Deschide meniul principal

Partidul Social Democrat (România)

partid politic român
(Redirecționat de la Tineretul Social Democrat)

Partidul Social Democrat (PSD) este un partid politic major din România, reprezentant, în Parlamentul României, al social-democrației. PSD este formațiunea succesoare a FSN, care se consideră, totodată, continuatoarea mișcării social democrate de dinaintea instaurării regimului comunist.

Partidul Social Democrat
Sigla PSD
Președinte Marcel Ciolacu (interimar)[1]
Secretar general Paul Stănescu (interimar)
Purtător de cuvânt Valeriu Steriu
Președinte de onoare Ion Iliescu
Înființat 1992 (FDSN)
Sediu Șoseaua Kiseleff, nr. 10
București
Organizație de tineret Tineretul Social Democrat
Număr de membri (2014) 509.833[2]
Ideologie oficială social-democrație[3][4][5]
liberalism economic[6]
naționalism de stânga[7][8][9]
populism de stânga[10][11][12]
conservatorism social[6][13][14]
euroscepticism slab[15][16][17][18][19]
stânga creștină[20]
Poziție politică de toate pentru toți[6][8]
Afiliere internațională Internaționala Socialistă
Afiliere europeană Partidul Socialiștilor Europeni
Grup europarlamentar Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților
Culori oficiale Roșu și alb
Senat
69 / 136
Camera Deputaților
139 / 329
Parlamentul European
8 / 32
Consilieri Județeni*
638 / 1434
Primari*
1708 / 3186
Consilieri Locali*
16969 / 40067

Notă*:Include și mandatele obținute din coalițiile electorale (PSD-ALDE sau PSD-UNPR)[21]

Prezență online www.psd.ro
Sediul central al PSD

Partidul a fost reprezentat timp de trei mandate la conducerea României de fostul prim-secretar al PCR Ion Iliescu și a guvernat singur sau a susținut guvernarea din România în mai multe perioade: între 1990 și 1996, 2000 și 2004, din nou între 2007 și 2009, apoi între 2012 și 2015 și din 2017 până în 2019.[22]

IstoricModificare

La 6 februarie 1990 s-a înscris în registrul partidelor politice Frontul Salvării Naționale, rezultat al transformării FSN din organ provizoriu al puterii de stat în mișcare populară. În aprilie 1990 a avut loc prima Conferință Națională a FSN, care l-a ales în funcția de președinte pe Ion Iliescu. Deși a câștigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era în pragul destrămării. Convenția Națională a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei încercări de așezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit moțiunii „Un viitor pentru România”, FSN era definit ca un „partid de centru stânga care se inspira din valorile social-democrației moderne europene”. Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în care diferențele de viziune au determinat divizarea FSN. Susținătorii moțiunii „Viitorul - Azi” au câștigat în urma votului, iar Petre Roman a devenit președintele partidului. Grupul celor care au pierdut alegerile în interiorul FSN s-a desprins și a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naționale. La prima Conferință Națională a noului partid, care a avut loc în 27-28 iunie 1992, s-a hotărât susținerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidențiale. Susținătorii moțiunii „Viitorul- Azi”, deși au reușit să se impună în interiorul FSN, au pierdut alegerile parlamentare din 1992.

FormareaModificare

La un an de la constituire, FDSN și-a reafirmat orientarea social-democrată, cu prilejul Conferinței Naționale din 9-10 iulie 1993, când și-a schimbat denumirea în Partidul Democrației Sociale din România și l-a ales pe Oliviu Gherman în funcția de președinte de partid. Totodată s-a realizat și fuziunea prin absorbție cu Partidul Republican, Partidul Solidarității Sociale, Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic din România.

La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, FDSN, proaspăt înființat după sciziunea FSN, a obținut primul loc, iar Ion Iliescu a câștigat alegerile prezidențiale din același an cu 61,5% din voturi. Acesta l-a numit în funcția de prim-ministru pe Nicolae Văcăroiu. Cu toate acestea, din postura de partid aflat la guvernare, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare și a pierdut alegerile din toamna anului 1996.

La alegerile prezidențiale din 1996, Ion Iliescu pierde alegerile în favoarea candidatului Convenției Democrate (CDR), Emil Constantinescu. Datorită nenumăratelor greșeli ale partidelor din Convenție și a instabilității guvernelor CDR-iste, PDSR redevine cea mai importantă forță politică din România, lucru dovedit la alegerile prezidențiale de peste patru ani.

La guvernare (2000-2004)Modificare

În anul 2000, Ion Iliescu, candidatul PDSR, este ales din nou Președinte al României, învingându-l detașat, în al doilea tur de scrutin, pe candidatul PRM Corneliu Vadim Tudor. Acestea vor fi ultimele alegeri prezidențiale câștigate de stânga românească până în zilele noastre. După momentul câștigării prezidențialelor în 2000, Adrian Năstase, până atunci secundul lui Ion Iliescu, preia conducerea PDSR și după mai multe fuziuni, în 2001, redenumește partidul „Partidul Social Democrat”, prescurtat PSD. Începe o apropiere a PSD de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), a doua forță ca importanță din Parlamentul European și se îndepărtează definitiv de istoria „tranziției politice” din anii 90. Perioada de guvernare a lui Adrian Năstase (2000-2004) a însemnat pentru România integrarea în NATO și începerea procesului de integrare în Uniunea Europeană, fiind recunoscută de mulți români ca fiind una din cele mai bune guvernări de după 1990.

