Lăsați vă rog mesajele la urmă (adică după ultimul mesaj postat pe această pagină) și semnați-vă cu patru tilde (~~~~). Mulțumesc.
„De-a lungul secolului al XIX-lea, procesul modernizării vine la pachet cu o paradoxală uitare a trecutului recent reprezentat de domniile regulamentare și fanariote. Memorialiști precum Nicolae Suțu, Radu Rosetti, Rudolf Suțu, Constantin Bacalbașa sau Sabina Cantacuzino adeveresc sentimentul acut al imnenței prezentului și al inconsistenței amintirilor. În accelerația vremurilor noi, se pierd nu numai obiectele și obiceiurile traiului domestic din prima jumătate a veacului – ibrice de alamă, afumători, ciubuce, narghilele, caftane, ișlicuri, șalvari, benișuri, conteșe etc., ci și un anumit mod „ritualic” de raportare la transcendența puterii. În lipsa reperelor materiale precum clădirile, instituțiile, lucrările de specialitate, textele de legi etc., oamenii moderni se trezesc în ipostaza de indivizi fără memorie politică. Cadrele ideologice importate din Occident se grefează acum pe un discurs al puterii destul de imprecis, nevoit să recurgă la legitimări literare și la figuri retorice. Nu întâmplător, se va constata mai târziu că melanjul de noțiuni politice și memorie literară degenerează în verbiaj sau în ceea ce se va defini, destul de precis, prin termenul de „politicianism”. Necesitatea inițierii în treburile statului se desprinde nu numai din idealul emancipării și cultivării claselor de jos, cât mai ales din idealul profesionalizării, în vederea ocupării noului aparat administrativ, a unor elite politice care să fie diferite de vechea protipendà boierească. Pe fondul memoriei fanariote „inhibate”, oamenii timpurilor noi au nevoie în primul rând de ceea ce s-ar putea numi „alfabetizare politică”. Într-adevăr, pe măsură ce oratorii parlamentari deprind „alfabetul” politicii, vom putea observa o mai bună focalizare a temelor de dezbatere, o mai precisă definire a termenilor și o preferință clară pentru anumite izvoare ale filosofiei/ teoriei politice.[1]”
Războiul de Independență al României - analizează modif. anonimului (surse vechi - actual posibil alte interpretări, folosire nejustificată de surse primare, posibilă expresie a conflictului monarhiști-republicani, posibilă relație cu WP:Point)
Ultimul comentariu: acum 3 luni10 comentarii4 persoane în discuție
Nu mi-o luați în nume de rău că tot intervin cu modificări minore în articolele la care lucrați, dar virgulele pe care le plasați nu stau uneori deloc bine. Virgula semnifică o pauză în vorbire, deci ea nu trebuie să întrerupă o exprimare fluentă. Nu vă supărați pe mine, nu încerc să vă dădăcesc. Am căpătat o obsesie legată de exprimare din cauza tatălui meu care a scris multe cărți și încurca peste tot „ă”-urile cu „â”-urile și viceversa. Donarius (discuție) 20 august 2024 14:53 (EEST)Răspunde
Salut! La mine a fost dintotdeauna o problemă, fie pun prea puține virgule, fie prea multe. Asta e...--Accipiter GentilisQ.(D)20 august 2024 19:59 (EEST) P.S. Sincer vorbind, unde scoateți dv. virgule am senzația uneori că ar trebui să rămână, dar sunt convins că aveți dreptate și că eu sunt cel care greșește. BTW, a fost o vreme când puneam prea puține virgule și venea cineva să bage virgule, drept care "m-am corectat"... Acum trebuie să bag în funcțiune autocorectul în direcție inversă... :). Pe de altă parte, adeseori (cam 2/3 din timp) lucrez multitasking și atunci când scriu pe Wikipedia fac și altceva sau fac uneori câte 3 lucruri în același timp (din care 2 nu reprezintă ceva legat de Wikipedia), altfel aproape că nu aș mai avea niciodată timp să scriu ceva pe aici (de exemplu acum sunt 2 în 1). Dacă e să mă ocup numai cu scrisul pe aici, o fac noaptea sau foarte târziu după ce termin ce am de lucrat la altele, astfel că oricum scriu când sunt praf și obosit la maxim. În condițiile astea, rata erorilor de scriere nu are cum să nu fie pe măsura atenției țintite pe care pot să o ofer. E și unul dintre motivele pentru care, pe de o parte corectez foarte des ce scriu și pentru care pe de altă parte mi-am redus prezența, pur și simplu nu mai am timp. Nici să mă cert cu unii de pe aici cu care m-aș certa din principiu, nu mai am timp... :)).Răspunde
Am reținut însă. Voi încerca să cresc gradul de atenție.--CommaConfusa(D)20 august 2024 20:04 (EEST) P.S. Nu mă deranjează că interveniți în ce scriu, la urma urmei suntem aici să construim pornind inclusiv de la munca celui care a scris înaintea noastră.Răspunde
Nu intervin ca să vă sâcâi, apreciez enorm ceea ce faceți, dar, credeți-mă, uneori sunt ceva probleme cu punctuația și topica. Unde nu sunt 100% sigur că am făcut ceva corect nu intervin. Nu aș vrea să vă supărați din acest motiv, ci să păstrați ce am modificat; ați observat, sper, că nu intervin în esență, nu corectez idei sau fapte. --Donarius (discuție) 20 august 2024 20:21 (EEST)Răspunde
Ca să fim corecți, destul de frecvent sunt probleme... :)). Prea multă filozofie însă, strică. Voi încerca să fi mai atent și să nu sâcâi în mod necuviincios colegii, cu texte nefinalizate sau necizelate suficient.--Virgulus Topicus(D)20 august 2024 20:54 (EEST) P.S. După cum ați observat, păstrez modificările dv.Răspunde
Este interesant cum disputa asta dintre tradiționaliști și moderniști, cât se poate de prezentă în istoria României încă de la începuturile ideii naționale și de la sfâșitul epocii fanariote, se regăsește și astăzi mai mult sau mai puțin subtil sau grosier, în modalitatăți prin care sunt puse în antiteză sau alăturate diverse elemente. Așa și cu cele "7 coline ale Iașului", în esență o expresie a raportării la o tradiție din intervalul temporal al României regale, considerat drept un reper valabil. La fel de evidentă este contestatarea de către însuși actualitatea modernă (exemplul aeroportului fiind unul cât se poate de sugestiv), care nu se vrea și nici nu are de ce să rămână încorsetată de niște repere pe care susținătorii lor le-ar vrea atemporale.
Nu mai departe de lungul nasului, avem aici la Wikipedia în limba română tradiționaliști care valorizează într-o cheie absolută și uneori cu tușă destul de stridentă repere cu iz cultural identitar, consacrate, aflați în antiteză cu cei care valorizează cu nuanțe diverse "putredul Occident" modernizator. Nimic nou sub soare, deci...--Accipiter GentilisQ.(D)19 septembrie 2024 14:10 (EEST)Răspunde
Dincolo de aceste aspecte, ca unul dintre cei care au prins mai întâi perioada de destindere militară dintre blocurile comunist și cel occidental, apoi pe cea de disoluție politică a ideii de ultim viitor luminos al omenirii asumată atât de comunism inițial cât și ulterior de gândirea liberală occidentală, de preamărire a globalizării ca panaceu și apoi de asumare grăbită a deglobalizării și care, acum asistă la reșaparea ideii de război ca panaceu, după ce a fost educat în ideea repudierii sale în mod principial, mă simt responsabil în calitate de educator, al celor care vin după mine, să-i fac pe aceștia conștienți de faptul că schimbarea este o constantă a istoriei, că nu există panacee universale și că abordarea unei probleme poate fi la fel de corectă în funcție de unghiul de vedere luat în considerație, contând cu adevărat ceea ce împinge societatea, civilizația și pe individ să se dezvolte și să prospere.--Accipiter GentilisQ.(D)19 septembrie 2024 14:28 (EEST)Răspunde
Rămân la părerea mea (care nu este decât reconfirmată de menționarea celor șapte coline ale Iaș[i]ului în articolul „Septimontium (Seven Hills) as conditio sine qua non for a City to Pretend to be a Capital”, că Wikipedia ar fi putut beneficia de un articol despre Cele șapte coline ale Iașului unde s-ar fi putut trata problema. Dar, nu a fost să fie... Oricum, dacă e să mai semnalăm niște aberații, putem liniștiți să ne referim la cele 2 articole de presă nedocumentate și fără autor declarat, unul din Ziarul de Iași și unul din săptămânalul Ieșeanul, care abordează problema exclusiv în cheie numerică.--Accipiter GentilisQ.(D)19 septembrie 2024 22:46 (EEST)Răspunde
Știm amândoi că simpla menționare a subiectului, chiar într-o sursă valoroasă, nu este suficientă pentru demonstrarea notabilității sale. „Septimontium...” ne oferă o idee despre nivelul la care poate fi detaliat subiectul referitor la Roma antică și acoperirea în surse a acestuia. În același timp, prin contrast, ne dovedește cât de mare este disproporția în ceea ce privește celelalte orașe care ridică aceeași pretenție. Dacă putem documenta subiectul celor „șapte coline ale Iașului” la fel ca și „cele șapte coline ale Romei”, sunt de acord cu redactarea unui articol separat.
Eu nu am recomandat citarea în articol a opiniei lui Pleșu, care a fost exprimată conjunctural într-un text cu o altă temă. Dar nu aș recomanda nici sursa Iurie Cujbă publicată în ziarul local și a cărui „opinie” nu cred că are sensul care i s-a dat aici, într-o interpretare prea generoasă. --Pafsanias (discuție) 20 septembrie 2024 00:27 (EEST)Răspunde
Păi faza e că nu există doar o simplă menționare a subiectului într-o sursă de încredere ci există suficiente menționări în diverse surse de valoare, dar în mod evident asta rămâne de de demonstrat de către cine va dori să dedice timp sau energie pentru a face un articol dedicat problemei. În rest nu este relvant dacă cineva este de acord sau se află în dezacord cu existența unui articol, pur și simplu când cineva semnalizează existența unui dubiu, acordul sau dezacordul referitoare la problema în cauză se interpretează după anumite reguli. Cum regula de bază e că atunci când se chestionează notabilitatea unui subiect obligația demonstrației revine celui care susține notabilitatea, lucrurile sunt clare, din acest punct de vedere.
Revenind la chestiuni practice, am ținut cont de recomandarea de mai sus privind articolele lui Cujbă și am redus informațiile preluate de acolo la ceea ce poate fi găsit și prin alte părți. De asemenea, am extras din articolul cu adevărat excelent al polonezului câteva informații relevante pe care le-am inserat în articolul despre geografia Iașului (rămâne numai să mai "sparg" referința polonezului în referințe individuale legate fiecare de o pagină). Ca fapt divers, opinia lui Cujbă nu este singulară, dar nu consider că e necesar să mai consum timpul ca să demonstrez asta (că nu e singulară), pentru că nu este ceva relevant pentru o discuție care a durat deja prea mult.--Accipiter GentilisQ.(D)21 septembrie 2024 11:25 (EEST)Răspunde
Nu știu. Cujbă spune că lista lui este redată „după opinia mai multor geografi”, dar nu precizează care sunt ei, după cum nu precizează nici care sunt acele „pagini [virgulă] respectabile” în care a regăsit expresia lui „de blazon”. În general, nu-și indică sursele, ci dă citate cu rol ornamental, iar uneori atunci când citează ceva, o face după ureche, ca în titulatura lui Mihai Viteazul, deformată în mod absolut inadmisibil pentru un istoric și muzeograf. Rămân la părerea mea. --Pafsanias (discuție) 21 septembrie 2024 13:35 (EEST)Răspunde
Departe de mine de a sprijini ideea că "Metropola de pe șapte coline : Iași oameni și locuri din Moldova" a lui Boris Crăciun sau pagina Muzeului Municpal Iași nu ar fi pagini respectabile (și astea identificate en passant, la o strigare sumară) ... În plus, expresia face parte în mod incontestabil din cotidian. Nu sunt convins nici că poate fi făcut abstracție de ea cu referire la prezența ei în ansamblul identității distincte și simbolice a orașului. Părerea mea...--Accipiter GentilisQ.(D)21 septembrie 2024 13:48 (EEST)Răspunde
Ce-mi displace însă este însă supravalorizarea, recte supralicitarea acestei expresii în raport cu orașul. În rest, faptul că unii vor să facă profit pe seama ei se înscrie în logica economică, după cum faptul că unii o aleg să-și promoveze urbea se înscrie în logica nevoii de autoidentificare.--Accipiter GentilisQ.(D)21 septembrie 2024 13:55 (EEST)Răspunde
Prin trecerea ei în registru cotidian (și uneori kitsch), tema se demonetizează, la fel cum se demonetizează și prin proliferarea ei în sutele sau poate miile de orașe situate pe șapte coline în toate cele patru zări ale lumii. O condiție sine qua non a succesului acestui arhetip simbolic, pe care nu o menționează polonezul, este raritatea și caracterul său excepțional. „Oraș al celor șapte coline” devine un caracter distinctiv doar dacă nu este destinat celor mulți. Sloganul are succes doar atâta vreme cât sunt ignorați ceilalți pretendenți. De aceea comparația se face cu marile orașe, numărate pe degetele de la o mână: Iașiul, la fel ca și Roma și Constantinopolul (a doua Romă)... Dar nu la fel ca și Moscova („a treia Romă”) și în niciun caz la fel ca... Tulcea, sau alte câteva sute de orașe mai mici! Cam așa și cu brandul turistic sau cu marca de bere. --Pafsanias (discuție) 21 septembrie 2024 14:18 (EEST)Răspunde
Ei, acum comparația cu Moscova nu este de actualitate, dar aș fi în stare să bat pariu că prin anii 1950-1960 s-a găsit cu siguranță unul care să o facă. În rest putem discuta despre monetizare sau demonetizarea temei la un eventual articol dedicat. Dacă vreți să o faceți, sunteți invitatul meu... :).
