Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2011/ianuarie

Arhiva Cafenelei
Arhive periodice Anul 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 2018 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2019 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2020 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2021 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2022 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2023 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2024 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec
Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați aici o discuție arhivată, copiați fragmentul care vă interesează, introduceți-l la sfârșitul paginii Wikipedia:Cafenea și scrieți mesajul acolo.

Translation

Please, help me with translation in English of the inscription from this photo:Biserica Adormirea Maicii Domnului din Zvoristea7.jpg Thanks. --LaouraFlora (discuție) 4 ianuarie 2011 00:01 (EET)

It is very hard to read the inscription; what I see and guess (using the current Romanian orthography) is:

Și am cugetat la poruncile Tale

care am iubit foarte

și am ridicat mâinile mele către poruncile Tale

pe care le-am iubit

îndeletniceam întru îndreptările Tale

LUI ALEXANDRU CONSTANTIN

MURUZI

Născut la anul 1805 aug. 29 în Țarigrad

† la anul 1873 april 25 în Foggia.

Spre pomenirea sa

Eliza Zaimis, Aspazia Roma

Zenaida Callimachi

fiicele lui

In english, that would be something like this:

And I have thought about Your commandments

which I have loved dearly

and I have raised my hands to Your commandments

which I have loved

and I was working by Your guidelines (=rules).

TO ALEXANDRU CONSTANTIN

MURUZI

Born in the year 1805 aug(ust). 29 in Tsargrad (=Constantinople)

† in the year 1873 april 25 in Foggia.

To his remembrance

Eliza Zaimis, Aspazia Roma

Zenaida Callimachi

his daughters

Răzvan Socol ^mesaj 4 ianuarie 2011 14:05 (EET)

The text of the inscription (using the old Romanian orthography) is:

Și am cugetat la poroncile tale

care am iubit foarte

și am rêdicat mânile mele cêtre poroncile tale

pre care le am iubit

și me ândeletniceam ântru ândreptêrile tale.

LUI ALEXANDRU CONSTANTIN

MURUZI

nêscut la anul 1805 aug. 29 în Țarigrad

+ la anul 1873 april 25 în Foggia.

Spre pomenirea sa

Eliza Zaimis Aspazia Roma

Zenaida Callimachi

fiicile lui." --Cezarika1 4 ianuarie 2011 16:26 (EET)

Thank you very much. Very interesting indeed. Ι've just noticed this is the grave of Alexandru C. Moruzi. Maybe he was the grandchild of Alexandru Moruzi? --LaouraFlora (discuție) 4 ianuarie 2011 16:36 (EET)

Mihail Ralea

Rog un administrator să redenumească articolul în „Mihai Ralea”. O căutare Google a imaginilor coperților arată practic doar cărți scrise de „Mihai Ralea”. --Mycomp (discuție) 4 ianuarie 2011 09:59 (EET)

Rezolvat. Răzvan Socol ^mesaj 4 ianuarie 2011 12:15 (EET)

Mulțumesc.--Mycomp (discuție) 4 ianuarie 2011 13:41 (EET)

Monografia satul Voivodeni

Se ocupă un administrator să steargă pagina? După părerea mea nu are nimic folositor in ea. Purice21 4 ianurie 2010 15:33 (EET)

Cum cască unul gura, cum se grăbește cineva să îi facă pe plac. Este lăudabil că cineva s-a gândit să pună, dezinteresat, o monografie aici. Ca unul care caut informații despre localități din toată țara știu cât de greu este să le și găsești. Domnul Purice în loc să facă propunerea de ștergere, putea să aranjeze pagina ca să o facă lizibilă, putea să pună diacriticele dacă avea timp liber sau putea să mute ce era folositor din textul respectiv la articolul Voivodeni. Ar fi bine să se uite domnul Purice la articolele lui: Giani Nedelcu, Relu Damian, Hotelul Windsor Arms, Arie urbană, Corina Casanova, Valldemossa etc. Primele nu aveau ce căuta aici, iar în ultimele, traduse probabil de undeva, sunt câteva exprimări care ar face invidioși comici vestiți ai ecranului.--Țetcu Mircea Rareș 4 ianuarie 2011 18:05 (EET)

[Atac la persoană șters] ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.112.14.10 (discuție • contribuții).

Mă cheamă Țetcu măi Purice. Ce-ar fi să te pupe mama Purice.--Țetcu Mircea Rareș 4 ianuarie 2011 18:18 (EET)

Hai lasă-mă că nu-s eu ăla care face Parada modei cu nevastă-sa pe Wikipedia. Nu vrei să mâncă și gura mea ceva? Du-te să te plimbi că poate ți-a scăpat vreo biserică nepozată, da du-te când e întuneric afară că poate-ți ies pozele mai bune. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.112.14.10 (discuție • contribuții).

Deplorabila disputa! Rog un admin sa rezolve cumva dialogul. As propune blocarea amândurora.--Asybaris ^aport 4 ianuarie 2011 18:29 (EET)

Am o idee mai bună. Că tot are Jimmy Wales nevoie de bani. Hai să desființăm wikipedia în limba română că și așa a devenit un fel de Bar de colțu blocului unde toată lumea își arată mușchii la adăpostul monitorului. Mai scapă și wikimedia de o cheltuială cu serverele. -- Compactforever ^Zâi! 4 ianuarie 2011 20:21 (EET)

Sunteți sigur că 79.112.14.10 este Purice21? Situații de acest gen vor fi evitate numai verificându-se frecvent cu checkuser utilizatorii bănuiți că fac abuz de conturi multiple pentru a crea presiune în dispute sau pentru vandalism. --GEO (discuție) 4 ianuarie 2011 21:16 (EET)

Acum observ că Ionutzmovie ceruse deja verificarea. --GEO (discuție) 4 ianuarie 2011 21:34 (EET)

Deci am câteva lucruri de spus. În primul rând eu nu sunt utilizatorul cu adresa IP 79.112.14.10 pentru ca am un singur calculator în toata casa. Către domnul Țetcu Mircea Rareș, cu sinceritate vă spun ca nu eu v-am adresat cuvinte obscene, ci 79.112.14.10 deoarece am propus articolul Monografia satul Voivodeni pentru ștergere. Într-adevăr, ar fi fost mai bine să îl fac eu dar nu am avut timp și nu am știut ce să fac mai bine, iar în legatura cu articolele mele menționate mai sus, voi încerca să le repar pentru că încă mă perfecționez. Nu am adresat niciodată cuvinte urâte la Cafenea și nu am nici o legătură cu această discuție. --Purice21 5 ianuarie 2011 10:29 (EET)

1. FYI. —Andrei^discuție 5 ianuarie 2011 10:39 (EET)
2. Eu am șters pagina Monografia satul Voivodeni, deoarece conține text ce pare a face parte din acea monografie, deci nu are un statut clar din punct de vedere al dreptului de autor. Dacă cineva dorește textul monografiei introdus acolo, orice administrator i-l poate pune la dispoziție, dar orice informație introdusă articol va trebui referențiată. —Andrei^discuție 5 ianuarie 2011 10:39 (EET)

Români de prestigiu

Care sunt criteriile de includere în Categorie:Români de prestigiu? Mariana Durleșteanu satisface criteriile? Le satisface și Roberta Anastase și Elena Udrea? --Turbojet 4 ianuarie 2011 23:55 (EET)

Clar, nu! In dex avem:

• PRESTÍGIU s. n. 1. Autoritate morală, considerație, influență de care se bucură cineva sau ceva; vază, importanță. ◊ Loc. adj. De prestigiu = care onorează, care aduce glorie, considerație; important, valoros. 2. (Rar) Strălucire, farmec, atracție. – Din fr. prestige.

