Wikipedia

Județul Vrancea

județ în România
(Redirecționat de la Judeţul Vrancea)

Vrancea este un județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov) și Muntenia (la sud de râul Milcov) din România. Județul are o suprafață de 4.863 km², iar reședința este municipiul Focșani. Principalele cursuri de apă sunt: Siret (între Adjud și Nămoloasa), Șușița, Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăști până la vărsarea sa în Siret). Cele mai mari altitudini le dețin vârfurile Lăcăuț (1776 m) și Goru (1784 m).

Vrancea
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Vrancea (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°47′N 26°58′E ({{PAGENAME}}) / 45.79°N 26.97°E
Țară România
RegiuneSud-Est
SIRUTA396
ReședințăFocșani
Componență2 municipii
3 orașe
68 Comune
Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Vrancea[*]​Nicușor Halici  Modificați la Wikidata (PSD, 2024)
 - PrefectMarius-Eusebiu Iorga (PSD, 2024)
Suprafață
 - Total4.857, 2% din suprafața totală a țării km²
Populație (2011)
 - Total323.080 locuitori
 - Densitate66,5 loc./km²
Fus orarUTC+2
Prefix telefonic37
Indicativ autovehiculeVN
Locul după populație31
Prezență online
http://www.cjvrancea.ro
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Harta României cu județul Vrancea indicat
Harta României cu județul Vrancea indicat
Harta României cu județul Vrancea indicat
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Județe vecine: la nord-est județul Vaslui, la est județul Galați, la sud-est județul Brăila, la sud județul Buzău, la vest județul Covasna, la nord județul Bacău.

Județul Vrancea este cuprins între coordonatele geografice 45°23’ și 46°11’ latitudine nordică și 26°23’ și 27°32’ longitudine estică, fiind situat în partea de sud-est a țării, la curbura Carpaților Orientali.

Etimologie

modificare

În româna veche „frânc”, „frâncu” însemna „occidental”, „franc”.[1] Etimologia „francea”-„vrancea” este probabilă[formulare evazivă], mai ales având în vedere vecinătatea zonei Vrancea cu zona populată în evul mediu de sași.[2] Potrivit lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, originea numelui "Vrancea" ar fi traco-dacică și ar proveni de la cuvântul "vrana", care se traduce ca "pădure" sau "munte", ori poate de la cuvântul sanscrit "vran" („munte”).[necesită citare]

Geografie

modificare
 
Dealuri de lângă râul Milcov, care desparte Moldova de Muntenia.

Relief

modificare
 
Munții Vrancei
 
Râul Zăbala la Năruja

Dispus în trepte dinspre vest spre est, cuprinde Munții Vrancei (cu depresiunile intramontane Greșu și Lepșa), Dealurile Subcarpatice și Câmpia Siretului Inferior, mărginită la nord-est de Podișul Moldovei (Colinele Tutovei) și la sud–est de Câmpia Râmnicului.

Munții Vrancei sunt munți de încrețire , alcătuiți din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m (Goru - 1785, Lăcăuți – 1777, Giurgiu – 1720, Pietrosu – 1672, Zboina Frumoasă – 1657). Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare și dealurile de podiș cuprind dealurile înalte vestice (două șiruri între Valea Putnei și Valea Șușiței) depresiuni intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Șușiței, Putnei și Milcovului, precum și la cumpăna apelor între bazinul Milcovului și Râmnei), dealurile înalte Măgura Odobeștilor – 966 m), glacisul subcarpatic, care face legătura între Dealurile Subcarpatice. Câmpia Siretului Inferior și Câmpia Râmnicului, se înclină spre est până la altitudinea de 20 m, la confluența Râmnicului Sărat cu Siretul . Câmpia Siretului reprezintă treapta cea mai de jos de pe teritoriul județului și se întinde între glacisul subcarpatic și râul Siret, cu suprafața înclinată de la vest la est și altitudinea cuprinsă între 20 m și 125 m.

Câmpia înaltă situată între glacis și o linie ce trece pe la Mărășești, Vânători, Milcovul, Tătăranu, Râmniceni și la est de Ciorăști, are o altitudine de 70 m în nord și 35 m în sud. Ea are aspectul unei suprafețe netede, ușor învălurită datorită prezenței unor conuri aluvionare între care câmpia formează depresiuni locale, cu exces de umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă.

La nord de Valea Șușiței, aspectul câmpiei reprezintă forma unei prisme în trepte ce coboară către Lunca Siretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adaugă cele ale Trotușului.

Câmpia joasă se întinde pe linia Mărășești, Vânători, Tătăranu, Râmniceni și de la est de Ciorăști până la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35–50 m în partea de nord și de 20–30 m în cea de sud. Este caracterizată printr-o suprafață relativ netedă, înclinată în aceeași direcție de scurgere a Siretului și este traversată de numeroase albii, meandre și depresiuni cu exces de umiditate, separate între ele prin grinduri teșite.

Geologie

modificare

Din punct de vedere geologic, zona județului Vrancea aparține platformei Moesice, alcătuită din două etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin și unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare. Șisturile cristaline, împreună cu o parte din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentară din Platforma Moesică începe cu Silurianul și se termină cu Cuaternarul.

Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în mai multe cicluri de sedimente după erele geologice în care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer până la Cuaternar. Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de pietrișuri, nisipuri și lentile argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecție din zona carpatică de curbură. Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii respectiv pietrișuri și nisipuri cu grosimi cuprinse între 3 și 7 m în zona de câmpie. După migrarea albiilor, aceste sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de natură deluvială-proluvială cu grosimi cuprinse între 2 și 8 m.

Rețea hidrografică

modificare

Rețeaua hidrografică a județului Vrancea măsoară 1756 km cursuri de apă codificate cu următoarele subbazine hidrografice principale:

  1. Subbazinul Siret, 1.230 km²
  2. Subbazinul Trotuș, 130 km²
  3. Subbazinul Putna, 2.480 km²
  4. Subbazinul Râmnicu Sărat, 673 km²

Total: 4.513 km²

Floră

modificare

Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante având ca origini fitogeografice ținuturi din Orientul Îndepărtat până la Oceanul Atlantic și din nordul Eurasiei până la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colț, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc).

Faună

modificare
 
Cascada Putnei, Lepșa, Tulnici

Fauna cinegetică este bogată (cocoșul de munte, acvila țipătoare, corbul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul la munte, popândăul la șes). În lacurile și râurile Vrancei găsim păstrăvul, molanul, boișteanul, mihalțul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km².

Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de 2862 ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tișitei, Cascada Putnei, Râpa Roșie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Căldările Zăbalei, Focul Viu de la Andreiașu, Dălhăuți, Lunca Siretului.