Eu unul nu văd de ce aș blama sau disprețui pe alții pentru că doresc să se folosească de un astfel de arhetip. La urma urmei de ce nu? Numai fiindcă există dorința unora de-al conserva ca ceva rar și excepțional? Unde scrie că este interzisă folosirea sa în beneficiul unei echipe de fotbal, al mărcii unei beri, a denumirii unei școli, a unui festival, a unei de firme de vânzări automobile, a unei firme de construcții, etc... Să fim serioși... ajungem să pretindem cam mult și nu luăm în seama tocmai caracterul fundamental original cu rol capital al motivului inițial.--Accipiter GentilisQ.(D)21 septembrie 2024 14:29 (EEST)Răspunde
„Iași [...] este așezatu pe doue coline forte întinse cu o vale la mijlocu”
—V. A. Urechia, Codex Bandinus. Memoriu asupra scrierei lui Bandinus de la 1646 urmatu de textu, însoțitu de acte și documente, Lito-Tipografia Carol Göbl, Bucuresci, 1895, CIV
--Accipiter GentilisQ.(D)21 septembrie 2024 15:35 (EEST) P.S. Am fost curios de ce a zis exact Bandinus (v. la p. CVI a lucrării lui Urechia). P.P.S. @Kun Kipcsak: pe Urechia nu-l deranja se pare la 1895 denumirea maghiară de Iassvasar, precum pe românii verzi de azi (p. CIV) :)) Sabotaj!Răspunde
puteti completa cu informatii. Daca nu e necesara imaginea puteti sa o stergeti -- Asybaris01 21 septembrie 2024 19:16 (EEST)Harta 1923
Wow mulțam fain, omule! @Asybaris01:, se pot creiona oare pe imagine limitele administrative ale Iaș[i]ului, sau măcar centrul lui geografic/administrativ?--Accipiter GentilisQ.(D)21 septembrie 2024 19:31 (EEST) P.S. Am pus imaginea extrem de sugestivă și care face cât tot textul, în articol.Răspunde
de putut ... se poate orice, dar trebuie sa ma scarpin. Nu stiu nimic despre Iasi si limitele lui. Eu am facut imaginea ca v-ati zbatut voi aici cu rauri de text si m-am gandit ca o imagine spune mai mult ca o mie de cuvinte. Pe ea se pot pune denumirile teraselor, colinelor si alte informatii geografice. In ideea asta am "ajutat" ca a fost usor ptr mine. Pot face precum stiti si 3D dar nu stiu cum iese si daca va aduce vreun plus vizual, precis va trebui sa aplic exagerari de perspectiva in inaltime. Apoi mai este si unghiul din care privesti 3D-ul. Depinde acum cat se vrea sa fie dezvoltata imaginea, cu cat mai mult cu atat scarpinatul si comunicarea va fi mai mare. ...Asybarisaport21 septembrie 2024 19:41 (EEST)Răspunde
Cred că șirurile de numere trebuie să fie în ordine, 1,2,3.... ori la nord ori la sud la sud și cealaltă serie ....10,11,12 invers în aceeași ordine, de la stânga la dreapta, că altfel e greu să urmărești corespondența nume-număr. O să uploadez planurile directoare de tragere, să vedem cum erau figurate dealurile pe alea. Din câte am observat en passant, s-au mai schimbat niște denumiri, parcă. BTW, era la un moment dat online accesibilă o hartă militară a României din anii 1970, dar nu mai am linkul, din păcate și parcă țin minte că la un moment dat nu era acccesibilă. Am folosit-o pe vremea când lucram la articolele despre căile ferate forestiere.--Accipiter GentilisQ.(D)21 septembrie 2024 22:01 (EEST) P.S. BTW, imaginea în proiecția actuală e super ok și foarte sugestivă.Răspunde
numerotarea in ordine o facem la final. Treaba e identificarea denumirilor. Poate trebuie o alta proiectie largita a reliefului, nu stiu daca acum contine toate punctele de interes....Asybarisaport21 septembrie 2024 22:11 (EEST)Răspunde
Păi să pornim de la coordonatele Primăriei Iași (47.161974785934845 N, 27.58427315810911 E) și eventual la ce intră în imagine din coordonatele primăriilor comunelor adiacente. Asta ar localiza oarecum orientativ zona metropolitană în imaginea topografică.--Accipiter GentilisQ.(D)21 septembrie 2024 22:13 (EEST)Răspunde
Limite dreptunghi (nu știu să găsesc coordonatele limitelor comunelor):
vest Brătuleni, Iași 47.16354488295392 N, 27.457977532957788 E (sau, cel mai bine limita vestică a comunei Miroslava, Iași)
sud Ciurea, Iași 47.06190524068725 N, 27.56794624345946 E (sau, cel mai bine limita estică a comunei Ciurea, Iași)
est Tomești, Iași 47.120694875235735 N, 27.710089996729756 E (sau, cel mai bine limita estică a comunei Tomești, Iași)
nord Breazu, Iași 47.227180917175694 N, 27.50435689075226 E (sau, cel mai bine limita nordică a Comunei Rediu, Iași) --Accipiter GentilisQ.(D)21 septembrie 2024 22:56 (EEST) P.S. După ce stabilești limitele definitive ale imaginii văd cum e și cu dealurile, care e mai la sud, mai la nord, mai la est și mai la vest.Răspunde
voi figura... acum trebuie sa plec. Ma gandeam sa dau un contur cu o linie subtire galbena a vetrei localitatii. Chestia e ca trebuie luata dintr-o sursa, poate din harta 1923. Centrul orasului il voi pune cu o culoare distincta, astfel vom avea centrul si limita vetrei. E de discutat aici. Depinde ce vrem sa figuram aici, pot lua textura de pe openstreetmaps dar nu cred ca ne avantajeaza... Gandeste si spune ce vrei sa mai pui ca puncte de interes,,, faci o lista....Asybarisaport22 septembrie 2024 10:50 (EEST)Răspunde
Nu sunt marcate decmadată nici Tătărași, Ciric, etc... Există diferențe între ce scrie pe hărțile mai vechi și numele atribuit actual unor dealuri/coline. În unele surse actuale, datorită probabil preluării prin copy/paste sau scrierii de texte fără a cerceta prea mult, numele unor forme de relief au fost substituite ce cele ale unor localități. Treaba asta e vizibilă în monografia despre geografia Iaș[i]ului din 1987, unde apar denumirile corecte ale formațiunilor de relief și nu cele substituite. Mai întâi trebuie figurat centrul administrativ și după aceea putem să ne orientăm corect în funcție de hărți.--Accipiter GentilisQ.(D)22 septembrie 2024 11:06 (EEST)Răspunde
E posibil ca Geografia municipiului Iași din 1987 să nu conțină nicio hartă fizică / topografică a zonei descrise?! Noroc că are o hartă cu evoluția teritorială a localității la pagina 153. --Pafsanias (discuție) 22 septembrie 2024 12:28 (EEST)Răspunde
Da, e posibil. Nu a primit proabil aprobare de la militari. Pe vremea aia încă era o mare secretomanie cu hărțile, la modul general și cum nu existau posibilitățile date de complexitatea actuală a analizelor satelitare și ale AI care sunt astăzi la dispoziție, se proceda în consecință. E și o poveste despre cum au reușit militarii români să-i păcălească la mare fix pe topografii & geografii militari ruși prin anii 1960, astfel că hărțile militare rusești cam prea de multe ori nu reflectau chiar corect realitatea, în privința anumitor obiective/cote/ direcții de tragere, etc... Sună SF în ziua de azi, dar așa a fost. Orice hartă scoasă la interval/publicată trebuia să treacă printr-un lung șir de aprobări ale serviciilor de securitate (militare, de interne & apărare civilă, apărare contrainformativă, etc....).--Accipiter GentilisQ.(D)22 septembrie 2024 14:46 (EEST)Răspunde
Situația se repeta și în privința informațiilor climatice, pedologice, botanice, etc.... De exemplu era cvasi-imposibil să poți determina raportându-te la datele accesibile public dacă o brigadă te tancuri, sau o coloană de camioane avansând pe o anumită direcție se va înfunda sau nu în noroi, în luna octombrie. Puteai obține acces la anumite date geografice, pedologice, pluviometrice, geologice numai dacă aveai dezlegare la un anume nivel de acces. În rest prin cărți sau article erau publicate bla-bla-uri de nivel general, din care nu prea puteai trage cine știe ce concluzii de nivel particular. Chiar și articolelele/cărțile legate de botanică (de exemplu care ar fi indicat prezența anumitor plante indicative de substrat geologic valoros pentru potențiale exploatări cu valoare strategică) puteau fi periate, în sens informativ. Amuzant, în acest sens, e că găseși mai multe informații utile tactic și strategic în literatura de profil de până pe la 1920-1930 (în special însă în cea anterioară anului 1910), ceea ce a devenit evident acum când digitalizarea a pus la dispoziție din biblioteci, acea literatură. Deși nici acum în literatura actuală nu găsești cine știe ce informații, poți corela, ca exercițiu dacă știi ce și unde să cauți în literatura veche accesibilă digital (e.g. de când a început Academia Română să publice și până în prezent), date astfel încât să le corelezi și cu cea fost publicat mai târziu, astfel încât ajungi la concluzii interesante legate, de exemplu, de fondul geologic, etc... Dar, asta nu te ajută când vrei să faci un articol de Wikipedia și multiplică exponențial necesarul de timp și resurse scrise, de care ai nevoie, pentru a ajunge la o concluzie și a o fundamenta.
yo zic da... voluntarii opăstritmep or fi profesionisti ma gandesc... NU? Cand le-or fi facut nu stiu, nu stau sa cercetez. Ca s-or modifica in viitor e alta treaba. Voi pune la dispozitie si originalul in SVG. Modifica cine poate si stie....Asybarisaport22 septembrie 2024 15:47 (EEST)Răspunde
ca sa le vezi pe openstritmep trebuie sa descarci zona in format SVG si te uiti in inkscape sau poate merge si cu zoom. Eu am descarcat ca sa preiau contururile, linia ferata si raul...Asybarisaport22 septembrie 2024 15:49 (EEST)Răspunde
daca e satisfacatoare proiectia, urmeaza treaba cu colinele, terasele si alte mizilicuri de design, harta Romaniei sau judetului, busola sau ce-ti mai trece prin cap. Bagam, scoatem, rebagam etc... sa iasa bine...Asybarisaport22 septembrie 2024 15:51 (EEST)Răspunde
Părerea me este să fie menținută simplă pe cât posibil. Eu zic că sunt suficiente centrul administrativ, limitele administrative, indicarea prin numerotare a dealurilor și o busolă. IMHO ar trebui poate scoasă calea ferată, pentru ca imaginea să se poată centra numai pe reperele topografice în raport cu Iaș[i]ul.--Accipiter GentilisQ.(D)22 septembrie 2024 21:44 (EEST) P.S. Sunt aici toate dealurile, în detaliu: https://www.geo-spatial.org/harti/#/viewer/openlayers/10Răspunde
centrul adminstrativ sta pe calea ferata, deci aduce o sugestie subliminala cunoscatoritor sau celor care vor deschide o harta detaliata a orasului.... de aceea am pus calea ferata. Fara ea nu se leaga centrul, devine straniu. Eu nu as scoate-o, dar daca tu vrei o scot, nu e mare lucru....Asybarisaport22 septembrie 2024 22:09 (EEST)P.S. incarca greu geospatialul.Răspunde
la Dealul Patriei poți adăuga în paranteză (Munteni)
mai jos de marcajul 3 ai 2 digitații, ca de copită privită din partea de sus din din față. Digitația din partea stângă jos a copitei cum privești harta e Ceairul lui Periț (nu cred că și-a păstrat numele).
pe harta veche Breazu corespunde la Tătăraș. Trebuie să mă lămuresc ce e cu asta.
Copoul aș zice că e dealul nemarcat de la ora 16,30 față de marcajul 3, adică la dreapta de copită, cum privești, acolo unde e curba de nivel de 120 m.
4 e de fapt Șorogari, numai că marcajul ar trebui mutat spre nord, spre vârf.
imediat spre est de Șorogari e în partea de jos D. Ciric (la 17,30 față de Aroneanu), iar în partea de sus D. Aroneanu (unde e 5). La 16,30 față de Aroneanu e D. Șapte Oameni (acolo unde sunt curbele de nivel de 160 și 120 m, dar nu sunt convins că și-a păstrat numele)
prelungirea sudică din partea de vest față de ce-ai marcat tu cu 6, corespunde cu D. La Podișul lui Chiriță (nu am idee cum se numește acum)
6 corespunde la D. Ruseni, iar la est de Rusei e D. Zăvoiul
--Accipiter GentilisQ.(D)23 septembrie 2024 01:27 (EEST) P.S. Nu te grăbi să modifici, mai așteaptă până în weekendul viitor, poate dau de o hartă mai nouă decât Planurile Directoare de Tragere sau cea din 1923 (care tot după PDT poate că e făcută).Răspunde
16 e D. Nucului, 7 e corect - Galata
D. Miroslava e la vest de Galata la ora 9.
La 18,30 în jos față de D. Nucului e D. Ezăreni
8 - Cetățuia e corect. Mai jos de D. Cetățuia, la 18,30 lângă calea ferată e D. Lunca. La 16,30 față de D. Lunca, mergând spre D. Bârnova e D. Olaru.
în jos de marcajul 9, cam la același nivel cu D. Lunca e D. Socola. La sud de Socola la limita imaginii e D. Bârnova. Între Bârnova și Socola, la est spre ora 9 e D. Olaru.
unde e 9 e D. Manta Roșie
10 e D. Bucium (localitatea era pe atunci la sud de aceasta)
11 e D. Blănarului (cum s-o numi acum, habar nu am, s-o fi transformat în Bălan... sau o fi Vlădiceni - vezi mai jos)
la 12 pe care tu l-ai marcat ca Trelea nu găsesc corespondent. O fi tot Trelea, că văd că acum e o stradă care se numește așa, acolo.
13 e D. Vămeșoaei. Imediat la vest de deal e și pârâul Vămeșoaia (acum e Vămășoaia...)
