Discuție Utilizator:Macreanu Iulian/Arhiva 2014

Active discussions

RugăminteModificare

Bună ziua,

Îmi cer scuze, dar am intervenit în articolul Ferdinand I al României, după modificările făcute de Remus Octavian Mocanu. Cu aceste scuze de rigoare, vă mărturisesc faptul că am încercat să-l readuc la o formă neutră, așa cum probabil ar fi fost de la bun început, dacă dl. Remus Octavian Mocanu ar fi avut răbdarea să aștepte ca articolul să fie finalizat de către dv. (discutând cu răbdare modificări care și-ar fi găsit armonios loc în text).

V-am spus cele de mai sus pentru a avea o introducere la rugămintea mea personală de a vă reapuca - în limita timpului și a dispoziției personale, de scrierea articolului despre unul dintre Părinții Fondatori ai României.

Cu stimă și multe mulțumiri pentru munca pe care o faceți --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 23 noiembrie 2013 11:08 (EET)

Mă alătur și eu rugăminții Zburătorului de a reveni pe Wikipedia, unde este nevoie de acuratețea și tactul dvs. pentru a rescrie articolele modificate de unii wikipediști a căror unică preocupare este denigrarea personalităților istorice din această categorie. În afară de articolul Ferdinand I al României, v-aș ruga să examinați și articolul Carol I al României. Vă așteptăm. Numai bine, --Bătrânul (discuție) 23 noiembrie 2013 11:58 (EET)

Bonaparte traversând...Modificare

Bună ziua!

În ceea ce mă privește, am făcut tot ce am putut la articol. Din punctul de vedere al traducerii este OK. Foarte mult am lucrat la bibliografie și la note. Au fost foarte multe note cu numere de pagină la surse care nu aveau referințe bibliografice, deja în articolul de pe fr.wiki; a trebuit să le caut pe Net. Totuși mai am o rezervă în legătură cu atribuirea titlului de articol de calitate: sunt mult prea multe likuri roșii, dar aici nu am ce face. Dacă se angajează cineva...

Numai bine.

Amator linguarum (discuție) 23 noiembrie 2013 12:27 (EET)

M-am ocupat parțial de legăturile roșii, iar cele mai importante le-am propus la Proiectul săptămânii.— Ionutzmovie discută 23 noiembrie 2013 16:01 (EET)

Urări la post-restantModificare

Sărbători fericite și un An Nou mai bun decât cel care tocmai se încheie! --Pafsanias (discuție) 26 decembrie 2013 13:30 (EET)

Mă alătur și eu lui Pafsanias urându-vă Sărbători Fericite și liniștite ! --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 26 decembrie 2013 13:47 (EET)

Mulțumesc pentru urări, chiar dacă cu atâta întârziere! Prin natura serviciului a trebuit să-mi petrec ultimele trei luni prin niște locuri din lumea asta unde lipsa internetului era cea mai mică problemă. Din fericire m-am întors cu bine și voi reveni încet-încet și la obiceiul scrisului. Încă odată, mulțumesc!--Macreanu Iulian (discuție) 1 februarie 2014 14:50 (EET)

Calmul și obiectivitatea dv., mie unul, mi-au lipsit. Cu stimă --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 2 februarie 2014 00:07 (EET)

RugăminteModificare

Bună ziua,

V-aș ruga dacă aveți timp să vă uitați peste modificările făcute la Ferdinand I al României. Utlizatorul ROC urmărește să-și impună agenda politică, și înseara asta a atins culmea incompetenței, afirmă tâmpenia că monarhia sub Ferdinand a fost dictatură, citând orice fragment negativ sau malițios pe care îl prinde, ignorând consensul științific. Genul ăsta de interpretări și suprainterpretări, chiar susținute de fragmente de surse, se numește cercetare originală. Când există câteva monografii care se dedică în integralitate subiectului.--Mihai (discuție) 9 februarie 2014 23:54 (EET)

Dragă Mihai
Îți mulțumesc pentru încrederea pe care mi-o acorzi că ți-aș putea fi de ajutor!
De regulă evit să mă "introduc" în zilnicele "războaie" de pe aici, pentru că încerc să respect regula de aur a lui Murphy "fii atent cu cine alegi să te cerți, pentru că lumea s-ar putea să nu facă diferența dintre voi." De aceea consider mai util să-mi pierd puținul timp disponibil scriind ceva cu folos prin diferitele cotloane îndepărtate ale Wikipediei, unde zgomotul străzii ajunge mai greu.
Revenind la "cestiune", respectiva pagină de discuție cred că i-ar putea face invidioși pe Tzara și Urmuz. E de departe mult mai interesantă decât articolul în sine.
Considerând acțiunea ta ca fiind mânată de bune intenții și de bun simț, îți promit că o să fac efortul de a înțelege care sunt aspectele esențiale în discuție și o să postez o opinie acolo. Sper să pot să o fac în această săptămână pentru că momentan sunt ocupat cu alte priorități.
Cu stimă --Macreanu Iulian (discuție) 11 februarie 2014 19:56 (EET)
V-am rugat pentru că eu m-am apucat să curăț articolul despre regele Mihai (lucrez din aproape în aproape, momentan rescriu pe calculatorul meu și îl voi încărca când sunt gata), care în afară de introducere este un mozaic de adevăruri aproximative, minciuni, manipulări, interpretări pe bază de tot felul de surse dubioase (e citat chiar și un roman...); acum am putut observa pe viu cum se ajunge la astfel de rezultate finale. Este totuși înfiorător când te gândești că în ultima lună aceste articole despre Carol I, Ferdinand sau Mihai au fost citite de mii și mii de oameni. La Ferdinand au intervenit și Silenzio și Andrei Stroe și Pafsanias spre meritul lor, dar la Carol I persistă mondificările acelui utilizator. Acolo nu doresc să mă bag, pentru că nu cunosc subiectul. Și este destul de mare efortul de documentare chiar la articolul la care lucrez în prezent.
Vă înțeleg că ați ales să lucrați la subiecte cu potențial mai mic de controversă și observ că ați abandonat pentru moment munca la Ferdinand, dar pe de altă parte nici nu putem permite ca majoritatea să fie luată prizonieră de o persoană cu agendă politică. --Mihai (discuție) 11 februarie 2014 20:30 (EET)
Dragă Mihai
Deși la o primă vedere așa pare, că eu sunt principalul contributor la articolul Ferdinand, paradoxul este că practic nu m-am ocupat de articol. Secțiunile introduse de mine (Introducerea, Copilăria, Educația, Viața la curte, Principe de Coroană) sunt de fapt produse colaterale rezultate în urma lucrului la articolul dedicat Reginei Maria. Și până acum nu prea au fost contestații. Grosul articolului despre Ferdinand nu s-a încumetat încă să îl scrie nimeni. Cum natura are oroare de vid cineva s-a găsit să încerce să umple acest gol cu propriile viziuni. Deci avem cu toții o culpă că articolul cuprinde acum această umplutură nu prea digerabilă.
Eu am de gând să contribui la el, dar nu acum. Până în prezent am făcut ce am putut: i-am creat o structură, l-am îmbogățit cu informații, pe scurt am încercat să îl păstrez într-o stare decentă, alocându-i cât timp și câte resurse mi-am permis. Așa cum am precizat și pe pagina mea de utilizator, scriu aici în cadrul și în limitele unui proiect, care are prioritățile sale. Spre exemplu următorul articol nu va fi o biografie ci din altă arie tematică. La biografii următoarele vor fi Petre Carp și Spiru Haret. Deci la Ferdinand voi contribui doar ocazional cu aspecte relevante pe care le voi găsi pe timpul scrierii acestora.
Nu știu în ce stare voi găsi articolul când îi va veni rândul să mă ocup de el, voi vedea, dar cred că ajut mai mult Wikipedia scriind într-un an patru articole, decât dedicându-mi timpul și energia unei lupte surde în apărarea unuia singur, chiar dacă extrem de important. La urma urmei nu trebuie să uităm că Wikipedia nu este scrisă odată pentru totdeauna.
Oricum îmi voi ține promisiunea de a prezenta un punct de vedere.
Cu stimă--Macreanu Iulian (discuție) 11 februarie 2014 21:12 (EET)
Dragă Mihai, am scris recenzia promisă. --Macreanu Iulian (discuție) 1 martie 2014 23:45 (EET)
Am citit-o și sunt de acord cu ea. Sunt de acord că trebuie prezentată și starea generală a sistemului politic într-un pasaj. Spre creditul său, d-l Mocanu a introdus printre lungul pomelnic de citate irelevante și o analiză marxistă (ce-i drept cam pătimașă) referitoare la guvernul Vaida, din care se poate extrage ceva conținut pentru anii 1919-1921. Mă abțin să mai petrec timpul argumentând, sunt convins că-l folosesc mai bine scriind despre și comparând zecile de versiuni despre lovitura de stat de la 23 august și abdicarea de la 30 decembrie. :) O să intervin doar dacă mai introduce interpretări neconforme cu sursele.
Apropo, când o să am timp aș dori să închid odată pentru totdeauna disputa despre denumirea actului de la 23 august. Sunteți copleșit: Chiar și partida regală privea actul, înainte de înfăptuirea lui, drept lovitură de stat. :)
O sugestie: Ministrul Constantin C. Brătianu, alias Bebe Brătianu (d. 1956), presupun fiul lui C.I.C. Brătianu nu are nici o poză și un ciot infim. Am adăugat astăzi datele nașterii și morții, poate Dvs. faceți rost de o poză.
Când terminați articolul Take Ionescu și voi avea timp, aș putea să îl corectez. Numai bine, --Mihai (discuție) 2 martie 2014 00:06 (EET)

Bisericile rupestre din Munții Buzăului#Contextul istoric, religios și canonicModificare

Buna seara,

Reiterez rugămintea pe care v-am facut-o în toamna 2013, de a trece puțin „cu pieptenele” prin capitolul Bisericile rupestre din Munții Buzăului#Contextul istoric, religios și canonic, în măsura în care interesul, timpul și dispoziția vă permit. A ramas singurul capitol pe care nu am reușit să-l finalizez, din motive de competența limitata și, sper (din nou) la ajutorul dv.