Terenurile agricole ale județului Vrancea se întind pe fâșia cuprinsă între malul drept al Siretului și poalele dealurilor subcarpatice ale Munților Vrancei. Deși clima este corespunzătoare culturilor de câmp, mai propice este cultura viței de vie (9,95% din podgoriile României) și producția de vinuri, Vrancea fiind cel mai mare județ viti-vinicol al țării, exportator în Europa, America și Japonia.

Seismicitatea Vrancei

modificare
 
Harta intensității cutremurului din 1977, din județul Vrancea

Teritoriul județului Vrancea este cea mai activă zonă seismică a României, cu cutremure anuale ale căror adâncimi focale sunt cuprinse între 80 și 160 km și, prin urmare, afectează regiuni largi.

Cutremurele cu epicentrul în Vrancea sunt cauzate de deplasările blocurilor de falie din apropiere. Au fost înregistrate cutremure devastatoare cu magnitudinea de la 7 la 8 pe scara Richter.

Cele mai mortale au fost cutremurul din Vrancea din 1977, care a ucis peste 1.500 de oameni în România și Bulgaria, și cutremurul din Vrancea din 1940, care a ucis peste 1.000 de oameni. Cel mai puternic a fost cutremurul din Vrancea din 1802, cu o intensitate estimată la 7,9 pe scara amplitudinii momentului, dar care a ucis doar 4 persoane. Alte cutremure notabile au fost cutremurul Vrancea din 1738, cutremurul Vrancea din 1838 și cutremurul Vrancea din 1986

Heraldica

modificare

Actuala stemă a județului Vrancea vine cu un aport semnificativ de simboluri la nivel de regiune. Aceasta este reprezentată de un scut roșu-albastru-gri, pe care se regăsesc acvila cu cruce de aur în cioc, însoțită de soare, simbolurile Moldovei și Munteniei, capul de bour care semnifică lupta înaintașilor pentru realizarea Unirii Principatelor Române, dar precum și un butoi și ciorchinii de struguri, care amintesc de frumoasele podgorii și ponderea însemnată a viticulturii în județul Vrancea. În partea centrală a stemei putem observa cu culoarea galbenă și text negru, textul Onoarea și patria.

  •  
    Stema județului Vrancea

Variante vechi ale stemei

modificare
  •  
    în perioada interbelică
  •  
    în perioada comunistă

Istoric

modificare

Pentru prima dată denumirea Vrancea (Varancha) este atestată la 2 iulie 1431, într-un document descoperit de C.C. Giurescu și publicat în 1945 în „Revista Istorică Română” (p. 416), desemnând Țara împădurită sau Țara Neagră (apud Sava, Sava 2007: 149).[3]

 
Componența actualului județ Vrancea în anul 1930

Din punct de vedere administrativ, reședința județului, Focșani, s-a format ca un singur oraș în urma Unirii Principatelor în 1859. Partea moldoveană fusese reședința ținutului moldovean Putna, iar cea sudică, a județului muntean Slam Râmnic. În 1864, orașul Focșani a fost unificat și a devenit reședința județului Putna. Teritoriul actual al județului Vrancea cuprinde cea mai mare parte a acelui județ Putna (excepție făcând comunele din nordul extrem, începând cu Sascut, care acum sunt în județul Bacău, precum și părți din județele Râmnicu-Sărat, Tecuci și Tutova.

Județul Vrancea a fost constituit în 1968, pe un teritoriu care la acea dată făcea parte din regiunile Bacău și Galați. La acea dată, cu ocazia organizării administrativ-teritoriale efectuate de regimul comunist, prin care s-a revenit la vechea împărțire pe județe, Vrancea și-a căpătat actualul nume, teritoriul său extinzându-se spre sud și sud-est prin încorporarea unei părți din fostul raion Râmnicu Sărat (se desființează regiunea Ploiești și apare județul Buzău) de la care au fost încorporate localitățile: Bălești, Chiojdeni, Ciorăști, Dumitrești, Jitia, Sihlea, Tâmboești, Slobozia Bradului și Vintileasca. Alte patru localități au fost alipite de la județul Bacău: Boghești, Corbița, Homocea și Tănăsoaia. De la raionul Brăila (fosta regiune Galați) s-au alipit comunele Măicănești și Râmniceni. Cu noua sa configurație se învecina cu județele: Vaslui la nord – est, Galați la est, Brăila la sud – est, Buzău la sud și sud – vest, Covasna la vest și Bacău la nord.[4] Județul Vrancea este atestat documentar pentru prima dată într-o scrisoare în limba latină din 2 iulie 1431 (document descoperit de istoricul Constantin C. Giurescu), în care voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor, anunță pe judele Brașovului că Alexandru cel Bun a concentrat trupe spre Putna – versus Puttnam. Voievodul Apor a aflat știrea de la câțiva locuitori din Transilvania ce „au ieșit pe drumul Vrancei” („per viam Varancha”).

Istoricii și cercetătorii sunt de părere că acest cuvânt face parte din patrimoniul lexical traco-dac, VRAN însemnând pădure/munte. Poate acest lucru explică de ce în scrierile timpului, Vrancea mai era numită și „Pământul cu păduri bogate” sau „Pământul Negru”.

Vrancea poate fi considerată leagănul celui mai expresiv poem al etnogenezei românești, ”Miorița”. Una dintre cele câteva sute de variante ale baladei „Miorița”, regăsite în creația populară vrânceană, a fost culeasă pentru întâia oară de Alecu Russo la Soveja în 1846, trimisă lui Vasile Alecsandri și publicată în culegerea acestuia, „Poezii populare”.

Vrancea este un pământ cu o istorie bogată. Actualul județ Vrancea cuprinde, în proporție de două treimi, fostul Ținut Putna (mai târziu județ), având ca nucleu de constituire Țara Vrancei, la care s-a adăugat, în 1968, o parte din fostul județ Râmnicu-Sărat. Vrancea istorică, localizată în partea de nord-vest a județului, a existat ca stat țărănesc autonom, stăpânind în comun un singur trup de moșie, înainte de întemeierea Țării Românești și a Moldovei. Ținutul Putnei a intrat oficial în hotarele Moldovei, cu autonomia amintită, la 10 martie 1482, când Ștefan cel Mare a stabilit granița cu Țara Românească pe râul Milcov, adăugându-i-se ulterior, trei regiuni: Vrancea istorică, regiunea de răsărit (Olteni) și Ținutul Adjudului.

La 24 aprilie 1574, la Jiliște, lângă Focșani, Ion Vodă cel Cumplit (1572 – 1574) a obținut o victorie strălucită împotriva oștilor turcești. Istoria consemnează în aceste locuri și alte evenimente memorabile: trecerea prin Ținutul Putnei și prin Focșani a lui Mihai Viteazul în 1600, în drumul său victorios pentru realizarea visului unirii într-un singur stat a Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei.