14 - D. Păun, corect (îi zice vârfului însă și Bucium, de aia o să-l găsești ca D Bucium - Păun)
15 - e D. Repedea, corect.
Nota Bene: în cartea despre geografia Iaș[i]lui figurează în text între Socola și Trelea dealurile Căprița și Vlădiceni, de la vest la est. La 18,30 sud față de D. Blănarului e o localitate Vlădiceni, dar parcă nu corespunde ca poziție față de unde ar trebui să fie dealul (?). --Accipiter GentilisQ.(D)23 septembrie 2024 01:57 (EEST)Răspunde
De abia acum am reusit sa vad geospatialul, nu stiu de ce nu mergea aseara. Din cate vad se schimba treaba radical. Harta asta este ce trebuie. Va trebui sa scot complet numerotarea, sa maresc rezolutia imaginii si sa scriu efectiv pe harta toate toponimele si sa figurez cu triunghiuri varfurile ale caror altitudini sunt cunoscute. In felul acesta va disparea lista de 16 dealuri din legenda, toponimele vor fi scrise in proiectia reliefului. In felul acesta se vor pastra toate toponimele vechi, lucru foarte important, si in paranteze vom pune toponimele noi sau invers, aici spui tu pe care le punem in paranteze. Cum sursa certifica pe cele vechi si cele noi sunt ambigue, ca nu le stii pe toate nici tu, daca nu gasesti o sursa corespunzatoare, eu sunt de parere sa le punem in paranteze pe cele noi...Asybarisaport23 septembrie 2024 10:04 (EEST)Răspunde
Cele vechi ar trebui, deși aici e o discuție întreagă despre cum s-au consemnat toponimele respective pe hărți.... Unele toponime sigur nu mai sunt actuale, de exemplu Ceairul lui Periț. M-am uitat pe un articol despre o hartă austriacă a Iaș[i]ului de la 1855 și marea majoritate a denumirilor din PDT ale dealurilor au ca origine localități (sate/cătune), unde nu sunt ale unor obiective economice/ș.a., deci nu e de mirare că în perioada actuală unele denumiri au devenit poate cele ale loclităților actuale.--Accipiter GentilisQ.(D)23 septembrie 2024 12:43 (EEST)Răspunde
Pe scurt, se trec cele din harta pe care o avem la îndemână [Planurile Directoare de Tragere], sursă sigură. În paranteză unde numele actual pare a fi altul și nu e treaba sigură mai bine se pune un semn de întrebare, pentru denumirea actuală--Accipiter GentilisQ.(D)23 septembrie 2024 12:45 (EEST)Răspunde
Tocmai ca toponime ca Ceairul lui Periț sunt cele care trebuie pastrate mai ales ca avem sursa de incredere. Asta in detrimentul denumirilor austriece care nu au legatura cu toponimele romanesti. Una spune romanul si alta austriacul care e departe si are interese de taxe si nu-l intereseaza ca taranul zicea unei văi ... Valea Oamenilor de ex... Noi fiind la ro.wiki trebuie sa pastram ce e romanesc daca avem sursa si sa punem in paranteze si denumirile austriece, ca tot e vorba de ele. Insa, eu cred ca proiectia trebuie sa ramana romaneasca si in corpul articolului sau intr-un articol colateral sa fie facuta disecarea toponimelor in functie de perioade, limbi si surse. Eu asa as face, dar deontologia wikipedica isi va spune cuvantul definitoriu. Facem cum zice stapanirea, nu vreau sa ma contrez....Asybarisaport23 septembrie 2024 12:53 (EEST)Răspunde
M-am uitat acum și a rămas în uz denumirea de D. Blănarului. Uneori se mai găsește ca D. Blănarului-Vlădiceni sau ca D. Blănarului, Vlădiceni sau chiar ca D. Vlădiceni (dar de fapt e vorba de D. Blănarului) În concluzie se poate liniștit trece D. Blănarului (Vlădiceni).--Accipiter GentilisQ.(D)23 septembrie 2024 15:21 (EEST)Răspunde
Soimanu... stai putin. Eu am spus de la inceput ca dezvoltarea imaginii va presupune scarpinari si comunicari semnificative. Dupa cum se vede mai jos exista probleme. Eu nu ma mai pot implica si sa muncesc ca in trecut degeaba pentru ca in final sa iasa prost. Stai putin, trebuie definitivata logica, utilitatea, tipul si volumul de informatii pe care le punem. Nu putem lucra cu hei-rup si la final sa constatam ca am pierdut timpul. Stai sa vedem ce doleante are colegul tau Pafsanias care, inteleg, are alta viziune la ce e de facut....Asybarisaport23 septembrie 2024 16:36 (EEST)Răspunde
Of my part harta cu profilele topografice, busola, CF și vatra orașului e ok. Ză best ar fi dacă ar fi indicate cumva și denumirile principalelor forme de relief, dat fiind că discuția a pornit de la câte "coline" are Iaș[i]ul și din câte înțeleg asta e marele of al celor care doresc să le numere, să le renumere/contabilizeze, etc.... Personal mie mi-ar place să mă uit la o asemenea hartă și să aflu și cum se cheamă locurile alea, dar mă rog, să zicem că îmi place să știu unde mă uit și că asta e o plăcere personală. În rest văd că omul a venit în ajutor cu o hartă din 1923 în acest sens.--Accipiter GentilisQ.(D)23 septembrie 2024 16:46 (EEST)Răspunde
Așa, pe scurt: după ce te uiți la imagine ar trebuie să te simți apoi mai deștept sau mai lămurit, de aia e bine probabil să nu fie foarte complicată. Dacă mă uit însă la imagine fără să știu care dealuri sau coline sunt și cum sunt așezate rămân clar cu o nedumerire și cu o senzație de imagine incomplet informativă.--Accipiter GentilisQ.(D)23 septembrie 2024 16:54 (EEST)Răspunde
Nu vreau să complic inutil discuția (vezi mai jos). Desigur că nu numai dealurile au nume, ci și văile și celelalte forme de relief. Dar, e adevărat că ideea de pornire a fost aceea de „numărătoare” a colinelor. Deci, keep going! Imaginea arată bine și e utilă. --Pafsanias (discuție) 23 septembrie 2024 17:46 (EEST)Răspunde
Bine, dar, să dăm și Cezarului ce aparține Cezarului, în legătură cu ce ar trebui să fie imaginea:
logica: să evidențieze raporturile dintre oraș și relief = imaginea topografică, limitele administrative, busola
utilitatea: utilă în identificarea contextului spațial
tipul de informații suplimentare: cele care potențează cel mai mult contextualizarea distribuției spațiale
principalele ape curgătoare care dau și numele văilor axiale principale (Bahlui, Nicolina)
principalele înălțimi (dealurile/colinele, cu întrebarea până la ce nivel de detaliere...)
alte informații utile cu rol indicativ major. Volumul de astfel de informații la care este oportun să apelăm: ne rezumăm la un set de informații care să nu încarce imaginea mai mult decât e cazul și în același timp să fie suficient de indicative pentru contextul spațial. Din acest punct de vedere, eficiența maximă o oferă arhetipurile:
arhetip: centrul/vatra localității
arhetip: Colinele Iașilor/ Cele 7 coline ale Iașului (acoperit de indicarea colinelor/delurilor la modul general). Nu cred că este necesară diferențierea particulară a celor 7
arhetip: numele de Nicolina (râul respectiv și info despre căile ferate ale localității; CF din oraș au avut rol semnificativ în România regală pentru relația cu Imperiul Habsburgic și Imperiul Rus, iar ulterior în WW2 și în mitologia comunistă intrinsec legată de CFR - Ateleirele CFR) - acoperit de râul și de CF figurate
arhetip: Iași oraș de conexiune cu spațiul Basarabiei istorice, centrat pe estul Moldovei Occidentale - aeroportul, calea ferată
Pentru buna contextualizarea a distribuției spațiale ar mai trebui figurate aeroportul și râul Nicolina, pe lângă colinele/dealurile respective și trebuie scris ca atare Bahlui lângă firul apei, în imagine (să presupunem că cel care se uită la imagine nu este cienva informat și că vrea să se informeze).
Notez faptul că Asybaris a avut dreptate cu calea ferată, pentru că în ce privește Iașul, treaba asta intră în structura unui arhetip (atelierele Nicolina, conexiunea CF Cernăuți Suceava-Iași-Chișinău-Tighina, Iașiul în WWII). Probabil peste vreo 2 decenii va intra și autostrada, dacă se va construi într-un final glorios--Accipiter GentilisQ.(D)23 septembrie 2024 18:50 (EEST)Răspunde
Utile în bună măsură și posibil contestabile (nume, diviziuni): principalele înălțimi (dealurile/colinele). Nota Bene: OSM externalizează în raport cu Wikipedia posibilele conflicte legate de denumiri, raporturi, numărătoare, etc... (ceea ce poate nu a fi de lepădat....)--Accipiter GentilisQ.(D)23 septembrie 2024 20:56 (EEST)Răspunde
In articol scrie... în care cea mai mare parte a localității s-a dezvoltat pe cele șapte terase de versant ale râului Bahlui. Care sunt alea? mie imi ies cel mult sase pe partea stanga a Bahluiului....Asybarisaport24 septembrie 2024 12:53 (EEST)Răspunde
Podisul Central Moldovenesc cuprinde si Galata, Miroslava si dealurile din sudul lor? Din ce-mi dau seama partea din stanga caii ferate ce curge in jos ar trebui sa apartina Campiei Modovenesti ... NU? Vezi aici...Asybarisaport24 septembrie 2024 12:56 (EEST)Răspunde
Sunt 7 terase și la Bahlui și la Nicolina. Sunt descrise în cartea din 1987 (linkul către carte e la Bibliografie). Da, ce e pe stânga e din Câmpia colinară a Moldovei.--Accipiter GentilisQ.(D)24 septembrie 2024 14:31 (EEST) P.S. La restul mă uit diseară, ca să-ți pot răspunde.Răspunde
Omule, nu mă pricep să-ți zic.... O fi glacis sculptat de ape, o fi structură de cuestă secundară, martor de cuestă, habar nu am. Dar pare mai puțin probabil să fie variantele 2 și 3, mult mai probabile spre vest la baza dealurilor Repedea și Păun.... Ideea e că respectiva cuestă s-a retras spre sud, ce a rămas nu știu să caracterizez. Miroslava și Galata au în porțiunea cea mai înaltă resturi de terase fluviatile (relief de acumulare) erodat de ape. Aș fi tentat să zic că dealurile alea 2 de care m-ai întrebat nu aparțin de podiș, dar poate zic prostii.--Accipiter GentilisQ.(D)24 septembrie 2024 22:48 (EEST)Răspunde
Nu am gasit niciunde Dealul Copou. Este localitatea Copou, asta am vazut. N-as crede ca ca exista Dealul Copou. Gheorghiasa am luat-o tot de pe harti, de la geospatial cred. Am evitat sa spun Aroneanu ca nu exista in niciuna Dealul asta, exista doar localitatea. Nu am vazut Dealul Munteni ... poate am avut orbul gainii. Nu inteleg ce e cu digitatia......Asybarisaport25 septembrie 2024 23:12 (EEST)Răspunde
D. Nume au fost puse pentru ca sunt harti desenate pe un suport de hartie/cartoncomplexe cu dimensiuni fixe date de suport. Aici informatiile sunt mult mai putine si nu avem localitati. Ne concentram pe toponime si nu altceva. Putem pixeliza imaginea oricat de mult ca sa putem scrie si desena ce vrem si cat vrem. Daca punem cu D. ... dătătorul cu deștiul pe tableta poate nu intelege ce e D. ca nu stie prescurtarile din limba romana, ca are vocabularul limitat, el stie doar englezisme de genul BRB etc. Cu Dealul... Nume e ok, arata si bine in oblicitatea scrierii....Asybarisaport25 septembrie 2024 23:36 (EEST)Răspunde
1) Ghine dom'le, fie cu "Dealul".... 2) O las baltă cu digitația de copită și zic altfel: Ceairul lui Periț e în zona de sub textul Podgoria Copou, mai la stânga și atât.--Accipiter GentilisQ.(D)25 septembrie 2024 23:41 (EEST) P.S. Nu știu unde vezi tu D. Patriei pe Planul Director că eu nu-l văz.... Acolo văd doar Podgoria Copou care acum cică e de fapt un pârâu.Răspunde
Ideea e că nu se întinde atât de mult în sus, asta-i treaba. E deci acolo unde l-a-i scris, dar e numai în partea de jos. Scriezi ce e pe PDT... că mai noi de alea deocamdată nu avem planuri. BTW, unde ai scris Valea Prisaca e Podgoria Copou. Scrii asta și o dăm la pace cu Dealul Copou, în sensul că nu mai scrii nimic pe dealul ăla că nu e în PDT.--Accipiter GentilisQ.(D)25 septembrie 2024 23:53 (EEST)Răspunde
e si un minilac poluat acolo pe Rediu... lacul Rediu... poluat ptr pescuit amator, imprej,uit cu un gard deteriorat de scandura. Eu nu l-am mai figurat cu toate ca are un dig. E figurat pe arcanum...Asybarisaport25 septembrie 2024 23:55 (EEST)Răspunde
Vezi Geografia Iașilor din 1987 (ai linkul în articolul despre Iași la Bibliografie) la pag. 14: "Văile afluenților de pe stînga — Valea Lupului, Rediu, Podgoria Copou, Cîrlig, Ciric". Mă rog, Cârlig e de fapt Cacaina de pe PDT, care avea mai sus lacul Cârlig.--Accipiter GentilisQ.(D)26 septembrie 2024 00:09 (EEST)Răspunde
La pagina 46 din materialul pe care ți l-am trimis, scrie "Totodată, a luat în stăpânire nominală întreaga zonă a Muntenimilor oronimul Dealul Copoului, devenit emblemă onomastică a Iașilor." Trebuie pus la bibliografia imaginii articolul. O s[ m[ apuc să-l citesc ca lumea în weekend. Se pare că e o serie. Poate lămurește multe.--Accipiter GentilisQ.(D)26 septembrie 2024 00:29 (EEST)Răspunde
Asa cum e acum C O P O U in mod extins pe 2 dealuri e bine, surclaseaza Dealul Copou care spune doar de un deal care nu s-a numit niciodata asa... este toponimul dominant ptr IASI de aceea e scris cu litere mari. Poate ar trebui scos in evidenta mai mult cu o alta culoare intr-un mod similar zonei administrative.Asybarisaport26 septembrie 2024 07:45 (EEST)Răspunde
Unde-ai băgat tu ou' de la Cop[ou] e partea cu Țicău, Moara de Vânt și Tătărași Nord. Confuzant.... Arată-mi și mie te rog imaginea aia din Arcanum de zice că e Copu' acolo unde e Moara de Vânt....--Accipiter GentilisQ.(D)26 septembrie 2024 17:47 (EEST)Răspunde