• PRESTÍGIU ~i m. Importanță recunoscută într-un anumit domeniu; autoritate; pondere. ◊ De ~ de valoare deosebită. /<fr. prestige, lat. praestigium

• PRESTÍGIU s. n. autoritate morală deosebită, vază, considerație. (< fr. prestige, lat. prestigium)

• PRESTÍGIU s.n. Autoritate morală; vază, considerație. ♦ (Fig.) Strălucire, atracție. [Pron. -giu. / < lat. praestigium, cf. it. prestigio, fr. prestige].

• PRESTÍGIU s. n. Autoritate morală de care se bucură cineva sau ceva; vază, considerație; importanță. ◊ Fig. Strălucire, farmec, atracție. – Fr. prestige (lat. lit. praestigium).

• PRESTÍGIU s. 1. v. autoritate. 2. v. celebritate. 3. v. faimă.

• PRESTÍGIU s. v. atracție, farmec.

Deci, avem 4 definitii care incep cu morală. Mai avem farmec, atractie, vază, faimă, toate valabile pentru cele trei personaje. Glorie n-are niciuna, consideratie... doar din partea unora, valoare idem, de onoare nu mai poate fi vorba. Am inclus pe Durlesteanu, fara sa stiu prea bine ce-i cu moldoveanca, dar tinand cont de regimul comunist corupt de la Chisinau nu cred ca gresim prea mult facand mixtura.--Asybaris ^aport 5 ianuarie 2011 10:23 (EET)

Sunt de părere că această categorie ar trebui ștearsă, invitând la o judecată de valoare inutilă, care nu își are locul în Wikipedia. Oricum, toate persoanele care au articole pe Wikipedia au o anumită notabilitate, nu văd de ce ar trebui să mai comparăm prestigiul. Răzvan Socol ^mesaj 5 ianuarie 2011 16:26 (EET)

Deci pot să mă ocup de ștergerea acestei categorii din articole și pe urmă s-o propun la ștergere rapidă, menționând discuția de aici? --Turbojet 7 ianuarie 2011 11:47 (EET)

Yep...--Asybaris ^aport

Articole neînsemnate

Cum să procedez când dau peste un articol neînsemnat? De exemplu există la Bosnia și Herțegovina secțiunea Economie, iar acolo scrie Pentru detalii, vezi: economia Bosniei și Herțegovinei. . Eu nu văd rostul acestui articol (Economia Bosniei și Herțegovinei) și cred că trebuie alipit articolului Bosnia și Herțegovina, pus la secțiunea Economie. Eu aș fi făcut asta, dar oare nu trebuie sa dau o atenționare în acel articol că in viitor se va întâmpla așa? O atenționare cum sunt cele care apar în partera de sus a unor pagini și se leaga de tot felul de probleme ale articolului. Cum se fac astfel de atenționări? Sau unde găsesc șabloane?

Dar mai am o întrebare: abordarea mea este corectă? Sau ar trebui să las lucrurile așa cum sunt? Vasile06 (discuție) 5 ianuarie 2011 08:48 (EET)

Articolul este notabil, dar din păcate este la stadiul de ciot. Are articole omoloage în alte limbi, deci dacă cunoașteți una dintre acele limbi și aveți timp, puteți să completați articolul. Formate utile găsiți aici [1].--Mycomp (discuție) 5 ianuarie 2011 09:18 (EET)

Cred că Vasile06 are dreptate. Ciotul Economia Bosniei și Herțegovinei are 4 fraze fără surse, în timp ce subcapitolul Bosnia și Herțegovina#Economie nu are text deloc. Un articol separat se face când un subcapitol devine prea mare. Atunci, în articolul de bază se lasă un rezumat și se trimite la un articol separat, detaliat. Doar prin reducere la absurd, și aici se respectă regula. Cum ciotul practic nu aduce nici o informație reală (nu se citează nici un obiectiv industrial, nici o locație turistică), la subcapitolul Economie, rezumatul e nul, deoarece nu ai ce rezuma. --Miehs (discuție) 5 ianuarie 2011 09:31 (EET)

Pentru a însuma ce s-a spus mai sus (și mai ales ce nu s-a spus): recomandat este ca o secțiune a unui articol să fie extinsă într-un articol individual atunci când devine prea mare (ce înseamnă prea mare rămâne la latitudinea fiecăruia, dar aș zice că in cazul în care secțiunea depășește 3-4 alineate e suficient pentru a fi trecută în articolul ei). În orice caz, în articolul de bază (cel despre Bosnia în cazul de față) trebuie să rămână măcar un alineat cu cele mai importante date.

În cazul articolelor de țări s-a preluat structura de la en.wp fără conținut, ceea ce a dus la apariția acestor situații anormale. Cea mai bună soluție este cea sugerată de Mycomp, extinderea articolului. Dacă nu aveți timp/cunoștințe, puteți să copiați wiki-textul (doar conținutul, fără etichete, formate de ciot și categorii) de la Economia Bosniei și Herțegovinei la Bosnia și Herțegovina#Economie, și apoi să cereți ștergerea articolului Economia Bosniei și Herțegovinei prin introducerea formatului {{șr|conținut mutat în articolul Bosnia și Herțegovina}}--Strainu (دسستي‎)  5 ianuarie 2011 10:32 (EET)

Mulțumesc! Vasile06 (discuție) 5 ianuarie 2011 14:23 (EET)

Imnul României

La Deșteaptă-te, române! au fost adăugate de curînd versiunile maghiară și germană ale imnului, fără a se preciza surse. Același utilizator, Achun1111y, a introdus traducerile și la Wikipedia în japoneză și le-a adăugat și o traducere în japoneză, despre care vă pot spune sigur că e de-a dreptul caraghioasă. Toate contribuțiile lui au fost anulate între timp la ja.wp, dar au rămas la ko.wp.