Între anii 1714 și 1734, vrâncenii au luptat împotriva cotropirii de către maghiari a unor munți dăruiți lor de către marele Voievod, iar în primele două decenii ale secolului XIX au luptat pentru ieșirea din „boieresc”, Vrancea fiind făcută danie vistiernicului Iordache Russet Roznovanu de către domnitorul Constantin Ipsilanti. Între evenimentele de seamă petrecute pe teritoriul județului Vrancea, se menționează și luptele de la Mărtinești și Focșani din timpul războiului ruso-turc din 1789.

După înlăturarea monopolului turcesc asupra comerțului exterior al Țării Românești și activarea portului Galați, spre care se îndreptau produsele agricole și manufacturiere din zonă, regiunea cunoaște o revigorare economică.

În perioada contemporană, Focșanii au fost simbolul libertății și demnității românești, al Unirii dintre Moldova și Țara Românească de la 24 ianuarie 1859, prin care s-au pus bazele statului modern român. Focșanii au fost centrul primelor instituții ale noului stat unificat român: Comisia Centrală și Curtea de Apel. Un alt reper istoric este Casa memorială Ion Roată, țăran ales membru al Divanului ad-hoc, care a fost direct implicat în Unirea Principatelor Române.

Remarcabilă este și unitatea de voință și acțiune a tuturor vrâncenilor din Războiul de Independență din anii 1877 – 1878.

Primul Război Mondial e consemnat în istoria Vrancei cu litere de aur. Aici se desfășoară, din Zboina Neagră și până în Valea Siretului, la Doaga, Muncelu, Cireșoaia, Străoane, Panciu, Străjescu, luptele eroice din vara anului 1917, care au culminat cu marea bătălie de la Mărășești. În timpul Primului Război Mondial, în iulie-august 1917, Europa a repurtat primele victorii asupra Germaniei pe câmpurile de luptă de la Mărăști și Mărășești, în Vrancea. Aceste victorii au dus la desăvârșirea statului național unitar român la 1 decembrie 1918.

Vrancea este locul cu cele mai importante memoriale și mausolee ridicate în onoarea jertfei eroilor Primului Război Mondial: Mărăști, Mărășești, Soveja și Focșani. Ca semn de recunoaștere a sacrificiilor făcute de orașul Mărășești, în august 1917, guvernul francez i-a acordat, doi ani mai tarziu, Crucea de Război a Franței.

După Marea Unire, odată cu efervescența vieții culturale românești, determinată de noul stadiu de dezvoltare socio-economică în care pășise România Mare, Vrancea, prin oamenii săi de cultură și știință afirmați pe plan național și european, prin instituțiile sale de învățământ și de artă, s-a remarcat ca unul dintre centrele importante ale spiritualității românești.

Urmând cursul firesc al progresului societății omenești din ultima jumătate a secolului al XX-lea, prin dezvoltarea economică, prin extinderea urbanizării în principalele sale localități, prin dimensiunea și varietatea fenomenului cultural, județul Vrancea a căpătat trăsăturile unui spațiu românesc modern, în care noul și vechiul, prezentul și trecutul formează un tot armonios și expresiv.

Organizarea administrativ-teritorială

modificare

Orașe și municipii

modificare

Din punct de vedere administrativ, județul Vrancea este format din 2 municipii: Focșani, municipiu; reședință de județ și Adjud și 3 orașe: Mărășești, Odobești și Panciu.

Orașe și municipii în prezent
Stemă Municipii Stemă Orașe
 
 Focșani
 
 Mărășești
 
 Adjud
 
 Odobești
 
 Panciu


Diviziuni administrative

modificare
Articol principal: Listă de localități din județul Vrancea.

Județul este format din 73 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 3 orașe și 68 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Vrancea.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 Adjudmunicipiu16.045 
 Focșanimunicipiu reședință de județ79.315 
 Mărășeștioraș10.671 
 Odobeștioraș9.364 
 Panciuoraș7.664 

Comune

Andreiașu de Joscomună1.655 
Bilieșticomună1.833
Bogheșticomună1.680 
Boloteșticomună4.231 
Bordeșticomună1.683 
Broștenicomună2.054
Bârseșticomună1.299 
Băleșticomună1.941
Chiojdenicomună2.322
Ciorășticomună3.150 
Corbițacomună1.793
Coteșticomună4.641 
Câmpineancacomună3.501
Câmpuricomună3.475 
Cârligelecomună3.116 
 Dumbrăvenicomună4.281 
Dumitreșticomună4.602
Fitioneșticomună2.286
Garoafacomună4.037 
 Goleșticomună4.115 
Gologanucomună3.040
 Gugeșticomună5.942 
Gura Calițeicomună2.473
Homoceacomună6.625
 Jarișteacomună4.204
Jitiacomună1.609
Meracomună3.453 
Milcovulcomună2.995 
Movilițacomună3.183 
Măicăneșticomună4.612
 Negrileșticomună1.816 
Nerejucomună4.187 
Nistoreșticomună1.917 
Năneșticomună2.055
Nărujacomună1.659 
Obrejițacomună1.583
Paltincomună1.861 
Ploscuțenicomună3.114
Poiana Cristeicomună2.650 
Popeșticomună2.753 
Pufeșticomună3.646 
 Păuleșticomună1.834 
Păuneșticomună5.898 
Reghiucomună2.126
Rugineșticomună3.497 
Răcoasacomună3.162 
Răstoacacomună1.811
Sihleacomună5.039
Slobozia Braduluicomună7.010 
 Slobozia Ciorășticomună1.699
Sovejacomună2.159 
Spulbercomună1.279 
Străoanecomună3.235 
Suraiacomună4.595 
 Tulnicicomună3.450 
Tâmboeșticomună2.887
Tănăsoaiacomună1.972
Tătăranucomună3.952
Urecheșticomună2.532 
Valea Săriicomună1.608 
Vidracomună6.295 
Vintileascacomună1.981 
Vizantea-Livezicomună3.793
Vrâncioaiacomună2.576 
 Vulturucomună6.277 
Vânătoricomună5.164
Vârteșcoiucomună3.151
Țifeșticomună5.197 

Structura administrativă

modificare

Împărțirea administrativă a județului este următoarea:

  • două municipii
  • trei orașe
  • 68 comune (având 331 sate – 335.312 locuitori).