În anul 2000, PDSR împreună cu Partidul Umanist Român (PUR), partid de orientare social-liberală, au constituit la 7 septembrie 2000 Polul Democrației Sociale din România. Acest bloc electoral a câștigat alegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre cele două partide a fost prevederea potrivit căreia, după alegeri, se va realiza fuziunea dintre cele două partide social democrate. Astfel, în iunie 2001 pe scena politică are loc o importantă clarificare a zonei de centru-stânga, prin constituirea Partidului Social Democrat, rezultat din unificarea celor două partide.

La Congresul de constituire a PSD, Adrian Nastase a afirmat voința politică a noii formațiuni de a reprezenta social-democrația modernă, dinamică, racordată la problemele și prioritățile actualității. Preocuparea pentru conectarea doctrinară a PSD la noile realități a determinat apariția în 2002 a documentului „Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă privind viitorul României”, material care propune principalele direcții de acțiune ale perioadei post- tranziție. La reuniunea de la Snagov din februarie 2003, Nastase a afirmat că se consacră astfel refacerea unității social-democrate pe baze ideologice clare și neconflictuale, precum și concilierea dintre tradiția și modernitatea stângii democrate românesti. Procesul de unificare și modernizare a stângii democrate românești a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaționale – Internaționala Socialistă și Partidul Socialiștilor Europeni. În iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Partidului Socialiștilor Europeni. PSD a dezvoltat relații consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene, semnificative în acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru româno—germane (PSD-SPD). PSD a semnat acorduri de cooperare și parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate, având o agendă consistentă de întâlniri bilaterale cu conducerile principalelor formațiuni ale Internaționalei Socialiste. Perioada 2000-2004 a fost extrem de importantă pentru afirmarea și consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democrației în România. Pe de altă parte însă, supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernării, PSD a intrat în opoziție în urma alegerilor din noiembrie 2004.

În opoziție (2004-2008)Modificare

În decembrie 2004, deși fiind pe prima poziție în sondajele de opinie, Adrian Năstase pierde dramatic alegerile prezidențiale în favoarea lui Traian Băsescu, candidat al Alianței Dreptate și Adevăr. La începutul anului 2005, Ion Iliescu preia din nou frâiele social-democraților sub forma unui mandat interimar, cu scopul precis de organizare al unui Congres de alegeri a structurilor de conducere din PSD.

La Congresul din aprilie 2005 a fost desemnată noua conducere a partidului, iar noul președinte, Mircea Geoană a afirmat dorința PSD de a-și consolida baza doctrinară și de a face o opoziție constructivă în perioada următoare. A urmat o perioada de repoziționări politice si structurale, orientate spre modernizare și o mai bună integrare în familia socialistă europeană. O serie de lideri contestați, unii dintre ei anchetați de justiție, au parăsit partidul sau au fost îndepărtați din funcțiile deținute. Congresul din 10 decembrie 2006 l-a reconfirmat în funcția de președinte al PSD pe Mircea Geoană, și a adus la conducerea partidului o echipa tânără și dinamică, marcând sfarșitul perioadei de ccriză a partidului. Programul prezentat de către echipa președintelui Mircea Geoană, “România Socială”, încearcă să ofere o viziune nouă, progresistă și europeană, social-democrației române, și a alternativă guvernarea de dreapta.

Referendumul pentru votul uninominal 2007Modificare

La referendumul pentru sustinerea adoptării unei legi electorale bazate pe scrutinul majoritar în circumscripții uninominale în doua tururi, cerut de președintele Traian Basescu, PSD și-a afirmat sprijinul deplin pentru formula propusă de președinție, în primul rând pentru că proiectul acesta de vot uninominal a fost propus și susținut de PSD de peste 3 ani.

Președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, s-a opus public votului uninominal, și a indemnat la boicotarea referendumului prezidențial, susținând ca uninominalul nu doar că nu va curăța clasa politică, ci va și împiedica accesul în Parlament a celor fără posibilitatea de a-și finanța campania și vor elimina orice formă de control sau responsabilizare a parlamentarilor între alegeri.

Președintele PSD, Mircea Geoană, a anunțat că social-democrații vor veni în următoarea perioadă cu un proiect de lege care să asigure un control strict asupra finanțării campaniilor electorale.[23]

Participarea la guvernare, 2008Modificare

La alegerile parlamentare din 2008, PSD a participat într-o alianță cu PC, alianță care a obținut cu 3 mandate mai puțin decât primul partid clasat, PD-L. În urma negocierilor ce au survenit alegerilor generale, s-a stabilit o coaliție de guvernare cuprinzând Partidul Democrat Liberal și Alianța PSD+PC, care împreună dețin 75% din totalul mandatelor Parlamentului României.

Ieșirea de la guvernare și alegerile prezidențiale din 2009Modificare

În urma remanierii Ministrului Administrației și Internelor de către premierul Emil Boc, PSD a părăsit Guvernul Emil Boc la data de 2 octombrie 2009.

La alegerile prezidențiale din 2009, Mircea Geoană pierde al doilea tur în favoarea lui Traian Băsescu (PD-L), care devine în acest fel, pentru a doua oară consecutiv, Președintele României. După pierderea alegerilor, la Congresul partidului din februarie 2010, Grupul de la Cluj (liderii PSD din Transilvania) îl abandonează de această dată pe Mircea Geoană și trec de partea lui Victor Ponta. Astfel, Victor Ponta devine noul președinte al PSD și bazându-se pe vechea alianță cu PNL și Crin Antonescu din Turul 2 al alegerilor prezidențiale-2009, încep negocierile pentru o ulterioară alianță în opoziție a celor două partide.