Un administrator de la ja.wp mă întreabă dacă traducerile în maghiară și germană au vreo sursă, pentru că pe internet par să nu existe. Eu aș întreba în plus dacă traducerile au vreo relevanță în articol. Din cîte știu versiunea oficială a imnului, așa cum a fost publicată în Monitorul Oficial, este doar cea în română. Există traduceri oficiale în limbile minorităților? Iar dacă există, prezența lor în întregime în articolul românesc ajută la ceva? — AdiJapan 5 ianuarie 2011 09:18 (EET)

Dacă traducerea în japoneză (dacă ar fi fost corectă) ar fi avut sens, pentru ca japonezii să știe ce conține textul românesc, traducerile în germană și maghiară nu au ce căuta în Wikipedia în limba română, deoarece imnul nu se cântă în aceste limbi. Locul lor ar fi în Wikipediile în limbile germană și maghiară, tot cu caracter informativ, ca în cazul celei japoneze. Cu condiția să redea fidel spiritul textului românesc. --Miehs (discuție) 5 ianuarie 2011 09:38 (EET)

Buna

Ma bucur ca m-am alaturat grupului de pe Wikipedia. As dori sa stiu daca pot sa descarc un document de pe site-ul vostru. As avea nevoie de cel legat de gripa aviara pt un proiect la facultate. Va multumesc anticipat ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Elenapppp (discuție • contribuții).

Puteți folosi materialele de pe Wikipedia în condițiile licenței CC-BY-SA, anume să precizați autorul materialului (este suficient un link către articolul respectiv, de unde se poate vedea istoricul modificărilor) și să permiteți în continuare refolosirea materialului rezultat, sub aceeași licență. Pe de altă parte, dacă folosiți doar informațiile din articolele Wikipedia, re-formulând textul într-o manieră proprie, sunteți liberă să îl publicați (sau nu) sub orice licență, însă ar fi de dorit să precizați sursa informațiilor. Răzvan Socol ^mesaj 5 ianuarie 2011 16:36 (EET)

Diacritice

Nu pot vizualiza alte diacritice in afara lui ă. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.77.117.52 (discuție • contribuții).

Ce sistem de operare și ce browser folosiți? Dacă folosiți Windows XP, asigurați-vă că ați instalat actualizarea de fonturi corespunzătoare extinderii Uniunii Europene. Vedeți și celelalte informații de la Wikipedia:Diacritice. Răzvan Socol ^mesaj 5 ianuarie 2011 16:38 (EET)

Dragi admini, ce facem cu art. Solid-state drive???

Art. este amplu, întucâtva și întemeiat ca fond, dar aproape că nu există propoziție fără probleme. Impresia generală este mai proastă decât cea a unei traduceri automate proaste, asta nu e l. rom. deloc ce stă acolo, ci doar o pocitură dezgustătoare. Cu toate astea art. nu este etichetat deloc, dar de fapt nici nu cred că etichetele ar ajuta în acest caz. Consider că adminii au dormit în front atunci când s-au vomitat asemenea hidoșenii, și ar fi trebuit să împiedice existența unor astfel de articole: ori prin măsuri de corectare (art. săptămânii - ar aduce asta ceva?), ori prin reverturi multiple până la o versiune mai acceptabilă, ori pur și simplu prin ștergere. Eu fac multe corecturi, și acest art. ar fi și în domeniul meu, dar munca de corectură la acest art. ar fi, și mi-ar fi, prea time consuming. Poate ar trebui revizuită și recomandarea din Manualul de stil, cf. căreia "fondul este mai important decât forma", deoarece aici forma strică fondul de tot? Ce părere aveți, fraților întru suferințe? SALVE! --NeaNita (discuție) 5 ianuarie 2011 23:38 (EET)

Care anume este problema de natură administrativă pe care o ridicați? --Gutza _D^D+ 6 ianuarie 2011 00:26 (EET)

E grav dacă nici un utilizator cu oarecare vechime ca dvs nu știe că adminii nu au nici o responsabilitate specială față de conținutul articolelor. Responsabilitatea administratorilor este să șteargă articolul, după ce acesta e propus pentru ștergere, dacă discuția se încheie cu această concluzie. Nu verifică nimeni fiecare articol în parte (deși mulți dintre noi încercăm, în măsura în care avem timp).

Astea fiind zise, folosiți formatul {{șterge}} și porniți discuția. --Urzică (discuție) 6 ianuarie 2011 11:10 (EET)

Pt. Dră-Gutza: Mai citiți o dată ce-am scris. Am crezut că un utilizator, și în special un admin poate eventual să-mi dea o părere folositoare în acets caz, explicat clar. Ce întrebați dvs. îmi arată însă că m-am înșelat.

Pt. Urzică: Mersi, dar nu-i așa. Să vă zic eu ce-i grav, și anume faptul că cu unii admini nu se poate vorbi normal. Am arătat care ar fi ideile mele de rezolvare a cazului și am cerut și ideile altora. Să înțeleg că, din cauză că dvs. ca admin nu aveți responsibilitate specială față de conținutul articolelor, acest caz chiar vă lasă rece? Doar aici e vorba de ignorări grave și numeroase ale regulilor l.rom.! La o propunere de ștergere mă gândisem și eu, mai citiți o dată ce-am scris. Experiența de până acuma îmi arată însă că e greu de obținut ștergerea, mai ales într-un astfel de caz, când art. este întrucâtva întemeiat ca fond. Eu am așteptat o idee nouă, un sfat nou, dar am primit înapoi chiar ideea mea. Păcat.

Pt. toți: Poate însă mai există și alte păreri? SALVE!--NeaNita (discuție) 6 ianuarie 2011 17:16 (EET)

Ce alte păreri mai vreți? Exact asta se face cu articolele care sunt atât de prost scrise încât nu se pot salva. Exemplu concret: Wikipedia:Pagini de șters/Ostrakon taxes. Era un articol foarte greu de citit și curățat. De fapt, Solid-state drive nici nu e în așa hal ca acela. E doar plin de anglicisme (unele dintre ele neologisme, altele calcuri) și jargon (care e un registru valabil al limbii române!). Din punct de vedere gramatical este corect. Eu nu am cunoștințele necesare de informatică pentru a-l rescrie, dar sunt de acord că trebuie adus într-o stare în care să poată fi citit și de cineva care nu a studiat informatică. Iată o altă opțiune: dacă știți că sunteți în stare, apucați-vă să-l rescrieți. Nu pe tot odată dacă e prea mult, un paragraf pe zi, să zicem. Și vă rog să-mi explicați cu care administratori nu se poate vorbi normal, și cum considerați că ar trebui să vă răspundă, mai ales atunci când sunt acuzați că au dormit în front. (De altfel aveți într-un fel dreptate, n-am răspuns normal: dumneavoastră ne-ați luat la șuturi, și eu nu numai că nu v-am ignorat mesajul, ci v-am răspuns ca și cum jignirea nu ar fi existat. Și dacă atunci când primiți un răspuns bine intenționat răspundeți cu "vă lasă rece subiectul?" mă întreb ce gândiți când nu vi se răspunde deloc. Ai dracului adminii ăștia.) --Urzică (discuție) 6 ianuarie 2011 17:32 (EET)

