Deschide meniul principal

Timișoara are una din cele mai dinamice economii din România.

Cuprins

IstoricModificare

 
Fabrica de bere, construită în 1717, prima de pe teritoriul actual al României

Timișoara s-a afirmat ca puternic centru economic în secolul XVIII, odată cu instalarea administrației habsburgice. Colonizarea cu germani, diversitatea etnică și religioasă, reconstrucția cetății dar și sistemul legislativ favorabil proprietății private, au determinat formarea unui puternic țesut de meșteșugari și comercianți. Acest țesut de meșteșugari a constituit pentru mai bine de 200 de ani secretul dezvoltării economice de aici. Când Revoluția industrială a început să se manifeste, Timișoara prezenta toate condițiile favorabile pentru adoptarea ei. Rând pe rând au fost introduse cele mai moderne inovații ale vremii. Micile ateliere meșteșugărești au lăsat locul industriei mici și mijlocii. Un al doilea atuu important l-a constituit Canalul Bega. Acesta a fost un factor competitiv necesar dezvoltării comerțului, permițând traficul de mărfuri pe apă, legătura pe Dunăre și comerțul atât cu Europa dar și cu restul lumii, prin porturile de la Marea Neagră. În 1857 la Timișoara a ajuns și calea ferată, completând astfel toate premisele necesare dezvoltării economiei industriale moderne. Însă acest model economic specific, dezvoltat în mod organic de-a lungul a aproape 250 de ani, a luat fine în 1948 odată cu naționalizarea, suprimarea proprietății individuale și instaurarea economiei de stat planificate.

În prezent, Timișoara cunoaște o dezvoltare economică fără precedent, datorată investițiilor străine din sectoarele de înaltă tehnologie si IT. Într-un articol din 2005, revista franceză L'Expansion a numit Timișoara "vitrina economică a României".

În anul 2016, la gala Romanian Best CitiesForbes a desemnat Timișoara, pentru a doua oară consecutiv și pentru a treia dată in istorie, cel mai dinamic oraș din România din punct de vedere economic și cel mai bun oraș pentru afaceri. [1][2]

Capitalul străin investit la Timișoara provine în special din țări precum GermaniaItaliaFranțaStatele Unite și Ungaria. Printre cele mai mari companii stabilite aici se numără producătorul de anvelope Continental, producătorul de componente auto HellaFlextronics (telefonie mobilă, aparatură electronică), Dräxlmaier (componente auto pentru BMW), Linde Gas (gaze tehnice), Procter & Gamble (detergenți), Nestlé (napolitane), GTM Logistics Europe, Mahle (componente auto), TRW (volane), DM (drogherie), Profi (supermarket), etc.

Sistemul bancarModificare

Primele instituții de credit din Timișoara au apărut la sfârșitul secolului XVIII. În secolul următor numărul lor a crescut exponențial. Printre primele insitituții se numără Prima Casă de Economii din Timișoara, Banca de Industrie și Comerț a Banatului, Casa de Economii Timișoara sau Banca Timișiana, prima instituție de credit românească din Banat, fondată la 12 august 1885 de elita românească a Banatului. Aceasta acorda credite preferințiale românilor. Totuși, majoritatea covârșitoare a capitalului bancar era deținută de capitalul maghiar, german și austriac. Această situație s-a menținut și după instalarea administrației române la Timișoara, deși pe piața timișoreană au intrat și marile bănci din Vechiul Regat. Perioada interbelică a reprezentat cea mai mare expansiune a domeniului bancar. Existau astfel în 1930 18 bănci cu sediul în Timișoara și 28 de bănci cu sedii centrale sau cu sucursale în oraș, cu un total de 118 de puncte de lucru. [3]

Resurse naturaleModificare

SolurileModificare

Învelișul de sol din zonă este de o foarte mare diversitate, numeroasele tipuri și subtipuri încadrându-se în clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri,  hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri și protisoluri.

Câmpia Banatului este dominată de solurile cu fertilitate ridicată (cernoziomuri, calcarice cambice și argice , preluvosoluri molice etc.), fără limitări în exploatare, constituindu-se astfel într-o importantă resursă naturală pentru dezvoltarea producției agricole intensive.

Resursele de subsolModificare

Resursele subsolului, la nivel județean, sunt alcătuite preponderent din cărbuni bruni, turbă, gaz metan, nisip, minereuri de fier, cuarț.

Sunt valorificate resursele de apă termominerală și termală de la Timișoara și împrejurimi (Calacea, Buziaș, Ciacova, Ivanda, etc). În perioada postbelică au fost exploatate și resursele de hidrocarburi, petrol și gaze naturale, cu centre de exploatare în nord-vest și vest, în Câmpia Vingăi și Câmpia Arancăi.

Resursele regenerabileModificare

Sunt exploatate resursele de energie solară și fotovoltaică, nivelul de dezvoltare din acest domeniu menținându-se foarte ridicat, în special datorită eficientizării și introducerii de tehnologii avansate, existând un potențial substanțial de creștere a utilizării acestor resurse în viitor.