Cu stimă --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 11 februarie 2014 21:23 (EET)

Dragă Accipiter Gentilis
Îmi cer scuze pentru inconsecvență. După cum am menționat, lipsind trei luni și abia revenind, am o groază de "restanțe" aici, acasă, la locurile de muncă, la prieteni, etc. Acum sunt în procesul de aducere la zi a restanțelor dar îmi va mai lua ceva timp. Sper să reușesc să mă țin de promisiune într-un final. --Macreanu Iulian (discuție) 1 martie 2014 16:40 (EET)
Nu-i bai. Lucrurile bune cer timp.--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 1 martie 2014 22:59 (EET)

Mii de mulțumiri...Modificare

... pentru articol! Aveți un mesaj mai detaliat pe pagina de evaluare. Credeți că v-ați putea obosi să mai corectați și celelalte secțiuni? Cu stimă, --Sebastianpin 26 februarie 2014 18:30 (EET)

Dragă Sebastianpin
În primul rând consider că îi datorezi niște scuze domnului Pafsanias pentru autosuficiența cu care ai tratat observațiile sale, care erau de bun simț.
În al doilea rând, cred că ar fi bine ca pe viitor să încerci să abordezi subiecte mai puțin complicate și mai accesibile, pe care să le poți trata corespunzător. Degeaba îți alegi un subiect greu, dacă aproape fiecare frază este tradusă greșit sau cu deficiențe majore. Faci astfel un deserviciu atât reputației tale cât și articolului și cititorilor săi.
În al treilea rând ar trebui să fii preocupat să corectezi singur greșelile de traducere pe care le-ai făcut din articol și nu să aștepți ca alții să o facă. Eu ți-am oferit o posibilă soluție la discuția de AC: ia fiecare frază, scrie „am tradus-o ca ...” - „ar fi trebuit să o traduc ca ...”. O să rămâi uimit de progrese. --Macreanu Iulian (discuție) 1 martie 2014 16:40 (EET)

Stema MaramuresuluiModificare

Stema MaramureșuluiModificare

Buna domnule Macreanu ,am raspuns in limitele timpului pe pagina mea intrebarilor adresate ,dece am ales simbolurile alea heraldice. Repet stema mea nu reprezinta nici pe departe un adevar istoric clar 100% ii doar o incercare de a o reprezenta cercetand invers evolutia heraldica din Maramures ,Moldova ,Tara Romaneasca,Ungaria si Transilvania. Heraldica Moldovei a evoluat in timp mai ales dupa Stefan cel Mare nu ne putem cantona in reprezentarile de pe manastiri ,fiindca alea nu stim 100% ce reprezinta ,o stema a Moldovei ,sau o stema a Moldovei + insemnele domnitorului si is anacronice cand le aplicam Maramuresului. Cred bine fundamentat ca floarea a aparut sporadic si mult mai tarziu in heraldica Moldovei ,soarele nefiind scos complet .Putem discuta orice legat de insemnele Moldovei. Articolul despre stema Maramuresului ar trebui sa fie unul de dezbatere ,eu inca strang material pe langa cel oferit in explicatii ,si o sa incerc sa arat si evolutia plauzibila a stemei si cum s-a ajuns la ea atat a Moldovei cat si a Maramuresului cu imagini ale reprezentarilor si cu evenimentele ce le-au determinat.

Repet stema mea nu reprezinta nici judetul Maramures nici stema Moldovei ,nici macar a Maramuresului care din pacate nu prea a ramas mult din el .Stema mea ii o reprezentare a stemei Marcii Moldovei lui Dragos si a Maramuresului sec XIV .Nu putem ignora stema Sighetului care ignorand simbolul puterii imparatului si a celor trei religii din oras ,smalturile,elementul zimbrului is relevante ,iar crucea nu o putem ignora in contextul in care se afla Maramuresul atunci si ce reprezenta el ,ea fiind prezenta si pe stema Tarii Romanesti care avea exact aceasi functie in cadru Regatului Ungariei si a participat la campanii similare . Repet stema nu-i finala,iar articolul urmeaza sa il completez bine argumentat. Am postat-o ca un reper si fiindca ,spre rusinea noastra un autor roman ,a creat el o stema artificiala bazata pe o carte indoielnica in unele privinte ,cu un urs si niste culori nu prea folosite in Maramures ,copiata exceptand smalturile dupa stema rusinilor ,si care era prezentata pe toate siturile ca a Maramuresului . Apoi in legatura cu celelate steme scoase de acolo . 1 Stema Tarii Romanesti ,in versiunea aia ,nu are nimic legat de stema reala si frumoasa a acestui stat din perioada medievala,si am pus stema buna a Tarii Romanesti . 2 Dobrogea ,cu tot respectul pentru actuala provincie ,nu a fost un stat romanesc nicicand ,iar stema atribuita ei nu are legatura cu provincia ea derivand din Stema Moldovei si fiind atribuita judetulelor Ismail ,Cahul. 3 Ardealul, nu a fost nicicand un stat feudal romanesc ,a fost un stat feudal maghiar ,ce ii drept cu o majoritate romaneasca ,iar stema aia ii o rusine pentru romanii din Ardeal fiindca nici macar nu reprezinta pe romani in cadru ei. Deci nu vad ce ar cauta intr-o lucrare despre heraldica romanilor ,poate heraldica Hasburgica,ii o rusine ca apare in forma aia pe stema Romaniei ,dar macar sa nu incurajam acesta greseala impardonabila interbelica. Singura mentiune ii in Gesta Hungarorum ,dar nu avem stema lui Gelu . Daca vreti sa reprezentati Ardealul cumva ,eu propun sa schimbam titlu in regiuni ,zone ,sau alte denumiri fara valente statale si sa punem stema Ardealului lui Mihai Viteazu sau stema Ardealului pasoptist in care de bine de rau romanii au incercat o reprezentare heraldica . Eu am lucrat la versiune in engleza a pagini si acolo am postat stemele ce mi se par relevante si cu o explicatie cat de cat ,desi nici pagina aia nu-i gata. Am incercat a reprezenta o evolutie temporala in articolul din engleza . IVGΛ 12 martie 2014 02:59 (EET)

MediereModificare

D-le Macreanu, aveti un conflict editorial cu d-ul Spiridon. Dansul m-a rugat sa mediez conflictul. Eu v-as ruga sa aveti amabilitatea de a conclucra cu d-ul Spiridon care spune aici ca aduce sau va aduce surse pentru informatiile pe care dansul considera ca sunt imperios necesare pentru completarea articolului de calitate pe care l-ati elaborat domnia voastra. Spun acestea in spiritul bunei intelegeri si in speranta ca va iesi ceva bun la final. Asybaris aport 22 aprilie 2014 15:27 (EEST)

Dragă Ovidiu
Îți mulțumesc pentru bunele intenții. Din punctul meu de vedere nu sunt într-un conflict cu domnul Cepeleanu, pe care nu-l cunosc și cu care nu am nimic personal. Oricum am decis să-mi justific acțiunile aici. Mă supun medierii, așteptat concluziile și le voi accepta, pentru a pune odată capăt, într-un fel sau altul, acestui episod care mi adus un gust foarte amar.
Cu stimă--Macreanu Iulian (discuție) 12 mai 2014 20:20 (EEST)

Accept cearta, dar directModificare

Stimate Iulian, dacă ești „creștin” și „pașnic”, scrie-mi direct, în loc să mă acuzi de „mistificare" în PDD a vre-unui articol. Privitor la surse, eu le las pe cele existente, dar nu cu o intenție anume („proces de intenții”, ceva nou pentru mine). Dacă mă critici sau mă corectezi, eu îți voi mulțumi, enciclopedia va ieși îmbogățită din asta, iar eu voi învăța încă ceva, dar dacă ții morțiș că sunt un „mistificator” („în ce scop ?”, cum întreba regretatul Toma Caragiu) și un „vandal”, atunci în prezentarea Dumitale, la „Sunt un om pașnic”, adugă precizia „în general”... Ce interes ași avea să „mistific” oamenii în articole despre Millet-Milliyet, Silistra-Özi sau Alexandru Potcoavă ? Unde este „mistificarea” în faptul c-am făcut linkuri spre „Mitropolia Proilaviei” peste tot unde dădeam de Proilavia în alte articole ? Unde este „mistificarea” în faptul că Ismailul se mai numea și „Oblucița”, Benderul și „Tighina”, iar Ucraina hanului și „Edisanul”? E drept că denumirile alternative nu figurează în sursele primare despre Proilavia, dar chiar Dumneata scrii că Tomarova se mai numește și „Reni” (ori nici „Reni” nu figurează în sursele primare). Unde este „mistificarea” în faptul că în acea vreme nu se poate încă vorbi de Basarabia sudică deoarece până în 1812 „Basarabia” era Bugeacul și numai Bugeacul, mai precis numele românesc al Bugeacului? Am „inventat” eu oare astea? Am scris clar în nu mai știu ce discuție, că nu sunt o sursă, nici de încredere, nici de neîncredere, ci doar un contributor care atrage atenția asupra unor amănunte. Am scris clar, chiar în pagina mea de prezentare, că nu mai am acces la sursele mele din tinerețe și că citez din memorie. Atât, asta e pretenția mea. Mai mulți colegi, care nu se definesc „oameni pașnici” sau „creștini”, îmi atrag atenția când greșesc, iar eu îmi corectez intervențiile și le mulțumesc. Așa e colegial. Că azi în litere romanice se scrie milliyet și-n cărțile de specialitate (transcriind scrierea arabă) millet, sau c-am încurcat niște date, asta se corectează, fie direct în articol, fie dialogând cu colegul, dar nu acuzându-l de rele intenții. Corectez și eu tot felul de mici greșeli fără să mă supăr pe autori (pe care nici nu-i știu, fiindcă nu-i caut în istoric, decât dacă am ceva să le spun anume). Avem toți calitățile și defectele noastre, Asybaris are niște prejudecăți, dar e entuziast, eu sunt aproximativ, dar deschid perspective, dumneata te exasperezi ușor, dar ești precis și riguros : fiecare este cum este, dar suntem toți voluntari, iar invectivele și atacurile la persoană nu fac bine nimănui. Fără amărăciune, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 24 aprilie 2014 12:09 (EEST)

RăspunsModificare

V-am răspuns.--Mihai (discuție) 15 mai 2014 20:42 (EEST)