Politică și administrație

modificare

2024–prezent

modificare
 
Culoarea politică a primarilor din judetul Vrancea după ce au avut loc alegerile locale din 2024

Județul Vrancea este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Nicușor Halici de la PSD iar componența politică a consiliului este următoarea:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal (PNL)13             
Partidul Social Democrat (PSD)13             
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)3             
Alianța Dreapta Unită (ADU)3             

2020–2024

modificare
 
Culoarea politică a primarilor din judetul Vrancea după ce au avut loc alegerile locale din 2020

Județul Vrancea este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Nicușor Halici de la PSD, iar componența politică a consiliului județean a fost următoarea:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat (PSD)15               
Alianța PNL-USR-PLUS15               
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE)2               

2016-2020

modificare
 
Culoarea politică a primarilor din judetul Vrancea după ce au avut loc alegerile locale din 2016

Județul Vrancea este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2016, consiliul este prezidat de Marian Oprișan de la PSD, iar componența consiliului județean a fost următoarea:

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat (PSD)20                    
Alianța PNL-USR-PLUS15                    
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE)2                    

2012-2016

modificare

Județul Vrancea este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2012, consiliul este prezidat de Marian Oprișan de la PSD, iar componența consiliului județean a fost următoarea:

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat (PSD)15               
Partidul Național Liberal (PNL)9               
Partidul Popular-Dan Diaconescu (PP-DD)4               
Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR)2               

2008-2012

modificare

Județul Vrancea este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2012, consiliul este prezidat de Marian Oprișan de la PSD, iar componența consiliului județean a fost următoarea:

Partid Consilieri județeni Componența consiliului județean
Partidul Social Democrat (PSD) 19                                      
Partidul Democrat Liberal (PDL) 10                                      
Partidul Național Liberal (PNL) 8                                      

Președinți de consiliu județean și prefecți

modificare

Lista președinților consiliului județean din 1992:

Comune

modificare

Populație

modificare



 

Componența etnică a Județului Vrancea

     Români (92,2%)

     Romi (1,8%)

     Necunoscută (5,7%)

     Altă etnie (0,3%)

Populația județului Vrancea la diferite recensăminte: 1930: 262.560 loc.; 1948: 290.183 loc.; 1956: 326.532 loc.; 1966: 351.292 loc.; 1972: 379.660 loc.; 2011: 340.310loc.

Economie

modificare
 
Podgori lângă Focșani, reședința județului Vrancea.

Județul Vrancea are o industrie diversificată, bazată pe condițiile specifice și resursele naturale și de mediu existente în județ. Economia județului Vrancea este caracterizată de varietatea resurselor locale existente care pot fi atrase în activitățile economice și de tradiția în prelucrarea acestora.

Județul este renumit pentru vinurile sale, fiind și cel mai mare producător din România. Peste 11% din suprafața județului este acoperită cu viță de vie. Cele mai cunoscute regiuni viticole ale județului sunt:

În plus, principalele industrii ale județului sunt următoarele:

  • Alimente si băuturi;
  • Textile;
  • Fabricarea hârtiei și fabricarea mobilierului;
  • Piese și componente mecanice;
  • Producție de vase de gătit si de copt.

Agricultura

modificare
  • Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de seminte oleaginoase;
  • Cultivarea strugurilor;
  • Cresterea porcinelor;
  • Cresterea pasarilor;
  • Exploatarea forestieră.

Suprafața agricolă reprezintă peste 52% din totalul suprafeței județului, din care terenul arabil reprezintă 58,06%, drept pentru care aceasta zonă este ideală pentru investitii in agricultura și cresterea animalelor.

Construcții

modificare
  • Lucrări de construcții a clădiriilor rezidențiale si nerezidențiale;
  • Lucrări de tâmplărie și dulgherie.

Servicii

modificare
  • Comerț cu autoturisme si autovehicule ușoare;
  • Comerț cu ridicata al produselor lactate, ouălor , uleiurilor și grăsimilor comestibile;
  • Comert cu ridicata al băuturilor.

Viticultura

modificare

Județul Vrancea face parte din Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei, iar viticultura reprezintă un important sector economic. Suprafața viticolă a Vrancei este împărțită în trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobești și Cotești. În Vrancea viticultura constituie o activitate tradițională, de mare importanță economică, beneficiind de condiții naturale favorabile.

Podgoria Panciu, cu o suprafață de peste 8.100 ha, a fost și rămâne o permanentă atracție pentru cei doritori să cunoască frumusețile acestor locuri. În trecut, renumele podgoriei îl făceau vinurile obținute din soiuri tradiționale, precum Plăvaie, Galbenă, Băbească neagră, Fetească albă și Fetească neagră. Ulterior, au cucerit teren și altele: Fetească regală, Riesling Italian, Sauvignon, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, care au permis obținerea unor vinuri cu denumire de origine controlată și apariția vinurilor spumante, care au ridicat faima podgoriei.

Podgoria Odobești, cu o suprafață de aproximativ 7.000 ha, este cea mai veche podgorie din țara noastră, fiind considerată podgorie dacică. Profilată pe producerea de vinuri și în mod deosebit a celor albe, în podgoria Odobești se cultivă o mare varietate de soiuri. Dintre cele de origine locală existente încă în cultură sunt Galbena de Odobești, iar pe suprafețe mai restrânse soiurile Plăvaie și Mustoasă. Dintre soiurile românești mai sunt întâlnite Feteasca Albă, Feteasca Regală și Sârbă, iar din cele străine se cultivă pe suprafețe relativ mari Aligote, Riesling Italian și Muscat Ottonel. Grupa soiurilor de struguri negri este reprezentată de Băbească Neagră și Pinot Noir. Podgoria prezintă condiții favorabile și pentru producerea strugurilor de masă, din al căror sortiment nu lipsesc soiurile din grupele Chasselas, Coarnă, Muscat Hamburg și Cinsaut.

Podgoria Cotești constituie o continuare a plantațiilor viticole din podgoria Odobești, beneficiind de resurse heliotermice mai ridicate și cuprinde centrele viticole Cotești, Tâmboești, Cârligele și Vârteșcoiu.

În toate aceste centre viticole există areale de producere a vinurilor albe și roșii de consum curent din soiurile Fetească regală, Aligote, Băbească neagră. Vinurile de calitate superioară se obțin din soiurile: Fetească albă, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră și Merlot.

Vrancea, ca județ vitivinicol, ocupă la nivel național primul loc în funcție de suprafața viticolă și după producția de struguri și vin.

Transporturi

modificare
 
Starea autostrăzilor și a drumurilor expres din România (2024)

Județul Vrancea este traversat de drumul european E85 (drumul național DN2 care face legătura rutieră cu Bacău, Roman și Suceava (spre nord) și cu Buzău, București și Giurgiu (spre sud), și de A7 (Autostrada Moldovei) care face legătura rutieră cu Ploiești, Buzău, Focșani, Bacău, Pașcani, Suceava, Siret.

De asemenea, județul este traversat de magistrala feroviară CFR 500 (București-Suceava).