Cu referință la "dormitul în front": istoria art. arată că toată mizeria provine de la Utilizator:Stefan.bratosin, care între 6 și 10 nov. 2010 a făcut nu mai puțin de 35 de modificări (întregiri prin traducere neprofesionistă și agramată din art. de la enWP). După câte știam, unii admini "patrulează" (supraveghează modificările); după părerea mea aceștia ar fi trebuit să-i pună frână la timp. În acest interval nici nu i-au pus frână, și nici măcar nu au etichetat articolul în sensul "ajutor" sau altcum... Zic deci că am avut motiv real să vă critic. Încă o dată SALVE! --NeaNita (discuție) 6 ianuarie 2011 18:21 (EET)

După cum vi s-a explicat, niciuna dintre propunerile dumneavoastră nu este de natură administrativă -- mai exact, niciuna dintre vinile pe care le puneți în cârca administratorilor n-ar șade rău în cârca dumneavoastră. De ce n-ați patrulat schimbările recente? De ce nu i-ați pus frână la timp? De ce n-ați etichetat articolul în sensul de "ajutor" sau altcum? Ce faceți, NeaNita, dormiți în post?

Presupun că v-a iritat paragraful de deasupra, dar n-am făcut decât să vă pun întrebările pe care le-ați pus dumneavoastră administratorilor. Administratorii au posibilitatea de a opera numai câteva tipuri de modificări punctuale în plus față de utilizatorii obișnuiți, și nu sunt în niciun fel datori să se implice mai mult decât redactorii obișnuiți. Cu cât înțelege mai multă lume lucrul ăsta, cu atât vor fi mai puține conflicte la Wikipedia. --Gutza _D^D+ 6 ianuarie 2011 18:41 (EET)

Nu-s chiar așa de sensibilos, dar eu n-am dormit în post (nici în front), pt. că nu ăsta-i postul meu de aici! Numai dvs. adminii puteți amenința cu blocarea și chiar bloca pe altcineva, numai dvs. aveți posibilitatea de a suprima redirectul la redenumirea unui articol, numai dvs. puteți bloca pagini ca să nu fie schimbate, numai dvs. întrețineți (sper) legăturile cu WP-iile străine și cere evtl. ajutor (o dovadă: mesajul actual de la Jimmy Wales) ș.a.m.d., lucruri pe care un utilizator ne-admin ca mine nu are permisiunea și nici cunoștințele necesare ca să le facă. Și până acum nici nu mi-am propus să "patrulez" nimica, am promis eu vreodată așa ceva? Apoi, de fapt, eu încă n-am propus nimica concret, am dat doar unele idei ce s-ar putea evtl. face, și am cerut și părerea la admini și ne-admini, fără să zic că adminii ar fi în vre-un fel datori să se implice mai mult decât redactorii obișnuiți. Deci pe viitor să nu mai cer o părere de la admini atunci când cred că am nevoie? În orice caz, de data asta feedbackul util a fost modest de tot.--NeaNita (discuție) 7 ianuarie 2011 16:54 (EET)

Nimeni de la Wikipedia nu poate fi tras la răspundere, chiar dacă cineva ar avea de suferit, iar informațiile sunt lipsite de orice garanție, fiind oferite gratuit. 92.80.251.197 (discuție) 6 ianuarie 2011 19:56 (EET)

Cred că ați cam dat-o pe de lături cu acest comentariu, mai citiți o dată ce doresc. Și de ce nu semnați cu 4 tilde?--NeaNita (discuție) 7 ianuarie 2011 16:54 (EET)

Și dumneavoastră ați luat-o pe de lături cu replicile de mai sus. Blocarea, protejarea și ștergerile de redirectări n-au absolut nicio treabă cu articolul care face obiectul discuției. Legăturile interwiki NU sunt puse exclusiv de administratori, ci de orice utilizator cu puțină bunăvoință. Și cel mai important: nici noi n-am promis că vom patrula nimic (cel puțin eu sigur n-am promis așa ceva, deși și Turbojet trăiește cu impresia asta). Sfaturile nu trebuie cerute administratorilor, ci comunității în general. Sfatul meu în această problemă este să recitiți politicile și manualul de stil, apoi să acționați în consecință, pentru că nimeni nu este dispus să acționeze în locul dvs. După cum se mai zice prin firmele de programare: "you found it, you fix it".--Strainu (دسستي‎)  7 ianuarie 2011 17:14 (EET)

Ba. Eu n-am "tras la răspundere" pe nimeni (da, am dat vina pe unii, dar nu-i același lucru). N-a zis nimeni că "cineva ar avea de suferit". Și nu trebuie să mi se spună că "informațiile sunt lipsite de garanție și oferite gratuit", ce mai e și inutilitatea asta, că doar nu despre asta am discutat?! Deci nu se înțelege nici măcar un singur punct din cele ce vrea să spună 92.80.251.197, și de aceea mi-e clar că a luat-o pe de lături.

Apoi, la ce spuneți dvs., blocarea și protejarea ar fi putut fi o măsură împotriva stadiului, amplu dar deplorabil și greu de reparat, în care a ajuns articolul. Suprimarea de redirectări după o redenumire a fost doar un alt exemplu de permisiuni sporite pe care le au adminii (așa-i, nu are legătură directă cu articolul). Iar despre "legăturile interwiki" eu n-am zis nimica, nu înțeleg nici asta, sau altfel spus, sunt convins că e și asta pe de lături. În fine, principiul "you found it, you fix it", în teorie îl susțin și eu, dar în acest caz e târziu și ar cere foarte mult timp. Am sperat pe undeva că art. se poate repara mai repede - dacă se aplică mijloace mai puternice decât cele modeste ale mele ca ne-admin. SALVE!--NeaNita (discuție) 7 ianuarie 2011 18:59 (EET)

Da, trăiesc :) Unul dintre motive este că administratorii au acces la scripturi care le permit rezolvarea mult mai ușoară a problemelor care apar la patrularea paginilor (informare pentru cine nu știe asta), așa că este o răutate să-i spui unui utilizator simplu că și el poate patrula la fel de bine. O poate face, însă mult mai greoi (vă amintiți cum și-a exprimat surpriza Minisarm după ce a fost numit administrator și cum se căina de cât se chinuia înainte? Dacă nu, o puteți căuta :) ), așa că distribuția eficientă a resurselor zice că patrularea ar trebui făcută de administratori. E valabil și invers, sunt numiți administratori cei ce patrulează, exact pentru a li se pune la dispoziție acele facilități, iar cei ce-i votează se așteaptă ca ei să se implice. Strainu este un caz special, este un programator, de care Wikipedia are nevoie, iar el are nevoie de drepturile de administrator pentru programare, însă, fiind special, nu este cazul să se dea pe sine drept exemplu.