Tot apropo de faza că acum dealul nu s-ar numi Copou: vezi p. 95 din Geografia Municipiului Iași "Actuala grădină botanică a Universității, situată la vest de Parcul Expoziției, pe o parte din platoul Dealul Copou și pe ambii versanți ai văii Podgoria Copou (Munteni),"--Accipiter GentilisQ.(D)26 septembrie 2024 17:54 (EEST)Răspunde
Vezi la pagina 14 în aceeași sursă: "dealul Breazu-Copou", deci în nici cu caz Breazu-Munteni. De asemenea, la p. 37 "str. Sărărie, marginea de NE a podului interfluviului Copou" (dacă e interfluviu, e clar că e între 2 văi și Cacaina e limita dinspre nord-est. Nu are ce să mai fie Copou (deal) dincolo de Cacaina...--Accipiter GentilisQ.(D)26 septembrie 2024 18:00 (EEST)Răspunde
Uite la figura 15 de la p. 114 a Geografiei..... Scrie clar "D. Copou" și mai sus de "D. Copou" la ora 10 spre nord-vest, "Munteni" (acolo unde e pe imagine reperul topo de 162 m și unde tot zic eu că e D. Munteni (acum ai și harta sursă).--Accipiter GentilisQ.(D)26 septembrie 2024 18:09 (EEST) P.S. Acum am remarcat harta din 1987....Răspunde
P. 144 = Aproape independent continuă să se dezvolte și vechiul sat al Tă- lărașilor, de pe colina paralelă cu Copoul, la est de valea Cacainei--Accipiter GentilisQ.(D)26 septembrie 2024 18:16 (EEST) P.S. Rectific, vestul Țicăuului e pe versantul estic al colinei Copou : p. 148Răspunde
Am verificat pe Geospațiel. Harta de pe Arcanum e supraeditată ulterior. Vezi că unde au scris al doilea Copou (lung, de e călare și pe dealul Șorogari), e scris cu caractere diferite care par digitale sau cel puțin de tip nou, față de harta care e de acum muuuultă vreme. Pe varianta originală nu se găsește treaba.--Accipiter GentilisQ.(D)26 septembrie 2024 20:19 (EEST) P.S. Acum pricep de ce nu ne înțelegeam... Eu mă uitam la harta originală, tu te uitai la aia editată de cine știe cine așa... aiurea. E posibil să mai fie și alte editări făcute de-am-pixulea, pe varianta de pe Arcanum. Din câte țin minte, cei de la geospațial au pus variantele cele mai noi ale PDT în proiecția Lambert-Cholesky.Răspunde
Daca tot buchisesti... vezi care sunt numele "colinelor" si teraselor din sursa. Ma gandesc ca pentru PDV si echidistanta sa numerotam pe harta doua serii, una ptr coline si una pentru terase. Vorbesc de formatiunile principale, nu secundare, tertiare etc. Listele celor doua le vom pune in partea dreapta a hartii asa cum am pus la hartile initiale lista dealurilor. Nu cred ca se va inflama cineva, pentru ca oricum sunt mai mult de 7 si se vor vedea imediat dacopatiile...Asybarisaport26 septembrie 2024 11:16 (EEST)Răspunde
Asta cu terasele nu folosește la absolut nimic. Nu e ca ca și cum te-ai uita de sus și ai vedea terasa x in zona Y, este pur și simplu vorba de o stratificare pe adâncime a modului cum apa curgătoare respectivă a erodat terenul. Uită-le.... te rog.--Accipiter GentilisQ.(D)26 septembrie 2024 17:42 (EEST)Răspunde
de scris lista dealurilor ca formatiuni principale, nu si cele derivate din cele principale. E de pus numerele in ordine pe harta si in dreapta hartii scrisa lista ca un rezumat ptr dacopatii care cauta 7 coline, ele fiind mai multe de fapt si sunt scrise in lista, adica ce a vrut colegul tau Pafsanias. Voi asta ati discutat si vreti sa stergeti articolul cu colinele. Eu am vrut sa vad care-i treaba cu zona si am facut proiectia satelitara. De la asta am ajuns sa facem o harta toponimica si topografica care este mult mai complexa. E bine, nu zic, dar ptr PDVN eu cred ca trebuie sa rezolvam si dacopatii cu structurile colinare principale, ca sa vada omul singur cate sunt. Ma rog... demitizarea intampina opozitie si din partea dacopatilor dar si din partea demitizantilor carora nu le convine sa dea apa la moara. Voi faceti cum vreti pentru ca cele 7 coline sunt in primul rand in capul celor care cred asta si oricum vor fi refractari la ce scrieti voi aici. Ce au in cap nu veti putea sa le scoateti, pentru ca nici nu vor citi sau nu vor intra niciodata pe IASI sa vada care-i treaba. Degeaba veti sterge si articolul cu sapte coline ca ei o vor tine pe a lor. Trebuie sa moara generatii ca sa se schimbe ceva si in niciun caz nu va fi cum credem noi sau altii ca va fi, asta e realitatea....Asybarisaport26 septembrie 2024 20:57 (EEST)Răspunde
Am înțeles, le numerotăm. Io nu am apetit să se șteargă articolul ăla, dar nici să mă ocup de un cal mort nu-mi vine și nici să rămână în forma actuală ambiguă nu ar fi ok. O fi el notabil, nimic de zis, dar să mai lucrez la el ar fi pierdere de timp pentru mine. Că ar fi mai bine să existe și să le explice rrrrrromânilor verzi cum e treaba, asta e și opinia mea, dar parcă mi-aș consuma timpul cu idei mai acătări (cum e harta asta faină de ai făcut-o) decît acel articol. Cam asta e ideea.--Accipiter GentilisQ.(D)26 septembrie 2024 21:05 (EEST) P.S. În rest ai dreptate.Răspunde
Proiectii 3D... poti alege una doua ca sa faci chestii cu ele. Sunt frumoase, pot fi dezvoltate
Ok, boss. O să mă uit în uichend.--Accipiter GentilisQ.(D)27 septembrie 2024 18:09 (EEST) P.S. Nu-l mai certa pe colegu'... Tehnic vorbind a sesizat niște subtilități și nuanțe utile, legate de problemă. La urma urmei e opinia lui. Acum, poate că mi s-a aplecat mie prea mult, când am văzut că virgulă Mr. Zelea e primul deocamdată identificabil care a scos o așa idee, dar la urma urmei aș fi putut să să mut textul de la art. Iași în art. despre coline și să pun un link la art. Iași. M-am gândit însă că dacă fac așa, sigur o să intre sintagma în atenție și mai mult și o să zică ceva la un moment dat și Institutul Elie Wiesel, etc... și va ieși o discuție întreagă pe subiect, discuție care o să-i facă să se simtă nasol pe ieșeni, fiindcă la urma urmei e vorba de orașul lor.... Eu știu psihologia oamenilor din partea asta și nu le va fi comod. Nu vreau de aceea să am eu vreo responsabilitate în așa ceva, mai bine să înceapă de la sine discuția despre Codreanu și șleahta lui, în legătură cu sintagma, pornind de la cine chiar e interesat să știe ceva despre Iași. Dacă mai adaugi și că linia melodică a cântecului Iașule Iașule mândră cetate e de fapt a unui cântec evreiesc get-beget, la amestecul ăsta (lucru de altfel doar interesant și la urma de înțeles dată fiind proporția evreilor în populația Iașului în istoria modernă a României), iese de o fiertură și mai și.... De aia eu unul am preferat să mă limitez la descrierea problemei doar în art. despre Iași. Știi și tu prea bine că trebuie procedat cu cap cu anumite articole, drept care m-am oprit să-l dezvolt. Nu te apuci să dezvolți articole problematice dacă nu ai o bază suficient de largă de informații și de cunoaștere accesibilă pentru a acoperi problema eficient, ca să nu răscolești ce nu e cazul. La urma urmei am o experiență suficientă și sunt destul de hârșâit în de-al de astea ca să demonstrez că am dreptate dacă chiar intenționez asta, dar aici nu mi se pare important să dovedesc că am dreptate, ci să las lucrurile să evolueze de la sine. Părerea mea despre "7 coline bla-bla" e că treaba are mari șanse să se fâsâie în 2 decenii, pentru că se bazează pe un fundament ideologic desprins de realitatea cotidiană și care nu există, iar lumea începe să aibă pretenții. Și acum... hai s-o luăm și invers: poate că au fost unii înainte Căchitanului Ochios care au zis asta, dar de ce să dau eu acum sentințe dacă nu am căutat deep cum stă treaba? Nu mai bine îi las pe alții a căror menire e scormoneala, să caute?Răspunde
nu se fâsâie nimic. Directia e in jos spre plugul de lemn, ca nici fier nu mai este in tarisoara, astfel incat, prin indobitocirea populatiei s-ar putea sa revenim la politeism si cele 7 coline sa fie salasul zeilor, ca un fel de penthaus de fițe. Viitorul nu aduce nimic bun, vezi reitingurile articolelor de acu 10 ani fata de cele de azi. Cine crezi ca citeste sursele mult clamate in enciclopedie? Eiaiul? Hartile mele au sanse mai bune ca sa fie vazute. Analfabetismul are cote alarmante cronicizate. Asa ca in 2 decenii se alege praful. In trei ani de la vaxin s-a schimbat societatea dramatic in jos. Peste 20 de ani poate ajunge Masc pe Marte cu o racheta electrica... la asta nu te-ai gandit... ...Asybarisaport27 septembrie 2024 18:41 (EEST)Răspunde
Sunt lucruri la care mă gândesc intens. De exemplu după ce am scris eu pe un site turistic că ce treabă sugestivă e cu simbolul reprezentat de 2 tunuri care au între ele o cască rusească crăpată în fața monumentului de la .... care comemorează evenimentul..., la câțiva metri de care se află un mormânt al unui erou necunoscut pe crucea căruia atârnă o cască română și germană, iar la baza crucii de mormânt e o piesă dintr-o lovitură de brand și că ce poveste spune în mod genial de fapt treaba asta cu asociația dintre monument și mormânt, a apărut un culturnic care a dispus să fie înlăturate instant chestiile astea, culturnicul respectiv știind prea bine de ce o face. Nu vreau să mai fiu eu celor care le explică altora, în anumite situații, care este de fapt înțelesul anumitor reprezentări, pentru că din prea multe bune intenții iese altceva. BTW, culturnicul era doar culturnic, dovadă că nu s-a prins de altceva absolut evident și la fel de genial sugerat, care din fericire a rămas la fața locului cum a fost gândit, dar asta s-a întâmplat poate fiindcă nimeni nu i-a explicat ce indică de fapt treaba în cauză. Așa că, fiecare cu experiențele și cu responsabilitățile lui.....--Accipiter GentilisQ.(D)27 septembrie 2024 19:01 (EEST) P.S. Nu mai bine muncești la o imagine care atunci când e pusă la locul ei (de exemplu în infocaseta articolului despre localitate) face cât o tonă de cuvinte, are în ea ce trebuie ca informația să se răspândească și nu duce la o discuție care poate contraria mulți oameni fără nici o vină?Răspunde
Văd că revine tendința de a scoate „în relief” tema colinelor. Eu nu mă „inflamez” - în caz că la mine se referă verbul infam de mai sus. Doar că, fiind ardelean, am învățat de la Blaga că spațiul mioritic este ondulat: deal-vale. Dar, dacă discipolii ieșeni ai lui Vasile Conta au reținut din Teoria ondulațiunii universale că doar culmile merită atenție, iar atunci când ele nu există trebuie inventate, facă-se voia lor. --Pafsanias (discuție) 27 septembrie 2024 15:14 (EEST)Răspunde
Imaginea cu topografia si toponimia au vazut-o cativa cunoscuti ne-dacopati. Toti cand au vazut-o au reactionat la fel.... "si care sunt cele 7 coline?" Asta spune ca "7 coline din Iasi" ca notiune exista subliminal la o mare parte din populatie. A ascunde sub pres chestiunea nu rezolva nimic, este un fapt care exista, de aceea "tendinta de a scoate in relief". Cineva trebuie sa fie si avocatul diavolului pentru echilibrarea PDVN. Nu ma erijez eu acum in avocat, doar exprim o opinie. Mai departe... nu sunt de acord sa stergeti articolul cu 7 coline cum ca nu ar fi corect geografic ... pentru ca este un subiect notabil prin larga raspandire a unei perceptii false induse de te miri ce protocronisti. Din partea mea... faceti cum credeti, nu veti rezolva voi lumea care este cum este...Asybarisaport27 septembrie 2024 15:34 (EEST)Răspunde
Articolul despre Cele șapte coline nu a fost propus pentru ștergere din cauză că nu ar fi corect din punct de vedere geografic, ci pentru că nu este acoperit de surse din care să rezulte notabilitatea subiectului. Dacă dumneavoastră credeți că puteți contribui la „salvarea” lui prin indicarea unor astfel de surse, sunteți binevenit să participați la discuția de ștergere, care este încă deschisă. Corectitudinea descrierii geografice (și a hărții asociate) este necesară la articolul Iași, care descrie lucrurile din altă perspectivă. --Pafsanias (discuție) 27 septembrie 2024 16:24 (EEST)Răspunde
Asa cum sunt o gramada de articole de localitati cvasinecunoscute care nu au suport al surselor, asa si articolul in discutie este unul cvasicunoscut prin comparatie cu acele localitati. Asa cum se pun denumirile de articole cu numele cele mai cunoscute de catre romani, nu dau exemple ca sunt destule, asa este si articolul acesta. Este unul notabil prin larga existenta a lui in memoria colectiva care nu are nevoie de sustinere a surselor. El este in asteptarea unor contribuitori care sa il dezvolte cu surse si informatii sustinute de ele. Nu va faceti ca nu intelegeti ce spun si nu-mi aduceti in fata regulile wikipediste pentru ca aici nu se aplica din cauza notabilitatii, o stiti prea bine. Mai stiti si ca nu sunt un sustinator al celor 7 coline. Vad ca aplicati niste reguli acolo unde nu sunt necesare. Ma rog... faceti ce vreti...Asybarisaport27 septembrie 2024 16:55 (EEST)Răspunde
Am localizat denumirile în partea sudică. Nu corespund neapărat la maximele topografice, dar sunt în zon acestora. Unde am greșit, am tras cu negru pe deasupra. Poate fi folosită pentru a prelua localizările în imaginea de bază. E posibil ca la Bucium-Păun să fi dat rasol un pic.
