia Autonomă a Domeniului Public există doar în județul Cluj: [23]. Care ar fi echivalentele în alte județe? Sunt complet independente aceste structuri, sau sunt coordonate din București? —  Ark25  (discuție) 16 iunie 2011 16:42 (EEST)

De obicei sunt în subordinea primăriei sau consiliului local, ca de exemplu la București--Strainu (دسستي‎)  16 iunie 2011 18:28 (EEST)

gravitație și magnetismModificare

(importat de la Cafenea)

Nu cumva gravitația este un magnetism și invers? cine poate să-mi dea date științifice pro și contra? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.85.237.149 (discuție • contribuții).

Nu! Gravitația nu este magnetism și magnetismul nu este gravitație! Cu certitudine! E prea puțin spațiul aici să vă dau întreaga gamă a „datelor științifice pro și contra”. Un singur argument (foarte simplificat): sursa gravitației este masa, pe când sursa magnetismului este sarcina electrică în mișcare accelerată.--ZOLTAN (discuție) 17 iunie 2011 18:48 (EEST)
in miscare uniformă.--79.119.219.155 (discuție) 9 august 2011 19:14 (EEST)
Da și nu. Aveți dreptate. O sarcină ce se mișcă rectiliniu și uniform, crează în jurul traiectoriei sale un câmp magnetic staționar cu simetrie cilindrică; la fel, buclele, solenoizii, bobinele, parcurse de curenți electrici constanți crează câmpuri magnetice staționare, cu simetrii axiale. Existența câmpului magnetic staționar, ca efect al curentului electric este doar un aspect al magnetismului (un caz particular al ecuațiilor lui Maxwell). Formularea „....sursa magnetismului este sarcina electrică în mișcare accelerată” simplistă în esența ei se referea la teoria radiațiilor electromagnetice. O sarcină, aflată în mișcare r.u. este un caz particular al sarcinilor în mișcare față de repere „absolute”, asta firmă teoria lui Maxwell; de la invarianța acestor ecuații la transformările lui Lorentz a pornit teoria relativității. Da, sub forma unei formulări de „bun-simț”, pedagogică, etc., ar trebui să spunem: „...sursa magnetismului este sarcina electrică în mișcare față de un reper inerțial”, fără a ne referi la „atributele mișcării”, ce oricum sunt relative.--Zsolt (discuție) 10 august 2011 11:57 (EEST)

Pestera TayosModificare

Cine poate da mai multe detalii despre Peștera Tayos, din Ecuador. Mă interesează un articol mai complet decât informațiile vagi de pe net.

BTT și BTTModificare

Oare Biroul de Turism pentru Tineret (BTT) este aceeași societate comercială cu Biroul de Turism și Tranzacții ? A doua companie deține un hotel în Sibiu iar această știre zice că Biroul de Turism pentru Tineret Bucuresti intentioneaza sa scoata la vanzare Complexul Hotelier Parc din Sibiu. Ceea ce mă face să suspectez că ar fi vorba de una și aceeași firmă. —  Ark25  (discuție) 4 iulie 2011 02:05 (EEST)

Da. Conform http://www.bvb.ro/info/Raportari/BIBU/BIBU-Raport%20anual%202010.pdf (pagina 3, cap.1.1, b), din 9 aprilie 2001 compania respectivă se numește Biroul de Turism pentru Tineret S.A.. Răzvan Socol mesaj 2 august 2011 09:48 (EEST)

ProbabilitățiModificare

Dacă printr-o metodă oarecare obținem un rezultat cu o probabilitate de x%, prin altă metodă obținem același rezultat cu probabilitatea y% și printr-o a treia metodă același rezultat cu z%, care este probabilitatea ca rezultatul să fie cel corect?

Particularizare: dacă 3 metode, fiecare cu o probabilitate de 97% de a da rezultatul corect duc la același rezultat, care este probabilitatea ca acest rezultat să fie greșit?

Apreciez și o sugestie de termen de căutare pe google, chiar nu (mai) știu după ce ar trebui să mă uit.--Strainu (دسستي‎)  5 iulie 2011 15:19 (EEST)

Probabilitatea are sens abia atunci când experimentul se repetă (de cât mai multe ori, și în condiții cât mai asemănătoare). Să notăm rezultatul cu R, și să notăm cu m de câte ori s-a aplicat metoda 1, apoi de n ori metoda 2 și de p ori metoda 3. Media ponderată a celor 3 rezultate este (m*x+n*y+p*z) / (m+n+p) deci asta e probabilitatea ca rezultatul R, mereu același la toate experimentele și toate metodele, să fie "corect". Deoarece de obicei x, y și z sunt toate < 100%, atunci și probabilitatea ca rezultatul R să fie "corect" este < 100%. În particular, a doua întrebare a dvs., dacă x=y=z=97% atunci rezultatul (prob. ca R să fie "corect") este (m*x+n*x+p*x)/(m+n+p) = x = 97%, și 3% ca să fie "greșit". Și astea indiferent de cât au fost m, n și p.
Alte cazuri particulare:
  • Dacă m și n sunt mari, iar p f. mic. Atunci formula se reduce practic la (m*x+n*y) / (m+n), deci z% nu mai joacă niciun rol.
  • Dacă numai m e mare dar n și p sunt f. mici, atunci formula produce m*x / m = x, altfel zis, trebuie să punem bază pe experimentele multe care au produs x%, și nu pe celelalte, puține, care deci nu-s de încredere. Rezultatul va fi foarte apropiat de x%.
Se recunoaște că e important să cunoaștem și pe m, n și p, nu numai pe x, y și z!
  • Dacă m=n=p atunci rezulatul e (x+y+z) / 3. Logic.
Poate ceva mai simplu decât ați crezut? SALVE! --NeaNita (discuție) 5 iulie 2011 20:00 (EEST)
Mulțumesc de răspuns, m-a mai luminat. Nu sunt convins că asta voiam să întreb, dar nu reușesc să-mi exprim nedumerirea :) Voi reveni când voi avea o întrebare bine formulată.--Strainu (دسستي‎)  10 iulie 2011 14:32 (EEST)

NuciModificare

Care este cuvântul (sau traducerea) în limba română pentru en:Nut (fruit) ? Categoria în care intră nucile, alunele, arahidele, castanele, fistic, etc. —  Ark25  (discuție) 9 iulie 2011 04:49 (EEST)

Fructe cu coajă lignificată (vezi Regulamentul (CE) nr. 997/95 al Comisiei din 3 mai 1995). --Miehs (discuție) 9 iulie 2011 08:21 (EEST)
Căutare Google:
Denumire eur-lex.europa.eu/ Toate rezultatele
Nucă 70.500 9.760.000
Nuci 34.400 6.540.000
Fructe cu coajă lemnoasă 23.100 335.000
Fructe cu coajă lignificată 87 98
--92.80.253.123 (discuție) 9 iulie 2011 17:22 (EEST)

Este probabil aceeași situație ca pentru cefalee (1.060.000) și dureri de cap (2.840.000)--Miehs (discuție) 9 iulie 2011 23:07 (EEST)

CherchezModificare

As vrea si eu sa stiu cate ceva despre familia unui mare boier, pe nume Cherchez. Unul din ei a avut o mosie undeva aproape de RAMNICUL SARAT, CAM LA 10 kM SPRE EST, APROAPE DE SATUL MACRINA.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 96.55.161.22 (discuție • contribuții).