Și un bis :) --Mihai (discuție) 15 mai 2014 21:44 (EEST)
Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție:Lista domnilor Moldovei.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Silenzio (discuție) 11 iunie 2014 06:33 (EEST)

Sunteți mai mult decât binevenitModificare

Sunteți mai mult decât binevenit dacă hotărâți să contribuiți la acest eseu.--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 15 iunie 2014 20:55 (EEST)

Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție:Sandu Sturza.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Bătrânul (discuție) 24 iunie 2014 20:48 (EEST)

  Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Pocor.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

--Wintereu 30 iunie 2014 04:34 (EEST)

Prostituția în Grecia AnticăModificare

Felicitări. --Alex F. (discuție) 7 iulie 2014 02:07 (EEST)

Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitateModificare

Vă mulțumesc pentru participarea la reevaluările care au loc acum, unele articole trebuiau de mult să fie retrogradate. Am și rugămintea să propuneți alte articole care să le înlocuiască pe cele deja retrogradate (cum ar fi James Joyce, articolele colegului nostru Andrei Stroe sau din sugestiile de aici), pentru a nu afecta brusc numărul de articole de calitate. În ceea ce privește articolul despre Independența României (film), multe dintre afirmațiile fără referințe au în schimb publicația, data, și, eventual, autorul (Pe 24 martie, „Gazeta Ilustrată” anunță că), probabil poate fi folosită și această carte online, care este trecută și la bibliografie. Ar fi ideal dacă ați avea aces la cărțile dl. Tudor Caranfil, în special Istoria filmului românesc.— Ionutzmovie discută 21 iulie 2014 00:38 (EEST)

Dragă Ionuț
1. Cu Războiul de Independență e ca și rezolvat. Am identificat sursa de bază (În căutarea filmului pierdut). Sper să îmi parvină în zilele următoare. Problema e timpul disponibil dar printre picături ...
Articolul este unul interesant și destul de bine scris, mă bucur că vă puteți ocupa de el.— Ionutzmovie discută 28 iulie 2014 02:01 (EEST)
2. De acord și cu ideea de a propune noi articole pt AC (chiar am propus unul). Sunt câteva articole interesante în cele două liste și sigur că ar putea fi puse în discuție. Eu evit de regulă să fac nominalizări (cu excepția articolelor scrise de mine) tocmai pornind de la realitatea implicării a foarte puțini oameni în proiectul AC. Din același motiv nici nu închid discuții. Prefer să-mi spun părerea despre articole ca participant la dezbateri, unde nu prea se înghesuie lumea, așa că măcar avem garantată cel puțin o opinie despre articole! În același sens îți mulțumesc pentru faptul că ești practic singurul care închizi discuțiile și putem finaliza astfel procese de evaluare care altfel trenau cu anii.
Vă propun să creați o subpagină de utilizator în care să treceți articole pe care le considerați dvs. ca fiind potențiale articole bune sau de calitate. Sunt sigur că cineva va vedea acea pagină și le va propune, urmând ca tot dvs. să puteți evalua articolul (poate părea absurd, dar lipsa contribuitorilor duce la acest neajuns). Vă asigur că se vor găsi utilizatori care să le propună.— Ionutzmovie discută 28 iulie 2014 02:01 (EEST)
3. Cred că prioritar acum este să încheiem cele 30 de reevaluări propuse de Mihai și să descongestionăm pagina. Asta este, e un „moment 0” care era necesar. După aceea putem reveni la propuneri de articole noi. Eu cred că articolele promovate în 2013-2014 când am fost mai riguroși cu respectarea standardelor de calitate vor trece fără probleme reevaluarea.
Unii utilizatori sunt deranjați de faptul că numărul articolelor scade și de aceea trebuie să fie imediat înlocuite cu articole care sunt îndr-adevăr de calitate.— Ionutzmovie discută 28 iulie 2014 02:01 (EEST)
4. Poate mai discuți și cu alți utilizatori care s-au arătat interesați să se implice în acest proiect să se implice în acest proces. Pentru că din câte îmi dau eu seama nu e departe ziua când săbiile vor fi trase din teacă și nu va fi ușor. --Macreanu Iulian (discuție) 21 iulie 2014 23:01 (EEST)
Am propus mai multor Wikipediști (Andrei Stroe, Afil, Turbojet, Ionut blesneag, Vali, Nicu farcas și Strainu) să contribuie la articolele pe care le-au scris sau la cele care corespund domeniului lor de interes. Personal mă voi ocupa de unele articole.— Ionutzmovie discută 28 iulie 2014 02:01 (EEST)
Sper că opinia mea nu e greșită, sau poate irelevantă, dar eu mă gândesc la faptul că în loc să scriem noi articole, căutăm motive să le retrogradăm pe celelalte. Adică sunt foarte puțini utilizatori care se ocupă cu scrisul articolelor, dar sunt mulți care „doresc” să mai reevalueze articole deja promovate. Aici intervine alt lucru: dacă au fost nominalizate ca fiind de calitate, de ce acum se găsesc puncte slabe și nereguli în redactarea lor? Ar fi trebuit să fi fost mai riguroși în evaluarea articolelor în momentul în care erau la evaluarea inițială. Ionutzmovie știe cum m-a ajutat să mai aduc un articol în rândul celor de calitate și unul în rândul celor bune. El e un utilizator pe care îl cunosc că vrea să mai adăugăm articole de genul în listele foarte mici ale articolelor de calitate și ale celor bune, unde eu, cu mâna mea, am adăugat articolele alese de el la nominalizările pentru AB. Așa că hai să mai extindem lista! Eu muncesc cu Alex17nico la Oxigen. Motivul e clar. Mai vrea cineva? --Sebastianpin 22 iulie 2014 11:53 (EEST)
Wikipedia a avut o perioadă boemă în care cam orice articol mai lung era marcat direct drept {{fructuos}}. Au mai fost reevaluări, dar unele articole au fost păstrate de reevaluatori, probabil pentru că nu voiau să jignească în vreun fel utilizatorii care le-au scris, fie le-au păstrat din motive subiective (uneori îți place subiectul unui articol dar el în sine nu îndeplinește cerințele). Ceea ce trebuie noi să facem este să aducem articolele la un standard ridicat pentru ca pe viitor calitatea articolelor și statutul de AC să nu poată fi contestate.— Ionutzmovie discută 28 iulie 2014 02:01 (EEST)
Ok, dar atunci de ce nimeni nu le mai scrie? --Sebastianpin 28 iulie 2014 12:23 (EEST)
Lipsa redactorilor. Probabil că și subiectele importante sunt destul de acoperite încât să nu se mai poată veni cu ceva nou.— Ionutzmovie discută 7 decembrie 2014 02:32 (EET)

În altă ordine de idei, am închis câteva discuții și cred că încet-încet avansăm cu proiectul. Eu aș spera ca până la sfârșitul anului să putem încheia discuțiile. Deși este un termen optimist eu sunt gata să mă implic prin rezolvarea problemelelor semnalate de dvs. în legătură cu articolele.— Ionutzmovie discută 7 decembrie 2014 02:32 (EET)

Încă ceva, vă puteți implica la îmbunătățirea articolului Independența României (film)? Mi se pare un subiect important și unul care face parte din categoria articolelor cu „valoarea sentimentală” (cum am zis și la Dumitru Prunariu), însă nu ne mai putem fura căciula. Nu cred că ar fi un alt utilizator dispus să se implice la articol.— Ionutzmovie discută 7 decembrie 2014 02:44 (EET)
Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Turbojet.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Turbojet 5 august 2014 20:45 (EEST)

PremiuModificare

Meritați acel mic premiu, de ce l-ați șters? --Sebastianpin 8 august 2014 22:04 (EEST)

Nu l-am șters Sebastian, doar l-am pus în vitrină. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Macreanu Iulian (discuție • contribuții).
Ah, am căutat eu un loc unde să-l pun, dar nu am găsit... așa că l-am pus acolo. Îmi cer scuze. --Sebastianpin 9 august 2014 13:08 (EEST)
Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi pe pagina Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reevaluare/Războiul polono-sovietic.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Ionutzmovie discută 25 august 2014 03:15 (EEST)

RugăminteModificare

Bună ziua,

Puteți vă rog - dacă aveți timp să-mi faceți un „plan de operații” privind titlurile articolelor despre participarea României la Primul Război Mondial pe care intenționați să le mai creați sau care ar fi oportun să fi create ? M-ați ajuta astfel să pot realiza un Format:Campania românească în Primul Război Mondial optim, fără a mai fi nevoit să „vânez” articolele noi. Deasemeni, dacă aveți știre de articole care tratează problema și nu sunt incluse în formatul actual, v-aș ruga - dacă aveți timp, să mi le semnalați pentru a le include la locul potrivit.

O întrebare suplimentară: credeți că ar fi potrivit să introduc în partea inferioară a formatului o casetă separată cu linkuri spre articole care tratează situația militară din vecinătatea Regatului României (gen Frontul de răsărit (Primul Război Mondial), Campania din Balcani (Primul Război Mondial), Revoluția Rusă, Războiul Civil Rus, ... etc.) ? Nu sunt foarte sigur în ce măsură ar fi un lucru potrivit și de aceea vă solicit opinia.