Eu o să mă opresc la imaginea 2D, care este cea mai sugestivă. După aceea tare aș mai vrea să revin la articolul lui Vartic, pentru ca să termin de scos din el ce trebuie și să fac odată ordine în Luptele de pe Culmea Pleșului (1944). Nu am nimic împotrivă ca după aceea să existe și un filmuleț care să arate ce e în imaginea 2 D într-o formă spațială, rotată 360 de grade.--Accipiter GentilisQ.(D)27 septembrie 2024 15:28 (EEST)Răspunde
Mersi! În weekend am timp. Nu te frec pe rând pentru mai multe ci o singură dată. pentur toate. Sunt câteva chestii minore de corectat și în rest nu mai am nici o pretenție. Oricum imaginea e mult mai informativă decât am visat eu.--Accipiter GentilisQ.(D)10 octombrie 2024 16:02 (EEST)Răspunde
exista o necorelare a limitei administrative a UATului care apare din suprapunerea formei preluate de pe openstreetmaps peste relieful construit cu date SRTM satelitare. Spun asta pentru ca urmarind unele informatii date de planurile directoare de tragere de pe arcanum pentru harta de aici, forma openstreetmaps nu acopera zona administrativa care se spune ca nu s-a modificat din momentul cand a fost facuta. Mai mult de asta, am suprapus pe relieful Hudestilor, ca aici am facut analiza, o harta World Topo Map care arata o alta forma administrativa care urmareste oarecum forma openstreetmaps. In World Topo Maps si Prutul urmareste un alt traseu sinuos la frontiera cu fratii nostri ucrainieni. Aceste constatari spun ca si la openstreetmaps si la World Topo Maps hartile fiind facute de voluntari, au la baza erori semnificative de localizare ale limitelor administrative. Cum wikipedia utilizeaza ca baza datele openstreetmaps, formele administrative care sunt in JPG-urile lui RaduFan sunt similare, dar ele sunt aproximative, generos spunand, fata de ce este in realitate. Acelasi lucru se intampla si la harta de la UAT IASI si la BOTOSANI pe care o am in lucru acum. Am vrut sa fac corectie la reprezentarea limitelor administrative dar este un demers sortit esecului fara a avea date concrete cadastrale bazate pe coordonate GPS. In aceste conditii cred ca trebuie spus undeva pentru cei interesati, care e treaba cu chestia asta. In rest, arcanum se coreleaza perfect pe relieful satelitar, eu am ramas uluit cum acum 100 de ani s-a putut face asa ceva cu topografi care au batut cu piciorul atata amar de dealuri, localitati, paduri si munti pentru a prelua coordonate si toponime tipic locale... e fabuloasa treaba pe care au realizat-o. Nu cred ca efortul de a gasi date cadastrale cu coordonate GPS merita a fi facut ptr ca acest tip de harti sa obtina statutul de calitate cu care unii de aici sa se mandreasca declarandu-si interesele....Asybarisaport16 octombrie 2024 20:40 (EEST)Răspunde
Faza e că măsurătorile în sine au fost făcute acum mai mult de 100 de ani, undeva sfârșitul secolului XIX, utilizându-se însă și compilații din sursele ruse și austro-ungare. S-au făcuut apoi ceva corecții cu pe baza aerofotogramele, undeva după 1925. Ar fi meritat povestea un articol, dar nu am avut timp..... --Accipiter GentilisQ.(D)16 octombrie 2024 21:04 (EEST) P.S. Tipul ăsta, (vezi la p. 71 jos ultimul alineat) spune că pot fi utilizate liniștit, pentru georeferențiere.Răspunde
măi... yo am cam terminat Iasiul. Am inconjurat UAT-ul cu localitatile invecinate, am pus siturile arheologice, mai putin monumentele din UAT care-s palate si biserici vechi care nu cred ca-si au locul acolo. Acum inainte sa "las proiectul" daca mai ai ceva de spus ca sa completez... spune, ca mai tarziu e mai greu sa ma reapuc....Asybarisaport18 noiembrie 2024 21:49 (EET)P.S. Pe Trelea nu am gasit sursa explicita ca sa-l localizez, asa ca l-am scos.Răspunde
nu o lua ca o cerere la care trebuie neaparat sa te implici. Harta cu Hudestiul e mai complicata ca asta, las-o. Te-am apelat pentru ca la Iasi era disputa "colinelor" de care erati voi interesati. Nu e nicio problema ca sa ramana asa, pentru ca sursa exista la commons in format SVG, poate sa o modifice oricine ca pe un articol... desi zic gurilii rele ca e o simpla imagine:))))).18 noiembrie 2024 23:35 (EET) ...Asybarisaport18 noiembrie 2024 23:35 (EET)Răspunde
Gurile rele nu doresc să aducă vreo atingere imaginii superlative pe care o aveți despre propriile dumneavoastră imagini. Pur și simplu nu înțeleg de ce nu încap în același jacuzzi cu Țuțu. --Pafsanias (discuție) 19 noiembrie 2024 00:39 (EET)Răspunde
Țuțu nu are nivelul de înțelegere necesar ptr a se califica la un astfel de mijloc de relaxare modern aparut in epoca post-tehnologică, el e obisnuit cu scaldatul la bulboacă. Acolo totul e de-a valma inclusiv galeria de pe malul gârlii. Jacuzzi e rafinat, elitist, ptr o companie senzuala independenta de gen. De aceea il cheama Țuțu, e habarnist. ...Asybarisaport19 noiembrie 2024 05:32 (EET)Răspunde
Am vazut mesajul de la cafenea... foarte util. Am pus deja sursa noua la SVG-ul Hudestiului si am inceput studiul de la noua sursa ptr Hudesti, unde am adus deja un numar de modificari. Insa... am constatat erori in noua sursa de amplasare a unor denumiri si nu numai atat, noua sursa cuprinde circa 40% din informatiile existente pe planurile de tragere, este mult mai saraca in informatii toponimice. Apoi, inaltimile punctelor de interes sunt mult mai putine si mai mult sunt numere cu virgula... ex. 232.20 m, ceea ce nu cred ca este de interes enciclopedic. Datorita amplasarii denumirilor principale am operat modificari de contur UAT care sa urmeze delimitarile relativ exacte dupa cursul dealurilor si vailor. In noua sursa apar si toponime actualizate la cum sunt denumite astazi unele obiective, sunt destul de putine, dar sunt, si apar si nume noi la lacuri sau iazuri. Cam asta am constatat pana acum din noua sursa. O fi ea oficiala si de strim dar nu a preluat toate informatiile din trecut si sursa este destul de saraca. Fiind o harta toponimica, sursa istorica mi se pare mai importanta si mai de strim ca cea oficiala....Asybarisaport23 noiembrie 2024 14:22 (EET)Răspunde
va rugam sa spuneti dv care ar fi linia directoare care sa aplaneze conflictele. Pe directia aia vom merge. Spuneti ce trebuie sa facem si aia vom face, eu nu sunt impotriva. As putea pune versiunea originala SVG pe ro.wiki si sa o completati cu ce trebuie. Cum ziceti, eu asa voi face....Asybarisaport23 septembrie 2024 13:34 (EEST)Răspunde
Salut Amator linguarum! Văd că s-a ocupat de asta Gdaniel111, drept care îi mulțumesc că a făcut-o. Trebuia schimbat parametrul corespunzător la Wikidata, de unde infocaseta, necompletată direct la ro.wiki, își preia datele. Asta s-a făcut prin accesarea butonului "Element Wikidata" din meniul din partea stângă al articolului respectiv. Acesta a condus la pagina de la Wikidata asociată articolului cu pricina, unde astfel s-a putut modifica parametrul "grad militar". V-am explicat, ca să știți data viitoare ce aveți de făcut. --Accipiter GentilisQ.(D)11 octombrie 2024 23:46 (EEST) P.S. Uneori, după modificarea de la Wikidata, aceasta nu se afișează imediat în paginile celorlalte wikipedii și afiașarea poate dura destul de mult, fiind necesar să curățați caheul atât la pagina respectivă de la Wikidata, cât și la cea din wikipedia din limba care vă interesează. Pentru asta, vă duceți după ce ați făcut modificările respective pe submeniurile "Page" de la Wikidata și "Mai mult" de la pagina articolului din Wikipedia în limba română și clickuiți butoanele "Purge cache" și respectiv "Regenerare".Răspunde
Mulțam fain pentru semnalarea textului! Pe măsură ce trece timpul mă conving din ce în ce mai mult că fac parte dintr-o generație de privilegiați care, au avut ocazia de a putea să nu-și trăiască viața în cheie ideologică. Din păcate fereastra de oportunitate pentru așa ceva e pe cale să se închidă complet. Eu.... am avut parte de cele 3 (acuși 4) decenii de absență a ideologiei ca factor dominant de direcționare a societății. Din păcate însă această epocă s-a terminat și strigoii, care nu mor niciodată, revin. Cum omul este însă sub vremuri, ce poate face el altceva decât să le trăiască, fără a le putea influența prea mult?--Accipiter GentilisQ.(D)13 octombrie 2024 17:19 (EEST)Răspunde
L-am descărcat și l-am trimis. Nu am apucat să mă uit pe ce trebuie corectat la foto. M-am agățat de alte cauze nobile și am omis. Promit că rezolv!--Accipiter GentilisQ.(D)15 octombrie 2024 19:43 (EEST) P.S. Până la urmă, efectul trebii cu alea 7 dealuri mirabile a fost că am reușit să dau de niște informații pentru a încropi niște drafturi pentru 4 articole pe care doream să le fac de foarte multă vreme: despre pozițiile Dacia (de pe care nemții le-au dat-o în goarnă rușilor în prima parte a anului 1944) și Traian (pe care românii au amânat prea mult - vorba vine.... să se replieze în august 1944), despre Șaua Ruginoasa–Strunga și despre Coasta Iașilor. La ultimul mai am mult de lucru, dar are legătură cu dealurile alea din sudul Iașului. Mă rog, ar mai trebui și altele, dar deocamdată mă mulțumesc cu astea 4.Răspunde
Ultimul comentariu: acum 1 lună2 comentarii2 persoane în discuție
Am adăugat info la pagina despre oxidul de bariu, dacă sunteți admin puteți vedea că am același ip. puteți să îmi spuneți dacă e bine. (e primul edit serios pe care l-am făcut) --Mihaitabaiatbun (discuție) 26 octombrie 2024 17:32 (EEST)Răspunde
Ultimul comentariu: acum 1 lună5 comentarii2 persoane în discuție
In partea de sus a articolului apar următoarele observații pe care consider ca articolul le îndeplinește dupa modificările făcute. Notabilitatea și bibliografia. Pot pune si toate cărțile pe care le-a publicat și la bibliografie dacă se dorește. Pot șterge eu aceste etichete sau cum se procedează? Vă mulțumesc anticipat pentru lămuriri IoanaVarnaFlorea (discuție) 31 octombrie 2024 18:21 (EET)Răspunde
Ca și opinie, părerea mea legată de Dr. Varna este că ar putea fi notabil ca și chirurg de Chirurgie și Ortopedie Infantilă fiind la vremea respectivă un nume, în epocă, dar e destul de greu de demonstrat asta acum aici pe Wikipedia. Specialitățile legate de patologia copilului au avut un statut distinct și aparte în perioada de după 1950, care statut s-a modificat după 1990. Din acest motiv e mai greu de găsit astăzi literatură care să confirme informațiile despre profesionistul respectiv și să-l încadreze corect și distinct în aria din România a specialității, în epocă. --Accipiter GentilisQ.(D)31 octombrie 2024 19:12 (EET)Răspunde
Daca consultati cartea de la punctul 2 din bibliografie (aparută in februarie 2024) veti gasi comentarii si aprecieri despre Dr. Varna scrise de specialisti contemporani dintre care unii sunt in Wikipedia, de exemplu Profesor Dinu Antonescu.