Nu avem asemenea date, dar eu vă pot recomanda să luați legătura cu Muzeul Județean de Istorie Buzău. Dl. Valeriu Nicolescu, care activează acolo, a scris mai multe articole pe teme istorice în ziarul local Opinia și este posibil ca dânsul și colegii săi să vă poată furniza informațiile pe care le căutați. —Andreidiscuție 10 iulie 2011 11:42 (EEST)

El îmi amintește de cinevaModificare

He remembers me of somebody e cea mai bună variantă în engleză? Mi se pare că he remembers me se traduce ca el mă ține minte. //  GikÜ  vorbe  fapte  / luni, 11 iulie 2011, 02:13 (EET)

He remembers me of somebody nu are sens; remember acceptă pe poziția complementului direct obiectul reamintirii, deci he remembers me înseamnă într-adevăr „mă ține minte” (și nu „îmi aduce aminte”). Pe poziția complementului introdus cu of acceptă tot obiectul reamintirii, de exemplu I remember of my childhood („îmi aduc aminte de copilărie”), dar e o construcție relativ rară. În orice caz, remember nu se poate folosi în construcții cu sensul „a aduce cuiva aminte de ceva”.
„El îmi amintește de cineva” se spune He reminds me of somebody. Interesant e că și în engleză exprimarea are aceeași ambiguitate ca în română: nu e clar dacă el îmi amintește de cineva prin asemănare cu acel cineva sau prin ce îmi povestește despre acel cineva. — AdiJapan 11 iulie 2011 05:36 (EEST)
Ai dreptate, am omis to remind :) 10x //  GikÜ  vorbe  fapte  / luni, 11 iulie 2011, 11:32 (EET)

Cred ca forma corecta este He remind me somebody.Modificare

fructe de mareModificare

de ce se numesc fructe de mare?

MASONERIAModificare

Buna! De ceva timp ma preocupa foarte mult activitatea masoneriei!Mai exact ce fac acesti masoni? Din ce am gasit pe internet nu prea m-a lamurit nimic! As vrea ceva informatii mai concrete nu doar cand s-a format si din cate loji este formata si unde sunt acest loji! Vreau sa stiu de fapt care este activitatea masonilor! Va multumesc anticipat!

Aici gasiti o serie de informatii la subiect. //  GikÜ  vorbe  fapte  / miercuri, 27 iulie 2011, 18:09 (EET)
Majoritatea (99.999 %) din actualii masoni sunt oameni ce se plictisesc, sunt ahtiați de titluri, ritualuri secrete, de a se da în spectacol, etc. Restul, de 0.001 %, sunt cei care „țin în mână” lumea întreagă, dar pe aceștia din urmă, nu îi vom știi niciodată....De fapt, aceasta este „esența” masoneriei!--ZOLTAN (discuție) 28 iulie 2011 12:37 (EEST)
a, și încă ceva: există „celule”, „loji”, „cupole” și „guverne mondiale”, sigur, toate aceste „cuvinte” sunt de râsu’ lumii, pentru noi, pentru „ei”....?--ZOLTAN (discuție) 28 iulie 2011 12:54 (EEST)
Francmasoneria a fost creată ca o confrerie, o urmare distilată și secretă a ghildei constructorilor, probabil, a constructorilor de catedrale gotice, care necesitau un grad superior de specializare și care se deplasau de la o construcție la alta extra-statal, pan-european. Se mai spune și că 4 cavaleri templieri au izbutit să se salveze din masacrul francez - organizat cu aprobare papală - și s-au refugiat în Scoția, unde au pus bazele primei loji francmasonice, etc., vedeți en:Freemasonry și, în special, en:List of Freemasons care este deosebit de edificatoare (Alecsandri, Bolintineanu, Bălcescu, D. și I.C. Brătianu, Traian Vuia, Voltaire, Simon Bolivar, Ataturk, G. Washington, Mozart, etc., etc.), versus dușmanii ei de moarte: Hitler & co., Antonescu, Bin Laden, Hamas ș.a. --Alex F. (discuție) 28 iulie 2011 15:18 (EEST)


