Județul Sibiu

Județul Sibiu (în maghiară Szeben megye, în germană Kreis Hermannstadt) este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu același nume, la nord de Carpații Meridionali, în România. Reședința județului este municipiul Sibiu.

Sibiu

Kreis Hermannstadt

— Județ —

Biserica evanghelică din Cisnădie, Sibiu, Agnita, Liceul Teoretic „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș, Complexul balnear Ocna Sibiului, Biserica armeano-catolică „Sfânta Elisabeta” din Dumbrăveni, Biserica evanghelică din Biertan

Stemă

Sibiu (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 45°52′N 24°14′E / 45.87°N 24.23°E

Atestare

16 februarie 1968

Reședință

Sibiu

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Sibiu[*]

Daniela Cîmpean[*]

(PNL, 2016)

- Prefect

Adela Muntean

Suprafață

- Total

5.432 km²

Populație (2011)

- Total

375,992 locuitori

- Densitate

69,2 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

69

Indicativ autovehicule

SB

Locul după populație

23

Prezență online

http://www.cjsibiu.ro/
GeoNames

OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Sibiu indicat

Geografie

Județul Sibiu se întinde pe 5.432 km², ceea ce reprezintă 2,28 % din suprafața totală a țarii. Se învecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș.

Relief

Județul Sibiu cuprinde zone largi de munte, podiș și depresionare. Cele dintâi cuprind Munții Cindrel, Munții Lotrului și partea vestică a Munților Făgăraș, care sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătarea lui Buteanu) cuprinse între 2.000 și 2.500 m. În județ se mai află Podișul Târnavelor, Podișul Hârtibaciului, Podișul Secașelor, Depresiunea Apoldului, Depresiunea Săliștei, Depresiunea Sibiului, situată în dreapta râului Olt, și Depresiunea Făgărașului, cu doar o treime din suprafață atribuită județului Sibiu și cu o altitudine cuprinsă între 350 și 500 m.

Hidrografie

Râul Olt cu afluenții: Arpașu, Porumbacu, Cârțișoara, Cibinul, Pârâul Nou.
Râul Târnava Mare
Râul Cibin cu afluenții săi: Hârtibaciu, Sadu, Sebeș, Rușcior, Strâmba, Râul Vadului.
Râul Sebeș care formează hotarul vestic al județului.

Clima

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm în zona muntoasă.

Floră și faună

Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică).

Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap).

Istorie

Descoperirile arheologice făcute pe raza județului atestă faptul că zona a fost locuită încă din paleolitic dovadă stau săpăturile de la Racovița, unde s-a găsit un topor de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului). La începutul secolului al XII-lea, odată cu integrarea Transilvaniei în Regatul Ungariei, a început colonizarea cu sași a Sibiului. În anul 1191 papa Celestin al III-lea a acordat autonomie Prepoziturii Sibiului, fapt care a facilitat dezvoltarea Sibiului ca centru religios. În anul 1486 Sibiul a devenit sediul Universității Săsești (Universitas Saxonum), organismul politic al sașilor transilvăneni. În secolul al XVI-lea marea majoritate a populației săsești a aderat la reforma protestantă. În anul 1572 sediul Bisericii Evanghelice din Transilvania a fost mutat de la Sibiu la Biertan, de unde a revenit la Sibiu în anul 1867.

În timpul revoluției de la 1848 la Sibiu s-a constituit Comitetul de Pacificațiune din care făceau parte Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Axente Sever. În anul 1863 Dieta Transilvaniei, alcătuită din 58 deputați români, 56 deputați maghiari și secui și 44 deputați sași, s-a întrunit la Sibiu și a adoptat unele măsuri economice, precum și o lege privind egala îndreptățire a românilor cu sașii și secuii.

În anul 1871 ia ființă Banca Albina, cea mai mare bancă românească a acelor vremuri. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea reprezintă o etapă de dezvoltare a comitatului Sibiu.

Transporturi

Aerian

Aeroportul Sibiu

Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena.

Rutier

E81 Satu Mare-Zalău-Cluj-Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești
E68 Arad-Deva-Sebeș-Sibiu-Făgăraș-Brașov
DN1 București-Ploiești-Brașov-Sibiu-Alba Iulia-Cluj-Oradea
DN7 București-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva-Arad
DN14 Sibiu-Sighișoara

Feroviar

Administrație

Articol principal: Politica județului Sibiu.

Județul Sibiu este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Daniela Cîmpean[*] de la PNL, iar componența politică a consiliului județean este următoarea:^[1]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal (PNL)	10
	Partidul Social Democrat (PSD)	8
	Alianța Dreapta Unită (ADU)	5
	Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR)	5
	Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)	4

Populația

Componența etnică a județului Sibiu

Români (90,64%)

Maghiari (2,89%)

Romi (4,76%)

Germani (1,09%)

Altă etnie (0,62%)

Componența confesională a județului Sibiu

Ortodocși (88,9%)

Romano-catolici (1,5%)

Penticostali (1,1%)

Greco-catolici (2,3%)

Reformați (2%)

Baptiști (0,9%)

Altă religie (3,3%)

Români - 340.836
Romi - 17.901
Maghiari - 10.893
Germani (Sași) - 4.117
Alții - 640

Județul Sibiu - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Economie

Un rol important în economia județului îl au: industria de textile și de confecții, industria de pielărie și încălțăminte, industria de construcții a mijloacelor de transport rutier, industria materialelor de construcții (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă și nisipuri), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară (prin prelucrarea laptelui, a cărnii și a pieilor), comerțul, serviciile și turismul. Exploatarea resurselor naturale sarea și nămolul mineral sunt valorificate in stațiunile balneoclimaterice Bazna și Ocna Sibiului în tratarea unor afecțiuni. O ramură de bază a economiei acestui județ este și agricultura prin creșterea animalelor și cultivarea porumbului, cartofului și orzului.