Cu stimă --Accipiter Q. Gentilis(D) 28 august 2014 15:08 (EEST)

Dragă Accipiter Q. Gentilis mulțumesc pentru implicare, în special pe partea tehnică, unde nu sunt foarte familiarizat. Acum să îți răspund la întrebări:
  • Planul de operații pe care mi l-am propus este materializat în cuprinsul articolului Participarea României la Primul Război Mondial. Este o abordare „arboricolă”, lista respectivă cuprinzând în opinia mea vreo 40-50 de articole reprezentând „ramurile principale”. De aici înainte se pot scrie câte articole se dorește, prin dezvolarea ramurilor secundare, rămurelelor, mlădițelor, mugurilor etc.! Dă Doamne!
  • o a doua linie de conduită pe care mi-am propus să o urmez este de a limita subiectul la strict ceea ce este - participarea României la WWI între 27 iulie 1914 și 11 noiembrie 1918. Ce e înainte și după (războaiele balcanice, Marea Unire, Operațiile militare din Transilvania și Ungaria etc.) trebuie să facă subiectul altor serii de articole. Am pus două articole generale la început și sfârșit cu contextul declanșării și urmările directe ale războiului, dar atât.
  • în principiu doresc ca proiectul să rămână în aceste limitări pentru a fi unul realist și posibil de finalizat într-un termen rezonabil. El are o arhitectură deschisă. așa că dacă cinva va dori să îl continue, o poate face oricând, cât îl țin puterile
  • referitor la link-uri eu zic să așteptăm pentru că foarte probabil ele vor fi încorporate în text, la secțiunile corespunzătoare.
  • inițiativa cu formatul e lăudabilă, însă trebuie ținut cont de terminologia corectă - campanie nu e cea mai potrivită, pentru ce se dorește a fi acest format. În principiu ierarhizarea acțiunilor militare este 1. Război (Participare Ro în WWI); 2. Campanie (Campania din 1916); 3. Operație (Operația de apărare a trecătorilor) 4. Bătălie (Bătălia din Pasul Jiului) 5. Luptă (Lupta de la Podul Jiului). Deci denumirea corectă pentru formatul respectiv ar fi Participarea României la Primul Război Mondial. Desigur poate fi creat și un alt formate cum ar fi „Campania din 1916”, dar are alt subiect. --Macreanu Iulian (discuție) 28 august 2014 20:43 (EEST)

Mulțumesc pentru răspuns. Am   Rezolvat și cu redenumirea. --Accipiter Q. Gentilis(D) 29 august 2014 22:56 (EEST)

Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție:Țările Române la începutul epocii moderne.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Bătrânul (discuție) 5 septembrie 2014 08:49 (EEST)

MulțumiriModificare

Mulțumesc și felicitări

pentru contribuțiile de la Ilie Catargi. Cele bune,--Silenzio (discuție) 21 septembrie 2014 03:44 (EEST)

RăspunsModificare

  Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi la Wikipedia:Cafenea. 29 septembrie 2014 21:16 (EEST)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

ÎntrebareModificare

Pe perioada de punctare: 1–14 octombrie 2014 se mai poate lucra asupra articolului nominalizat la concursul de scriere? --Danvasilis (discuție) 30 septembrie 2014 19:29 (EEST)

Dragă Danvasilis,
Nu există nici o restricție la scris. În primul rând scopul Wikipedia este de a avea articole scrise și actualizate permanent, deci o restricție la a scrie ar fi cel puțin o contradicție în termeni. Depinde doar de interesul autorului de a avea un articol într-o formă cât mai bună încă de la începutul perioadei de votare, pentru că articolul va fi votat de ceilalți utilizatori în starea în care se găsește la momentul votării.
Spor la scris și baftă la concurs! --Macreanu Iulian (discuție) 30 septembrie 2014 21:22 (EEST)

O posibilă soluțieModificare

O posibilă soluție ar fi când ai un articol despre istoria recentă sau politică să îi rogi pe Dahn și Biruitorul să se uite peste el. Poate pentru o lectură critică ar fi dispuși să se întoarcă temporar aici. După cum ai observat, fac muncă foarte bună la en.wikipedia. Întâmplător, în trecutul nu foarte îndepărtat, tu și Biruitorul ați rescris simultan și în paralel cioturile despre Regina Maria în articole consistente, aici și la en.wikipedia. --Mihai (discuție) 25 noiembrie 2014 23:42 (EET)

Până una alta, Biruitorul revenise acum câteva luni ca să anuleze încercările de manipulare odioasă ale unui individ la articolul Radu Lecca. Biruitorul s-a ales cu avertizare, iar articolul se bazează acum pe autobiografia unui criminal de război. --Mihai (discuție) 25 noiembrie 2014 23:48 (EET)
De-aia povestea cu mediul toxic de aici nu este o poveste. Foarte mulți utilizatori valoroși s-au dus unde chiar se respectă regulile și spiritul regulilor, iar aici am rămas să scriem romane dacă un partid extremist este partid extremist, dacă unui dictator ai voie să-i spui dictator șamd. --Mihai (discuție) 25 noiembrie 2014 23:48 (EET)

Mulțumesc Mihai pentru sugestie o să încerc să-i contactez pe cei doi utilizatori. Din păcate, majoritatea articolelor propuse acum sunt cam din alte domenii.

Practic, în opinia mea, acest proiect (de evaluare a articolelor de calitate) ar avea nevoie de trei-patru editori (e adevărat că acum sunt vreo 7-8 responsabili de AC aleși de comunitate, dar nu prea i-am văzut pe acolo) care să se implice permanent în dezbateri cel puțin pe părțile de formă, stil, referențiere, traducere etc., care sunt accesibile chiar dacă nu ești specialist în domeniu, rămânând ca intervenția specialiștilor să fie doar cireașa de pe tort. La nivelul actual de implicare, tare mă tem că o să avem cele 80 de articole așteptând să fie evaluate și peste doi ani.

În ceea ce privește mediul de lucru, e o discuție care ar trebui purtată cândva, într-un alt viitor. În opinia mea, personală și subiectivă, cred că una din cauzele principale a deteriorării atmosferei este tendința de "osificare" a sistemului prin dezechilibrul evident între partea administrativă (20-30 de administratori) și cea editorială (vreo 150 de editori reali - eu îi consider aici pe cei care pot scrie nesupravegheați, așa numita "patrulă automată"). De aici, din această preponderență a părții birocratic-administrativă asupra sistemului, derivă și mutarea centrului de greutate al proiectului de la chestiunile editoriale la cele administrative. Adică se despică firul în patru despre culoarea și densitatea cernelii care va fi folosită la imprimare decât de conținutul și valoarea enciclopedică a cărții.
Am observat că imediat ce un editor devine administrator începe să se producă acea transformare lentă dar profundă pe care orice sistem birocratic o produce asupra membrilor săi, și, din experiența personală, am constatat că acești birocrați ai sistemului rezonează din ce în ce mai puțin și mai greu la aspecte la care erau foarte sensibili și rezonau când erau simpli editori. De aici și omniprezentele "dialoguri ale surzilor" și frustrări de tot felul. Dacă am avea câteva sute de editori discutând aplicat pe subiecte enciclopedice, nici nu ne-ar mai interesa discuțiile sterile și enervante purtate pe subiecte absolut colaterale consumatoare de energii. E doar o opinie generată poate de percepția mea subiectivă.
O zi bună! --Macreanu Iulian (discuție) 26 noiembrie 2014 21:07 (EET)
Ești un structuralist incorijibil. Părerea mea este că în plan personal „puterea” (la fel ca tensiunea) nu face decât să potențeze daturi. Și că există o corelare perfectă între toate palierele, altfel spus, nu este vreun dezechilibru între stări, ci „spuma mării” e la fel de sărată ca apa. Însă vezi, problema este că dimensiunea rețelei e prea mică pentru a se crea instituții care să creeze bunurile comune și de care duc toți lipsă. În loc să urnească, convulsiunile se resorb cum se poate; și răzbate cine poate. Însă viii cu viii, iar discuțiile principiale cu discuțiile principiale, --Mihai (discuție) 28 noiembrie 2014 01:28 (EET)

RăspunsModificare

  Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Ionutzmovie. 26 noiembrie 2014 14:34 (EET)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Ionutzmovie discută 26 noiembrie 2014 14:34 (EET)


RăspunsModificare

  Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Ionutzmovie. 27 noiembrie 2014 14:59 (EET)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Ionutzmovie discută 27 noiembrie 2014 14:59 (EET)

Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Pafsanias.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Pafsanias (discuție) 3 decembrie 2014 12:08 (EET)


Mormântul Ostașului NecunoscutModificare

Seara bună! LMI B-IV-m-A-20105 se referă la "Mormântul Ostașului Necunoscut". Pe placa de marmură scrie că: Aici doarme fericit întru Domnul OSTAȘUL NECUNOSCUT (etc.). Prin urmare, titlul articolului era corect. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 7 decembrie 2014 21:12 (EET) Vă rog să readuceți articolul la titlul inițial. În primul rând, pentru că și Oficiul Național pentru Cultul Eroilor îl numește Mormântul Ostașului Necunoscut. În al doilea rând, titlul avea și orașul București în compunere. Acum e vraiște. De exemplu, această Manifestare de comemorare la mormântul Eroului Necunoscut a avut loc la alt astfel de mormânt, situat lângă podul de cale ferată, pe malul drept al Someșului. --Miehs (discuție) 10 decembrie 2014 00:08 (EET)


  Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi la Discuție_Utilizator:Strainu. Strainu (دسستي‎)  24 decembrie 2014 22:58 (EET)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

ModificăriModificare

Salutări. Îți doresc un an nou fericit. După cum observi am reluat munca la Criza economică, îmi pare rău că nu am vut concentrația până acum să mă apropiu de domeniul ăsta nu tocmai drag mie și m-am ocupat mai mult cu expediente și discuții în alte părți. Oricum, faptul că am reușit să citesc cea mai mare parte din articol cu interes și câștig este o dovadă a scrisului bun.

Un lucru care mă gândesc că te va deranja este mutarea citatului din introducere, având în vedere că este o descriere obiectivă și plastică a situației, dar sunt de aceeași părere cu Andrei Stroe, că este preferabil ca introducerea să fie doar o sinteză a articolului, conținând minimul posibil de referințe și citate. În plus, mi se pare că citatul din Costinescu se potrivește foarte bine după cel din Take Ionescu, unde l-am mutat.