Discuția de față însă n-a pornit de la patrulare, ci de la un articol, iar acolo, într-adevăr, utilizatorii obișnuiți nu au niciun dezavantaj față de administratori. --Turbojet 7 ianuarie 2011 19:20 (EET)

Blocarea și protejarea se fac în alte contexte decât propune NeaNita. Scuze că-l dezamăgesc. --Turbojet 7 ianuarie 2011 19:23 (EET)

website considerat spam

Nu stiu din ce motiv zilnic.net este considerat spam atunci cand vreau sa il introduc in pagina cu agregatoare de stiri .. ma poate ajuta cineva ? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.118.206.93 (discuție • contribuții).

Pentru că cineva, probabil tot dvs., a adăugat o grămadă de legături externe către acest sit la începutul lui 2009. Citiți Wikipedia:Legături externe pentru a afla condițiile care trebuie să le îndeplinească legăturile introduse în articole.--Strainu (دسستي‎)  6 ianuarie 2011 14:32 (EET)

stiu ca am introdus anul trecut siteul la agregatoare de stiri si imi aparea aceeasi problema cu spam-ul. Am citit conditiile si cred ca siteul le respecta. Se poate adauga un link in pagina de stiri la sectiunea fluxuri de stiri?

Cererile de scoatere de pe lista neagră globală făcute de proprietarul sitului sunt invariabil respinse (vedeți antetul de la meta:Talk:Spam_blacklist). Dacă unul dintre editorii cu mai multă experiență consideră că situl dvs. merită inclus în acel articol, este liber să urmeze procedura descrisă în pagina de la meta.

Poate ar fi bine de menționat și faptul, mai puțin cunoscut, că legăturile externe de la Wikipedia NU sunt indexate de motoarele de căutare (au rel="nofollow" setat).--Strainu (دسستي‎)  26 ianuarie 2011 20:43 (EET)

Asturias sau Asturia?

În aceste zile are loc o discuție cu privire la ortografierea numelui Asturia (a doua variantă fiind Asturias). Pentru ambele denumiri există surse de încredere; cei interesați sunt rugați să ia parte la realizarea unui consens. Mulțumesc—Sebimesaj 6 ianuarie 2011 13:22 (EET)

Mutat discuția propriu-zisă la Discuție:Asturia.--Strainu (دسستي‎)  6 ianuarie 2011 18:46 (EET)

Mulțumesc anticipat tuturor domnilor contribuitori care vor face efortul de a lua în considerare această discuție, sine ira et studio.
Un „clic” pe pagina de discuție menționată de Domnul Administrator Străinu vă va duce la pagina cu pricina.
Discuția privește corectitudinea denumirilor Asturias/Asturii vs. Asturia.
Nerissa-Marie (discuție) 7 ianuarie 2011 15:03 (EET)

Microsoft Excel

Un utilizator a șters conținutul paginii Microsoft Excel și a pus redirect spre Microsoft Excell, unde a pus conținutul paginii pe care a șters-o. Rog un administrator să redenumească pagina cu numele corect.--Mycomp (discuție) 7 ianuarie 2011 06:46 (EET)

Ori a făcut o confuzie, ori a vrut să inducă în eroare. Există și Excell 1.10, dar acesta nu are nici o legătură cu Microsoft, ci este un program gratuit de la firma NonTube Software. --Miehs (discuție) 7 ianuarie 2011 08:45 (EET)

ATENȚIE, antivirusul meu Norton arată că pagina de la linkul de mai sus "Excell 1.10" conține viruși! --NeaNita (discuție) 7 ianuarie 2011 13:43 (EET)

Pagina nu conține viruși. Eventual programul.  Daniel  Mesaj  7 ianuarie 2011 16:04 (EET)

Și la pagina BMP (format fișier) a procedat la fel, mutând conținutul prin copiere în BMP. Nu este prima dată. GEO (discuție) 7 ianuarie 2011 17:07 (EET)

Am făcut un pic de curățenie în ce i-am putut atribui, dar e posibil să fie stricate mai multe istoricuri de articole. —Andrei^discuție 7 ianuarie 2011 17:51 (EET)

Altă pagină: Portable Network Graphics dusă la PNG, iar PNG dus la PNG (dezambiguizare). --GEO (discuție) 7 ianuarie 2011 18:56 (EET)

Moartea căprioarei

Am citit azi acest „articol” că eu unul nu-i pot spune așa. Este pur și simplu un comentariu. Un comentariu nu are valoare enciclopedică, poate fi inclus într-o carte de analize literare, dar nu într-o enciclopedie. Am vrut să cer și părerea dumneavoastră înainte de a propune pentru ștergere fragmentul respectiv.  Daniel  Mesaj  7 ianuarie 2011 17:13 (EET)

Eu l-aș fi șters rapid, e neenciclopedic. --Urzică (discuție) 7 ianuarie 2011 18:43 (EET)

Google is... prietenul cu care pierzi cel mai mult din timp. ;) --Turbojet 7 ianuarie 2011 18:55 (EET)

Am ezitat să-l clasific ca și copyvio pentru că e la noi de un an și ceva și s-au mai văzut cazuri în care au copiat altii de la noi :)  Daniel  Mesaj  7 ianuarie 2011 22:25 (EET)

RFC: Articole despre zile și ani

Articolele despre zile (gen 25 martie) sunt destul de bine dezvoltate, pe când articolele despre ani (1655) sunt în mare parte goale. Mă gândeam dacă n-ar fi util să copiem automat informațiile de la zile și la ani. De exemplu, dacă în 25 martie scrie:

1655: Titan, cea mai mare lună a lui Saturn, este descoperită de Christian Huygens - matematician și fizician olandez

aș vrea să scriu și în 1655:

25 martie: Titan, cea mai mare lună a lui Saturn, este descoperită de Christian Huygens - matematician și fizician olandez

Păreri?--Strainu (دسستي‎)  7 ianuarie 2011 18:01 (EET)

O idee foarte bună. Pune-l pe "robo" la treabă. --Cezarika1 7 ianuarie 2011 18:03 (EET)

Sunt de acord. Această „copiere” ar fi oricum necesară, însă manual e mai coămplicat.  Daniel  Mesaj  7 ianuarie 2011 18:17 (EET)