Francmasonii conduc lumea (acea parte din lume care este democratică și civilizată) pentru ca pentru ei conceptele fundamentale nu sunt doar vorbe goale. Ei înțeleg că noțiuni ca "justiție", "drepturile omului", și altele, sunt extrem de importante pentru a putea menține o societate prosperă și stabilă. Ca exemplu, directorul CIA "l-a dat în gât" pe Nixon în scandalul Watergate, pentru că el credea în ceva - credea în valorile democrației. Ziariștii implicați în scandal nu au fost persecutați din același motiv - crezul politicienilor în valorile fundamentale. La fel și în cazul en:Pentagon Papers. Lucrurile acestea nu se întâmplă în România și multe alte țări "în dezvoltare" pentru că lipsește crezul, care este înlocuit de interele personale. Din contră, în lumea a treia, ziariștii sunt amenințați, bătuți, schilodiți și omorâți atunci când deschid gura. Francmasoneria funcționează cu adevarat doar în țările avansate: SUA, Franța, Marea Britanie, țările nordice. În țările sărace, corupte, balcanice sau "latino", în general în francmasonerie intră profitori și "cârnățari", de exemplu în Italia loja Propaganda Due a devenit rapid un grup mafiot. Francmasoneria înseamnă viziune anglo-saxonă (și franceză). Am senzația că în Germania masoneria nu prea face mulți pureci. De asemenea nu cred că spaniolii sau portughezi înțeleg prea bine masoneria. În Balcani în masonerie intră toți profitorii. Statul american e construit pe baze masonice - pe dolarul SUA este tipărit simbolul francmason - celebra piramidă. Francmasoneria promovează - printre alte - și unitatea Europeană. Ceea ce este foarte important de remarcat este faptul ca cei mai înverșunați critici ai francmasoneriei sunt: KGB-ul, biserica ortodoxă rusă, și "maiștrii" yoghini, dar și alte secte "spirituale". De asemenea am senzația că și ultra-naționaliștii fac gargară anti-francmasonerie. Este evident că Rusia nu dorește o Europă unită ce poate fi un concurent puternic. Este binecunoscut faptul ca biserica ortodoxă a Rusiei acționează ca un fervent agent politic al țării (în politica externă). Uite ce zice en:Daniel Estulin, critic înverșunat al francmasoneriei, sponsorizat de ruși: I get a lot of the information from secret service. Not only the KGB people but the MI6 people, the CIA because most of the people who work for the secret service as you probably know are patriots and they love their country. Adică ar vrea să credem că în KGB sunt o mulțime de oameni "corecți, săraci și cinstiți". Ciudat e faptul că, de atâta "patriotism", sunt foarte eficienți în "dezvăluiri" bombastico - conspiraționiste, și foarte puțin eficienți în reducerea corupției și oligarhiei din propria lor țară. Iar în ce-i privește pe yoghini, motivația este diferită dar cât se poate de concretă: atunci când cetățenii sau presa dezvăluie măgăriile făcute de sectele "miraculoase", atunci sectele respectie reacționează - iar vinovatul de serviciu este "secta satanică a francmasoneriei", care "manipulează toată presa, și lumea în general". Toți cei care îi critică sunt "diabolici, răi și slugi ale masoneriei satanice". Adepții sectelor nu trebuie să gândească prea mult, și chiar sunt încurajați să nu se uite la televizor și să nu citească ziarele, "pentru că sunt manipulate". Astea sunt concluziile mele despre masonerie, părerea mea este că e unul din cele mai bune lucruri din lumea asta extrem de tristă. Din păcate în afara francmasoneriei rareori găsești fundamentare, consecvență, coerență, și mai ales - viziune. Nu m-aș înscrie în masonerie pt că nu-mi plac ritualurile (și la noi ar fi cam greu să dai de masoni autentici), dar asta nu mă împiedică să remarc un lucru bun. —  Ark25  (discuție) 29 iulie 2011 07:56 (EEST)

Francmasoneria nu e un guvern mondial, e doar o societate de ridicare a nivelului moral prin ritualuri. Francmasonilor nu li se impune o anumită linie politică, nu li se spune cu cine să voteze. Dacă ritualurile ar fi cunoscute de public, și-ar pierde efectul asupra celor care caută inițierea. Multe loji sunt un fel de cluburi de discuție, în care fiecare poate spune ce are pe inimă fără a se teme că asta ar putea avea urmări. În epoca noastră poți vorbi ce vrei, dar în trecut trebuia să ai mare grijă ce și cu cine vorbești, de aceea anumite lucruri se puteau spune doar în loji. De asemenea, catolicilor le era interzis să discute cu cei de altă religie, așa că nu puteau face așa ceva decât în secret. Tgeorgescu (discuție) 1 august 2011 19:34 (EEST)
De acord, ne e guvern mondial, dar au structuri care se numesc în felul acesta. Ritualul inițiatic, prin ezoterismul și misticismul său, are menirea de a asigura „granița” dintre „ei” și „restul lumii”. Masonii au avut realizări colosale dar și eșecuri tragice în demersul lor de a face lumea mai bună. Asupra eșecurilor se lasă o tăcere mediatică timidă, pe când despre succesele lor vuiește întreaga literatură mondială. Literatura, începând cu secolul al XVIII-lea, este un produs masonic. Dacă nu ești „frate” într-o „lojă”, nu ai nicio șansă să te afirmi ca literat.--Zsolt (discuție) 1 august 2011 20:48 (EEST)
Asupra literaturii: asta e o teorie a conspirației. De exemplu Nichita Stănescu nu a fost mason; regimul comunist interzisese masoneria. Pe urmă, când masonii fac politică, ei nu fac asta în calitate de masoni. De exemplu în războiul civil din SUA, masonii au luptat de ambele părți, așa că nu se poate spune că abolirea sclaviei ar fi o ispravă masonică. E-adevărat că masonii au avut în acea perioadă idealuri umanitare și fraterne, din care s-au inspirat cei care au abolit sclavia. Au fost masoni implicați în eliberarea națională, dar au fost și masoni care serveau stăpânirile străine (de exemplu, rușii aveau masonii lor, austro-ungarii la fel). Dacă ar exista un guvern mondial, n-ar mai fi nevoie de războaie, s-ar decide astfel de dispute de către acest guvern. În lojile regulare nu se discută politică, pentru că politica e motiv de ceartă, iar masoneria nu e făcută pentru certuri, ci pentru înțelegere reciprocă. Tgeorgescu (discuție) 8 august 2011 15:34 (EEST)
Corect; nici Stănescu, nici Cărtărescu nu au fost sau sunt masoni. Dar ei vor dăinui! Pe cănd, Labiș, Maiakovski, Deșliu, Weores, Beniuc, A. N. Tolstoi, etc., NU! --Zsolt (discuție) 9 august 2011 13:57 (EEST)
Sună atât de sentențios verdictul lui Zsolt încât m-am declarat bulversat. Noroc că mai există și alte păreri care m-au scos din încurcătură. --GEO (discuție) 20 august 2011 11:21 (EEST)

etimologiaModificare

etimologiile aproape lipsesc si de multe ori, chiar daca apar sub indicatia "etimologie" nu prea sunt ceea ce se pretinde. in toate limbile. nu s-ar putea sa apara etimologiile tuturor notiunilor existente, si in toate limbile?

S-ar putea, dacă ar avea cine să le scrie. Dacă sunteți familiarizat cu etimologia unui termen, o puteți introduce chiar dvs. în articol--Strainu (دسستي‎)  31 iulie 2011 11:05 (EEST)

Praga 1968Modificare

Ce se cunoaște despre harțile deplasàrilor de trupe și care de lupta sovietice, spre Praga ,in 1968. Au traversat trupele Sovietice teritoriul României in drum spre Praga în 1968?


Se cunosc hartile deplasarilor de trupe si blindate sovietice , in 1968, in drum spre Praga?