Mda, probabil Elemente de diagnostic si tratament in urologia pediatrică a lui Radu Bălănescu din 2014 nu se pune ca fiind mai nouă, nu? Nu se pun, evident, nici traducerile din literatura medicală străină, bănui.... --Accipiter GentilisQ.(D)31 octombrie 2024 23:05 (EET) P.S. In Memoriam Profesor Doctor Docent Alexandru Varna având ca autor pe Ioana Varna Florea (2024) nu poate fi considerată o sursă independentă. Ca să nu uit: vedeți că ați omis să treceți și pe ceilalți autori, la Urologia infantilă...Răspunde
Ultimul comentariu: acum 1 lună5 comentarii2 persoane în discuție
Bună seara, sunt într-o campanie de a elimina cratima de după „anti”, deoarece este contrară uzului în limba română. Am dat peste articolul vaccin anti-polio. Știam că e fără cratimă, iar DEX-ul mi-a confirmat. Însă nu vreau să schimb fără o părere avizată, așa că vă rog să-mi spuneți cum să procedez. Turbojet1 noiembrie 2024 21:04 (EET)Răspunde
Bună seara. Este fără cratimă (v. și antibiotic, anticorp, antigen, anticoncepționale... etc...) e.g.:
Dacă linkul duce la o pagină prin care nu vi se permite accesul datorită numărului mare de accesări anterioare prin IP-ul respectiv/gama respectivă de IP-uri, am pus aici un extras din Ordinul nr. 1147/2011 privind aprobarea modelului Carnetului de vaccinări.--Accipiter GentilisQ.(D)1 noiembrie 2024 21:27 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu: acum 1 lună6 comentarii2 persoane în discuție
Dacă sunteți dispus să vă implicați, cred că ar putea fi nominalizat articolul Leziune SLAP la secțiunea de „Științe”. Eu nu aș dori să-mi depășesc „limita incompetenței”, dar voi ajuta cu tot ce îmi stă la îndemână. Există imagini și bibliografie disponibile. Altfel, cred că așteptăm degeaba ca acel articol să scape de probleme și să se redreseze. --Pafsanias (discuție) 14 noiembrie 2024 13:14 (EET)Răspunde
Am evaluat între timp contextul și am decis că nu este cazul să consum timp. Deși bine intenționat, omul dorește în continuare să rămână paralel cu ce este Wikipedia, ceea ce la urma urmei e decizia lui. Pe de altă parte, de la primele secunde deja nu am fost de acord cu eticheta de "cercetare originală", ceea ce din start înseamnă genul de controversă în care evit din start să mă bag. Sorry, deci răspunsul este "nu".--Accipiter GentilisQ.(D)14 noiembrie 2024 20:26 (EET)Răspunde
OK. Eticheta se justifică prin lipsa totală a referințelor, după destul de multe luni de la semnalarea acestei probleme, în condițiile în care articolul este dezvoltat sistematic (ignorare deliberată?). Vă respect decizia. --Pafsanias (discuție) 14 noiembrie 2024 20:33 (EET)Răspunde
Am văzut în trecut niște texte care-i aparțin mutate de AdiJapan pe la Wikimanuale, etc...., deci e o poveste mai veche. Pe de altă parte sunt de părere că oricine a făcut o lucrare de licență înțelege clar despre e vorba în frază când se vorbește de noțiuni precum bibliografie, note, referențiere, etc..., drept care când discuția cu un editor rămâne cantonată la genul acesta de chestii și nu trece dincolo de acest nivel, din punctul meu de vedere privesc editorul respectiv mai degrabă ca pe o problemă, decât ca având un potențial oarecare și am un motiv pertinent să mă țin departe.--Accipiter GentilisQ.(D)14 noiembrie 2024 21:22 (EET)Răspunde
@Nenea hartia: părerea mea e că aveți cu siguranță câteva atuuri care, vă califică pentru nominalizare. Luați-o ca pe un compliment pentru stilul pe care îl aveți și pe care îl apreciez. Personal vă invidiez pentru calmul de care dați dovadă, pentru liniaritatea în acțiune, pentru modul în care evitați să vă implicați în controverse și pentru ajutorul fără tam-tam pe care îl oferiți când alții au nevoie de el.--Accipiter GentilisQ.(D)23 noiembrie 2024 20:54 (EET) P.S. Cu siguranță sunt unii care au ceva de învățat de la dv.Răspunde
Întrebare de la Maniceanu (23 noiembrie 2024 21:07)
Ultimul comentariu: acum 20 de zile6 comentarii3 persoane în discuție
Bună ziua
Am rugămintea să mă ajutați să creez pagina de wikipedia pentru Lia Ciobanu, interpret de muzică folclor romanesc. Ce date minime sunt necesare să prezint pe pagina astfel încât pagina să fie creată? --Andreeaciobanu80 (discuție) 2 decembrie 2024 14:35 (EET)Răspunde
Nu mă descurc. Am așezat o pagină atât cat am știut. Te rog mult ajută-mă și modifică pe pagină Lia Ciobanu. Nu știu să pun în categorie. Lia Ciobanu este mama mea și este o interpretă de muzică populară românească și are o activitate notabilă și merită să apară o wikipedia.
Ultimul comentariu: acum 18 zile10 comentarii3 persoane în discuție
Articolul "Bolohoveni" a fost vandalizat de Kun Kipcsak, care a șters toate datele cronologice legate de bolohoveni. A introdus o cercetare originală cu titlul "Originile eronate valahe" !!! anulând opiniile unor istorici români și promovând doar propriile idei și câțiva străini de care afirmă că au dreptate. Se vede un subiectivism vecin cu antiromânismul.
Ștergerea a numeroase capitole cu tot cu bibliografie e tendențioasă când se referă la istoria românilor. Pe mine mă acuză greșit că folosesc conturi multiple, făcând o confuzie, probabil cu un alt utilizator. Este obsedat de această idee. ~2024-20743 (talk) 2 decembrie 2024 17:39 (EET)Răspunde
Stimabile, lăsați-ne cu românismul... Ăla a avut origine în oameni școliți pe la Viena, pe la Roma, Budapesta, etc... Respectivii în nici un caz nu ar fi fost de acord cu ce faceți dv., ci cu ce face acum cel pe care îl "pârâți" dv.... --Accipiter GentilisQ.(D)2 decembrie 2024 18:11 (EET)Răspunde
Eu mă întreb unde tot vede respectivul că „[promovez] doar propriile idei și câțiva străini de care [afirm] că au dreptate”. Spinei când scrie în engleză devine străin?--Kun Kipcsak (discuție) 4 decembrie 2024 17:56 (EET)Răspunde
:) Plus, eu văd diferit antiromânismul: ar trebui să fim mândri și să-i facem vizibili pe istoricii români care au plecat de la premize greșite în studiul romantic al istoriei din trecut și care au ajuns să se corecteze singuri (sau cazul lui Spinei – ce scria în 1982, probabil din anumite directive vs. ce scria în 2009 mai degajat). O probă de antiromânism mi se pare tratarea istoriei à la Iaasi, care culege ce-i convine din surse și duce în derizoriu toată istoria din acest spațiu.
Alternativă: copy-paste după ce tastați numele articolului în căsuța de căutare de sus unde scrie "Căutare pe Wikipedia" și dați search. La rezultatele căutării vă va apărea în stânga jos numele articolului dorit, ca link roșu, precedat de textul "Creați articolul". Dați click pe el și vi se deschide o casetă pentru a crea pagina, în care dați paste la textul din Sandbox și apoi salvați.--Accipiter GentilisQ.(D)13 decembrie 2024 17:42 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu: acum 5 zile5 comentarii2 persoane în discuție
Reprosurile din pagina amicului nu vi se adresează dvs., deși am răspuns la unul din mesajele dvs., ci amicului. Eu am preluat mesajul dvs. și l-am continuat. Sunt convins că ați înțeles, dar am vrut să elimin orice urmă de îndoială. Donarius (discuție) 18 decembrie 2024 00:33 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu: acum 21 de ore5 comentarii2 persoane în discuție
Din câte știu, dumneavoastră ați fost administrator pentru o perioadă. Cred că experiența și dedicarea ar putea să ajute la reforma politicilor de pe Wikipedia și la procesele de administrare. Ați avut vreo motivare pentru retragerea dvs. din acea funcție? — Gold Roger21 decembrie 2024 11:06 (EET)Răspunde
suntem aici mai multe generații, cu backgrounduri diferite, cu interpretări și viziuni diferite asupra acelorași probleme și cu interese diferite
e pefect normal ca o generație (mai) tânără să vrea să schimbe ceea ce există și e normal ca o generație (mai) în vârstă să dorească să rămână angajată pe direcții verificate. Face parte din evoluția absolut naturală a lucrurilor
evoluția este un proces, modul în care se face este o rezultantă a efectelor diverșilor factori care sunt implicați în acest proces
Am întrebat de ce v-ați retras din funcția de administrator și care au fost problemele întâmpinate, nu despre evoluția generală. Doresc să aflu dacă au fost dificultăți pe care le-ați întâlnit și să vă ofer soluții constructive. Poate astfel veți putea să vă reluați statutul de administrator având în vedere că este nevoie datorită volumului mai mare de editări.— Gold Roger
dificultățile întâmpinate au fost probleme uzuale, nu a existat nimic spectaculos.
pentru a căpăta drepturi de administrator există un protocol de urmat.
în acest moment, eventuale permisiuni de administrator nu ar face decât să-mi complice existența de editor și chiar nu simt nevoia unor astfel de permisiuni, la ceea ce fac sau doresc să fac.
Concluzia: ca la orice job, există nevoi (ale celor care au în schemă jobul și ale celor care vor să practice în cadrul acelui job). Eu nu am nevoi pe care jobul respectiv să mi le satisfacă și nici nu mă potrivesc în calitate de candidat la job description, astfel cum este el interpretat la ro.wiki în sens mainstream. --Accipiter GentilisQ.(D)22 decembrie 2024 15:30 (EET) P.S. E drept că mai apare câte unul care-mi aruncă în față că dacă nu sunt administrator ar trebui să stau ciucit pe cuptorul sobei, dar asta face parte din sarea și piperul vieții de editor.Răspunde
În ce privește „reforma politicilor de pe Wikipedia”: nu văd de ce ar fi nevoie să fie cineva administrator ca să se reformeze ceva și în al doilea rând nici nu există drepturi de tipul „Administrator pentru reformă”. În ce privește „procesele de administrare”, am explicat mai sus. --Accipiter GentilisQ.(D)22 decembrie 2024 15:45 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu: acum 48 de minute29 comentarii4 persoane în discuție
Salutări,
Nu doar ce zice Cucerai este semnificativ. Au probleme toate categoriile care nu profită de pe urma organizației suprastatale. Nu văd cum au profitat profesorii din învățământ, pe care nu-i angajează nimeni în UE pe posturi din specialitatea lor (știu exemple). Avocații nu pot practica, datorită barierei lingvistice (n-au cum sesiza subînțelesurile vorbitorilor etc., știu exemple). Militarii nu se pot angaja, știți dvs. de ce. Iar „știrbii” (știți că așa li se spune celor marginalizați, de care vorbiți în articol) plătesc și ei aceleași impozite ca și afaceriștii, de ce ei nu ajung la aceleași avantaje? Că li se dă „șansa”? Păi, atunci să plătească doar cei ce beneficiază de șansa respectivă. Bine, exagerez, dar o să vă spun ceva foarte mărunt: anii trecuți, de sărbătorile de iarnă era plină piața de țărani care vindeau produse de porc tradiționale. Anul ăsta nu vezi neam de așa ceva în piață, datorită directivei UE. Cum să-ți convină ca cei de acolo să-ți impună ce să mănânci și ce nu? UE vorbește de „2 viteze”. De aia spuneam că eu am aflat că sunt neosuveranist: protestez împotriva ierarhiei și revendic egalitatea. Adică eu vreau „mai binele”, nu „înapoi în trecut” (la ruși, legionari) cum aberează unii propagandiști interesați să ridiculizeze suveraniștii. Știu că nenea Iancu spunea ceva despre mai binele, dar acesta este scopul vieții. Fiecare caută să-l obțină cum crede. Că unii fac „proști” pe alții nu este o cale de a și-i apropia. Dacă cineva mă face pe mine prost, s-a lins pe veci de votul meu. Inclusiv pe Wikipedia. :) Turbojet21 decembrie 2024 13:59 (EET)Răspunde
Vă salut! Mulțumesc de opinie, chiar eram curios... :) Nu sunt un fan al opiniei lui Cucerai, am și scris de ce. Opinia lui este însă de luat în calcul în „The Big Picture”.
Pentru a discuta despre suveranismul românesc este greu să o faci în prezent, în perioada asta de isterie generală care se suprapune peste cea de război adevărat de pe teritoriul Ro, chiar dacă (din fericire) numai hibrid și nu prin acțiuni cinetice. Iar în ce privește exclusivismul ubicuitar de la stânga politică la europeniști și suveraniști, teoriile capitalului simbolic a lui Bordieu și Teoria capitalului social explică această atitudine absolut aiurea și extrem de contraproductivă. Am să vă trimit un link ca să fie clar, despre ce vorbesc.
BTW, sunt conștient că în istoria României statul român modern a progresat în baza unei alianțe dintre tradiționaliști (suveraniștii de azi) și moderniști (europeniștii de azi). Problema este că în ultimii 15 ani tradiționaliștii au fost marginalizați politic semnificativ și mai mult decât moderniștii, Parlamentul României fiind plin de pseudotradiționaliști și de pseudomoderniști (mai puțin decât pseudotradiționaliști). Această pseudoreprezentare a lăsat în mod real înafara structurii politice segmente importante ale societății din România, de unde și așazisa mutație "cataclismică" din politica internă, plânsă cu lacrimi de crocodil de cei care în esența lor fac mult zgomot. Dacă merge treaba cât de cât rezonabil, în 2 legislaturi curentul suveranist se va structura și se va curăța suficient de bine ca să fie un pol parlamentar solid, capabil să reflecte adecvat substratul său societal. Treburile astea nu se discută cu zbierete de babuin decerebrat în stradă, ci în mod potrivit în Parlament (chiar dacă mai încins sau în mod mai stresant decât ne-ar place...). Acela este forul și instanța de ales în care ele trebuiesc rezolvate, nu pe maidan de către mardeiași de galerii de fotbal, de tipe refulate pe care le-a bătut în copilărie mama de le-a secat și le-a lăsat cu sechele mentale convertite în tendința spre exces de gabarit social și nu numai ..., sau de mistici mânuitori de pistoale și de iubitori de ideologii criminale. Fără o alianță între moderniști și tradiționaliști, România se va dezvolta în salturi înainte-înapoi, viteza medie de dezvoltare fiind mai mică decât aia în care fiecare parte va pondera tendința la excese a celeilalte. Este adevărat și că moderniștii sunt nerăbdători ca Ro să se dezvolte rapid și li se pare o încetinire nejustificată, cea adusă de tradiționaliști, dar istoria României a demonstrat negru pe alb și cu lux de amănunte că evoluția țării în salturi este păguboasă, dat fiind că yo-yo-ul care rezultă de aici duce la aplatizarea curbei de dezvoltare, mult mai mult decât ar face-o o integrare eficientă între munca moderniștilor și cea a tradiționaliștilor.