Mesaj

Caut de vreo jumătate de oră unde este mesajul care afișează „(șterge/recuperează)” pentru ștergerea diff-urilor (administratori) și nu reușesc să dau de el. Are cineva vreo idee care ar fi? Mulțumesc.  Daniel  Mesaj  7 ianuarie 2011 21:31 (EET)

Pe pagina de istoric a articolului, dreapta sus, chiar deasupra listei de modificări (dacă am înțeles corect la ce te referi). --Urzică (discuție) 7 ianuarie 2011 22:34 (EET)

Nu, localizarea mesajului din spațiul de nume MediaWiki.  Daniel  Mesaj  7 ianuarie 2011 22:37 (EET)

Ar trebui să fie unul dintre primele trei care apar aici. Răzvan Socol ^mesaj 7 ianuarie 2011 23:29 (EET)

Mulțumesc.  Daniel  Mesaj  7 ianuarie 2011 23:30 (EET)

L-am modificat eu aici și am șters versiunea de la noi. În câteva zile ar trebui să se actualizeze.--Strainu (دسستي‎)  8 ianuarie 2011 00:32 (EET)

Păi de ce ai schimbat în „(arată/ascunde)”? Peste tot apare „șterge/recuperează”.—Sebimesaj 8 ianuarie 2011 16:45 (EET)

Mie mi se pare mai bună varianta șterge/recuperează și de aia am și modificat mesajul de pe Translatewiki. Acum l-ai făcut înapoi în arată/ascunde? Cum zicea Sebi, toate mesajele sunt cu șterge/recuperează.  Daniel  Mesaj  9 ianuarie 2011 12:52 (EET)

Da, aveți dreptate, m-am grăbit, aveam impresia că e legat de recuperarea de versiuni, dar e folosit și pentru pagini întregi. Celelalte ar trebui schimbate, MediaWiki:Showhideselectedversions și MediaWiki:Revisiondelete. Pentru mine "șterge/recuperează versiunile selectate" nu sună bine, pentru că spre deosebire de pagini, versiunile nu dispar, ci sunt în continuare vizibile în istoric și la parcurgerea din revizie în revizie, doar că nu mai poți vedea conținutul.--Strainu (دسستي‎)  9 ianuarie 2011 14:43 (EET)

Eu nu am „prins” momentul când s-au introdus aceste funcții. Sunt un fel de oversight doar că reversibile... Merge în acest caz și „Modifică vizibilitatea”.  Daniel  Mesaj  11 ianuarie 2011 22:18 (EET)

Moartea căprioarei

Articolul Moartea căprioarei nu ar trebui șters? De la început se poate vedea că încalcă drepturile de autor. Voi ce ziceți? --Purice 7 ianuarie 2011 22:57 (EET)

Citiți un pic mai sus, mai e un subiect pe aceeași temă.  Daniel  Mesaj  7 ianuarie 2011 23:06 (EET)

Nu salvează

de ce nu se salveaza pagina de Wikipedia pe care o facui pe net?k am dat la salvare pagini ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Ispir daniel ionut (discuție • contribuții).

Ce anume ați încercat? Vă rog descrieți pas cu pas operațiunile, nu vă putem ajuta altfel. --Gutza _D^D+ 8 ianuarie 2011 02:20 (EET)

Wikipedia_10_ani:Întâlniri

La Multi Ani Prosperi pe 2011 tuturor + ganduri bune din Busteni, unde, pentru intalnirea de Sambata, 15 ianuarie 2011, ora 12, ofer spatiu pt.intalnire formala daca reusesc sa obtinem o sala de spectacole, daca nu, atunci intalnirea va fi neformala; in ambele cazuri pot asigura cazarea participantilor straini sau romani, in conditii de confort 3 stele; Cu respect si prietenie, Adriana, +40751695908TibetanCat (discuție) 8 ianuarie 2011 06:23 (EET)

Multumim!

Multumim, Wikipedia! Informatiile sunt mereu utile!

Traducere

Care e varianta în limba română pentru „Caribbean Netherlands”?  Daniel  Mesaj  8 ianuarie 2011 14:32 (EET)

Insulele BES. Mircea87 (discuție) 8 ianuarie 2011 15:04 (EET)

Sau, mai pe larg, Insulele Bonaire, Sint Eustatius și Saba.

Sunt puțin nehotărât în privința denumirii insulei Sint Eustatius: în fr.wiki apare Saint-Eustache, după denumirea în franceză a sfântului respectiv; în en.wiki apare cu denumirea Saint Eustatius, deși sfântul e numit Saint Eustace; în neerlandeză apare Sint Eustatius, deși sfântul este numit Eustachius. În limba română Saint Eustace este numit Sfântul Eustațiu Plachide, Sfântul Mucenic Eustațiu Placid, Marele martir Eustație Plachid sau alte variațiuni ale acestor nume, fiind sărbătorit la 20 septembrie în calendarul ortodox. A nu se confunda cu Sfântul Eustațiu, patriarh al Antiohiei (sărbătorit la 21 februarie) care este numit în engleză Eustathius of Antioch.

În fine, pentru a nu intra în toată această dezbatere, putem să folosim numele Eustatius așa cum este numită insula de danezi și englezi, precum și în legile românești. Deci am putea să numim insula Sfântul Eustatius, Sint Eustatius sau Saint Eustatius (cam asta ar fi ordinea preferințelor mele). Răzvan Socol ^mesaj 9 ianuarie 2011 14:08 (EET)

Contor linkuri

Există vreo posibilitate in sintaxa wp de a afișa numărul de articole care trimit la un articol dat? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.119.220.125 (discuție • contribuții).

Nu cred. În meta:Help:Magic_words cel mai apropiat lucru ar fi {{PAGESINCATEGORY:categoryname}}, dar se referă la categorii, nu la articole. Răzvan Socol ^mesaj 9 ianuarie 2011 15:29 (EET)

Format:Harta de localizare Singapore

Rog orice admin este disponibil să mă ajute cu acest format. Mulțumesc. --Purice 9 ianuarie 2011 16:30 (EET)

Format citat

Am observat o problemă la formatul următor:

„Text text text, text text text.”

Textul care reîncepe de la capăt de rând nu mai apare înclinat... --ANDROBETA 9 ianuarie 2011 16:45 (EET)

Dacă puneți tag-ul <br /> la sfârșitul unui text, următorul text va fi afișat sub primul text și va rămâne înclinat.

Exemplu:

{{Citat|Acesta este primul text,<br/>aici va fi afișat al doilea.}}

Rezultat:

„Acesta este primul text,
aici va fi afișat al doilea.”