Alianța politică USLModificare

Pe 6 februarie 2011, PSD a format alături de Alianța de Centru-Dreapta, alcătuită din Partidul Conservator și Partidul Național Liberal, Uniunea Social Liberală (USL) ca o alternativă la guvernările succesive Boc și Ungureanu și care în scurt timp, a devenit cea mai puternică coaliție politică de la începutul anilor 2000, cotată în sondaje ca obținând peste 55-60% din voturile electoratului la următoarele alegeri locale și parlamentare din anul 2012. În urma demiterii Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu de către Parlament, prin aprobarea unei moțiuni de cenzură depusă de USL, conform Constituției României, președintele Traian Băsescu l-a desemnat pe Victor Ponta drept prim-ministru și l-a însărcinat cu formarea guvernului (cabinetul de miniștri).

Alianța electorală USL câștigă detașat alegerile locale și parlamentare din 2012, iar Victor Ponta este reconfirmat de parlament ca prim-ministru după alegerile generale. O dată cu anul 2013, neînțelegerile din organizațiile locale ale USL se amplifică și acest lucru va duce la destrămarea celei mai importante alianțe politice post-decembriste din România. După ruperea USL, datorită măsurilor social-democrate luate de Guvernul Ponta și pe fondul disputelor pentru putere din PNL, la alegerile europarlamentare din primăvara anului 2014, candidații PSD obțin jumătate din mandatele de europarlamentari acordate României în Parlamentul European. Totuși, la aceste alegeri, forțele de dreapta se unesc (Alianța Creștin Liberală, ACL, formată din PNL și PD-L) și chiar dacă pierd rușinos competiția electorală, reușesc să strângă în jurul lor un electorat de dreapta în vederea alegerilor prezidențiale de la finalul anului.

La alegerile prezidențiale din 2014, candidatul PSD, în persoana președintelui partidului Victor Ponta, este învins de candidatul Alianței Creștin Liberale (PNL-PDL) și primar al Sibiului, Klaus Iohannis, chiar dacă Victor Ponta, la fel ca și Adrian Năstase și Mircea Geoană înaintea lui, a plecat ca mare favorit la începutul campaniei electorale. În 2015, în urma incendiului de la Clubul Colectiv din București și a protestelor de stradă care au urmat dezastrului, Victor Ponta demisioneează din funcția de prim-ministru. În vara aceluiași an 2015, la un Congres extraordinar al PSD, Ponta îi face loc la șefia partidului lui Liviu Dragnea, un personaj care va face din partid o forță la alegerile locale și parlamentare din 2016. La alegerile locale, PSD devine partidul cu cei mai mulți primari și președinți de Consilii Județene din România, iar la alegerile parlamentare partidul obține 47% din voturile românilor.

La guvernare (2017-2019)Modificare

Împreună cu ALDE, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu, PSD va forma trei guverne în periada 2017-2019, Guverne conduse pe rând de, Sorin Grindeanu (demis printr-o moțiune de cenzură depusă chiar de PSD împotriva propriului guvern-episod în urma căruia fostul președinte al partidului Victor Ponta este exclus din PSD și se va alătura altui partid-PRO România), Mihai Tudose (care și-a depus demisia din funcția de Prim-ministru după ce a pierdut susținerea conducerii PSD în CEx-ul partidului, ulterior plecat la PRO România) și Viorica Dăncilă (demisă prin moțiune de cenzură a opoziției conduse de PNL în septembrie 2019).

Datorită încercărior de modificare prin OUG a Legilor justiției, a comunicării deficitare a măsurilor de creștere economică și de mărire a salariilor și pensiilor de către Guvernul PSD, în urma mitingurilor zilnice din fața Palatuli Victoria a grupului #rezist și a violențelor produse la mitingul diasporei din data de 10 august 2018, PSD este demonizat în mass-media și pe rețelele de socializare, lucru care face ca partidul să fie efectiv umilit de PNL și USR la alegerile europarlamentare din primăvara anului 2019. A doua zi după înfrângerea rușinoasă, președintele PSD Liviu Dragnea este arestat în urma unei sentințe definitive și irevocabile în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman și încarcerat la Penitenciarul Rahova. La Congresul de alegeri din iunie 2019, noul președinte al PSD devine Primul-ministru Viorica Dăncilă, desemnată de PSD în vara anului 2019 și candidat al partidului la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019. Deși nu a fost creditată cu o mare șansă de a ajunge în turul doi al acestor alegeri prezidențiale, Viorica face surpriza în 10 noiembrie 2019 și obține scorul de aprox. 23%, fapt care permite PSD să își consolideze a doua poziție pe scena politică românească în fața USR (doar aprox. 14% la alegerile prezidențiale), iar în al doilea tur de scrutin din 24 noiembrie 2019, candidatul PSD obține aprox. 34% din numărul total de voturi (peste 3 milioane), Viorica Dăncilă pierzând astfel alegerile prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis, candidatul PNL, care obține cel de-al doilea mandat de Președinte al României.