Mi se pare că articolul un singur cusur mai mare, ușor de rezolvat, și anume că ai folosit cu prea mare larghețe citatul, în loc să parafrazezi. Voi încerca în cadrul corecturilor din următoarele zile să parafrazez cât mai multe din citatele din paragrafe, iar pe cele scoase în evidență să le las la fel. --Mihai (discuție) 6 ianuarie 2015 01:46 (EET)

Dragă Mihai, mulțumesc pentru urări și mulțumesc și mai mult pentru efortul făcut!
Chestia cu citatului din introducere e doar una de stil personal, nu-i un capăt de țară, e OK și unde l-ai pus.
În ceea ce privește domeniul, ai dreptate nu e unul prea atractiv; și eu am stat în dubii dacă să dezvolt sau nu articolul, dar văzând că practic în domeiul economie și istorie economică nu avem mai nimic, am zis că merită să încerc să fac un articol decent, care ar putea eventual servi ca model de inspirație și pentru alți editori.
Chestia care m-a frapat a fost asemămarea de multe ori izbitoare cu ce s-a întâmplat în 2008-2010, de parcă istoria tocmai a dorit să închidă o buclă de o sută de ani, care ne-a găsit tot pe acolo pe unde ne lăsase. De aici poate și o suprautilizare a citatelor, în dorința de a scoate în evidență similitudinile de mesaj și comportament politic al decidenților de atunci și acum. Oricum aici e ușor de corectat căci din mai mult se poate face oricând mai puțin.
Nu în ultimul rând am pus citatele și ca posibilă sursă deschisă de documentare pentru cei care ar dori să se aplece serios și temeinic asupra subiectului, pentru că deși există destule surse de calitate, subiectul nu a avut parte până acum de un studiu monografic aprofundat.
În altă ordine de idei am decis să mă opresc din scrisul de articole pentru o perioadă și îmi voi concentra atenția pe finalizarea proiectului participării României la Primul Război Mondial, care este bine conturat în acest moment prin portal și articolul sinteză, rămânând doar de albăstrit legăturile roșii (vreo câteva sute bune). Sper să reușesc să-l finalizez până la intrare României în război (august 2016). --Macreanu Iulian (discuție) 6 ianuarie 2015 19:59 (EET)
Doamne ferește, nu cobiți d.le Macreanu! Să sperăm că în august 2016 România nu intră în niciun război... --Bătrânul (discuție) 6 ianuarie 2015 21:28 (EET)
Dacă intrăm înseamnă că le voi detrona de departe pe Vanda și Mama Omida! Deși, dacă mă gândesc bine, pentru noi românii rămâne încă deschisă, din păcate, oportunitatea de a o duce mai bine, prezentată în bancul acela vechi: să declarăm război Statelor Unite ale Americii și să ne predăm cu toții! Să aveți o zi frumoasă! --Macreanu Iulian (discuție) 7 ianuarie 2015 19:14 (EET)

Kurt von SchleicherModificare

This article needs your help. --Vladimir Lasky (discuție) 15 ianuarie 2015 18:01 (EET)

Ja. Ja. Du hast Recht!
I agree with with you that the article needs help. Unfortunately, as I stated above, due to time constraints I decided to limit myself in working at the article relateded to Romania in the W.W.W.I only. Maybe somebody else could be intersted in.
Thank you for being interested in ro-wiki, and Good Luck! --Macreanu Iulian (discuție) 15 ianuarie 2015 19:48 (EET)

Reg. 1 Roșiori versus 1 Cavalerie pe josModificare

Mutat la Discuție:Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz)#Reg. 1 Roșiori versus 1 Cavalerie pe jos --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 martie 2015 14:50 (EET)

Misiunea Militară FrancezăModificare

Bună seara, Ținând cont de faptul că vă ocupați de articole referitoare la participarea României la Primul Război Mondial, v-aș sugera un articol care ne lipsește: Misiunea Militară Franceză în România. Lipsa mea de cunoștințe în domeniu, ca și lipsa unei bibliografii de specialitate, mă împiedică să-mi ofer sprijinul, dar presupun că dvs. aveți un acces mai facil la informații. Indiferent dacă vă interesează sau nu subiectul propus de mine, vă asigur de toată stima mea. Cu mulțumiri. --Haptokar (discuție) 8 martie 2015 19:10 (EET)

Dragă Haptokar
Mulțumesc pentru aprecieri și interesul pentru subiect.
În principiu problema e rezolvată, articolul, împreună cu încă altele referitoare la subiect, fiind deja scris într-o primă formă. Din lipsă de timp, eu lucrez în principal off-line, printre picături și fac „sesiuni de încărcări de articole”, de regulă prin week-enduri. O să programez și MMF pentru prima sesiune de „loading”. --Macreanu Iulian (discuție) 10 martie 2015 18:11 (EET)
Mission accomplie ! --Macreanu Iulian (discuție) 14 martie 2015 16:05 (EET)
Mulțumesc. În altă ordine de idei, n-ar trebui denumite oare articolele Misiunea Militară Franceză în România, ținând cont că au mai existat misiuni militare franceze și în alte țări? --Haptokar (discuție) 14 martie 2015 18:03 (EET)
Nu cred că este necesar. Sensul normal în 99% din cazurile când cineva caută pe ro-wiki Misiunea Militară Franceză se referă la unul din aceste articole. Dacă totuși cineva va dori să scrie un articol despre Misiunea Militară Franceză din Pago-Pago sau Misiunea Militară Franceză din Irianul de Vest, nu are decât să denumească articolele în consecință. Având în vedere că pentru a apare un articol despre misiunea din România a fost nevoie de aproape 13 ani, nu cred că ne vom confrunta prea curând cu „pericolul” invaziei de articole despre diferite „misiuni militare franceze”.
Iar în ultimă instanță, nu trebuie uitat că Misiunea Militară Franceză este un articol de dezambiguizare, pe cale de consecință pot fi adăugate câte sensuri i se vor descoperi de harnicii editori din viitor. --Macreanu Iulian (discuție) 14 martie 2015 18:56 (EET)

Luptele din zona Târgu Neamț (1944)Modificare

Bună seara,

Mă interesează operațiunile militare desfășurate pe aliniamentul Munților Stânișoarei și al anticlinoriului Culmii Pleșului desfășurate în vara anului 1944. Deocamdată am găsit ca surse următoarele:

Nu mă pricep, dar între A doua bătălie de la Târgu Frumos și începutul Operațiunii Iași-Chișinău, pare că în zona subunității reprezentate de Munții Neamțului - subunitățile Culmea Pleșului + Dealul Boiștea din anticlinoriul Culmii Pleșului s-a desfășurat o operațiune de amploare relativ locală, care - poate incorect, s-ar putea numi Bătălia de pe Valea Culeșa - Borta-Dracului (Sau Bătălia de la Târgu Neamț ?). Probabil (?) intenția principală era de hărțuire în scopul fixării atenției departe de operațiunea din Bielorusia și de obținerea unei poziții mai bune în vederea următoarei ofensive de pe frontul din Moldova.

Deasemeni, în perioada imediat următoare spargerii frontului din Moldova, în zona subunității montane a Munților Suhăi (nordul Munților Stânișoarei),de-a lungul vechiului drum făcut de Carol I s-au desfășurat lupte între unitățile române și cele germane. (o sursă - dacă ar fi să o găsesc, ar fi probabil Eroul de la Mălini. Căpitanul Vasile Teodoreanu)

Dacă ați avea cum să-mi semnalați material existent despre aceste subiecte, aș fi foarte fericit.

Cu stimă --Accipiter Q. Gentilis(D) 20 aprilie 2015 22:59 (EEST)

Între timp m-am lămurit oarecum de cadrul general, se pare că luptele din zona Târgu-Neamț s-au încadrat primei ofensive Iași-Chișinău. --Accipiter Q. Gentilis(D) 21 aprilie 2015 18:38 (EEST)
Dragă Accipiter
În primul rând felicitări pentru determinarea de a prezenta istoria locurilor din Carpații Moldovei, iar în al doilea rând îmi cer scuze pentru răspunsul tardiv.
  • Personal eu consider că despre Al Doilea Război Mondial și epoca sa nu se poate încă scrie cu suficientă neutralitate și obiectivitate. E încă un eveniment cu multe reverberări în prezent așa că e greu să eviți să fii catalogat într-un anume fel (naționalist, comunist, nazist, legionar, antisemit, filosemit, detractor, lăudător, torționar, erou, călău, trădător, vândut, cumpărat, aservit etc.).
  • O dificultate obiectivă majoră o reprezintă lipsa din istoriografia română a unor lucrări istorice de sinteză cu grad mare de obiectivitate și încredere. Cu puține excepții, ce e scris înainte de 1989 e scris în cheie naționalist-comunistă iar ce e scris după în cheie naționalist-triumfalistă sau senzaționalistă. E cazul și a evenimentelor legate de celebra "Operație Iași-Chișinău" care fie a fost superbă dar a lipsit cu deosebire fie a fost cheia de boltă a războiului pe care l-a scurtat cu jumătate de an. Depinde când a fost scris și pe cine citești. Din nefericire nu te pot ajuta cu surse, nu pentru că nu le am ci că nu am destulă încredere ca să le recomand.
  • Eu cred că e suficient de onorabil să faci un articol cu titlul eventual "Luptele din zona Târgu Neamț (1944)", pe baza surselor pe care le ai, folosind în special acele informații care sunt relativ obiective și mai puțin cele cu vitejia, eroismul și dăruirea. Nu că nu au fost dar e greu de decelat care este cantitatea lor de adevăr.
Încă odată felicitări și spor la scris.--Macreanu Iulian (discuție) 22 aprilie 2015 20:47 (EEST)
PS - Cred că dacă fac un mic efort pot găsi ceva despre luptele din Primul Război Mondial de pe dealurile respective, numai că atunci rușii și germanii făcuseră schimb de locuri!
Mulțumesc pentru sugestii. Bună treabă și chestia cu Primul Război Mondial ! --Accipiter Q. Gentilis(D) 23 aprilie 2015 01:05 (EEST) P.S. Poate pare ciudat, dar două lucruri m-au făcut să mă interesez de ce s-a întâmplat în zonă, dezinteresul de acum câțiva ani al autorităților față de un monument ridicat în amintirea militarilor căzuți cu arma în mână pe Drumul Talienilor (monument aflat pe atunci în plină descompunere, astăzi - din fericire, refăcut) și, cele 2 tunuri care se află în curtea mănăstirii Înălțarea Sfintei Cruci din (Poiana - Brusturi). M-a intrigat foarte tare prezența armelor alături de monumentul din curtea mănăstirii într-o asemenea incintă și am căuta să înțeleg de ce se află ele acolo, aflând după aceea că una dintre explicațiile numărului mare de români morți a fost tirul artileriei germane drept în trupele aliate. Deasemeni legat de simbolistica locului, mănăstirea a fost construită în „Borta Dracului”, carnagiul s-a produs tot în „Borta Dracului”, militarii arși au murit lângă un deal numit „Arșița” iar apa (recte valea) se numește Culeșa (culeșă = mămăligă sau ciulama fără carne sau terci, care sunt fierbinți și moi ....Rușii au încercat să penetreze o zonă mai „moale” a apărării și toată zona a devenit „fierbinte” și la figurat și la propriu – datorită tirului de artilerie cu proiectile incendiare ...). Mă rog, sunt câteva lucruri care te frapează...