--Radudiscuție 9 ianuarie 2011 19:34 (EET)

Mulțumesc --ANDROBETA 9 ianuarie 2011 20:24 (EET)

Comunicat de presă Wikipedia 10 ani

Am început un draft pentru un eventual comunicat de presă cu ocazia împlinirii a 10 ani de la înființarea Wikipedia. Ca persoană de contact de la noi l-am pus tot pe Gutza (cu acceptul lui). Cum nu mă pricep deloc să scriu comunicate, vă invit pe toți să participați la scrierea sa. Va trebui probabil să fie gata până joi.--Strainu (دسستي‎)  9 ianuarie 2011 17:46 (EET)

Bahrein sau Bahrain?

Vezi Discuție:Bahrein. Răzvan Socol ^mesaj 10 ianuarie 2011 14:49 (EET)

Neciclopedie

Bună ziua, am dat de un site - http://neciclopedie.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 - are vreo legătură cu Wikipedia? Dacă da, ce ar reprezenta? --Sandhu (discuție) 11 ianuarie 2011 14:27 (EET)

E o "parodie" Wikipedia, cu articole care se doresc a fi mai degrabă amuzante decât informative. --Urzică (discuție) 11 ianuarie 2011 14:33 (EET)

Corespondente interlinguale (en.wp)

Câte din cele peste 3500000 de articole de pe e.wp ar trebui să existe pe ro.wp?--79.119.211.80 (discuție) 11 ianuarie 2011 18:15 (EET)

Avem cam aceleași criterii de notabilitate, deci cam toate pot exista. —Andrei^discuție 11 ianuarie 2011 22:07 (EET)

Dan Voiculescu (politician)

Situația riscă să degenereze în război de editări. Poate cineva să medieze? —Andrei^discuție 11 ianuarie 2011 22:07 (EET)

Utilizatorul pare a folosi un cont public. În astfel de cazuri se impune blocarea.—Sebimesaj 11 ianuarie 2011 22:15 (EET)

E "interpretabil" să îl blochezi în mijlocul unui conflict, eu zic să aștepți până se rezolvă. --Urzică (discuție) 11 ianuarie 2011 23:24 (EET)

Așa e, nu am cerut să-l blocheze cineva, ci să ne ajute să discutăm, pentru că se pare că eu nu pot comunica cu el. Blocarea nu ar ajuta la nimic în momentul ăsta; are un nume de utilizator mai neobișnuit, dar nu cred că e cazul să-l considerăm a fi public. —Andrei^discuție 11 ianuarie 2011 23:27 (EET)

Tocmai de aceea am evitat blocarea imediată și am făcut apel la lecturarea politicilor pentru a înțelege motivele anulărilor.—Sebimesaj 12 ianuarie 2011 20:35 (EET)

Poza

Buna ziua, am o nelamurire in legatura cu cateva poza. Am scris un articol depre o persoana din familia mea si doresc sa postez cel putin o poza, pozele cu persoana respectica apartin familiei mele, deci nu au drepturi de autori, sunt fotografi facute de noi. Doresc sa stiu exact ce trebuie sa fac dupa ce uplodez o poza ca sa nu am probleme cu dreptul de autor etc. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de StaVAraSH (discuție • contribuții).

Înainte de a investi foarte mult timp în articol, v-aș sugera să consultați Wikipedia:Notabilitate. --Gutza _D^D+ 12 ianuarie 2011 23:52 (EET)

Weekendul sau weekend-ul?

Am și eu o întrebare. La cuvintele provenite din limba engleză, gen weekend, Washington, Los Angeles etc. cum trebuie scrise când sunt articulate sau în cazul genitiv: ul sau -ul? Pe ro.wp am observat că se scrie în ambele moduri. --Purice 13 ianuarie 2011 10:21 (EET)

Conform ultimului DOOM (vezi pg. 9), se scriu cu cratimă doar dacă au o finală pronunțată diferit decât s-ar pronunța în română, sau cu o finală neobișnuită pentru română (cuvinte terminate în litere de genul y). Deci, se scrie weekendul, markerul, driverul și gadgetul, dar hobby-ul, bleu-ul și site-ul. —Andrei^discuție 13 ianuarie 2011 10:59 (EET)

(Am răspuns simultan cu Andrei.)

Regula conform DOOM 2005 este că se pune cratimă numai atunci cînd ultima literă a cuvîntului nu este litera folosită în mod normal pentru ultimul sunet al cuvîntului, de exemplu site-uri (ultima literă este e, ultimul sunet este t), bleu-ul, hippy-i, acquis-ul. Dar dacă ultima literă se pronunță după regulile românești atunci nu se mai pune cratimă, chiar dacă în alte privințe cuvîntul nu a fost adaptat la ortografia românească: weekendul, gadgeturile, westernuri. E valabil indiferent din ce limbă vine cuvîntul în cauză. Vedeți sursa informației aici (fișier Word pe situl Academiei Române).

Unde vedeți scris altfel la Wikipedia vă rog să corectați. — AdiJapan 13 ianuarie 2011 11:03 (EET)

Vă mulțumesc. Acum m-am lămurit. --Purice 13 ianuarie 2011 11:06 (EET)

Totuși, eu nu aș extinde această regulă și la numele proprii: în loc să scriem Los Angelesului, eu aș prefera să scriem orașului Los Angeles. Răzvan Socol ^mesaj 13 ianuarie 2011 12:43 (EET)

Orașului Los Angeles e într-adevăr formularea cea mai precaută, dar în presă și în alte scrieri îngrijite apar frecvent formulări ca primarul Los Angelesului, administrația New Yorkului etc. Și mai des apar formule ca trimisă Washingtonului, sprijinul Washingtonului, acuzația Washingtonului, pentru că aici nu se mai poate spune orașului Washington (e vorba de guvernul federal american, nu de oraș). La fel s-a încetățenit uzul și pentru denumiri din alte limbi: Madridului, Strasbourgului, Berlinului (nu spunem zidul orașului Berlin) etc. Iar dacă publicațiile de calitate recurg la astfel de formulări, putem proceda și noi la fel. — AdiJapan 13 ianuarie 2011 13:34 (EET)

vrajitorie

De mic sunt interesat de vrajitorie.Am facut chiar o pasiune din asta si vreau sa va intreb cum pot sa-mi fac rost de un manual cu diferite vraji pe care sa le practic? Va multumesc si astept raspunsul dumneavoastra.