La două zile după pierderea alegerilor prezidențiale, în seara zilei de 26 noiembrie 2019, dezamăgită de rezultatele electorale obținute, toată conducerea națională a PSD demisionează din funcții (mai puțin Președintele executiv al PSD, Eugen Teodorovici), lucru survenit în cadrul unei ședințe CEx foarte tensionate, ședință denumită și „noaptea cuțitelor lungi”. Astfel este dizolvat Biroul Permanent Național al partidului. Președinte interimar al PSD este ales Marcel Ciolacu, Președinte al Camerei Deputaților din Parlamentul României, care împreună cu un „Comitet de organizare” și cu un mandat precis din partea CEx, a primit sarcina de organizare în ianuarie-februarie 2020, a Congresului PSD de alegeri a structurilor naționale de conducere și a Prședintelui PSD. Premergător Congresului, se vor organiza alegeri pentru structurile de conducere în toate organizațiile locale și județene în care au fost numite interimate până după alegeri. Este posibil să aibe loc și alegeri în organizațiile județene cu rezultate slabe și foarte slabe la alegerile prezidențiale. Aceste măsuri au fost luate în vederea pregătirii anului electoral 2020, an deosebit de important pentru PSD, cu alegeri locale (iunie) și parlamentare (decembrie).

Doctrina politicăModificare

Pe parcursul ultimului deceniu al secolului trecut, partidele care au format PSD au avut programe și practici de guvernare variind de la socialism democratic (PSM, PS) și social-democrație (PSDR), la o combinație de democrație-socială și pragmatism în ale guvernării (PDSR).

După absorbirea Partidului Social Democrat Român de către PDSR, și schimbarea numelui în Partidul Social-Democrat, acesta a revendicat o doctrină social-democrată aflată în legătură cu social-democrația europeană contemporană. La originea acestei idei stă Conferința „Social Democrația în România. Viitorul 2000”, organizată în 1998 de către Fundația Friedrich Ebert, la care au participat PDSR, PSDR, Partidul Socialist (care apoi a fuzionat cu PSDR), Alianța pentru România (care a parăsit apoi stânga, alipindu-se la PNL) și Partidul Democrat (care a parăsit apoi stânga, aderând la mișcarea populară). Scopul acestei conferințe a fost unificarea stângii românești și creionarea unui program de racordare a acesteia la social-democrația europeană. Ideile, teoriile și tezele elaborate inițial au fost puse la baza strategiei și programului de guvernare din perioada 2000-2004, iar rectificarea lor în practica guvernării a adus corectivele de rigoare.

În cursul legislaturii 2004-2008, Partidul Social Democrat și-a reorientat majoritatea politicilor, trecând din logica sfârșitului tranziției și a integrării europene, la un curs de acțiune de factură social-democrată și progresistă.[necesită citare]

Conform lui Florin Poenaru, „formațiunea prezidată de Ion Iliescu a fost încă de la început partidul capitaliștilor locali și nu al proletariatului industrial” (p. 36) ... „PSD a fost partidul în jurul căruia s-au grupat interesele capitaliștilor autohtoni, dar a cărui bază electorală a reprezentat-o fostul proletariat industrial”.[24] Poenaru afirmă că PSD-ul nu a refuzat niciodată agenda neoliberală, dar a aplicat-o ceva mai încet.[24] Andrei Pleșu a afirmat că principalele partide postdecembriste românești nu acționează pe bază de ideologie sau doctrină.[25]

SimbolisticăModificare

 
Vechea siglă a PSD

Semnul electoral al Partidului Social Democrat constă în trei boboci de trandafir ce au la baza tulpinilor înscrisă denumirea prescurtată a partidului – PSD. Fondul semnului electoral este roșu, iar desenul celor trei trandafiri precum și inițialele partidului sunt de culoare albă. Începând din 2006 PSD folosește și o formă simplificată a semnului electoral, făra cei trei trandafiri, constând dintr-un părtat roșu pe care sunt scrise cu alb inițialele partidului în treimea inferioară. Trandafirii reprezintă simbolul partidelor social-democrate din Europa și întreaga lume. În România trandafirul era folosit și de către PD, probabil ca element vestigial al fostei sale apartenențe la Internaționala Socialistă.

Până în 2006 culorile partidului au fost albastru și alb, fiind înlocuite cu roșu și alb pentru a marca apartenența la Partidul Socialiștilor Europeni și la tradiția social-democrată europeană.

Motto-ul PSD a variat de-a lungul timpului. Între 2005 și 2006 a fost folosit „PSD - Un nou capitol”, iar pentru următorii 10 ani sloganul folosit a fost „Pe primul loc oamenii”. După acest rebranding, presa a catalogat în mod eronat două simboluri folosite la diferite evenimente publice drept noi loguri ale PSD. Este vorba de logoul Programului Managerilor de Campanie al PSD (un stol de cocori albi pe fond roșu), și de mascota folosită cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 mai în 2007 (o furnică albă pe fond roșu). La prezidențialele din 2014 motto-urile au fost „Mândri că suntem români” și „Președintele care unește”, la alegerile parlamentare din 2016 „Îndrăznește să crezi în România”, iar la alegerile prezidențiale din 2019 „Alături de fiecare româm”.

FuziuniModificare

Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) a rezultat prin desprinderea de FSN, în martie 1992, a unei aripi majoritare, grupate în jurul lui Ion Iliescu.[26]

În iulie 1993 FDSN a absorbit, prin fuziune, Partidul Republican, Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic Român și a devenit Partidul Democrației Sociale din România (PDSR).[26]

În 1994 PDSR a absorbit prin fuziune Partidul Solidarității Sociale (PSS), înființat de Miron Mitrea cu un an înainte.[27]

În iulie 1999 PDSR a asimilat Partidul Protecției Sociale (PPS).[26]

În august 1999 PDSR a asimilat Partidul Național al Automobiliștilor.[28][29]

La data de 16 iunie 2001 PDSR a fuzionat, prin absorbție, cu Partidul Social-Democrat Român (PSDR), devenind Partidul Social Democrat PSD.[26][30]

În iulie 2003 PSD a asimilat Partidul Socialist al Muncii (PSM), înființat de Ilie Verdeț și Partidul Socialist al Renașterii Naționale (PSRN), formațiune desprinsă din PRM și condusă de Ion Radu, fost viceprimar al Bucureștiului.[31][32][33]

Partide desprinse din PSDModificare

StructurăModificare

Structura CentralăModificare

Președintele partidului conduce activitatea generală a partidului, activitatea Comitetului Executiv Național și Biroul Permanent Național și răspunde în fața Congresului de activitatea generală a Partidului Social Democrat. Președintele este ales prin vot secret de către Congres pentru un mandat de 4 ani și reprezintă partidul în societatea românească, în relațiile cu autoritățile publice centrale și locale, precum și cu alte partide sau organizații din țară sau străinătate.