Drumuri naționale

modificare
 
Simbolul DN2N

Drumurile naționale din județul Vrancea sunt următoarele:

Cultură și tradiții

modificare

Vrancea este deținătoarea vechilor meșteșuguri populare tradiționale: oieritul, cașul afumat, cioplitul lemnului (mica dogărie, tiparele și păpușarele de caș, troițele, obiectele gospodărești), olăritul, țesutul pânzei, stofei, ștergarelor și confecționarea (cusutul, brodatul) portului popular vrâncenesc, făuritorii de instrumente populare (fluier, caval, trișcă, cimpoi, bucium, ocarină) din Nereju, Nistorești, Spulber și a autenticelor măști tradiționale din Nereju, Năruja, Vintileasca, practicate în special în zona montană, prelucrarea artistică a răchitei, papurei la Suraia și nu în cele din urmă meșteșugul vinului cu excelentele sale soiuri autohtone reunite într-o salbă de podgorii și crame de prelucrare, stocare și degustare renumite, reunite într-un străvechi Drum al Vinului, cum sunt: Cotești, Jariștea, Odobești și Panciu.

Costumul popular autentic vrâncenesc, sobru sau viu colorat, în funcție de vârstă, ornamentat discret, dar de efect, purtat cu mândrie și eleganță de localnici, ilustrează convingător continuitatea și unitatea cultural-etnografică.

 
Mănăstirea Mera, Mera
 
Casa Memorială "Moș Ion Roată", Câmpuri

Ținutul Vrancei este presărat cu vestigii istorice, monumente și lăcașuri de cult de o valoare inestimabilă, cum sunt: Biserica „Precista”, Biserica Ovidenia, Muzeul Vrancei cu secțiile sale, toate situate în municipiul Focșani, dar în restul județului:

 
Teatrul Municipial "Maior Gheorghe Pastia", Focșani

În Vrancea, vă puteți liniști citind în liniște, în incinta Bibliotecii Județene “Duiliu Zamfirescu” din capitala Vrancei, Focșani, a cărei atestare (împrumuturi de carte) datează din anul 1881, în prezent fiind cea mai reprezentativă și solicitată bibliotecă publică a orașului și județului Vrancea. Iar către seară, când tumultul orașului se liniștește, se poate rezerva un loc în loja Teatrului Municipal “Mr. Gh. Pastia” sau în cele ale Ateneului Popular “Mr. Gh. Pastia” sau ale Ansamblului Folcloric “Țara Vrancei”, pentru a urmări un spectacol de teatru, un concert cameral sau un spectacol folcloric, care pot întregi imaginea culturală și istorică despre Vrancea de astăzi.[7]

Turism

modificare
 
Parcul Natural Putna - Vrancea, Tulnici
 
Mănăstirea Dălhăuți, Dălhăuți, Cârligele
 
Focul Viu, Andreiașu de Jos
 
Cascada Putnei, Lepșa, Tulnici

Vrancea are un peisaj pitoresc, în care sunt ocrotite monumente ale naturii de o frumusețe aparte: Parcul Natural Putna - Vrancea, Cascada Putnei , Rezervația Naturală Cheile Tișiței , Focul Viu de la Andreiașu de Jos , Căldările Zăbalei , Cascada Mișina de la Nistorești , Lacul Negru din Cheile Nărujei , Groapa cu Pini de la Tulnici , Muntele Goru.

Vrancea are un relief remarcabil de variat, cu o reprezentare echilibrată a tuturor formelor de relief și cu o specificitate județeană dată de existența unei depresiuni intra-deluroase înalte, bine irigate de bazinul Putnei cu afluenții săi.

Mausoleele de la Mărăști, Mărășești și Soveja, sau Casa memorială ”Moș Ion Roată” din Câmpuri, Casa Tudorei Vrâncioaia de la Bârsești, vorbesc despre istoria și legendele acestui ținut.

Vrancea pastorală este și în prezent deținătoarea meșteșugurilor populare tradiționale: oieritul, cașul afumat, cioplitul lemnului (mica dogărie, tiparele și păpușarele de caș, troițele, obiectele gospodărești), olăritul, țesutul pânzei, stofei, ștergarelor și confecționarea (cusutul, brodatul) portului popular vrâncenesc, făuritorii de instrumente populare (fluier, caval, trișcă, cimpoi, bucium, ocarină) din Nereju, Nistorești, Spulber și a autenticelor măști tradiționale din Nereju, Năruja, Vintileasca, prelucrarea artistică a răchitei și papurei la Suraia.

Județul Vrancea se remarcă prin faptul că are o varietate de forme de relief, care se pretează pentru diverse activități turistice:

  • Zona de câmpie – Valea Siretului, cu unele porțiuni de luncă prezervând un habitat natural bine conservat, propice unei faune diverse și atractive pentru iubitorii de păsări sălbatice;
  • Zona dealurilor externe se caracterizează prin suprafețe extinse de podgorii nobile și renumite, turiștii fiind invitați să vizitezea cramele Panciu și Odobești.
  • Zona dealurilor înalte estice încă mai prezintă arii de pădure seculară, relativ bine conservate (Pădurea Dălhăuți) și oferă un fundal atractiv atât pentru zona viticolă, cât și pentru depresiunile interne;
  • Depresiunile intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Șușiței, Putnei și Milcovului, precum și la cumpăna apelor între bazinul Milcov și Râmnei) cuprind zonele turistice cu cel mai ridicat potențial din județ și se desfășoară pe albiile de râu, oferind o multitudine de puncte de observare pitorești, care necesită amenajare;

Zona montană a județului este caracterizată de o împădurire abundentă, unii geografi caracterizând aceste zone ca fiind cele mai dense păduri montane din România. Munții se desfășoară în etaje, oferind un amfiteatru pitoresc bine observabil din majoritatea punctelor depresiunilor intradeluroase – probabil cel mai atractiv punct de observație situându-se pe drumul care leagă Lepșa de Soveja. Peisajul natural al zonei este reliefat de Munții Vrancei, cu o înălțime medie de 1.500m: cu toate că vârful cel mai înalt este Goru (1.785 m), Vârful Lăcăuți cu stația sa meteorologică este cel mai cunoscut și vizitat.

Parcul Natural Putna - Vrancea cuprinde 41,32% din suprafața montană a județului, având o suprafață de 38.204 ha. Acest parc se caracterizează prin prezența unor habitate forestiere extrem de compacte, inaccesibile, ideale pentru carnivorele mari, fiind al doilea areal din țară ca densitate a carnivorelor mari (lup, râs, urs).

Biodiversitatea ridicată poate oferi pasionaților de vânătoare un fond cinegetic bogat. De remarcat este și calitatea ridicată a aerului, care se adaugă specificului natural al județului, ducând la apariția unor zone cu o calitate terapeutică ridicată, cum ar fi bine cunoscuta zonă Soveja.

Patrimoniu cultural valoros: mausoleele eroilor și vechile biserici din lemn

modificare

Județul Vrancea se remarcă printr-o serie de clădiri de patrimoniu, monumente, muzee și vestigii.

Primul Război Mondial reprezintă o etapă importantă în istoria Vrancei, întrucât aici s-au desfășurat luptele eroice din vara anului 1917, dovadă fiind impresionantele Mausoleele de la Mărăști, Mărășești, Soveja și Focșani, de pe Drumul de Glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial.