Turism

Sibiul este al cincilea județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna din Județul Suceava.

Parcul Natural Dumbrava Sibiului
Parcul Natural Cindrel
Lacul fără fund Ocna Sibiului
Rezervația de la Valea Șarbă-Dealul Zakel
Lacul Bâlea
Iezărele Cindrelului
Calcarele cu hippuriți de la Cisnădioara
Calcarele eocene de la Turnu Roșu - Porcești
Mărginimea Sibiului
Biserica fortificată din Biertan
Turnul Scărilor, Sibiu
Biserica Franciscană, Sibiu
Turnul Tâmplarilor, Sibiu
Turnul Blănarilor, Sibiu
Stațiunea balneoclimaterică Băile Bazna
Stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului
Stațiunea climaterică Păltiniș

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din județul Sibiu.

Județul este format din 64 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Sibiu.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Mediaș	municipiu	47.204
	Sibiu	municipiu reședință de județ	147.245
	Agnita	oraș	8.732
	Avrig	oraș	12.815
	Cisnădie	oraș	14.282
	Copșa Mică	oraș	5.404
	Dumbrăveni	oraș	7.388
	Miercurea Sibiului	oraș	3.910
	Ocna Sibiului	oraș	3.562
	Săliște	oraș	5.421
	Tălmaciu	oraș	6.905
Comune
	Alma	comună	1.886
	Alțina	comună	1.562
	Apoldu de Jos	comună	1.350
	Arpașu de Jos	comună	2.502
	Axente Sever	comună	3.690
	Ațel	comună	1.429
	Bazna	comună	3.792
	Biertan	comună	2.590
	Blăjel	comună	2.284
	Boița	comună	1.613
	Brateiu	comună	3.415
	Bruiu	comună	703
	Brădeni	comună	1.441
	Bârghiș	comună	2.015
	Chirpăr	comună	1.434
	Cristian	comună	3.665
	Cârța	comună	906
	Cârțișoara	comună	1.243
	Dârlos	comună	2.820
	Gura Râului	comună	3.621
	Hoghilag	comună	2.172
	Iacobeni	comună	2.757
	Jina	comună	3.750
	Laslea	comună	3.327
	Loamneș	comună	2.997
	Ludoș	comună	746
	Marpod	comună	1.017
	Merghindeal	comună	1.212
	Micăsasa	comună	2.058
	Mihăileni	comună	1.036
	Moșna	comună	3.335
	Nocrich	comună	2.868
	Orlat	comună	3.205
	Poiana Sibiului	comună	2.548
	Poplaca	comună	1.802
	Porumbacu de Jos	comună	3.061
	Păuca	comună	1.929
	Racovița	comună	2.760
	Roșia	comună	5.241
	Râu Sadului	comună	571
	Rășinari	comună	5.416
	Sadu	comună	2.365
	Slimnic	comună	3.581
	Tilișca	comună	1.574
	Turnu Roșu	comună	2.415
	Târnava	comună	2.858
	Valea Viilor	comună	1.873
	Vurpăr	comună	2.557
	Șeica Mare	comună	4.470
	Șeica Mică	comună	1.589
	Șelimbăr	comună	7.028
	Șura Mare	comună	3.769
	Șura Mică	comună	2.606

Bibliografie

Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Grecu Florina, Mărculeț Ioan., Mărculeț Cătălina, Dobre Robert., Edit. Universității din București, 2008.
Județul Sibiu, Monografie, Ilie Moise. Editura Sport Turism București 1981.
Județul Sibiu, Coloianu Nicolae, Dragu Gheorghe, Badea Lucian. Editura Academiei R.S.R. București 1976.
Opportunities to use Sibiu county’s tourist patrimony, Mărculeț Ioan, Mărculeț Vasile. The 5th edition of the Regional Conference of Geography „Geographic Researches in the Carpathian-Danube Space“. The reconsideration of the geographic approach in the contextof globalization, Editura MIRTON, Timișoara 2002.
Luca, Sabin Adrian; Pinter, Zeno-Karl; Georgescu, Adrian. Repertoriul arheologic al județului Sibiu: (Situri, monumente arheologice și istorice) = The Archaeological Repertoire of Sibiu District: Settlements, Archaeological and Historical Monuments, Bibliotheca Septemcastrensis, București: Ed. Economică, 2003. ISBN 973-590-856-5
Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare Centru a României. Observații geodemografice, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, în Comunicări științifice, Vol. VI., Mediaș, 2007.