Președintele de Onoare al PSD este desemnat de către Congres, prin vot, pentru un mandat de patru ani, dintre personalitățile recunoscute ale partidului. Președintele de Onoare al PSD participă cu drept de vot la lucrările organelor naționale de conducere.

Secretarul general conduce serviciile funcționale la nivel central și relația cu organizațiile județene și a municipiului București. Acesta coordonează Secretariatului Executiv al PSD format din 7 - 9 secretari executivi. Secretarii executivi sunt desemnați de Comitetul Executiv Național, la propunerea președintelui după consultarea secretarului general.

Biroul Permanent Național este organismul operativ de analiză și decizie a partidului. Acesta are următoarea componență: Președintele PSD, Președintele de Onoare al PSD , Secretarul general al PSD, vicepreședinții ai PSD. La lucrările Biroului Permanent Național participă președintele Consiliului Național, liderii grupurilor parlamentare, președinții organizațiilor de femei și tineret, trezorierul, directorul Institutului Social Democrat, reprezentantul președinților consiliilor județene administrative, reprezentantul primarilor de municipii și reprezentantul Ligii Naționale a Primarilor și Consilierilor PSD. Biroul Permanent Național se întrunește săptămânal, de regulă lunea. Biroul Permanent Național are următoarele atribuții: Organizează și conduce întreaga activitate curentă a partidului, potrivit hotărârilor adoptate după caz, de către Congres, Consiliul Național și Comitetul Executiv Național; Elaborează proiecte de hotărâri pe care le supune spre dezbatere și adoptare Comitetului Executiv Național; Orientează activitatea grupurilor parlamentare; Înființează și coordonează comisii de lucru în probleme de doctrină, programe și strategii electorale; Înființează și coordonează grupuri de analiză politică a situației economice, și sociale, interne și internaționale; Administrează patrimoniul partidului.

Comisia Națională de Arbitraj și Integritate Morală veghează la aplicarea riguroasă a Statutului PSD și sesizează forurile de partid în legătură cu hotărârile nestatutare, reprezentând organul de jurisdicție internă, constituit la nivel național, cu activitate permanentă. Comisia Națională de Arbitraj și Integritate Morală are competențe de: Cercetare și constatare a existenței conflictelor de interese și a incompatibilităților, precum și a cazurilor de încălcare a legilor, a Statutului și a normelor morale de comportament de către membrii Consiliului Național, miniștri, secretari de stat, președinți ai Consiliilor județene administrative, care nu sunt membri ai Consiliului Național; Cerceteare a conflictele intervenite între organele de conducere din județe diferite, precum și dintre acestea și cele de la nivel național, și soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de Comitetul Executiv Național al PSD; Soluționeazăre definitivă a contestațiilor împotriva hotărârilor pronunțate de Comisiile Județene de Arbitraj și Integritate Morală. Comisia Națională de Arbitraj și Integritate Morală se alege de către Congresul PSD pentru un mandat de 4 ani și este compusă din 48 de membri.

Comitetul Executiv Național coordonează întreaga activitate a partidului între ședințele Consiliului Național. Comitetul Executiv Național al PSD analizează, dezbate și hotărăște asupra problemelor fundamentale ale activității partidului privind: programul, strategia electorală, alianțele politice și electorale, programul de guvernare, structura și componența nominală a Guvernului, validarea alegerilor preliminare de partid pentru desemnarea candidaților pentru senatori, deputați, europarlamentari și aleși locali, comasarea prin absorbție sau fuziunea cu alte partide; înțelegerile de colaborare ale PSD cu patronatele și confederațiile sindicale; strategia de selecție, pregătire, formare și promovare a resurselor umane ale partidului, organizarea și desfășurarea alegerilor interne de partid, coordonarea activitatății Organizației de Tineret și a Organizației de Femei. Hotărârile adoptate sunt validate de către Consiliul Național. Comitetul Executiv Național este format din Președintele PSD, Președintele de Onoare al PSD, Secretarul general al PSD, vicepreședinții PSD, Președintele Consiliului Național, președinții organizațiilor județene, ai sectoarelor și al Organizației municipiului București, președintele Organizației de femei și președintele Organizației de tineret. Comitetul Executiv Național este validat de Consiliul Național. Comitetul Executiv Național al PSD se întrunește o dată la două luni și ori de câte ori este nevoie.