Casa memorială Alexandru Vlahuță din satul Dragosloveni, comuna Dumbrăveni și Casa memorială Moș Ion Roată de la Câmpuri constituie o bogată zestre literară, etnografică și muzicală, și constituie importante atracții turistice ale județului.

Un element distinctiv pentru județul Vrancea sunt bisericile din lemn, printre puținele valori originale din Țara Vrancei. În prezent, în Vrancea există 40 de biserici de lemn, dintre care 18 au fost trecute pe lista Monumentelor Istorice, iar 21 dintre ele sunt înregistrate la Institutul Român de Istorie Culturală. Lăcașele vechi de sute de ani ascund comori ale artei românești post brâncovenești: pereți interiori sculptați, pridvoare deschise, clopotnițe deschise în partea superioară.

Trasee culturale artistice
Pe teritoriul județului Vrancea sunt organizate trasee cultural artistice, concepute astfel încât să valorifice și să promoveze potențialul turistic, și anume patrimoniul cultural, precum și tradițiile locale, astfel:

Așezări monahale din județul Vrancea

modificare
 
Biserica "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul", Focșani
 
Biserica "Nașterea Maicii Domnului", Odobești

Traseu:

  1. Mănăstirea Rogozu, com. Slobozia Bradului, monument istoric, datare inceputul sec. XIX;
  2. Mănăstirea Recea, sat Cândești, com. Dumbrăveni, monument istoric, cod LMI VNII-m-B-06501, datare 1802-1804;
  3. Mănăstirea Vărzărești, sat Palanca, com. Urechești, monument istoric, datare 1644-1890;
  4. Mănăstirea Cotești, com Cotești monument istoric cod LMI VN-II-a-A-06504, datare 1720;
  5. Mănăstirea Dălhăuți, com. Cârligele monument istoric, sec XIX;
  6. Biserica fostei Mănăstiri Mera, com. Mera, monument istoric, datare - sec 1685.

Drumul de glorie al Armatei Române din 1917

modificare
Articol principal: Lista monumentelor istorice din județul Vrancea.
 
Mausoleul Eroilor din Primul Război Mondial, monument istoric memorial de interes național din orașul Mărășești
 
Monument al eroilor surăeni, Suraia
 
Monumentul Primului Război Mondial, Adjud
 
Monumentul eroilor din Primul Război Mondial, Panciu

Traseu principal:

  1. Mausoleul Eroilor Focșani, cartier Sud, monument istoric, datare 1926;
  2. Statuia Victoriei, Tișița, monument istoric, datare 1934;
  3. Mausoleul Eroilor Mărășești, monument istoric, datare 1923-1924, 1936-1938;
  4. Mausoleul Eroilor Mărăști, sat Mărăști, Răcoasa, monument istoric, datare 1928
  5. Mausoleul Eroilor Soveja, sat Dragosloveni, monument istoric, datare 1929.

Biserici din lemn din județul Vrancea

modificare
  • Biserici din podgorie
  1. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului sat Mănăstioara, com Fitionești, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06517, datare secol XVIII;
  2. Biserica de lemn Sf Ioan Botezătorul sat Chițcani, com. Movilița, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06503, datare secol XVII;
  3. Biserica de lemn Sf Nicolae com. Străoane, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06559, datare secol XVII.

Biserici din Vrancea arhaică

modificare
  1. Biserica de lemn Sf Nicolae sat Prisaca, com. Valea Sării, monument istoric, cod LMIVN-II-m-A-06554, datare secol XVIII;
  2. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, com.Valea Sării, monument istoric, cod LMIVN-II-m-A-06563, datare secol 1772-1773;
  3. Biserica de lemn Sf Nicolae, com. Nistorești, monument istoric, cod LMI VN-II-m-B-06524, datare secol XVIII;
  4. Schitul Valea Neagră, sat Valea Neagră, com Nistorești, monument istoric cod LMIVN-II-a-A-06562, datare 1755-1757;
  5. Biserica de lemn Sf Nicolae, com Vrâncioaia, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06571, datare 1783.

Biserici din Vrancea de Nord

modificare
  1. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, com Ruginești, monument istoric, cod LMIVN-II-m-A-06556, datare sec XVII;
  2. Biserica de lemn Sf Nicolae, sat Anghelești, com Ruginești, monument istoric, cod LMI VN-II-m-B-06495, datare 1757-1758;
  3. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, sat Lărgășeni, comuna Corbița, monument istoric cod LMI VN-II-m-A-06513, datare 1760.

Obiective culturale cu potențial turistic

modificare
  1. Casa memorială Alexandru Vlahuță, sat Dragosloveni, com. Dumbrăveni, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-B-06618, datare sec. XIX;
  2. Casa memorială Moș Ion Roată, sat Gura Văii, com. Câmpuri, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-B-06624, datare sec XIX.

Trasee turistice montane

modificare

În prezent, în spațiul montan al Vrancei sunt materializate 18 trasee turistice marcate:

  • Traseul nr. 1: Tulnici (470 m.) – Masivul Coza -Șaua Geamăna (1496 m.) – Șaua Fântânița (1351 m,) – Dealul Negru (1508 m. în vf. Bulboace) – Șaua Tișiței (1319 m.) –

Piscul cu Paltini – Poiana Șindrilita (1524m.) – Culmea Păișele – Șaua Fânării (1480 m.) – Muntele Pietrosu (1676 m.) – Golul Pietrosului (1315 m.) – Muntele Zboina Frumoasă (1657 m.) – Culmea Lapoșului (1455 m.) – Nereju (540 m.)

Marcaj: Bandă roșie
Lungime: cca. 56km
Timp de parcurs: 3 – 3 ½ zile

  • Traseul nr. 2: Lepșa (610 m.) -Valea Tișiței – Pârâul Cristianu Mic – Golul Roibului (1460 m.) – Șaua Geamăna (1496 m.)

Marcaj: Triunghi roșu
Lungime: cca. 13km
Timp de parcurs: 9 ore

  • Traseul nr. 3: Poiana Șindrilita (1524m.) – Valea Zăbăluța (1300 m.) – Șaua Poienița (La Mormânt) (1408 m.) – Muntele Mârdanu – Vf. Lăcăuți (1777m.)

Marcaj: Triunghi albastru
Lungime: cca. 7km
Timp de parcurs: 3 – 3 ½ ore

  • Traseul nr. 4: Pârâul Goru – Vf. Goru (1785 m.) – Șaua Gorului (1486 m.) -Vf. Lăcăuți (1777 m.)

Marcaj: Cruce albastră
Lungime: cca. 9km
Timp de parcurs: 5 – 5 ½ ore

  • Traseul nr. 5: Botu Mișânei (530m.) – Culmea Mișâna – Zboina Frumoasă (1657 m.) – Culmea Pietrele Albe-Frumoasele – Căldările Zăbalei (840 m.)