DezambiguizareModificare

Prin copierea manuală a conținutului paginii Constantin Teodorescu la Constantin Teodorescu (informatician) s-a pierdut istoricul paginii respective. Acum, la Constantin Teodorescu (informatician) apăreți doar dvs. și Mishu57 drept contribuitori la respectivul articol, ceea ce nu este corect. Trebuia să redenumiți articolul respectiv, înainte de a face pagina de dezambiguizare. --Bătrânul (discuție) 16 mai 2015 12:10 (EEST)

Stimate domnule Bătrânul, după cum zice proverbul, „drumul spre iad e pavat cu bune intenții”. Categoric nu a fost în intenția mea să îmi asum munca altcuiva la respectivul articol. Îmi pare rău de situația creată, nu am știut acest lucru. Dacă se poate repara ceva nu am nimic împotrivă. Dacă nu, mă autodeclar vandal și suport consecințele. --Macreanu Iulian (discuție) 16 mai 2015 20:34 (EEST)
Am redenumit. Ende gut, alles gut. -- Victor Blacus (discuție) 16 mai 2015 20:50 (EEST)
Departe de mine intenția de a vă suspecta de rele intenții tocmai pe dvs.; am vrut doar ca lucrurile să fie „ca la carte”. Eu am avut doar contribuții minore la acel articol, dar m-am sesizat deoarece „tot pățitu-i priceput” (mai concret, într-un caz oarecum similar am fost acuzat, nici mai mult nici mai puțin, de furt - a se vedea pagina Discuție:Diac (diodă)). Îi mulțumesc și pe această cale lui Victor Blacus pentru rezolvarea promptă. Numai bine, --Bătrânul (discuție) 17 mai 2015 07:51 (EEST)

CostescuModificare

Bună ziua. Am observat un articol scris de dvs. și am o nelămurire. Generalul Constantin Costescu a condus 4 divizii în același timp sau este o greșeală în sursa pe care ați consultat-o? --Haptokar (discuție) 17 mai 2015 15:19 (EEST)

Dragă Haptokar, o fi fost Costescu o somitate militară (atât de bun că a fost singurul general căzut prizonier pe timpul războiului - împreună cu toată divizia - pe când lua o masă copioasă la Tâncăbești) dar nici atât de capabil să comande 4 divizii simultan!
Categoric e greșeala mea din copy-paste, pe care o voi remedia mintenaș.
Mulțumesc! --Macreanu Iulian (discuție) 17 mai 2015 15:29 (EEST)

VăitoianuModificare

Am citit mai demult nu mai știu pe unde că Arthur Văitoianu a avut un frate, dacă-mi aduc aminte, generalul Alexandru Văitoianu care ar fi dezertat sau s-ar fi predat nemților în 1917. De asemenea, numele lui Arthur îmi e cunoscut dintr-un caz al eliberării oneroase al unor pașapoarte false, lucru ce a stârnit un scandal mare în epocă și a făcut ca Arthur sau fratele său să fie în pericol de a ajunge la închisoare. Văd că în bibliografie ați trecut o broșură despre cazul acelor pașapoarte. Dacă aveți acces la ea, v-aș ruga să detaliați acest subiect.

De asemenea, citesc aici că ”La 20 septembrie 1921 generalul Ion Popovici este numit în funcția de comandant militar al Basarabiei, România”. V-aș ruga să vă interesați despre care general Ion Popovici era vorba poate putem adăuga în articol. Rugămințile mele sunt rodul unei pure curiozități pe care nu am cum să mi-o satisfac. Cu speranța că nu v-am necăjit, vă mulțumesc anticipat. --Haptokar (discuție) 14 iunie 2015 10:59 (EEST)

Dragă Haptokar
Pe scurt:
  1. da Arthur Văitoianu a avut un frate care a ajuns și el general, Alexandru (din cavalerie). Nu a dezertat și nici nu a căzut în mâna nemților în 1917 (probabil a fost confundat cu Alexandru Sturdza) dar a fost arestat în 1924 în afacerea pașapoartelor de care faci vorbire (vezi pe larg Panamaua pașapoartelor, p. 4). Cartea aceea nu o am, am găsit-o în biografie introdusă de cineva dinainte și am lăsat-o acolo. Autorul Isidor Brinberg era un avocat celebru în vreme, acționar la Societatea Anonimă "Petrolmina" (una dintre cele care trimitea românii brambura cu pașapoartele obținute de Alexandru Văitoianu) și la care Arthur Văitoianu, ministru în funcție, era președintele comisiei de cenzori. Conflictul de interese nu prea exista pe atunci. Sincer nu bănuiesc cartea respectivă de exces de obiectivitate.
  2. generalul respectiv este Ioan Popovici (Epure)
O zi bună! --Macreanu Iulian (discuție) 14 iunie 2015 12:09 (EEST)
Am găsit în documentul dumneavoastră o secțiune scrisă de Prof. Dr. Iuliu Hațieganu. Cine ar fi crezut?! Mulțumesc. --Wintereu 20 iulie 2015 03:14 (EEST)

!Modificare

[1]. --Accipiter Q. Gentilis(D) 3 august 2015 00:22 (EEST)

Dragă Accipiter Q. Gentilis
Mulțumesc pentru semnalizare! După cum am mai spus de mai multe ori, eu petrec puțin timp pe Wikipedia, scriu articolele off-line și le încarc când am timp, de regulă prin week-enduri. Deci nu prea sunt la curent cu cine ce modifică. Primesc semnalizări doar pe mail când îmi scrie cineva pe pagina de discuții, ca astăzi.
Revenind la chestiune, în principiu ai dreptate, dar din nefericire, cultura dialogului și a măsurării de două ori înainte de a tăia, nu ne prea dă afară din casă aici pe ro-wiki. Sunt multe pagini asupra cărora s-a intervenit: s-au făcut redenumiri cel puțin discutabile (ex. Bătălia pentru Transilvania, o bătălie care n-a existat, sau mă rog, nu am auzit eu de ea), au fost introduse informații neverificate (ex. faptul că Erich von Falkenhayn a intrat triumfător în București, când de fapt era vorba de Mackensen) și probabil că mai sunt și altele.
Din păcate nu am timpul fizic necesar să mă ocup acum de aceste aspecte, dar partea bună este că Wikipedia nu e scrisă o dată pentru totdeauna, deci totul e perfectibil. O să deschid niște discuții la articolele respective, cândva în viitor.
Încă odată, mulțumesc! --Macreanu Iulian (discuție) 3 august 2015 21:18 (EEST)

UpdateModificare

1. Vocea reginei Maria
2. Ai acces la Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Șincai" al Academiei Române Issue no.XVII /2014? Este nr. special despre IRM. Dacă nu, îți pot pune la dispoziție pdf-urile. Articolele sunt:

  • Double loyalty: the Romanian officers of the Austro-Hungarian army in the First World War
  • Romanians and Pan-Germanism in the light of English language publications before and during the World War I
  • Les pretres roumains dans la Premiere Guerre Mondiale. Le cas de l’archiprȇtre de Reghin
  • Marriages in balance: Missing without a trace on the front of World War I. Records of the Greek Catholic Deanery of Mureș
  • The social assistance of the Transylvanian Romanian church during World War I
  • Human habitat and the forest in Transylvania during the First World War. Case study: Sighișoara
  • Primul război mondial. Reprezentări narative
  • Ideological paradoxes in post-war Romanian culture
  • Rewriting regional history into the national canon in the immediate aftermath of the First World War: a historiographical debate on the history of the
  • Impactul primului război mondial în viața comunității creștine baptiste din România Mare
  • Recenzii și note de lectură

Salutări, --Mihai (discuție) 6 august 2015 04:59 (EEST)

ImplicareModificare

Salutare, cum ești persoana care a adus la statutul de articol de calitate articolul Heraldica României, te-aș ruga să te pronunți și tu într-un conflict de editare cu utilizatorul Iuga, care dorește să treacă drept stemă a Țării Românești o chestie care este realizată prost și colorată după bunul său plac (astea ar fi obiecțiile mele). Discuția fluvială este aici.--Mihai (discuție) 11 august 2015 14:54 (EEST)