Consiliul Național al PSD este organul de conducere al partidului în intervalul dintre două congrese. Acesta este alcătuit din maximum 751 membri, aleși dintre candidații desemnați de Conferințele județene și a municipiului București, sau propuși de Congres.Consiliul Național al PSD alege și revocă, prin vot secret, președintele Consiliului Național și trezorierul, validează componența Comitetului Executiv Național și a Biroului Permanent Național; hotărăște încheierea alianțelor politice, precum și comasarea prin fuziune sau absorbție cu alte partide sau formațiuni politice; audiază rapoartele de activitate prezentate de membrii Biroului Permanent Național, de președintele Comisiei de Arbitraj și Integritate Morală, de președintele Comisiei Naționale de Control Financiar și de trezorier și hotărăște în consecință pe baza mandatului dat de Congres, potrivit dispozițiilor Statutului; răspunde de organizarea campaniilor electorale prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale; analizează activitatea grupurilor parlamentare, a organizațiilor de femei și tineret, a Ligii Naționale a Primarilor și Consilierilor PSD; validează hotărârile Comitetului Executiv Național privind Programul de guvernare și confirmă propunerile de membri ai Guvernului; soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de Consiliile organizațiilor județene sau a organizației municipiului București; soluționează divergențele ivite între Consiliile organizațiilor județene, respectiv al organizației municipiului București și Comitetul Executiv Național în legătură cu desemnarea candidaților pentru alegeri legislative, în situația în care acestea persistă; aprobă bugetul anual de venituri și cheltuieli al partidului, hotărăște asupra execuției acestuia. Consiliul Național al PSD se întrunește anual și de câte ori este nevoie. Deputații, senatorii și europarlamentarii care nu fac parte din Consiliul Național participă la întrunirile acestuia fără drept de vot. Consiliul Național poate hotărî, la propunerea Biroului Permanent Național, organizarea de forumuri, ligi, asociații, cluburi și alte asemenea organisme pentru promovarea strategiilor din Programul Politic al PSD, în societatea românească și în parteneriat cu sindicatele. Relația partid - sindicate precum și modalitățile concrete de colaborare vor fi stabilite de Biroul Permanent Național.În cadrul PSD funcționează: Forumul Național al Muncitorilor; Forumul Național al Agricultorilor; Forumul Național al Ecologiștilor; Forumul Național al Oamenilor de știință, cultură și artă și Liga Pensionarilor. În vederea elaborării de programe și strategii ale PSD în domeniile vieții de partid se pot constitui consilii consultative pe probleme de: analiză politică, imagine și relații cu mass-media; organizare și resurse umane. Consiliul Consultativ pentru Problemele Minorităților Naționale al PSD desfășoară activități pentru identificarea problemelor specifice cu care se confruntă minoritățile naționale din România și elaborează soluții și propuneri adecvate pentru rezolvarea lor.

Forul suprem de conducere al Partidului Social Democrat este Congresul, care se convoacă o dată la 4 ani sau în cazuri extraordinare. Congresul PSD este compus din delegați aleși, prin vot secret, de către Conferințele județene și a municipiului București, și are următoarele atribuții: adoptă sau modifică Statutul PSD și Programul politic al partidului; stabilește orientările, strategia și tactica partidului pentru perioada dintre două congrese; alege președintele partidului, vicepreședinții, secretarul general, ceilalți membri ai Consiliului Național, Comisia Națională de Arbitraj și Integritate Morală și Comisia Națională de Control Financiar; desemnează candidatul PSD la funcția de Președinte al României și primul - ministru în situația câștigării alegerilor; soluționează eventuale contestații împotriva hotărârilor celorlalte organe centrale ale PSD.

Tineretul Social DemocratModificare

Pentru stimularea participării tineretului la viața politică, în cadrul Partidului Social Democrat funcționează Tineretul Social Democrat, căreia îi revine principala responsabilitate a activității politice a partidului în domeniul tineretului. Din organizația de tineret TSD, pot face parte tineri cu vârsta cuprinsă între 18 - 35 de ani, care au calitatea de membru al PSD, precum și tineri care au împlinit vârsta de 16 ani. TSD urmărește, cu prioritate, următoarele obiective:realizarea de analize privind starea tineretului român; elaborarea ofertelor politice ale partidului, adresate tinerilor, care vor fi incluse în programul electoral și programul de guvernare;inițierea unor programe sociale, economice, politice, educative, culturale, distractive, sportive și turistice, corespunzătoare intereselor și aspirațiilor tinerilor; organizarea de acțiuni de pregătire și perfecționare ale tinerilor membri ai PSD, în vederea promovării acestora în structurile de decizie ale partidului și a asumării unor responsabilități și demnități publice de către aceștia.

În cadrul organizațiilor locale ale PSD funcționează organizații de tineret. În cadrul TSD funcționează Liga Studenților, Liga Elevilor și alte cluburi și ligi pe probleme specifice tineretului. Recent, în cadrul TSD a fost înființată Liga Tinerilor Întreprinzători Social Democrați, al carui președinte este vicepreședintele structurii, Robert Sorin Negoiță. TSD este afiliată la organizația internațională a tineretului social democrat - IUSY și la cea europeană - ECOSY.

Presedintele TSD este Gabriel Petrea.

Organizația de FemeiModificare

Pentru asigurarea reprezentării și participării active a femeilor la întreaga viață politică în cadrul PSD funcționează Organizația de femei a PSD. Din Organizația de femei a Partidului Social Democrat pot face parte femeile care au calitatea de membru al PSD. Organizația de femei a PSD urmărește, următoarele obiective: elaborarea ofertelor politice ale P.S.D. pe baza principiului egalității de șanse, adresate femeilor, în domeniul politic, economic, social și cultural; elaborarea de politici privind protecția copiilor, a femeii și a familiei, în societate și îmbunătățirea statutului acestora; organizarea de acțiuni de pregătire în vederea promovării femeilor în structurile de decizie ale partidului și pentru asumarea unor responsabilități și demnități publice. În cadrul organizațiilor locale ale PSD funcționează organizații de femei. În cadrul Organizației de femei se pot constitui asociații profesionale ale femeilor și cluburi ale femeilor social-democrate.