Marcaj: Bandă albastră
Lungime: cca. 24km
Timp de parcurs: 10-12 ore

Marcaj: Cruce albastră
Lungime: cca. 22km
Timp de parcurs: 6 – 7 ore

– Culmea Lapoșului de Jos (1247 m.) – Nereju (540 m.)

Marcaj: Punct roșu
Lungime: cca. 32km
Timp de parcurs: 12 – 14 ore

  • Traseul nr. 8: Dealul Morii (610 m.) – Păulești – Pârâul Alunu – Masivul Coza – Șaua Golici (1360 m.)

Marcaj: Punct galben
Lungime: cca. 18km
Timp de parcurs: 6 – 7 ore

  • Traseul nr. 9: DN2D – (Greșu) Casa lui Neagu (720 m.) – Valea Putnei – Pârâul Bradului – Șaua Poienița (1409 m.)

Marcaj: Punct roșu
Lungime: cca. 14km
Timp de parcurs: 6 – 7 ore

  • Traseul nr. 10: Cabanele Giurgiu (1100 m.) – Șaua Fânării (1480 m.) – Golu Verdelui (1460 m.) – Muntele Pietrosu (1676 m.) – Cabanele Giurgiu

Marcaj: Cruce roșie
Lungime: cca. 7km
Timp de parcurs: 5 – 5 ½ ore

  • Traseul nr. 11: Culmea Hârtan – sub Vf. Baba (1544 m.) – sub Vf. Lujeru (1517 m.) – Șaua Poarta Vânturilor (1695 m.) – Vf. Lăcăuți (1777 m.)

Marcaj: Bandă roșie
Lungime: cca. 16km
Timp de parcurs: 7 – 7 ½ ore

  • Traseul nr. 12: DN2D – Pasul Mușat (1100 m.) – sub VF. Mușat (1503m.) – sub Vf. Stogu (1527 m.) – Culmea Hârtan

Marcaj: Cruce roșie
Lungime: cca. 3km
Timp de parcurs: 2 – 2 ½ ore

  • Traseul nr. 13: Masivul Coza/ Plaiul Cârniturii – Stâna “Vidreni” (“Modernă”) – Golul Roibului

Marcaj: Punct roșu
Lungime: cca. 3 km
Timp de parcurs: 1 ½ – 2 ore

  • Traseul nr. 14: Soveja – Sat Dragosloveni (530 m.) – Șezătoarea Lupilor – Vf. Zboina Neagră (1350 m.)

Marcaj: Cruce roșie
Lungime: cca. 10km
Timp de difuzare: 4 – 4 ½ ore

  • Traseul nr. 15: (E8) Lepșa (600 m.) – Pârâul Streiu – DN2L – cabana Zboina Neagră – Pichetul Clăbucului – Pasul Stânișoarei (1260 m.) /La Trei Hotare

Marcaj: Bandă albastră
Lungime: cca. 25km
Timp de parcurs: 8 – 8 ½ ore

  • Traseul nr. 16: Pârâul Coza- Mioarele – Cascada din Horn

Marcaj: Punct albastru
Lungime: cca. 2km
Timp de parcurs: ½ oră

  • Traseul nr. 17: Cabanele Giurgiu (1100 m.)– Căbălașu – Muntele Giurgiu – Refugiul Centenar (1450 m.)/ Punctul Frăției Neamului Românesc

Marcaj: Triunghi roșu
Lungime: cca. 11km
Timp de parcurs: 4 – 4 ½ ore[8]