Pe scurt: nu-mi face de loc plăcere să scriu articole care au legătură cu ce se întâmplă, dar de nevoie o fac. Altfel, ar trebui să-mi iau toți contributorii la taxe și impozite de care sunt responsabil și de care încă mai beneficiază România, în prezent și să ne reorientăm toți (și nu suntem puțini) spre zone unde are sens să contribuim, în continuare, pentru pensii sau pentru dezvoltarea proprie.--Accipiter GentilisQ.(D)21 decembrie 2024 14:28 (EET) P.S. După cum confirmă și disclaimerul de pe pagina mea de utilizator, sunt fan România, UE, NATO și Rep. Moldova (vedeți steagurile) și cetățean european (vedeți formatele Babel), în ordinea asta. Deci, ne înțelegem ... :)Răspunde
Și eu sunt un fan, dar nu cu ochii închiși.
Nu am nicio încredere în borcanul cu miere zis „parlament”.
Nu am nicio încredere că mângâiatul pe cap din partea UE va duce la dezvoltarea României. Cifrele actuale privind dezvoltarea reflectă doar profiturile capitalului străin, căci cei din Ro n-au capital. Spuneam (nu pe wp) că, deși se vorbește de întărirea flancului de SE, Ro va fi sărită de la masă, ceea ce la scară mică s-a și întâmplat zilele astea. Parol. --Turbojet21 decembrie 2024 14:51 (EET)Răspunde
După cum am spus mai sus, mersul în salturi are consecințe...--Accipiter GentilisQ.(D)21 decembrie 2024 14:53 (EET) P.S. Vă trimit linkul. P.P.S. Am alte opinii referitoare la săritul de la masa centrate pe ideea de capabilități reale, nu din alea expuse în PDF-uri, dar asta e o altă discuție.Răspunde
Ei..., prea multă politică, să ne reîntoarcem la articole.... :). E vorba și de o perspectivă deformată asupra noastră înșine, care perspectivă folosește altora să ne dea la cap. --Accipiter GentilisQ.(D)21 decembrie 2024 15:03 (EET) P.S. Știți, maică-mea și-a luat prima pereche de ciorapi (din ăia fini de damă) prin anul 5 de facultate și bunică-miu le cânta la vioară copiilor lui ca să uite de foame, BTW nu era lăutar...:) Eu văd lucrurile de azi într-o perspectivă ceva mai optimistă, chiar dacă în jurul meu există un mare cor de bocitoare, subvenționat discret de alții să cânte numai prohodul. Dar, pe de altă parte trebuie și să existe argumente solide ca să continuăm eu și ai mei să plătim taxe și impozite aici și nu prin alte părți. Mardeiașii, gabaritul excesiv refulat, misticii, ăia care amenință pe la TeVeu sau pe Net și mai ales iubitorii (vizibili sau camuflați) de ideologii criminale și de pistoale sunt contraargumente evidente, în acest sens.Răspunde
Într-o altă ordine de idei, în săptămânile astea mi-am reconsiderat semnificativ opinia pe care o aveam despre generațiile care au dus în spate Perioada interbelică, în sensul că acum le apreciez mai mult. Discrepanței evidente care există între faptul că cei din Interbelic au fost cei care au edificat România Mare și incompetența (aparentă?) pe care au exprimat-o în guvernarea statului, am înțeles-o acum luând în considerare faptul că până să stăpânească un teritoriu, un actor extern poate fi interesat în promovarea și instaurarea haosului, ca și obiectiv primordial. Haosul în sine destructurează societatea și o face pretabilă de a fi pusă cu botul pe labe foarte ușor. Dacă ne gândim că au existat atunci doi mari actori pe continentul european interesați să promoveze ca prim obiectiv haosul, este destul de ușor de înțeles că nu a fost de loc simplu pentru cei care beneficiau de mijloace mult mai reduse, să se opună tentativelor de instaurare a haosului. Avantajul este că acum știm că haosul poate fi însuși obiectivul fundamental și nu mai e nevoie să ne pierdem timpul cu căutarea unei logici oarecare, în ce se întâmplă.--Accipiter GentilisQ.(D)21 decembrie 2024 15:27 (EET)Răspunde
Am citit. Un alt text prin care suntem îmbrobodiți că de aia, pentru că n-am merita, text care văd că v-a impresionat.
Concret, în logica militară, când vrei să întărești ceva, pompezi resurse acolo. Așa au făcut americanii în WW2, au pompat resurse în Anglia, nu le-au cerut englezilor să deschidă frontul de Vest pe banii lor. Deci, dacă aliații chiar vor să întărească flancul de SE, să pompeze ceva să devenim o putere regională, care chiar să reziste. Dacă n-o fac, înseamnă că e doar un joc, suntem doar o piață de desfacere. Oricum, dacă U. rezistă, ea va deveni flancul de SE, deci acolo va merge totul. De aia nici n-am fost întrebați acum. Iar la „reconstrucția U.” noi, fără capital bănesc, n-avem ce căuta. „Capitalul” francezului sunt doar vorbe generale. Nu cu citările în reviste se face dezvoltarea sau războiul, ci cu „bani, bani și iarăși bani”.
Da, prea multă politică. Și prea multă filozofie. Iar dv. sunteți foarte vocal pe Wikipedia. Dacă aș face ca cei din presă, ar trebui să vă întreb cine vă plătește. Nu trebuie să răspundeți. --Turbojet21 decembrie 2024 15:48 (EET)Răspunde
Da, e corect în logica militară, în ce privește fortificarea limesurilor. --Accipiter GentilisQ.(D)21 decembrie 2024 15:54 (EET) P.S. Ca de la un foarte vocal la un alt foarte vocal pe Wikipedia: suntem liberi să întrebăm ce vrem, nu ne oprește nimeni. Eu mi-am pus disclaimer, dar aș putea (dacă am fi în presă) să întreb de ce nu-l văd pe al dv. Evident, nu întreb.Răspunde
„Vocalizele” mele sunt pentru politicile Wikipediei. Foarte puține despre politică sau filozofie în general. Doar aici am spus asta, deoarece cred că la suveranism ați „dirijat” textul după ideile dvs. --Turbojet21 decembrie 2024 16:03 (EET)Răspunde
Cred că timpul se consumă inutil. Am scris acolo ce m-am priceput, în baza a ceea ce am găsit util și sugestiv, fără o căutare sistematică. Completați cu ce vi se pare util. Subiectul nu este unul față de care să fiu fan. În prezent am chiar o atitudine refractară față de el pentru că mi se bagă pe nas până dincolo de saturație de către presă, TV, Net ș.a.m.d. în toate felurile și mai nou, pe aici se pare că chiar mi se și scoate pe nas :). --Accipiter GentilisQ.(D)21 decembrie 2024 16:06 (EET)Răspunde
Sistematic veți găsi doar pozițiile politicienilor români „suveraniști conservatori”, ce nu doresc concurență, iar „oglindirea” pe Wikipedia ne va aduce caracterizarea de trompete ale lor. Dar să luați în considerație frustrările gulerelor albastre menționate de Cucerai și să le încadrați la suveranism? Adică să cântăm în strună gulerelor albastre și să revenim la dictatura proletariatului (albastru)? --Turbojet21 decembrie 2024 16:20 (EET)Răspunde
oricum nu citeste nimeni ci "doar cei interesati". Lumea nu mai da crezare la ce spune "presa si tiviul", s-a ajuns ca in vremea lui Nea Nicu, nici nu se ma da drumul la Tivi daramite ca pe cineva sa-l intereseze ce inseamna suveranism si ca atare sa mai faca si efortul sa vada pe wiki parerea meinstrim selectata de contribuitori mai mult sau mai putin informati. ...Asybarisaport21 decembrie 2024 16:29 (EET)Răspunde
Strict la ce a spus Turbojet în prima a postare:
Nu văd cum au profitat profesorii din învățământ, pe care nu-i angajează nimeni în UE pe posturi din specialitatea lor (știu exemple).
Știu alte exemple de profesori angajați binemersi prin alte țări ale UE pe diverse posturi care țin de pregătirea lor (e.g. fizică, franceză și engleză, biologie și chiar și limba română).
în ce privește avocații, nu mă pricep. Din câte știu există însă, totuși, experți în domeniu care se vântură prin UE și sunt legați de probleme care există în relațiile intracomunitare economice, ș.a.m.d.
la militari o fi vorba poate în primul rând de legislația internă a fiecărui stat și de competențele împărtășite la nivel suprastatal cu alte state, habar nu am. Un bun exemplu este Letonia, care recent am înțeles că a permis în legislația ei angajarea unor militari străini.
asta cu impunerea a ce mănânci sau nu, dacă îl contrazic pe Turbojet iar o să începeapă cu "cine pe cine plătește". Perspectiva asupra sănătății publice sau industriei poate fi diferită. În perspectiva mea pe de o parte standardizarea presupune niște costuri, iar pe de altă parte excesul de standardizare nu aduce beneficii nimănui. Tot din perspectiva mea de fan al istoriei, văd această exagerare mai probabilă pe plan intern național, dar asta este o altă discuție. Asta cu impunerea e precum chestia aia cu făină de insecte, în esență o alterntivă și atât, speculată cu multă gălăgie de alții ca o impunere.
personal nu am înțeles niciodată de ce Eminescu este scriitorul nostru național și nu Nenea Iancu (pe care eu îl consider un geniu), pentru că ne caracterizează Caragiale mult mai mult decât Eminescu, dar și asta poate fi o discuție separată.
Nu am nimic împotrivă să completeze cineva cu surse toate astea pe care Turbojet le-a spus. Ar fi chiar bine, poate articolul astfel ar putea ajuta pe unii să înțeleagă mai bine despre ce e vorba în frază.
Mă rog, eu pricep foarte bine că poate Turbojet dorește să mă stimuleze "să dau pe goarnă", dar sunt liniștit, pentru că în istoricul meu de pe Wikipedia am un fundament foarte solid, care spune exact ce fac și ce vreau aici pe Wiki. De aceea, vocalizele nu mă impresionează, după cum sunt convins că nu-l impresionează nici pe el, dar, i-am dat satisfacție și am dat pe goarnă tot, ca să aibă unuii motive să mă înfiereze și să mă întrebe cine mă plătește. :).--Accipiter GentilisQ.(D)21 decembrie 2024 16:32 (EET) P.P.S. A.... că mi-am amintit... :) - dacă Ucraina va fi limes, Dobrogea va fi și ea în continuare limes. Iată deci, de ce se investește militar în continuare în Dobrogea.Răspunde
Da mey, scriitor, poet, ce-o fi, mă doare-n paișpe! Ai înețeles cu siguranță ce am vrut să spun. În varianta aia scurtă: l-au așezat pe Eminescu pe piedestalul națiunii și nu pe Caragiale, pentru că Eminescu se calchiază apetitului național de trăire în imaginar și nu în realitatea concretă.--Accipiter GentilisQ.(D)21 decembrie 2024 16:51 (EET)Răspunde
măi... tu poti avea orice opinie ca oricare altul, dar Eminescu e poietul national si Caragiale e dramaturgul national. Adica e mere si pere la un loc de "nationali". Nu intra intr-o "stare de confuzie"....Asybarisaport21 decembrie 2024 16:56 (EET)Răspunde
Bine, ok, dar de enervat tot mă enervează niște lucruri. Ca să-mi număr banii căștigați de la ăia care mă plătesc pentru că am scris azi pe Wikipedia, mă duc să fac baie, după care mă duc la o bere cu un suveranist, pe bune, care mă enervează dar mi-e unul din cei mai buni pretenari și știu sigur că azi suveranistul o să-mi plătească drinkul, fiindcă ar fi rândul lui.--Accipiter GentilisQ.(D)21 decembrie 2024 17:01 (EET)Răspunde
@Turbojet: apreciez faptul că v-ați implicat în discuție, indiferent de disconfortul cauzat de o discuție mai animată poate, cu dv. Referitor la Cucerai:
oricât ar suna a afirmație gen SenatorulX, vă asigur că mai înainte de a-i folosi opinia, am avut prudența de cere opinii despre textul lui la doi oameni care știu ce spun și ambii mi-au conformat că părerea lui este una validă, de luat în seamă.
opinia lui Cucerai, împreună cu celelalte opinii au stat anterior zile întregi pe pagina de discuție a articolului, astfel încât a existat posibilitatea ca cineva să zică ceva despre ele (dârz, viezure, barză, etc...). Am procedat similar la articolul despre Călin G, am lăsat opiniile respective pe pagina de discuție a articolului mai multe zile, ca să fie citite și să existe posibilitatea să-și exprime cineva ideile despre subiectele respective și să fie contestate, etc...., dat fiind că ne referim la subiecte controversate. Chiar nu mă privește că au fost ignorate suveran.
indiferent de discuția de mai sus, apreciez faptul că v-ați consumat timp să traduceți textul și să-l oferiți altora, în limba română și vă mulțumesc pentru asta.
--Accipiter GentilisQ.(D)21 decembrie 2024 23:10 (EET) P.S. @Asybaris01: cred că amicul meu a citit în seara asta despre faptul că UE și NATO trebe să bage mălai să suțină treaba, motiv pentru care eu, ca cetățean european ce sunt, am plătit în sera asta întrega consumație (3 beri și un ceai). Nasol, mai bine nu-i răspundeam lui Turbojet.Răspunde
Vă spun sincer, că am crezut că ce ați pus pe pagina de discuții de la suveranism era o glumă.