AgriculturaModificare

Agricultura este practicată pretutindeni în județul Timiș. În județul Timiș dată fiind existența unei suprafețe mari de teren arabil, pășuni și fânețe, se practică intens agricultura și creșterea animalelor. Circa o jumătate din suprafața județului Timiș este teren arabil, pe care sunt cultivate cereale, legume, cartofi, sfecla-de-zahăr ș.a. Există mai mult de 29.000 de ha de plantații de vie și pomi fructiferi.

Condițiile pedoclimatice optime oferă dezvoltării agriculturii multiple șanse de viitor. În prezent, agricultura se caracterizează prin apariția si dezvoltarea fermelor, ca structuri de bază ale agriculturii tradiționale și ca suport pentru dezvoltarea sistemului agricol competitiv al regiunii.

Creșterea animalelor este practicată, de asemenea, aceasta și datorită faptului că 50% din terenul agricol sunt pajiști naturale (procent mult superior mediei naționale).

IndustriaModificare

Printre companiile străine de prestigiu prezente amintim: Continental AG, Solectron Corp. România, Zoppas Industries România, Philips&Elba Street Lighting, ABB Rometrics, Alcatel, Delphi Packard, Siemens, Procter&Gamble(P&G), Eybl Textil, Eybl-Automotive-Components, Coca-Cola, Nestlé, Smithfield, Profi, Kromberg&Schubert, Lisa Draxlmayer(BMW), Mecatim(Daewoo Group), Flextronics, Hella, TRW, Incontro Prefabricati, IMP Romania Industrial CO, Ceramica Apparechi Sanitari, Linde Gas, Monlandys, EFF si altele.

Dezvoltarea industriei alimentare se datorează atât potentialului agricol ridicat al zonei, cât si volumului sporit al investitiilor private făcute în această ramură, aceasta atingând 81,5% din investitiile totale.

Alte sectoare importante sunt industria textilă, a pielăriei si încăltămintei si industria constructoare de masini si echipamente.

Sectorul IMM - întreprinderile mici si mijlocii au cunoscut începând din anul 1990, o importantă dezvoltare în cadrul economiei judetene, reprezentând în prezent cca. 95% din totalul firmelor înmatriculate la Oficiul Registrul Comertului, inclusiv persoane fizice autorizate sau asociatii familiale.

Analiza structurii IMM-urilor reliefează faptul ca majoritatea fortei de muncă din acest sector este antrenată în servicii, comert si operatii de import - export.

Conditiile speciale ale judetului Timis, traditia antreprenorială existentă în zonă, mentalitatea occidentală a locuitorilor si spiritul de initiativă nealterat în perioada comunistă, pozitia geografică, standardul de viată al populatiei care, în partea vestică, este mai ridicat fată de restul tării precum si capacitătile de capitalizare relativ crescute de aici, favorizează dezvoltarea continuă a sectorului de întreprinderi mici si mijlocii.

Serviciile au cunoscut în special în primii ani după revolutie o crestere explozivă ca urmare a implementării în România a principiilor economiei de piată. Alături de firmele locale, cu oferte de servicii orientate spre nevoile clientilor, prezenta firmelor internationale de prestigiu din domeniu face ca îmbunătătirea calitătilor serviciilor de pe piata locală să fie principala prioritate a acestora.

Activitătile productive înregistrează de asemenea în ultimii ani o tendintă crescătoare, fiind sustinute din ce în ce mai mult de către organele de stat prin politici economice si fiscale orientate.

Zone industrialeModificare

Principalele zone industriale sunt:

  • Zona Industrială Calea Șagului
  • Zona Industrială Calea Buziașului
  • Zona Industrială Freidorf
  • Parcul Industrial Freidorf
  • Zona Industrială Calea Torontalului
  • Zona industrială Solventul - Gara de Nord
  • Zona industrială IMT (Intreprinderea Mecanică)
  • Zona de industrie și depozitare centrală

Comerțul și retailulModificare

În județul Timiș există deschise mai multe centre comerciale:

Piața de retail este reprezentată prin hypermarket-urile Auchan, Carrefour, Kaufland, magazine cash and carry - Metro și Selgros, supermarket-urile Billa, Lidl, Profi, Penny Market, Unicarm, Mega Image, La Doi Pași; magazinele DIY Praktiker, Hornbach, Leroy Merlin, Dedeman, Arabesque, Decathlon, Altex Megastore, Mobexpert, Casa Rusu, ș.a.

NoteModificare

  • ^ Munteanu, p.316

BibliografieModificare

  • Statutul Municipiului Timișoara, Primăria Timișoara
  • Ioan Munteanu, Rodica Munteanu, Timișoara. Monografie, editura Mirton, Timișoara, 2002, ISBN 973-585-650-6
  • Recensământul din 1930, volumul 10, Întreprinderile, Monitorul Oficial, Imprimeria Națională, București 1938.