Personalități

modificare
 
Anghel Saligny
 
Ana Bărbosu
 
Ion Sava
  • Nicolae Teodorescu (1786-1880), pictor de biserici și muralist
  • Cilibi Moise (n. 1812 - d. 31 decembrie 1870, București), povestitor evreu, umorist și autor de pilde si aforisme în limba română
  • Gheorghe Tattarescu (1820-1894), pictor, pionier al neoclasicismului în pictura românească.
  • Costache Bălănescu (1830-1888), actor de teatru și traducător
  • Gheorghe Apostoleanu (1832-1895) magistrat, om politic, prim președinte al Curții de Apel din Focșani, fost profesor de economie politică și drept penal la Universitatea din Iași.
  • Solomon Schechter (1847-1915), rabin, unul din fondatorii iudaismului conservator în SUA
  • Dumitru C. Ollănescu-Ascanio (1849-1908), scriitor român
  • Ion Mincu (1852-1912) a fost un arhitect, inginer, profesor și deputat
  • Anghel Saligny (1854-1925), academician, inginer constructor, ministru și pedagog
  • Ștefan Gh. Longinescu (1865-1931), jurist român, membru corespondent al Academiei Române
  • Gheorghe Bogdan-Duică (1866-1934) a fost un istoric literar român, elev al Colegiului Național „Unirea”
  • Gheorghe Gh. Longinescu (1869-1939), chimist și profesor român, membru de onoare al Academiei Române
  • Petre Liciu (1871–1912), actor
  • Marin Simionescu-Râmniceanu (1883 - 1964), scriitor, critic și istoric literar
  • Oscar Sager (1894-1981) neurolog, de origine evreu
  • Nutzi Acontz (1894-1957), pictoriță
  • Mitty Goldin (1895-1956), impresar francez, producător și director de săli de music hall și varietăți și compozitor evreu originar din România
  • Ion Sava (1900-1947), regizor
  • Constantin C. Giurescu (1901-1977), istoric român, membru al Academiei Române
  • Ion Șt. Basgan (1902-1980), inginer și inventator
  • Camil Baltazar (1902-1977), poet
  • Leon Kalustian (1908-1990) a fost un jurnalist și scriitor român de origine armeană.
  • Elie Dulcu (1908–1994), scriitor, editor și traducător
  • Traian Cotigă (1910-1939), avocat român legionar.
  • Nicu Stoenescu (1911-1989) a fost un solist de romanțe și tangouri, activ mai ales în perioada interbelică. Se face cunoscut mai ales prin duetele susținute împreună cu soția sa, Dorina Drăghici.
  • Suzana Bantaș (n. 1922), medic, artist.
  • Felicia Antip (1927-2013), scriitoare, publicistă de etnie evreiască
  • Irina Mavrodin (1929–2012), profesor universitar, traducătoare română de limba franceză, poetă și eseistă. A urmat Liceul „Unirea” din Focșani (1940–1950).
  • Leopoldina Bălănuță (1934–1998), actriță
  • Constantin Stihi Boos[9] (1936-1992), muzicolog, traducător armean
  • Cornel Coman (1936-1981), actor român, elev al Colegiului Național "Unirea"
  • Varujan Vosganian (n. 1958) economist, om politic și scriitor român de origine armeană
  • Romeo Stavarache (n. 1962), fost primar al municipiului Bacău
  • Ioan Stanomir (n. 1973) critic literar, publicist și politolog român contemporan.
  • Adrian Voinea (n. 1974), tenismen
  • Gina Gogean (1977), gimnastă
  • Valentina Ardean-Elisei (n. 1982), jucătoare de handbal
  • Cosmin Nedelcu (cunoscut ca Micutzu, n. 1986), actor de stand-up comedy.
  • Cristian Botan (n. 1987), antreprenor și tehnocrat
  • Carmen Ion , profesor de limba și literatura română și fondator "Boovie”, un festival de book-trailere;
  • Claudia Prisecaru (n. 1997), atletă.
  • Ana Bărbosu (n. 2006), gimnastă
  • Angela Gheorghiu (n. 1965), soprană;
  • Dan Botta (1907–1958), poet, eseist;
  • Emil Botta (1911-1977), poet, prozator și actor, fratele lui Dan Botta;
  • Gheorghe Balș (1868–1934), inginer și istoric de artă;
  • Ion Dichiseanu (1933–2021), actor;
  • Gelu Radu (n. 1957), halterofil român, câștigător al medaliei de argint la Los Angeles în cadrul Jocurilor Olimpice din 1984;
  • Nelly Miricioiu (n. 1952), soprană;
  • Luigi Martiș (1925–1994), general comunist, deputat MAN 1975–1985.
  • Eremia Grigorescu (1863-1919), general al Armatei României din Primul Război Mondial, numit și „Eroul de la Mărășești”
  • Gabriel Pruncu (1896-1917), ofițer român, căzut eroic în luptele de la Mărășești
  • Emanoil Petruț (1932-1983), actor român de teatru și film.
  • Regele Milan I al Serbiei, (1854 - 1901), a fost născut la Mărășești.
  • Alexandru Crețescu (1825-1885), politician și ministru al Înaltei Curți de Casație și Justiție
  • Dan Moisescu (1909-1976), violonist, dirijor și cântăreț de muzică populară
  • George S. Bărănescu (1919-2001), inginer, membru corespondent al Academiei Române
  • Ioana Badea (22 martie 1964) este o fostă canotoare română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1984 (Los Angeles)
  • Aureliu Căpățână (1881-1956), magistrat și farmacist, fost primar al orașului Panciu. Doctor în drept cu teza Publicitatea drepturilor reale imobiliare. Intre 1922 si 1926 preda primul curs de Drept comparat din Romania, la Universitatea din Cernauti. Ministru al justiției în Guvernul Sănătescu (1944).
  • Vasile Radu (1887-1940), profesor de teologie orientalist. În 1936, traduce Biblia, împreună cu Gala Galaction și Mitropolitul Nicodim, după textele originale ebraice și grecești. Varianta din 1936 a stat la baza tuturor celorlalte ediții ale Bibliei publicate până acum în România.
  • Anton Alaci, primar al orașului în perioada 1907 - 1910, de etnie armeană.[10]
  • Garabet Burdea (1883-1960), comerciant armean, premiat pentru contribuția la dezvoltarea economică a orașului[11]
  • Gheorghe Alexianu (1897-1946), guvernatorul Transnistriei 1941-1944, născut în Straoane.
  • Theodor Balan (1912-1976), muzicolog
  • Enache Puscaru (Pusca, 1912-1988), farmacist, doctor în științe farmaceutice
  • Ionel Bandrabur (n. 1922), scriitor si publicist
  • George Popa (n.1923), medic, scriitor, critic de artă, traducător, filosof
  • Corneliu Ștefanache (n.1934), prozator și publicist. A condus revistele Cronica și Convorbiri Literare din Iași.
  • Benone Pusca (n.1935), profesor universitar, magistrat, dramaturg
  • Ion Pusca (n.1941), oenolog de renume internațional, scriitor, publicist. Doctor în agronomie, specialitatea oenologie (teza sa din 1977 a fost prima din domeniul șampaniei în România)
  • Ion-Horia Barleanu (n. 1945), lingvist si critic literar
  • Anton Paragina (1946-1998), profesor de istorie, muzeograf, publicist
  • Dan Nica (n. 1960), politician, ministru

Sport

modificare
 
Stadionul Milcovul, Focșani

Activitatea sportivă este bine reprezentată prin orele de educație fizică și sport din învățământ, existența unui liceu cu profil sportiv, cluburi de gimnastică și alte sporturi de performanță, o sală polivalentă, două terenuri de sport.

Fotbal (Exemple de echipe din orașele Vrancei)

modificare

Atletism (Exemple de echipe județene)

modificare

Handbal (Exemple de echipe din municipiul Focșani)

modificare

Volei (Exemple de echipe din municipiul Focșani)

modificare

Gimnastică (Exemple de echipe din municipiul Focșani)

modificare

Stadioane județene

modificare

Mass-media

modificare

Mass-media din județ este reprezentată de următoarele ziare și stații TV sau de radio:

Ziare și presă

modificare

Televiziune și radio

modificare

Frecvențe de radio locale

modificare

și posturile de radio oferite de Societatea Română de Radiodifuziune, precum:

Note

modificare
  1. ^ G. Mihăilă, Dicționar al limbii române vechi, București, 1974, pag. 101-102.
  2. ^ Sorin Mitu, Imagini europene și mentalități românești, Cluj 2000, pag. 16 și urm.
  3. ^ [1] Arhivat în , la Wayback Machine.| Tamara Daniela MOCANCA, Țara Vrancei, dincolo de legenda Tudorei Vrâncioaia și a celor șapte feciori
  4. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Ziarul de Vrancea (). „Consilierii județeni din Vrancea pentru mandatul 2024-2028, au intrat în posesia certificatelor doveditoare a calității menționate”. Ziarul de Vrancea. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă. Arhivat din original (Json) la . Accesat în . 
  7. ^ „Consiliul Județean Vrancea, Cultură și tradiții”. Accesat în . 
  8. ^ „Consiliul Județean Vrancea, Turism”. Accesat în . 
  9. ^ Personalități armene
  10. ^ Personalități armene
  11. ^ DESPRE PANCIU,  

Lectură suplimentară

modificare
  • Județul Vrancea, Horia Grumăzescu, Ioana Ștefănescu, Ed. Acad. RSR, 1970
  • Vrancea: geografie istorică, toponimie și terminologie geografică, Ion Conea, Editura Academiei Române, 1993
  • Locuri și legende vrîncene, Simion Hârnea, Sport-Turism, 1984
  • Zona etnografică Vrancea, Tancred Bănățeanu, Georgeta Stoica, Editura Sport-Turism, 1988
  • Ținutul Vrancei: etnografie, folklor, dialectologie, Ion Diaconu, Paula Diaconu Bălan, Editura pentru Literatură, 1969
  • Țara Vrancei - o istorie a obștilor răzășești, Cezar Cherciu, 2015 - recenzie

Vezi și

modificare
  Portal România

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Județul_Vrancea&oldid=16705672