Dragă Mihai
Mulțumesc pentru intenție, dar din păcate, așa cum am menționat mai sus, momentan sunt implicat într-un proiect personal care îmi lasă extrem de puțin timp la dispoziție. Deci implicarea mea va fi destul de limitată.
Ca să revenim la chestiune ...
  1. Din parcurgerea rapidă a discuției nu îmi este foarte clar subiectul, dar dacă din întâmplare este acela de a afla ce imagini ar trebui puse în articol ca stemă și drapel al Țării Românești, atunci opinia mea este următoarea:
    • ca stemă:
      • oricare din stemele certificate istoric (din cartea lui Cernovodeanu) cu menționarea aspectelor referitoare la cine și când a folosit-o, sau
      • reproducerea secțiunii corespunzătoare de pe stema actuală a României, sau
      • orice altă reproducere grafică asupra căreia se ajunge la consens, sub rezerva că aceasta va putea fi contestată, cu argumente solide, de oricine oricând.
      • Argumente:
        - nu există o nici o reprezentare și nici o descriere a unei steme unice în diferite perioade istorice
        - în perioada feudală stema (sigiliul) reprezenta persoana nu țara, de aceea fiecare domn și-a făcut ce stemă a vrut funcție de ce a vrut să scoată în evidență. De aceea asocierea monarh - țară, din punct de vedere heraldic, cel puțin pentru perioada feudală, e puțin forțată.
    • ca drapel
      • unul din drapelele din epoca Regulamentului Organic
      • orice altă reproducere grafică asupra căreia se ajunge la consens, sub rezerva că aceasta va putea fi contestată, cu argumente solide, de oricine oricând.
      • Argumente:
        - nu există o nici o reprezentare și nici o descriere a unui drapel de stat, cel puțin în epoca feudală;
        - steagul ca și stema erau și continuă să fie simboluri ale unor structuri statale independente sau cu un grad mare de autonomie statală, care să le permită cel puțin exercitarea anumitor prerogative de relaționare cu ceilalți actori statali, ceea ce țările române nu prea au avut (Situate conform reglementărilor otomane în "casa armistițiului - Dar al-'Ahd", țările române, de regulă, făceau pace și război cu cine decidea imperiul indiferent de interesele proprii).
        - nu trebuie uitat că domnii Țării Românești, Moldovei și în anumite perioade și cei ai Transilvaniei, primeau firman și steag de domnie de la Înalta Poartă. Funcție de domn și perioadă istorică, aceste steaguri erau similare cu cele ale pașalelor otomane, cu unu sau trei tuiuri. Acesta era steagul oficial sub care luptau oștile, ca și stema el aparținând domnului nu statului. Ostașii lui Radu cel Frumos și Vlad Țepeș au stat față în față pe câmpul de luptă sub steagurile domnilor respectiv și nu sub un ipotetic steag al Țării Românești.
        - filmele lui Sergiu Nicolaescu, propaganda naționalistă din toate epocile, site-urile daco-române contemporane și încă mulți binecuvântați specialiști de ocazie ne prezintă o realitate proprie. Din fericire azi nu ne mai forțează nimeni să o și credem.
  2. Nu știu dacă răspunsul acesta te ajută, folosește ce dorești din el. Concluzia mea este că discuția respectivă, dincolo de bunele intenții prezumate, nu poate duce nicăieri pentru că obiectul ei nu a existat în istorie. Au existat o grămadă de steme domnești dar nici o stemă statală, în adevăratul sens al cuvântului. Cât despre steaguri, mai bine nu ... Restul e fantezie. --Macreanu Iulian (discuție) 11 august 2015 21:48 (EEST)
Fiindcă discuția este fluviu și a trebuit să explic multe lucruri la toată lumea, o să vă fac un rezumat și o să îmi exprim păreri asupra discuției.
Deci trebuie să luăm în considerare că stema actuală al lui Alex:D nu a existat și folosește smalturi anacronice pentru perioada respectivă.
Apoi, eu am încercat să fac o stemă cu formele comune pentru fiecare mobil, de asta am ales sigiliu respectiv, fiindcă este foarte aproape de o formă comună. Am făcut asta pentru a evita un război al formelor, și am precizat că nu există o formă bătută în cuie, corectă! În urma discuțiilor, fiindcă multă lume nu poate înțelege demersulul, fiindcă Utilizator:Asybaris01 a venit cu o explicație logică și pertinentă de ce o formă comună ar putea fi atacată, am renunțat la demers și am adoptat poziția lui. Adică forma exactă, după sigiliu, cu smalturile din perioadă. Pentru smalturile din perioadă am dat surse, pentru formă, am dat sigiliu. Deci consens asupra formei nu poate exista, fiindcă este forma de pe sigiliu. Pot exista discuții asupra smalturilor, însă nu au fost aduse alte surse să înlăture sursele respective, iar eu nu am cunoștințe de ceva codexuri locale, reprezentări din perioadă care să le înlăture. Există unele blazoane, din anumite perioade, care folosesc alte smalturi, însă cum ele sunt cazuri izolate, nu le putem institui ca regulă. Și cum toată lumea a înțeles, dacă o să se descopere surse primare, mai bune, nu aprecieri personale, wikipedia nu se încheie cu noi, ele o să fie puse în discuție. Nimeni nu a negat asta.
În privința existenței unei steme a țării. Ea a existat, nu poate fi pusă aceasta în discuție(cel puțin după sfârșitul perioadei medievale). Că stema în mai toate statele a pornit de la blazonul dinastiei și s-a aflat pe blazon în anumite pătrate sau integral, nimeni nu neagă. Dar dinastiile s-au schimbat, însă stema a rămas la fel cu unele variații documentate. Deci, din moment ce dinastia fondatoare a încetat să existe sau să conducă, iar elementele au fost adoptate și de următoarea, deja vorbim despre o stemă a statului(fiindcă heraldica este ereditară, doar statul permite o asemeanea adoptare), nu a dinastiei. Mai mult, sunt blazoane personale care au elemente în plus față de stemă(copaci, domnitori, lei etc). Deci existența unei steme, nu poate fi negată, că ea a fost modificată de fiecare principe, că ea a pornit de la mobile personale(Anglia, Franța, Ungaria, Moldova, Țara Românească) și a fost acceptată cu timpul, chiar adoptată integral pe blazonul noii dinastii, da, așa este(de aici și încercarea mea inițială).
Eu nu am probleme în a recunoaște o cercetare originală, s-a văzut la Maramureș, unde am spus clar, da așa este, dați-mi timp să îmi transform lucrarea în ceva neutru, fiindcă alta nu există, fiindcă este un hău, fiindcă s-au umplut blogurile și instituțiile de informații eronate. Am recunoscut, dar aici, acuzele lui Mihai sunt nefondate. Apoi, fiindcă am fost acuzat de basme în cazul Maramureșului, ei bine nu-i chiar așa, nu-s singura persoană care a sesizat încercarea heraldiștilor clasici de a ignora sursele(eu aș bănui motivele mistificării)http://heraldica.sapientia.ro/images/stories/News/Tiron_Originile_stemei_Moldovei.pdf .
În privința calității, ea este foarte decentă(o reprezentare heraldică are alte priorități, frumusețea nu a fost întotdeauna una din ele, nu este printre primele nici momentan), dar nu este o variantă sfântă, de ne îmbunătățit, doar am spus că este o variantă de început, fiecare utilizator care poate desena mai bine, este invitat. Nu înțelege nici diferența dintre un sigiliu și o stemă. Acolo este forma, dar să punem sigiliu am ignora total alte surse ce ne oferă și smalturi pentru tipul ăla de reprezentare, am ignora definiția stemei(scut, mobile, smalturi etc).
Apoi, nu sunt după bunul plac, departe de asta, se poate vedea pe reprezentări că ele au existat, este o reprezentare tipică folosind smalturi existente în tonurile agreate https://en.wikipedia.org/wiki/Tincture_(heraldry). Cred că i-ați dat un răspuns destul de clar, doar am făcut anumite completări.
În privința adoptării unor steme din perioada târzie sau chiar actuală, sunt total împotrivă. În perioada târzie au fost niște steme influențate de heraldica rusescă(embleme mai exact), steme influențate de heraldica vestică. Ar fi un dezastru să ignorăm tradiția de câteva secole și să adoptăm niște variante dintr-o perioadă tulbure, foarte scurtă. În privința adoptării unor variante de după încetarea existenței statului. Aici iarăși nu-s de acord, fiindcă nu mai vorbim de stat, nu mai vorbim de tradiție, ar fi total anacronice, îi ca și cum ai pune Stema României pe articolul Imperiului Roman.(lucru pe care l-am sesizat cu privire la articolul Heraldica României, la capitolul despre țări istorice). Cu asta nu pot să fiu de acord niciodată. Nu întotdeauna am timp pentru un scris perfect, pentru a desena foarte frumos(nici nu-i recomandat să aduci îmbunătățiri exagerate), dar pentru unele îmbunătățiri, comunitatea trebuie să participe, astea nu sunt motive pentru a înlătura. Nu-ți place, nimeni nu te oprește să contribui. ::Vă doresc o zi bună!Viuser (discuție) 12 august 2015 14:32 (EEST)
Completare. Priviți cum arată unele desene heraldice http://1.bp.blogspot.com/-Qrh1-rStA78/U4hC2lUvE2I/AAAAAAAAEtw/0XgHof-h2mY/s1600/Pisica&unicorn_color.jpg , http://3.bp.blogspot.com/-Klt7IpoOr_E/U4hC2oeVHeI/AAAAAAAAEts/o8IJpt6JGmU/s1600/Proiect_ecologie_ruginit.jpg. :::Deci se pot retușa, nu trebuie să fie perfecte.Viuser (discuție) 12 august 2015 14:56 (EEST)

Concurs asociat WLM2015Modificare

Salutare Iulian, din păcate nu te-am mai văzut de mult timp pe aici, sper că ești bine și că lucrezi la noi articole ptr. Wiki. Vreau să îți atrag atenția asupra concursului de articole din cadrul WLM (aici). Cum tu ești unul dintre wikipediștii care se documentează serios, sunt sigur că ți-ar prinde bine banii. Condiția este să fie create articole (care pot fi și cioturi) despre monumente istorice (aici sunt fotografiile încărcate în cadrul WLM2015 versiunea românească). Mie mi-au prins foarte bine cei 50 de euro din concursul de anul trecut, mi-au acoperit costul unei comenzi de 3 cărți din România. Salutări, --Mihai (discuție) 7 octombrie 2015 16:24 (EEST)

Sursă probabil de referințăModificare

Am dat astăzi de: en Austrian Federal Ministry of the Army and War Arhive, under the Direction of Edmund Glaise-Horstenau; Austria-Hungary’s Last War, 1914-1918 (Translated by Stan Hanna); Publisher of Military Science Releases, Vienna, 1931. Hărțile, fiind publicate în 1931 cred că pot fi încărcate, la Commons. Pentru acces online există și varianta în germană aici, numai că nu e sub o formă care poate fi downloadată, cred. --Accipiter Q. Gentilis(D) 23 octombrie 2015 21:06 (EEST)

Dragă Accipiter Q. Gentilis, e într-adevăr o descoperire importantă. Nu aveam cunoștință de existența ei și îți mulțumesc că mi-ai semnalat-o. Știam de varianta în germană dar aceasta nu are o digitizare completă și de calitate. Din păcate pentru noi românii una din cele două secțiuni de "missing translation", cea din volumul V se referă tocmai la participarea României la război. Apoi mai ceva ciudat ce trebuie cercetat - cartea face referire la lucrarea lui Dabija care a apărut între 1932-1936, adică la câțiva ani cam după data presupusă a apariției a lucrării originale (1931).
Voi trece la săpături mai adânci pentru că am o perioadă de "respiro prin muncă" de vreo lună și sper să am timp mai multișor.
PS - am văzut că ai o ofertă de muncă de birou. Mie unul mi-ar părea rău să o accepți, pentru că dintr-o constatare proprie, toți care au făcut pasul acesta au cam lăsat definitiv tocul jos sau scriu doar electro-hârțogărie. Iar noi la scriitori de articole avem cea mai mare criză de efective. Oricum îți urez succes indiferent de decizia pe care o vei lua. --Macreanu Iulian (discuție) 25 octombrie 2015 16:02 (EET)
Eu unul am fost încântat de descoperirea sursei, fiindcă m-a scos oarecum din impas la Bătălia de la Cârlibaba și urmează să devină material de bază pentru Bucovina în Primul Război Mondial. Legat de discrepanța remarcată de dv., ar putea fi câteva explicații:
  • am văzut aseară pe undeva pe Internet (nu mai știu pe unde) că traducerea în engleză este adnotată și comentată de persoana care a tradus lucrarea, iar finalizarea acestei traduceri pare să se fi făcut prin 2010.
  • tot en passant, am citit prin altă parte că doar primul volum a fost publicat în 1931, restul apărând pe parcurs. --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 octombrie 2015 19:35 (EET) P.S. Mulțumesc de sfat. Iar apropo de oferta de muncă de birou, am fost întrebat doar la modul teoretic (de felul „dacă s-ar pune cumva problema”)