Liga PensionarilorModificare

Liga Pensionarilor PSD urmărește cu prioritate, următoarele obiective: elaborarea ofertelor politice ale PSD adresate pensionarilor în domeniul economic, social și cultural; efectuarea de analize privind situația pensionarilor în societate și îmbunătățirea statutului acestora. În cadrul organizațiilor teritoriale, județene și a municipului București, precum și la nivel național se poate constitui Liga Pensionarilor PSD.

Relația cu societatea civilăModificare

Pe lângă Partidul Social Democrat funcționează Institutul Social Democrat Ovidiu Șincai (ISD). ISD efectuează cercetări privind revoluția română, modernizarea societății contemporane și social-democrația românească și europeană. De asemenea elaborează programe politice și lucrări doctrinare; inițiază programe de învățământ; organizează acțiuni destinate schimburilor de idei, dezvoltării relațiilor de colaborare cu structuri similare din țară și străinătate; organizează activități editoriale.

PSD sprijină activitățile specifice sindicatelor pentru realizarea măsurilor de protecție socială, garantarea dreptului la muncă, combaterea șomajului, asigurarea unui trai decent tuturor cetățenilor, promovarea unei legislații drept cadru juridic pentru manifestarea deplină a capacităților creatoare și garantarea drepturilor salariaților. În acest sens, PSD inițiază periodic consultări cu sindicatele pentru examinarea problemelor sociale ale salariaților, pentru elaborarea unor proiecte de acte normative care privesc raporturile de muncă și protecția socială.

PSD acționează pentru cinstirea eroilor martiri, a urmașilor acestora, a răniților, a luptătorilor și participanților la acțiunile pentru victoria revoluției din 1989. PSD sprijină organizațiile revoluționarilor în demersurile acestora pentru aplicarea și respectarea legilor privitoare la revoluționari. În acest sens, PSD inițiază consultări periodice cu organizațiile de revoluționari pentru cunoașterea problemelor concrete cu care se confruntă acestea, în vederea identificării soluțiilor legale.

Structura LocalăModificare

Partidul Social Democrat funcționează pe criteriul administrativ-teritorial, cuprinzând: grupe de membri de partid; organizații locale, de regulă, pe raza secțiilor de votare; organizații teritoriale: comunale, orășenești, municipale, respectiv de sector în cadrul municipiului București, organizații județene, respectiv a municipiului București. Organizațiile Partidului Social Democrat au autonomie în organizarea și desfășurarea activității politice.

AlegeriModificare

Alegeri prezidențialeModificare

An Candidat Primul tur Al doilea tur Rezultat
Voturi % Voturi %
1990 Ion Iliescu 12.232.498
85.07 / 100
Nu a existat —- Ales președinte
1992 Ion Iliescu 5.633.456
47.34 / 100
7.393.429
61.43 / 100
Reales președinte
1996 Ion Iliescu 4.081.093
32.25 / 100
5.914.579
45.59 / 100
Locul 2
2000 Ion Iliescu 4.076.273
36.35 / 100
6.696.623
66.83 / 100
Reales președinte
2004 Adrian Năstase 4.278.864
40.97 / 100
4.881.520
48.77 / 100
Locul 2
2009 Mircea Geoană 3.027.838
31.15 / 100
5.206.747
49.66 / 100
Locul 2
2014 Victor Ponta 3.836.093
40.44 / 100
5.264.383
45.56 / 100
Locul 2
2019 Viorica Dăncilă 2.051.725
22.26 / 100
3.339.922
33.91 / 100
Locul 2

Alegeri parlamentareModificare

An Voturi % Camera Deputaților Senat Poziție Rezultat Guvern
1992 3.015.708 27,7
117 / 341
49 / 143
1 Guvern Văcăroiu
1996 2.836.011 21,5
91 / 343
41 / 143
2 Opoziție
2000 3.968.464 36,6
155 / 345
65 / 140
1 Guvern Năstase
2004 3.798.607 37,2
132 / 332
57 / 137
1 Opoziție (2004–2007)
Susținător al guvernului (2007–2008)
2008 2.352.968 34,16
114 / 334
49 / 137
2
Guvern cu PDL (2008–2009) Opoziție (2009–2012) Guvern (2012)
Boc I
Ponta I
2012[34] 4.457.526 60,1
145 / 412
59 / 176
1
Guvern cu PNL (2012-2014); guvern) Guvernul Cioloș (2015–2017)
Ponta II
Ponta III
Ponta IV
2016 3.221.786 45,68
154 / 329
67 / 136
1
Guvern (2016–2019) Opoziție (2019–prezent)
Grindeanu
Tudose
Dăncilă

Alegeri europarlamentareModificare

An Voturi % Mandate Poziție
2007 1.184.018 23,11
10 / 35
2
2009 1.504.218 31,07
11 / 33
1
2014 2.093.237 37,60
16 / 32
1
2019 2.040.765 22,51
8 / 32
2

Conducerea FSN, FDSN, PDSR și PSDModificare

Președinți

Președinți executivi

Secretari Generali

Președinte de onoare

Președinte fondator:

Ion Iliescu

Vicepreședinți aleși la Congresul din 20 februarie 2010

Biroul Național Permanent al PSD după Congresul din 20 februarie 2010

Presedinții Consiliului Național PSD

BibliografieModificare

NoteModificare

  1. ^ Robert Kiss (). „Viorica Dăncilă a demisionat de la șefia PSD. Marcel Ciolacu, președinte interimar”. Digi 24. 
  2. ^ Dumitrescu, A. (). „Câți membri au partidele din România”. Stiripesurse.ro. Accesat în . 
  3. ^ Nordsieck, Wolfram (). „Parties and Elections in Europe”. Parties and Elections in Europe. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Melenciuc, Sorin (). „BR Analysis. Money to spend only on wages and pensions? Romania's social spending enters danger zone above 60 pct of total budget, limiting room for response in case of economic downturn”. Business Review. Accesat în . 
  5. ^ „2018 budget: Romania's Govt. plans to increase spending by 12% next year”. Romania Insider. . Accesat în . 
  6. ^ a b c Păun, Carmen (). „Pragmatism is a winner for Romanian Left”. POLITICO. Accesat în . 
  7. ^ „Rumänien führt "Steuer gegen Gier" ein”. Deutsche Welle. . Accesat în . 
  8. ^ a b Leiße, Olaf; Leiße, Utta-Kristin; Richter, Alexander () [2004]. „3.3 Parteien und politische Entwicklung. Beitrittsbarometer Rumänien. Grundprobleme des Landes und Einstellungen rumänischer Jugendlicher auf dem Weg in die Europäische Union (în germană). Wiesbaden: Deutscher UniversitätsVerlag. p. 51. ISBN 978-3322813206. 
  9. ^ Mihăilescu, Daniel (). „Rumänien startet EU-Ratsvorsitz mit neuer Attacke gegen Justizsystem”. Die Presse. Accesat în . 
  10. ^ Bossart, Marco Kauffmann; Bossart, Marco Kauffmann (). „Rumäniens Justiz im Belagerungszustand”. Neue Zürcher Zeitung (în germană). Accesat în . 
  11. ^ Krökel, Ulrich (). „Aufgefallen: Der stille Anführer”. Publik-Forum.de (în germană). Accesat în . 
  12. ^ Beichelt, Timm () [2001]. „6.1.1 Strukturelle Kontextbindungen. Demokratische Konsolidierung im postsozialistischen Europa: Die Rolle der politischen Institutionen (în germană). Springer-Verlag. p. 299. ISBN 978-3322813206. 
  13. ^ Ban, Cornel (). „Romania: a social democratic anomaly in eastern Europe?”. openDemocracy. Accesat în . 
  14. ^ Dąborowski, Tomasz (). „The Social Democrats' triumph in Romania”. OSW. Accesat în . 
  15. ^ Gurzu, Anca (). „Romania's rulers take Euroskeptic turn”. POLITICO. Accesat în . 
  16. ^ „Romania”. Europe Elects. . Accesat în . 
  17. ^ Gilet, Kit (). „Romania, Fighting the E.U., Prepares to Lead It”. The New York Times. Accesat în . 
  18. ^ Gherghina, dr. Sergiu (). „Friends or Foes? Romania and the Council Presidency”. Europa Nu (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ „Val de atacuri ale lui Dragnea la adresa UE: Noi nu am fost coloniști. Problema e că vin peste noi”. Digi24. . Accesat în . 
  20. ^ „Romanian Senate adopts referendum for traditional family”. Romania Insider. . Accesat în . 
  21. ^ „Alegeri locale 5 Iunie + 19 iunie 2016. Situația mandatelor repartizate pe partide” (XLSX). Accesat în . 
  22. ^ Anghel, Iulian (). „Cine a guvernat cel mai mult în România ultimilor 23 de ani - Ziarul Financiar”. zf.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ G., D. (). „PSD vrea o noua lege a finantarii partidelor politice”. HotNewsRo. Accesat în . 
  24. ^ a b Poenaru, Florin (). Locuri comune: clasă, anticomunism, stânga. Editura Tact. ISBN 978-606-8437-84-2.  apud Cistelecan, Alex (). „Materialismul evanescent”. revistavatra.org. Accesat în . 
  25. ^ Pleșu, Andrei; Pătrășconiu, Cristian (). „Orice doctrină devine periculoasă când se transformă în ideologie”. Revista 22 PLUS (301). Accesat în . 
  26. ^ a b c d Cordos, Alin (). „Social-democrația de la Ion Iliescu la Mircea Geoană și Victor Ponta”. Mesagerul.ro. Accesat în . 
  27. ^ „Hrebenciuc: Mitrea se ascunde după fustele soției și e un proiect eșuat în PSD”. Adevărul. . Accesat în . 
  28. ^ „PDSR înghite azi Partidul Automobiliștilor”. Evenimentul Zilei. . Accesat în . 
  29. ^ „Protocol PDSR - Partidul Automobilistilor”. Ziarul de Iași. . Accesat în . 
  30. ^ oanagr@kappa.ro (). „Astăzi se împlinesc 2 ani de la crearea PSD”. AMOSNews Agentie Independenta de Presa | Agenția AMOS News. Accesat în . 
  31. ^ „PSD fuzionează cu PSM”. Adevărul. . Accesat în . 
  32. ^ „Tovarășii strîng rîndurile”. Evenimentul Zilei. . Accesat în . 
  33. ^ „PSD absoarbe PSM și PSRN”. Evenimentul Zilei. . Accesat în . 
  34. ^ A candidat sub Uniunea Social-Liberală (USL)
  35. ^ „Liviu Dragnea a demisionat din funcțiile de ministru și de președinte executiv PSD”. Mediafax. . Accesat în . 
  36. ^ „FOTO/VIDEO Consiliul Național al Partidului Social Democrat s-a reunit la Parlament”. 

Legături externeModificare