Articolul Warsaw Pact invasion of Czechoslovakia aduce lămuriri, între care și aceasta:

The invasion was well planned and coordinated, simultaneously with the border crossing by ground forces, a Soviet airborne division (VDV) captured Prague's Ruzyne International Airport in the early hours of the invasion. It began with a special flight from Moscow which carried more than 100 plainclothes agents. They quickly secured the airport and prepared the way for the huge forthcoming airlift, in which An-12 transport aircraft started arriving and unloading Soviet airborne troops equipped with artillery and light tanks.

Deci, sovieticii au adus trupe pe calea aerului. Apoi au intrat și trupe din Polonia și Ungaria.--Miehs (discuție) 2 august 2011 07:35 (EEST)

Chestii cititeModificare

Am citit mai demult niște chestii și mi-au rămas întipărite în memorie, dar nu mai știu exact pe unde. Am rugămintea să mă ajute cine poate cu date despre următoarele:

  • prin 1920-1925 s-au făcut niște rectificări de frontieră între România și Polonia prin care s-au schimbat între cele două state un număr de vreo 5 localități aflate în zona de frontieră. Nu mai știu pe unde am citit, dar știe cineva care sunt cele cinci localități?
  • în 1938, URSS-ul a ocupat o insulă aflată la gura Limanului Nistrului, Insula Carolina, iar statul român nu a ripostat. Știe cineva ceva date despre această insulă și despre ocuparea ei de către sovietici?

Mulțumesc anticipat oricui poate oferi ceva informații. --Cezarika1 2 august 2011 10:12 (EEST)

Limba moldoveneascaModificare

Am primit aseară următorul e-mail:

95% dintre români înteleg spontan limba moldoveneasca

Un studiu demarat de comitetul pe probleme de lingvism al Uniunii Europene a relevat, în mod absolut surprinzator, ca 95.26% dintre români înteleg spontan limba oficiala a Republicii Moldova, respectiv, limba moldoveneasca. Fenomenul este cu atât mai teribil cu cât limba în cauza este, dupa cum probabil se cunoaste, una dintre cele mai noi limbi indo-europene, aparuta pe planeta de abia doua decenii, mai exact, în anul 1989. Uluiti, cercetatorii britanici afirma ca singura explicatie plauzibila este ca românii sunt înzestrati genetic cu inteligenta deosebita, talent în comunicare si o profunda înclinatie spre limbi straine. Un argument invocat în sprijinul acestei teorii este si acela ca procentul de 4.74% din populatie care nu manifesta o asemenea întelegere spontana este reprezentat de minoritati nationale, în special, ungare, care de asemenea, nu înteleg nici limba româna. Studiul a fost demarat de autoritatile europene în încercarea de a cuantifica necesarul de traducatori autorizati din limba româna în limba moldoveneasca.

In cazul in care v-a trecut prin cap...nu, nu-i banc .....

Mi-a chinuit visurile toată noaptea.--Miehs (discuție) 4 august 2011 09:19 (EEST)

Eu cred că totuși e un banc! Sau dacă nu, atunci este una din acele „creații originale” care mai nou inundă mediile electronice. Oare restul de 5 % de ce nu înțeleg spontan una din cele mai noi limbi indo-europene ? Al naibii de deștepți trebuie să fie cercetătorii ăștia de prin Albion, care mai au și capacitatea de a se ului!--Zsolt (discuție) 4 august 2011 09:39 (EEST)
normal că e banc, dacă erau așa de dăștepți românii învățau instantaneu toate limbile și câteva de circulație intergalactică --Terraflorin (discuție) 4 august 2011 09:43 (EEST)
Nu e banc, e trombon /29.04.2009. --92.80.247.89 (discuție) 4 august 2011 10:34 (EEST)
E glumă, evident. Ideea e bună, dar din păcate în detaliu gluma nu e tocmai reușită. Denumirea de „limbă moldovenească” e mult mai veche decît 1989; era curentă și în perioada interbelică, dacă nu cumva și mai devreme. Proporția de cetățeni români care înțeleg româna (deci și moldoveneasca) e sigur mai mare de 95,26%. Apoi textul e plin de stîngăcii de stil și ortografie --- lingvism, teribil, respectiv, virgule ba lipsă, ba în plus --- care arată că nu a fost scris nici măcar de cineva cu nivel de jurnalist mediu. N-am înțeles nici de ce „comitetul pe probleme de lingvism” al UE s-ar compune numai din cercetători britanici. Foarte probabil gluma a fost compusă de cineva care a dorit să imite stilul unei știri serioase, dar n-a reușit chiar bine. — AdiJapan 4 august 2011 13:30 (EEST)
"Cercetătorii britanici" sunt renumiți pentru studiile ciudate, cel puțin în mass-media românească. Răzvan Socol mesaj 4 august 2011 17:24 (EEST)
Aha //  GikÜ  vorbe  fapte  / joi, 4 august 2011, 23:15 (EET)

„Post” în româneșteModificare

Cum se traduce acest cuvânt din engleză, în contextul Facebook post? Nu e post și nici postare. //  GikÜ  vorbe  fapte  / joi, 4 august 2011, 21:06 (EET)

Vezi http://groups.google.com/group/diacritice/browse_thread/thread/d83357f57294b957/f1253af120ec462d?lnk=gst&q=facebook#f1253af120ec462d --Strainu (دسستي‎)  4 august 2011 22:37 (EEST)
Mulțumesc de referință, Andrei. Probabil, într-adevăr, anglicismul „post” este deocamdată cea mai bună variantă. //  GikÜ  vorbe  fapte  / joi, 4 august 2011, 22:59 (EET)
Eu unul susțin propunerea din primul mesaj din discuția respectivă: "publică" sau "distribuie" pentru acțiune, "mesaj" pentru rezultat.--Strainu (دسستي‎)  4 august 2011 23:42 (EEST)
„Mesaj” mi se pare prea ambiguu, întrucât poate fi confundat cu însele mesajele. //  GikÜ  vorbe  fapte  / vineri, 5 august 2011, 00:18 (EET)
Stai, că înseamnă că nu ne înțelegem - la ce te referi tu prin "facebook post"? Eu înțeleg mesajele de pe perete, fie ele text, legături, filme sau aplicații. Cu ce alte mesaje zici că se pot confunda?--Strainu (دسستي‎)  5 august 2011 12:03 (EEST)
Eu înțeleg același lucru prin „post”. Dar când aud „mesaj” mă gândesc la mesajele din chat (messages). //  GikÜ  vorbe  fapte  / vineri, 5 august 2011, 17:11 (EET)

PetrecanieModificare

Inexorabila petrecanie

I-a făcut de petrecanie inexorabil.
Subiectul îmi pare deplorabil și inefabil,
dar indubitabil că nu-i doar regretabil și impardonabil,
ci și implacabil, durabil și irecuperabil.