Cucerai a observat ceva: că în România gulerele albastre au ridicat coada. Însă concluziile lui sunt false. Gulerele albe au investit mai mult în ei înșiși, așa că este corect să fie mai bine plătiți ca gulerele albastre. În SUA gulerele albastre nu ajung economic nici pe departe la nivelul gulerelor albe. Spunea unul din SUA: pe mine [ca guler albastru], nu mă deranjează că pentru fiecare $1 al meu CEO-ul ia $26000. Însă în România, dacă gulerele albe sunt ajunși din urmă pe plan economic, ei ar trebui să fie cei nemulțumiți de statut. Problema este că gulerele albe au nevoie de investiții mai mari pentru a profesa. Unui instalator îi este necesară doar o geantă cu scule. Însă un medic are nevoie de cel puțin un cabinet, dacă nu de un spital. Un inginer are nevoie de o uzină. Un profesor are nevoie de o școală etc. Cum la noi nu-s spitale, uzine și școli, iar învățământul este așa cum este, calitatea gulerelor albe a scăzut dramatic. Cum statistic (nu prin exemple unice) aceste gulere albe din România nu-și găsesc locul, sigur că piața decide să nu-i plătească și sunt ajunși din urmă de instalatori, bucătari etc. Pur și simplu investitorii din Ro aduc propriile lor gulere albe de care au nevoie, prea puțin au nevoie de cei din Ro. Însă a încadra coada ridicată a gulerelor albastre din Ro la rang de suveranism... Cucerai poate scrie ce enormități vrea, căci din asta trăiește, dar dvs. ați mușcat-o bine de tot, ați introdus-o chiar și în articol, prin care învățați pe cei care citesc Wikipedia că asta este suveranitatea. În realitate nu este nici măcar euroscepticism, sunt doar niște frecușuri economico-sociale, în interiorul unui stat, nu la nivel de suveranitate, așa cum este înțeleasă prin alte părți. Vă credeam un analist mai bun. Dar lozinca „pro UE și NATO” vă întunecă. --Turbojet22 decembrie 2024 11:40 (EET)Răspunde
Și nu am citit „aseară”, o știam demult. Și eu sunt pro UE și NATO, că dacă n-aș fi, n-aș fi cerut ca ei să pompeze în Ro, dimpotrivă. --Turbojet22 decembrie 2024 11:47 (EET)Răspunde
Haideți să luăm un pic la analizat în ce mod am oferit validare opiniei lui Cucerai, în articolul despre suveranism, pe Wikipedia:
printre factorii care au contribuit pe plan local la apariția lui [a suveranismului] – deci este consemnat în articolul de pe Wiki că nu există pretenția de unicitate a opiniei
conform lui Cuerai – i se atribuie lui și numai lui
ar putea fi explicată – am atribuit prezumția de dubiu
ar exista de asemenea – idem, am atribuit prezumția de dubiu
Părerea mea este că acești oameni sunt priviți de oamenii educați în mod exclusivist, cu un elitism plin de dispreț. Nu ar avea de ce să mă mire că cei priviți astfel:
aleargă după diplome – ceea ce e vizibil de la o poștă în societatea din Ro și se constată oricând la tot pasul (dar asta are o explicație mai bună oferită de teoria capitalului simbolic a lui Pierre Bourdieu.
simt nevoia să epateze cu succesul lor economic (dar și asta are o explicație mai bună oferită tot de ce a spus Bourdieu)
Pe de altă parte, gulerele albe sunt pe bune în Ro nemulțumite și ele de statut. Uitați-vă la profesori, uitați-vă la multe alte categorii care au făcut pe bune studii și cărora remunerație nu le cuantifică importanța socială astfel cum o văd respectivii.
Acum, un băț are întotdeauna cel puțin 2 capete, astfel că, după părerea mea e naiv să pui ce se întâmplă numai pe seama acestor factori (unii doresc să epateze cu succesul economic, alții cu un alt gen de succese, etc…). Ideea e că dorința de epatare poate să fie ubicuitară indiferent de educație, această dorință putând fi, printre altele, marca unui sentiment de insecuritate, existent în fond, care adoptă forme de exprimare diverse.
Bine, explicația lui Cucerai e centrată pe un motiv și sunt probabil mai multe motive, nefiind de ajuns o explicație unică, motiv pentru care am întrebat și eu pe alții ce părere au de ce zice Cucerai:
din ce văd, din data publicării opiniei lui, recenziile au fost pozitive (exceptând cele referitoare la propuneri gen “democratizarea culturii și ascultat manele la Ateneu”: citez “pentru satisfacerea poftei de recunoaștere a gherțoiului cu bani și pițipoancei tunate antisistem”). Dar, dacă ne amintim, recent a fost un scandal realtiv similar în Franța legat de o decizie a lui Macron în legătură cu Aya Nakamura, nu intru în detalii, puteți căuta pe Net.
alții din generația mea cu care mă cunosc și care acum lucrează pe diverse poziții în care opinia lor contează (și pe care i-am întrebat direct), mi-au răspuns că există studii care confirme treaba asta sau i-au dat pur și simplu dreptate lui Cucerai
Ceea ce mi se pare că se ignoră într-o contestare a opiniei lui Cucerai este fondul, anume că la nivelul piramidei lui Maslow gulerele albastre, având asigurate în mare celelalte aflate pe nivelurile mai de jos ale piramidei, sunt interesate de esteem/stimă. Eu unul asta văd toată ziua, în jurul meu și am o profesie unde sunt prin natura ei în contact cu oameni, tot timpul. Ce spune Cucerai esta că nesatisfacerea stimei/esteem generează frustrare și că frustrarea poate fi convertită ușor în opinii politice.
Pe de altă parte nu sunt de loc convins că știe cineva la ora asta în România din punct de vedere doctrinar ce este suveranismul (dacă o fi existând vreun cadru doctrinar local, ceea ce iar mă îndoiesc), motiv pentru care eu personal consider că va trebui aștaptat vreo două legislaturi să se clarifice acest lucru, în ce privește suveranismul, pe plan local.
Nu în ultimul rând, printre argumentele care mi s-au adus cu referire la opinia lui Cucerai au fost cele derivate din teoriile capitalului simbolic și capitalului social. În această perspectivă capitalurile cultural, economic și social sunt convertibile, ținta fiind maximalizarea capitalului simbolic. Atât timp cât aspirația spre maximalizarea capitalului simbolic (care oferă putere, influență, autoritate) este justificată, atunci nu e de mirare că se întâmplă asta. Legitimitatea devine în acest caz consecință a validării oricărei surse de capital, prin natura lui capitalul (că este cultural, economic sau social) fiind o valoare convertibilă.
Neînțelegerea acestor aspecte determină, de exemplu:
pe cei care posedă un capital cultural consistent să se mire de ce societatea nu le oferă suficientă recunoaștere, ignorând că ceea ce contează este de fapt modul în care ei reușesc să convertească acest capital cultural pentru a fi sursă de capital simbolic, fie direct, fie prin intermediul convertirii capitalului cultural în capital economic sau social, în contrextul în care contează în fapt cel mai mult suma tuturor acestora.
o confuzie privitoare la subtilitățile care țin de legitimare, respectiv de faptul că există mai multe modalități și trasee de validare a legitimității, pe căi atât economice, cât și culturale sau sociale.
Într-o altă ordine de idei, declinul capitalului social (Putman dixit) conduce la redistribuirea ponderii surselor de capital simbolic, cu consecințele de rigoare (într-o exprimare simplistă, un individ cu capital economic mare va tinde să forțeze suplimentar validarea și respectiv legitimarea capitalului său simblic prin intermediul a ceea ce deține, în dauna capitalului cultural al altora).
Ce contest eu la Cucerai este că nu elaborează cum trebuie și că nu folosește corect noțiuni cum ar fi percepția respectului. Mie dacă-mi vinde unul basme statistice, se cheamă că nu are respect față de mine și încearcă să mă ducă cu preșul demonstrându-mi că trăiesc bine, deși știu că salariul meu valorează în piață în fapt (cu toate măririle) 2/3 din cel de dinainte de pandemie. Aruncatul cu cifre arată în acest caz lipsă de respect (economic vorbind), iar faza cu "a crescut de 8 ori de când UE bla-bla" vânturată întens în ultimul an îmi arată exact precum se spunea pe vremea lui Nea' Nicu despre economia RSR că e de 47 de ori (cifra asta am ținut-o minte) mai mare decât aia de nu mai țin minte exact când (interbelic sau din 1947 sau 1948...). Na, dacă pui inflația și dacă mai pui și altele e de fapt numai de 2 ori și dacă te mai gândești că în curând va trebui ajustat deficitul (ceea ce ne duce imediat cu gândul la Grecia), s-ar putea ca să iasă numai de 1,3-1,4 ori (unu virgulă trei - unu viurgulă patru), cam prin 2028-2029, așa.... Asta ca să nu mai spun că nivelul de dezvoltare asumat pare ușor forțat, raportând calitatea infrastructurii (care poate ar fi putut fi mult mai bună) la nivelul actual al datoriilor externe.
E drept că omul atinge probleme mai vechi (respectiv lipsa reciprocă de respect precum și contrastul dintre idealizarea formală a, să-i zicem..., omului simplu și disprețul informal față de el), dar mie Cucerai nu mi se pare convingător, pentru că are de elaborat foarte mult la lipsa de respect, sintagmă folosită la un nivel extrem de simplist.--Accipiter GentilisQ.(D)22 decembrie 2024 23:59 (EET)Răspunde
Și....Turbojet, m-aș bucura dacă nu ați mai arunca toată ziua, bună ziua atunci când nu vă convine ceva sau când alții nu sunt de acord cu opiniile dv., ori când vreți să demolați pe cineva, că respectivii „sunt plătiți" de cine știe cine care are vreun interes.
Pentru mine, care am fost educat într-o anumită epocă este simplu să recunosc tipare provenite din acea epocă, pe care le valorificați în practică. Eu știu că în alte vremuri te ridicai la ședința Biroului Organizației de Bază sau în alte ședințe ale oamenilor muncii și înfierai partinic (sau proletar, după caz...) pe cei care trebuiau puși la index/criticați. Insist să vă abțineți în continuare de la genul ăsta de faze. Știu cât se poate de bine că unul dintre scopurile acestui stil de discurs este demotivarea respectivilor și altul (principal) este demolarea lor.
Nu insist să vă faceți autocritica, dar în ce vă privește consider că modul ăsta de acțiune denotă că vă lipsesc argumente și capabilități de a discuta constructiv și/sau util, în continuare, drept care consider că apelați la șmecherii care să vă îngroape oponentul. Personal respect munca dv. și am o mare admirație pentru ce ați făcut legat de Wikipedia, dar respectați-le și altora munca fără a încerca să le-o devalorizați deliberat, numai pentru că nu vă convin fața sau opiniile lor. --Accipiter GentilisQ.(D)22 decembrie 2024 22:30 (EET)Răspunde
Din această discuție mi se confirmă ideea că Wikipedia se confruntă cu o problemă serioasă: lipsa surselor de calitate. Contribuitorii au de muncă să expună asemenea surse cât mai distanțat și sumar, ca fiind opinii și nu ceva asumat de mai mulți. Dar genul acesta de opinii ajung să fie expuse excesiv.
În ceea ce privește calitatea cercetătorului (în general), sau celui care produce sursa, în timp s-au conturat anumite caracteristici: cei care făceau cercetare în trecut proveneau adesea din medii înstărite și se sponsorizau singuri, unde erau mai multe șanse să întâlnești conflicte de idei, ca parte a dialecticii. Când cei din clasa de jos le-au luat locul treptat, o făceau pentru supraviețuire. Deci trebuiau să muncească pentru cineva, apărând în forță prostituția intelectuală și nivelarea diversității opiniilor. De aici se poate înțelege că nu putem avea pretenția la obiectivitate de la surse produse doar în teritoriul unei sfere de influență.
Pentru cazul nostru, ideea de suveranism este o utopie ca democrația și comunismul, pentru că în mediul actual autoizolarea de restul lumii va duce la rezultate deja cunoscute. Pe de altă parte, nu poate fi nimeni „suveran” când aparține de anumite organizații suprastatale de pe urma cărora mai și profită (în felul lui stângaci și în limitări impuse de jucătorul mai puternic). Cei care supralicitează ideea de suveranism o fac pentru că au fost conduși deliberat în această direcție și pentru că sunt lipsiți de gândire critică, pentru ca la urmă să li se livreze un argument foarte convingător că nu este pretabil. Aceștia aparțin fenomenului de ducere în derizoriu al suveranismului.--Kun Kipcsak (discuție) 23 decembrie 2024 10:12 (EET)Răspunde
Concluzia mea punctuală la cazul dat este că dacă mi-am luat pe cap beleaua să scriu ceva la subcapitolul respectiv va trebui să o fac în continuare până la atingerea unui echilibru, pentru că astfel cum este acum, opinia lui Cuerai pare să aibă o pondere excesivă, cu toate că e musai (zic eu...) ca ea să fie consemnată cu toate particularitățile ei, cu atît mai mult cu cât în România (aproape?) toți suntem tabula rasa, în ce privește subiectul.--Accipiter GentilisQ.(D)23 decembrie 2024 11:38 (EET)Răspunde
concluzia nu este asta, concluzia e ca sa nu se mai apuce nimeni sa faca articole "de actualitate" cu surse de la jgheabul oligarhic care conduce azi planeta. Sunt atatea subiecte care asteapta atentia contribuitorilor si nu sunt bagate in seama pentru ca jgheabul manipularii isi baga coada in politichie...Asybarisaport23 decembrie 2024 11:42 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu: acum 1 zi2 comentarii2 persoane în discuție
Bună, am creat o pagină despre Gheorghete Gabriel, iar acum aș dori să o mut în spațiul principal (de exemplu, Gheorghete Gabriel). Aș aprecia dacă un administrator m-ar ajuta cu această mutare.” --Sportiv2024 (discuție) 21 decembrie 2024 22:26 (EET)Răspunde
.jpg)
Rezolvat @Asybaris01: vezi aici la Șandru, I. & Băcăuanu, V. & Ungureanu, Al; Județul Iași; Editura Academiei Republicii Socialiste România; București, 1972 hărțile de la pag. 14 și de la sfârșit. Răspunsul este că nu aparțin podișului, ci Câmpiei Moldovei. Pentru confirmare, vezi și harta din Romanescu, Gheorghe; Procesele geomorfologice actuale din sectorul Coastei Iașului; Analele Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, Secțiunea Geografie, Anul X, 2001; p. 50.--Accipiter Gentilis Q.(D) 29 septembrie 2024 17:57 (EEST)
.png){kind=link}
.svg){kind=link}
_editat_temporar.jpg)
.jpg){kind=link}