Mai în glumă, mai în serios...Modificare

După unii istorici, Ruxandra Basarab ar fi fost un fel de Elenă care a cauzat Războiul Troian al Țărilor Române dintre Radu de la Afumați și Ștefăniță al Moldovei! Desigur, nici Elena nu a fost mai notabilă decât domnița noastră. În afară de faptul că a fost fiica lui Zeus, soția infidelă a lui Menelau și târfa lui Paris, ce o face mai demnă de un articol separat? --Pafsanias (discuție) 25 octombrie 2015 21:53 (EET)

Dragă Pafsanias
Îmi cer scuze, dar probabil că e vina mea: fie nu m-am exprimat foarte clar, fie nu m-am făcut înțeles, oricum nu mai contează. Și oricum, era doar o întrebare mai mult retorică.
Totuși, pentru a evita orice alte interpretări posibile, simt nevoia să aduc niște clarificări:
  • nu sunt nici misogin nici sexist. Am scris în articolele publicate aici despre multe femei, soții ale unor personalități (regina Maria, Lia Brătianu, Olga Prezan, Adina Take Ionescu etc.) și am încercat să o fac echilibrat și fără a duce prezentările în derizoriu. Deși poate că ele ar fi meritat poate să aibă un articol separat pentru că ele au mai avut și alte calități în afară de a fi soție (au mai condus un spital, o societate de caritate, au fost infirmiere în război, doamne de onoare în Casa Regală etc.) am preferat să le aloc o secțiune distinctă în articolul soțului pentru că în general relația lor a fost una de influențare reciprocă. E o problemă de opțiune personală. Bineînțeles că dacă cineva dorește să le facă articole separate o poate face oricând.
  • în general nu prea contest ce scrie cineva pe ro-wiki și mă amestec destul de puțin prin eternele dispute pe notabilitate, care de multe ori se dovedesc a fi doar simple răfuieli personale. Întrebarea mea - și aici recunosc că nu am fost foarte explicit - nu se referea la faptul dacă doamna Ruxandra Basarab merită sau nu să aibă un articol separat. Așa cum am spus e o problemă de opțiune și o respect. Întrebarea - la fel ca și cea de la Iulia Faliciu, soția lui Hașdeu - era de ce e necesar să fie concentrate eforturile comunității pentru scrierea unui articol nu neapărat dintre cele mai cerute, prin promovarea sa în cadrul proiectului "Articolul săptămânii".
  • pentru că așa s-a ajuns la paradoxul actual, ca prin concentrarea eforturilor pe articolele promovate în cadrul proiectului să avem articole mai bune despre domnitori inexistenți sau caimacami obscuri (Costea, Barbu Neagoe, Iordache Canta etc.) decât despre Ștefan cel Mare sau Alexandru cel Bun. Pentru că la urma urmei, drumul spre iad e pavat cu bune intenții iar fiecare proiect, oricât de generos va fi, va deveni ceea ce noi vom reuși să facem din el. Oricum, pentru că așa cum am mai spus-o, poate nu a fost foarte clar exprimată și pentru a nu genera și alte discuții, o să-mi retrag întrebarea. --Macreanu Iulian (discuție) 27 octombrie 2015 18:51 (EET)

SugestiiModificare

Bună seara,

Când și dacă veți avea timp, m-aș bucura de niște sugestii cu privire la articolul Bucovina în Primul Război Mondial. Pornesc de la principiul că subiectul este foarte puțin cunoscut în conștiința publicului din România, cu excepția reflectărilor sub forma unor clișee care nu reflectă decât o anumită viziune istorică. --Accipiter Q. Gentilis(D) 28 octombrie 2015 22:49 (EET)

Dragă Accipiter Q. Gentilis, în opinia mea articolul ar trebui să arate cam cum e România în Primul Război Mondial, însemnând structura generală și cu secțiunile care se potrivesc și la Bucovina. Articolul referitor la România este de fapt centralizatorul a peste trei sute de alte articole (vezi Portal:România în Primul Război Mondial). Poate că Bucovina nu necesită la fel de multe, dar cred totuși că ar fi un proiect prea mare la acest moment dat. Părerea mea ar fi să alegi un număr restrâns de subiecte asociate, mai bine documentate, și să le ataci pe acelea. Din fericire se găsește destul de multă bibliografie. Din nefericire nu există nici o lucrare de sinteză de la care să pleci și de care să te călăuzești. Adică trebuie să cam mergi pe orbecăite și ghicite. Cred că punctual, pe anumite chestiuni concrete aș putea să te ajut, dar în proiect nu pot să mă implic pentru că îl am pe al meu de predat la cheie și se cam apropie termenul. Oricum, nu ezita să mă contactezi, dacă crezi că e necesar. --Macreanu Iulian (discuție) 29 octombrie 2015 19:18 (EET)
Mulțumesc de sugestii. Sincer, nu mă interesează ca și proiect, sunt doar doritor de a-mi satisface curiozitatea privind subiectul. Vreau mai ales să pricep realitatea aflată dincolo de clișeele și porțiunile de subiect legate strict de viziunea națională românească, precum și să aflu care au fost operațiunile militare care s-au desfășurat în decursul a 4 ani în acest teritoriu. În concluzie voi continua să atac doar acest articol, ca și cap de serie. În timp probabil se vor găsi alții să dezvolte tema în articole conexe. --Accipiter Q. Gentilis(D) 29 octombrie 2015 19:47 (EET)

Articole de calitateModificare

Salutare, aș vrea să recenzez articolul Buzău al lui Andrei Stroe. Dar ultima dată când am făcut o recenzie, la articolul tău despre un mareșal, am petrecut în total peste 10 ore citind și bibilind textul. Dacă aș face asta, ai fi dispus în viitorul apropiat să evaluezi și tu articolul, ca să nu fie degeaba?--Mihai (discuție) 2 noiembrie 2015 11:34 (EET)

OK Mihai. Am citit articolul, are potențial clar de AC, în opinia mea ar mai trebui făcut ceva pe ici pe colo. Poate o să completez și eu o mică secțiune. Eu m-am folosit de o grilă de evaluare personală, incluzând informațiile pe care eu consider că un AC despre o localitate ar trebui să le conțină.
Problema principală pe care o am eu nu ține de articol. Citind opiniile deja exprimate mi se pare că s-a ajuns la un alt exemplu de discuție "ro-wkitizată", în sensul că s-a cam înțepenit într-un aspect singular ("Personalitățile"), s-au săpat tranșeele și a început războiul de uzură. Nu știu dacă o recenzie în plus, indiferent cine o va face, ar putea debloca situația, fără o minimă disponibilitate spre compromis.
Reiterez o idee mai veche a mea că poate nu ar fi un efort supraomenesc să cădem de acord asupra a vreo 15-20 de grile pe tipurile mari de articole, scutind astfel o mulțime de discuții sterile.
Oricum, voi face o recenzia, sper să reușesc în această săptămână.
PS - referitor la mareșali treaba e simplă: Primul Război Mondial a dat doar doi. Pe unul l-ai recenzat pe al doilea nu-l voi scrie prea curând deci, "case closed" cum zicea nemuritorul comisar Șorici :) --Macreanu Iulian (discuție) 3 noiembrie 2015 19:36 (EET)
Ok, mersi de răspuns, eu o să am timp să fac asta doar începând de săptămâna viitoare. Trebuie ținut cont de părerile exprimate mai ales dacă sunt însoțite de argumente, și dacă e bună-credință, atunci pentru chestiunea cu personalitățile sunt mai multe soluții posibile, nu există reguli sau o practică unanimă adoptată de comunitate. --Mihai (discuție) 3 noiembrie 2015 20:32 (EET)

+ 7 surse WWIModificare

Cu stimă --Accipiter Q. Gentilis(D) 3 noiembrie 2015 21:38 (EET) P.S. Scuze pentru eventualele editări "neconforme" cu "norma" din sursele de mai sus

+1 --Accipiter Q. Gentilis(D) 3 decembrie 2015 20:37 (EET)

ParereModificare

Am introdus la Mișu Popp o sectiune pe care am intitulat-o Portretul cu tematica rurala gandindu-ma sa separ de Portretul istoric portretele facute de pictor taranilor de prin satele pe unde a pictat biserici. In Frunzeti, Vatasianu, Barbu Theodorescu si Elena Popescu nu a facut nimeni o departajare de acest gen. Toti au facut doar Pictura religioasa si Pictura laică. Oare e nimerit sa fac asa ceva? In mod normal nu ar trebui sa separ ptr ca introduc artificial o notiune inexistenta in critica de specialitate. Pe de alta parte e nimerit asa ptr ca se face vorbire practic despre o alta sfera in portretistica lui Misu Popp. Poate nu este nimerit titlul pus de mine. Ai vreo sugestie in directia asta? O alta denumire de sectiune sau renuntam la departajare si o includem la finalul Portretului istoric sau o includ altundeva. Astept o opinie. Asybaris aport 10 decembrie 2015 00:32 (EET)

  Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Nenea hartia. 12 decembrie 2015 12:22 (EEST)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.
  Bună ziua, Macreanu Iulian. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Nenea hartia. 12 decembrie 2015 14:58 (EEST)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.
Înapoi la pagina utilizatorului „Macreanu Iulian/Arhiva 2014”.