De era posibil să fie reversibil,
deși factibil și reprehensibil,
ar fi fost compatibil cu un gest inadmisibil
dar corigibil și, deci, permisibil.

Dar o petrecanie e o jitanie
pe care nici o litanie sau sfeștanie
nici chiar o împărtășanie
n-o poate schimba într-o simplă pățanie.

--Miehs (discuție) 7 august 2011 00:27 (EEST)

cititi-oModificare

Salut ma numesc Cosmin iar ca nik puteti observa Ronin.As dori sa iau legatura cu un hacker daca se poate sau cracker deoarece as dori sa invat cum pot deveni si eu asa ceva.Va las adresa mea de e-mail ronin.uncensored@yahoo.com Nu ezitati sa-mi dati add.Va multumesc.

eu cred că o să ezit vreo jdă ani de aici înainte :D --Terraflorin (discuție) 15 august 2011 16:42 (EEST)
Eu zic să înveți bine la mate și la fizică, apoi să dai la un liceu bun (preferabil de informatică), să faci o facultate în domeniu (Cibernetică sau Automatică și Calculatoare), iar apoi când vei putea să devii hacker să te mai gândești dacă chiar îți dorești așa ceva. Răzvan Socol mesaj 15 august 2011 17:49 (EEST)
Poate ar fi bine să te gândești să faci ceva util societății, nu ceva distructiv. De ticăloși e plină lumea, ar trebui să existe și oameni corecți. --Cezarika1 17 august 2011 06:07 (EEST)
Eu sunt hacker, dar nu cracker. Diferența este explicată în articolul hacker. Dacă vrei să devii cracker, citește mai întâi asta. Tgeorgescu (discuție) 25 august 2011 20:17 (EEST)
Cred că informațiile din introducerea articolului en:Hacker (term) oferă o imagine mai clară despre semnificațiile acestui termen, dar sunt în limba engleză. Răzvan Socol mesaj 25 august 2011 21:29 (EEST)

contact cristian panaModificare

As dori tare mult sa intru in contact cu cel car a realizat fotagrfia canesti, intrucat mi-a facut o mare si placuta surprisa sa revad locuri cu multe amintiri care ma leaga de familia din tara!!! Adresa mea de mial este laura28bratu@yahoo.co.uk. Poate multe lucruri avem in comun! Eu sunt plecata de aproaope 10 ani din tara, locurile acele din fotografie fac parte din istoria familieie strabunicilor! Astept cu nerabdare un semn de viata de la Domnul Cristian Pana, realizatorul acelei splendidi fotografii din Canesti, jud. Buzau! Va multumesc Laura Bratu Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.84.98.173 (discuție • contribuții).

Puteți contacta utilizatorul respectiv lăsându-i un mesaj în pagina sa de discuții sau trimițându-i un e-mail acesând pagina Special:Email_utilizator/Cristianpana. O zi bună, Răzvan Socol mesaj 18 august 2011 08:25 (EEST)

Cristian Pană n-a mai scris nimic la Wikipedia din iunie 2010. Puteți încerca asfel: mergeți la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilizator:Cristianpana&action=edit&redlink=1 și acolo, la "trusa de unelte" găsiți "trimite e-mail" și, dacă dumnealui și-a dat o adresă, îl puteți contacta personal.--Miehs (discuție) 18 august 2011 08:26 (EEST)

Nu înțelegModificare

Cum se traduce dwarf? Când am citit articolul Dwarf am văzut că apare Gimli (care știu sigur că este un gnom), dar și Thorin, un pitic (pitic i se spune în romanul Hobbitul). Sunt foarte confuz. Până la urmă cum e? Poate mă ajută cineva. Mărtinaș Angel dialog 29 august 2011 21:43 (EEST)

Urmând legăturile interwiki, vedem: Gnom_(Pământul_de_Mijloc)--Strainu (دسستي‎)  29 august 2011 23:40 (EEST)

Gaze ionizateModificare

Pot fi pompate gaze ionizate cu pompe electromagnetice? Daca da, ce conditii sunt necesare (T, p, etc)?--188.26.22.131 (discuție) 2 septembrie 2011 19:15 (EEST)

Stanislaw LemModificare

Ce inseamna satirist? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Flopy97 (discuție • contribuții).

Iată cum răspunde DEX. -- Victor Blacus (discuție) 7 septembrie 2011 15:19 (EEST)

Gând de dezgustModificare

Iubesc creația literară, dar detest diareea literară și e plină România post-decembristă de căcăcioși.

Scuzați-mi gândul scatologic, dar după '89 s-a umplut țara de edituri, care parcă ar dori să umple golul care-l avem în istoria tipăriturilor (izvoare scrise) din antichitate până la nașterea României moderne și se publică toate gândurile fătate de mințile distorsionate domiciliate în capete pătrate, mânate doar de egoul de-aș vedea numele pe coperți mândru împănate.

Trebuie restaurată cenzura ... bunului simț.--Silenzio (discuție) 8 septembrie 2011 04:42 (EEST)

Nu uitați că mai sunt și oameni care suferă de Coprofagie. Și, oricum, nu vă obligă nimeni să cumpărați aceste cărți și să le gustați împreună cu autorii lor... --Miehs (discuție) 8 septembrie 2011 13:34 (EEST)
Nu mă obligă nimeni, e drept. Dar vedeți și aici la Wikipedia apar o groază de personaje cu pretinse veleități literare și să nu cazi pradă ignoranței, te mai uiți ce scriu. Și apoi, ai nevoie de kile de moare de varză acră să-ți speli mahmureala intelectuală creată. --Silenzio (discuție) 8 septembrie 2011 19:47 (EEST)
Sper că nu mi se va face de petrecanie pentru vorbele mele.--Miehs (discuție) 8 septembrie 2011 21:03 (EEST)
:)) De abia acum am văzut poezia de mai sus. Nu știam ce e cu petrecania.
Sper. Că indubitabil nu va fi doar o pățanie ... Cele bune.--Silenzio (discuție) 10 septembrie 2011 00:51 (EEST)

rhd la iepuriModificare

Ce simptome are RHD la iepuri si daca sunt si alte boli cu simptome asemanatoare. Va multumesc.

Dacă înțelegeți limba engleză, vedeți en:Rabbit haemorrhagic disease. Eventual poate îl traduceți, dacă stăpâniți bine limba engleză și limba română. Răzvan Socol mesaj 15 septembrie 2011 21:34 (EEST)

Inversiunea anotimpurilorModificare

Aș dori să-mi explicați vă rog de ce atunci când in emisfera nordică este vară, de exemplu, in cea sudică e iarnă? Am remarcat acest lucru odată cu desfășurarea Campionatul Mondial de Fotbal, ținut vara trecută in Africa de Sud, dar defapt acolo era plină iarnă. Am cerut lămuriri profesorului meu de geografie insă nu a reusit să îmi clarifice pe de-a-ntregul problema... --79.113.44.136 (discuție) 26 septembrie 2011 01:04 (EEST)

Răspunsul trebuia să se găsească la articolul Anotimp, dar e prea succint.
Explicația stă în felul cum se mișcă Pămîntul: rotația în jurul propriei axe și revoluția în jurul Soarelui. Axa de rotație a Pămîntului e fixă în spațiu, iar planul orbitei e și el fix. Anotimpurile sînt create de relația dintre axă și orbită. Pentru a înțelege mai ușor imaginați-vă că orbita e orizontală.
Dacă axa de rotație a Pămîntului ar fi exact perpendiculară pe planul orbitei, atunci razele soarelui ar cădea tot timpul perpendicular pe ecuator (mai exact pe un punct mobil de pe ecuator), încît soarele ar lumina și deci ar încălzi în mod egal ambele emisfere. La poli soarele s-ar vedea tot timpul la orizont, niciodată deasupra, niciodată dedesubt; timp de 24 de ore ar face o tură întreagă pe tot orizontul.
Dar axa nu e perpendiculară pe planul orbitei, ci e înclinată cu 23,5°. Asta înseamnă că razele soarelui luminează mai mult cînd emisfera nordică, cînd pe cea sudică. De exemplu, la Polul Nord soarele se vede deasupra orizontului jumătate de an (ziua polară), iar în cealaltă jumătate e sub orizont (noaptea polară). Evident, cînd emisfera nordică primește mai multă lumină și astfel acumulează mai multă căldură, în cea sudică lumina e mai puțină și temperatura e în scădere.
Pe durata unei revoluții complete (un an), latitudinea la care razele soarelui cad perpendicular pe suprafața Pămîntului evoluează astfel:
  • în martie, la echinocțiu, soarele e deasupra ecuatorului;
  • în iunie, la solstițiul „de vară”, soarele e deasupra latitudinii 23,5 N (de exemplu prin Egipt);
  • în septembrie, la echinocțiu, soarele revine deasupra ecuatorului;
  • în decembrie, la solstițiul „de iarnă”, soarele e deasupra latitudinii 23,5 S (de exemplu prin Africa de Sud).
De aceea cînd e vară la noi e iarnă în sud, și invers. În Brazilia și Australia se sărbătorește Crăciunul în pantaloni scurți. — AdiJapan 26 septembrie 2011 09:00 (EEST)

Premiul Nobel pentru biologoie 2011Modificare

As dori sa-mi dati mai multe amanunte privind premiul Nobel pentru biologie din acest an-2011Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Dan Hamza (discuție • contribuții).

Nu există o asemenea distincție. Se acordă premii Nobel pentru: fiziologie sau medicină; fizică; chimie; literatură; pace; economie. —Andreidiscuţie 13 octombrie 2011 11:29 (EEST)

Care este anul corect cand s-a fondat Evanston ?Modificare

 In wikipedia scrie 1836,eu am vazut o placa la intrare in Evanston ,unde scrie anul 1863.Care este anul corect, va rog!?

Georgia, Armenia, Azerbaijan si Israel sunt in Europa ??Modificare

Imi spune cineva va rog daca Georgia, Armenia, Azerbaijan si Israel sunt considerate in Europa ? Ca cel putin la Concursul Muzical Eurovision ele participa.. (Teodosie cel Mare (discuție) 31 octombrie 2011 16:38 (EET)

Geografic, Israelul, Armenia și Ciprul nu sunt deloc în Europa, dar cultural sunt destul de apropiate, iar Europa le acceptă. Ciprul e chiar membră în UE, și celelalte țări colaborează cu Uniunea; federațiile de fotbal sunt afiliate la UEFA; participă la Eurovision și există și alte apropieri. Israelul este un caz și mai special, fiind o țară cu o cultură foarte aproape de cea occidentală (în care au emigrat în ultimii 60 de ani foarte mulți evrei din Europa), dar plasată într-un mediu foarte ostil, unde are mulți vecini care o dușmănesc. Azerbaidjanul și Georgia au teritorii în ambele părți (cele de la nord de cumpăna apelor din Caucazul Mare), și Turcia la fel (ce e la vest de Bosfor); și ele se pare că preferă să se identifice mai mult cu cultura europeană. —Andreidiscuţie 31 octombrie 2011 17:28 (EET)
Bine, dacă e să despicăm firul în patru, nici Spania nu e toată în Europa (deține Ceuta pe Africa continentală și Insulele Canare în largul coastelor Africii). —Andreidiscuţie 31 octombrie 2011 17:33 (EET)

Legat de românii din Bulgaria !Modificare

Care este numărul oficial al românilor din Bulgaria ? Teodosie cel Mare (discuție) 31 octombrie 2011 19:20 (EET)

În recensământul din 2011, românii apar la "alții", cu un total de 69.000. Probabil că sunt câteva mii în total, poate zeci de mii.--Strainu (دسستي‎)  1 noiembrie 2011 10:35 (EET)

Ajutor!Modificare

As vrea toate modurile si toate timpurile!

Cea mai mare și cea mai veche biserică din România !Modificare

Care este cea mai mare biserică din România ? Dar cea mai veche ? Teodosie cel Mare (discuție) 2 noiembrie 2011 17:56 (EET)

ZedopediaModificare

Cum a apărut aceasta ??? --92.80.229.224 (discuție) 6 noiembrie 2011 21:14 (EET)

Oricine poate descărca tot conținutul wikipediei și îl poate pune online, dar aici pare ceva mai interesant de atât. E copiată inclusiv pagina de eroare.--Strainu (دسستي‎)  6 noiembrie 2011 21:58 (EET)
Observație: Cuvântul „Wikipedia” a dispărut de peste tot, fiind înlocuit cu „Zedopedia”, cu excepția unui mesaj. E normal? --92.80.229.224 (discuție) 6 noiembrie 2011 23:25 (EET)
De fapt sunt mai multe locuri unde au ratat înlocuirea. Dar da, copiile nu pot folosi numele "Wikipedia", care e marcă înregistrată, deci e normal să facă astfel de înlocuiri.--Strainu (دسستي‎)  9 noiembrie 2011 17:11 (EET)
Am raportat site-ul la meta:Live mirrors, dar probabil nu o să se întâmple nimic, pentru că pagina respectivă nu pare a fi întreținută. Răzvan Socol mesaj 24 noiembrie 2011 08:58 (EET)
Mda, și eu am avut aceeași bănuială (că e live mirror), așa că am scris la legal@wikimedia.org. Dar ăstia sunt chiar mai puțini responsive ca autoritățile publice din România, probabil nu vom afla niciodată dacă s-a întâmplat ceva.--Strainu (دسستي‎)  24 noiembrie 2011 11:35 (EET)
La mine nu se mai încarcă Zedopedia. Probabil o fi dispărut intre timp. Tgeorgescu (discuție) 11 decembrie 2011 02:31 (EET)

tunele subterane RomaniaModificare

  Userul meu  este Brit. As dori sa aflu informatii despre tunelele subterane ,care strabat teritoriul subteran al Romaniei.....Multumesc!

Nedumerire paradoxul buniculuiModificare

Am mutat discuția aici: Discuție:Paradoxul bunicului#Nedumerire paradoxul bunicului --Terraflorin (discuție) 15 noiembrie 2011 13:17 (EET)

OracolulModificare

Cine a inventat oracolul?

PerpetuummobileModificare

Este cineva interesat sa dicutam despre Perpetuummobile? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Marian lys2000 (discuție • contribuții).

Nu cred. Wikipedia nu este un forum de discuții. --Turbojet 19 noiembrie 2011 22:08 (EET)

Nume de planteModificare

Dexonline sugerează că Asparagus ar fi ceva diferit de Sparanghel (care în engleză se numește Asparagus). Dacă așa este, și Asparagus este o plantă ornamentală, cum zice DEX, atunci care este numele acestei plante în engleză, și care este pagina de la Wikipedia engleză pentru ea?

Care este numele în engleză pentru Dovlecel? Ceea ce se găsește în România arată la exterior cumva ca en:Spaghetti squash, în special cel din poza aceasta. Sau mai seamănă cu Delicata squash, dar nu e vărgat și nu are gust de cartof dulce.

Acest fruct: en:Cherimoya are nume în limba română? Dar en:Pumpkin? (altul decât Dovleac). —  Ark25  (discuție) 25 noiembrie 2011 21:42 (EET)

Sparanghelul (Asparagus officinalis) este una dintre speciile genului Asparagus; Cucurbita maxima: dovleac comestibil (dovleac-alb-turcesc); Cucurbita pepo: dovlecel comun (dovleac de câmp); Annona cherimola: probabil Anona; Pumpkin: probabil dovleac --GEO (discuție) 26 noiembrie 2011 03:12 (EET)
Nu știu cum am reușit să nu verific existența paginii Asparagus. Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 26 noiembrie 2011 14:48 (EET)
În general, la orice fel de dovlecel, în engleză, se spune squash. Există mai multe soiuri cu nume diverse. —Andreidiscuţie 11 decembrie 2011 01:32 (EET)

Iarăși despre instituțiile statuluiModificare

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale a fost trecută în coordonarea directă a primului-ministru. [24] Mai precis: "ACIS, este organizata si functioneaza ca departament fara personalitate juridica in cadrul aparatului de lucru al Guvernului si in subordinea primului-ministru" [25]. Asta ce înseamnă? Că ACIS funcționează în subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG)? ACIS nu apare în structura aparatului de lucru al Guvernului? —  Ark25  (discuție) 26 noiembrie 2011 14:48 (EET)

Nu cred că ACIS funcționează în subordinea SGG, ci în subordinea primului-ministru, însă este finanțată din bugetul SGG, conform OUG 26/2011. Probabil pagina cu aparatul de lucru al Guvernului nu a fost actualizată încă. Răzvan Socol mesaj 26 noiembrie 2011 19:05 (EET)
Vezi și Lista instituțiilor subordonate sau finanțate de SGG. Răzvan Socol mesaj 14 decembrie 2011 07:02 (EET)

Transformarea mișcăriiModificare

Care este cel mai potrivită traducere pentru en:Reciprocating motion ? Ce alte piese se folosesc pentru translația mișcării din rotație în translație (și invers), în afară de Camă și Arbore cotit ? Ca o paranteză, pentru cei interesați de inginerie, am dat peste un proiect foarte util și interesant: Open Source Ecology - mașini open source. scopul este crearea GVCS - un set de 50 de mașini, fundamentale pentru crearea celor necesare pentru confortul unei vieți moderne. —  Ark25  (discuție) 3 decembrie 2011 22:00 (EET)

Observație: Un arbore cotit este numai o aplicație pentru mecanismul bielă-manivelă, care transformă mișcarea de rotație în mișcare de translație. Același mecanism bielă-manivelă, aplicat la locomotivele cu abur, acționează invers, transformând mișcarea de translație în mișcare de rotație (biela acționând direct roata). --Miehs (discuție) 3 decembrie 2011 22:11 (EET)

Mișcarea de rotație poate fi transformată practic în orice tip de mișcare cu ajutorul unui mecanism cu bare, dintre care cea care se rotește este, prin definiție, manivela. Toate traiectoriile punctelor mecanismului cu bare (oricâte bare) se numesc curbe de bielă. Există o infinitate de curbe de bielă, care acoperă bine planul de mișcare al manivelei. Cu atât mai mult dacă apar și alte elemente, cum sunt culisele în cazul mecanismului cunoscut în public drept „bielă-manivelă”. În teoria mecanismelor „bielă” are o definiție mai generală, și anume, de element articulat la manivelă, dar al cărei celălalt capăt nu are obligatoriu o mișcare alternativă rectilinie. Generic, în teoria mecanismelor un mecanism care transformă o mișcare în alta este cunoscut sub numele de mecanism inversor. Publicul știe doar că „mecanismul inversor” inversează sensul rotației, ceea ce este o viziune extrem de limitată.

Cred că termenul cel mai apropiat de titlul englez este mișcare alternativă. Legăturile interlingve din articolul englez sunt în opinia mea spre noțiunea mecanism cu mișcare alternativă, care este altă noțiune. Însă conținutul paginii în engleză este cel pentru „mecanism cu mișcare alternativă”. În opinia mea ori titlul englez este greșit, ori articolul este „complet incomplet”. Fiind doar un ciot e greu de decis ce se intenționează pe en:wp. --Turbojet 4 decembrie 2011 14:59 (EET)

Mulțumesc. Dacă aveți timp, vă rog aduceți adăugiri/retușuri la articolele camă, manivelă, mișcare alternativă, mecanism bielă-manivelă. Aș mai avea următoarele întrebări: cum facem diferențierea dintre „mișcare liniară”, „mișcare de translație” și „mișcare alternativă”? Există mișcare alternativă care nu este liniară? Pentru a avea un numai mai exact, ar fi mai bine ca numele articolului să fie mișcare alternativă liniară? Există un nume pentru subsetul de mecanisme inversoare care transformă doar mișcare circulară în mișcare liniară (și viceversa)? Cum se numește în română mecanismul en:Scotch yoke? —  Ark25  (discuție) 4 decembrie 2011 23:09 (EET)
A, nu, pentru mine „adăugiri/retușuri” însemnă să aduc articolele la 100 K. Poate peste câțiva ani.
Mișcare liniară însemnă o mișcare a punctului material de-a lungul unei traiectorii rectilinii.
Mișcare de translație înseamnă o mișcare a solidului rigid de-a lungul unei traiectorii oarecare, orientarea corpului rămânând paralelă cu cea inițială.
Mișcarea alternativă este o mișcare oscilantă, periodică. Da, există, de exemplu pendulul sau balansierul ceasurilor.
Numele articolului poate fi dat în funcție de conținutul avut în vedere. Mișcarea alternativă liniară este un caz particular al mișcării alternative, respectiv al mișcării liniare. Dacă articolul vrea să se ocupe exclusiv de acest tip de mișcare, atunci titlul poate fi cum spuneți. Dar atunci rezolvați brambureala legăturilor iw care vor apărea când unii vor zice „da, nu sunt identice, dar acesta este articolul cel mai apropiat de la noi”, cum am pățit eu pe fr:wp. Dacă așa judecă oamenii, atunci chiar că roboții n-au nicio vină.
N-am auzit de vreun nume special pentru setul ăla, dar o să mă interesez.
en:Scotch yoke este conform LTR mecanism culisă-manivelă. --Turbojet 5 decembrie 2011 11:58 (EET)

PozaModificare

Cum pun poza? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Justin Stone (discuție • contribuții).

Vedeți Wikipedia:Imagini. —  Ark25  (discuție) 13 decembrie 2011 08:17 (EET)

PalatModificare

Despre ce palat vorbește acest articol? (comandat de Grigore Sturdza în 1898) —  Ark25  (discuție) 13 decembrie 2011 08:17 (EET)

Mă indoiesc că mai există clădirea respectivă. Ar putea fi asta, dar e prea mică față de poza din zf.--Strainu (دسستي‎)  13 decembrie 2011 08:59 (EET)
Wow! A fost avariat de cutremurul din 1940 și de bombardamentele aliaților din 1944, fiind demolat imediat după război.. Poză se vede cât de aproape era actualul Palat Victoria. Deci nu de azi-de ieri se practică "sportul" ăsta la noi!--Strainu (دسستي‎)  13 decembrie 2011 09:02 (EET)

Altă clădire din București: Acest articol zice: Eroii pompieri cazuti pe Dealul Spirii au fost inmormantati in curtea Bisericii Francmazone. Adică francmasonii au biserici? Despre ce clădire e vorba totuși? —  Ark25  (discuție) 13 decembrie 2011 10:11 (EET)

Biserica Sf. Gheorghe-Plevna, supranumită "Malmaison".--Strainu (دسستي‎)  13 decembrie 2011 10:20 (EET)

zamacModificare

ce este "zamacul" si din ce e fabricat, la ce se foloseste acest material?

Vezi la http://dexonline.ro/definitie/zamac . SALVE! --NeaNita (discuție) 18 decembrie 2011 15:33 (EET)

Fabrici comunisteModificare

Cică fabrica Titan Mar a fost înființată în anul 1994. Se întinde pe o suprafață de șase hectare. Ce a fost acolo în perioada comunistă? Greu de presupus că după 1990 s-au dărâmat case și blocuri în centrul Bucureștiului pentru a se construi o fabrică privată. Cu siguranță Titan Mar e continuatoarea unei fabrici din perioada comunistă. —  Ark25  (discuție) 19 decembrie 2011 13:07 (EET)

Vulcan? Nu sunt sigur că e vorba de acel teren de pe "Trafic Greu".--Strainu (دسستي‎)  19 decembrie 2011 13:33 (EET)
Da, se pare că Titan Mar a cumpărat teren de pe platforma Vulcan. Mersi pt răspuns (și pentru cele de mai sus). —  Ark25  (discuție) 19 decembrie 2011 19:41 (EET)

polivalentModificare

ce inseamna acest cuvant? eu am cautat pe dex online si am gasit ceva legat de chimie dar au am gasit expresia de "om polivalent" si nu stiu ce inseamna. MULTUMESC!!

Polivalent: care se pricepe la multe domenii ale cunoașterii, poate practica multe meserii, este sportiv de performanță în mai multe sporturi sau bun artist în mai multe arte. Tgeorgescu (discuție) 20 decembrie 2011 16:12 (EET)

Serii de articole de presăModificare

Am găsit câteva serii de articole de presă foarte interesante și utile, chiar excepționale, publicate de câțiva autori: Emanuel Bădescu, Adrian Majuru, Alexandru Popescu, Vladimir Tismăneanu, Vlad Stoicescu. Puteți să-mi recomandați asemenea serii de articole? Am mai găsit și articole scrise de Nicolae Drăgușin, în România liberă, documentate excepțional, ca de exemplu acesta despre colectivizare, însă din păcate pe saitul România liberă, dacă dai click pe numele unui autor, afișează cu totul altceva decât lista articolelor scrise de acel autor. Poate ar exista o soluție pentru a genera o listă de articole scrise de acest autor? —  Ark25  (discuție) 20 decembrie 2011 18:47 (EET)

La contributors.ro se publică analize și editoriale interesante, între care unele semnate de Tismăneanu (despre comunism și comuniști), Vlaston (despre educație), Ioan Mircea Pascu și alții (afaceri europene) și se preiau blogposturi interesante de teme de geopolitică, economie etc. —Andreidiscuţie 3 ianuarie 2012 10:18 (EET)