Cea mai buna solutie este sa-i scrieti lui Mos Craciun. 193.57.67.241 (discuție) 13 ianuarie 2011 13:45 (EET)

Există multe astfel de manuale. Majoritatea au scris pe copertă "Basme", unele "Povești" și câteva "Legende". Dacă le credeți, poate funcționează vrăjitoria. --Miehs (discuție) 13 ianuarie 2011 13:48 (EET)

Puteti merge la Aliodor Manolea ca este recunoscut de statul român si de presedintele basescu (sic), de Mircea Geoană si de o liotă intreaga de politicieni. Daca va este peste mana, puteti s-o luati din casa in casa, pe la biserici, pe la Mama Omida etc. Prosti sunt destui, poate scoateti niste bani cu meseria asta. --Asybaris ^aport 13 ianuarie 2011 15:19 (EET)

Vezi articolul http://en.wikipedia.org/wiki/Wicca . Ăsta e situl unei vrăjitoare olandeze: http://www.susansmit.nl Tgeorgescu (discuție) 19 ianuarie 2011 02:35 (EET)

Patologia de calculator

Nu știu, hmmm...; nu sunt nici patolog, nici lingvist, dar cred că articolul cu acest titlu nu prea are nicio legătură cu subiectele enciclopedice, cel puțin în forma actuală. Cred, că noi toți (e vorba de cei care contibuie pe wp.), suferim de un anume sindrom care sigur nu este patologic; dacă ar fi „patologic”, și ne-am da seama de acest aspect, nu am mai contribui cu nimic pe sticlă. Sigur, este o întrebare retorică; voi ce părere aveți ?--ZOLTAN (discuție) 13 ianuarie 2011 17:51 (EET)

Eu cred că Computer Vision Syndrome este, la scară mai redusă, ceea ce suferă cei care fac sudură electrică. Sunt de acord că titlul este puțin "deplasat". Cred că ar fi mai potrivit Sindromul Privitului la Calculator, având în vedere că sindrom nu e sinonim cu patologie.--Miehs (discuție) 13 ianuarie 2011 18:23 (EET)

Cred că ar trebui folosit numele dintr-o clasificare recunoscută a bolilor gen ICD (International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problem – nu există pagină în română) și probabil niște referințe ceva mai serioase decât niște saituri de popularizare.Csiborg.mirco (discuție) 14 ianuarie 2011 12:09 (EET)

Ați încercat pagina [2] care cuprinde fila 129_266_ICD_10.rar (5.74 MB)?--84.250.128.4 (discuție) 14 ianuarie 2011 23:04 (EET)

M-am uitat un pic la acest articol ( si in jur) si am cateva observatii. Definitia sindromului din dictionare e un pic deficitara. De fapt sindrom e un grup de simptome sau manifestari patologice care pentru un motiv sau altul este util sa fie grupate sub un nume. Un exemplu ar fi Sindromul nefrotic care grupeaza anumite simptome, dar etiologiile sunt diferite, poate aparea intr-un grup de boli diferite, singur sau impreuna cu alte manifestari. Alt exemplu Sindromul Pickwick, adica Sindromul Pickwick descris ceva mai bine cu care se pot asocia mai multe boli. Iar unul definit mai larg ar fi sindromul de sevraj.

Articolul pare a prezenta mai degraba o sinteza a diferitelor patologii posibil asociate cu folosirea calculatorului, incluzand tulburari de vedere, dar si crampe sau dependenta. Desi in introducere spune doar ca e vorba de privitul la ecran. Eu, personal, nu stiu stiu sa fi fost definit un sindrom pentru acest grupaj. Iar despre Computer Vision Syndrome (habar n-am daca exista traducere oficiala facuta de lumea medicala din Romania) inteleg c-ar fi controversat ca si entitate clinica aparte. Dupa mintea mea, cel mai bun lucru ar fi ca articolul sa fie scuturat si periat serios si contopit in Calculator sub forma unui paragraf unde se amintesc pe scurt “Efecte nocive ale utilizarii calculatoarelor personale” si se precizeaza ca e vorba de entitati clinice noi si, deocamdata, controversate.Csiborg.mirco (discuție) 15 ianuarie 2011 08:37 (EET)

Salut

Felicitari

Vă mulțumim, dar pentru ce?--ZOLTAN (discuție) 13 ianuarie 2011 21:07 (EET)

Csaki Universal Studios

Acest articol ar trebui sters deoarece este in limba engleza si nu are caracter enciclopedia. --Purice 13 ianuarie 2011 20:47 (EET)

Rezolvat: am șters articolul. Domnule Purice, acțiunea dumneavoastră este binevenită, totuși, vă rog ca pe viitor, când mai decelați aberații de genul: „Csaki Universal Studios”, să semnalați problema la ștergeri rapide, eventual la reclamații.--ZOLTAN (discuție) 13 ianuarie 2011 21:06 (EET)

Am înțeles --Purice 13 ianuarie 2011 21:39 (EET)

Apa oxigenata

Ce se va face cu acest articol? Va fi șters sau reeditat? --Purice 13 ianuarie 2011 21:46 (EET)

Sigur nu va fi șters, deoarece subiectul (o substanță chimică) este notabil.

Articolul poate fi dezvoltat în orice moment de oricine are documentație și nu este afon în problemă (poate selecta din documentație ce este semnificativ, sau, dacă traduce, cunoaște terminologia folosită în chimie).

Pe Wikipedia, neexistând planificare, nimeni nu garantează că articolul va fi dezvoltat la un anumit nivel într-un anumit termen. --Turbojet 13 ianuarie 2011 23:26 (EET)

Îl făcui eu ciot digerabil. Aștept specialiști. --Miehs (discuție) 14 ianuarie 2011 00:07 (EET)

Știri

Se mai ocupă cineva și de secțiunea știri? A trecut mai mult de o lună de la ultima știre de pe pagina principala, iar la Wikiștiri au fost adăugate articole noi.--Purice 13 ianuarie 2011 22:25 (EET)

Completare

Buna ziua, Nu ma descurc cu editarea! As completa insa lista personalului navigant din industra aeronautica romana cu un numele: -(col)Coman Corneliu, pilot militar care in martie 1975 este detasat „in economia nationala” si numit pilotul sef al nou infintatului C.I.Z. (Centru de incercari in zbor) de la Craiova, prima unitate profesionista de testare la sol si in zbor a avioanelor.Convins de Generalul ing. Bucur Vasile, directorul general al Grupului Aeronautic Roman cu 1.600 ore de zbor in peste 3.100 zboruri, col. Coman, pe data de 17.06.1975, va zbura avionul IAR-93 direct in simpla comanda, la fel ca si colonelul Stanica, dubla nefiind inca fabricata.In mai 1975 traieste o experienta unica pentru un pilot de incercare. Pleaca la firma Roll-Royce pentru specializarea in exploatarea motorului Viper 632-41, care echipa avionului IAR-93, ocazie cu care va pilota, din pozitia de pilot secund, in zboruri de incercare, doua tipuri de aeronave, altele decat cele cu care se obisnuise: VFW Foker 614 si Howker Sydlei 125.A urmarit permanent sa intareasca micul „detasament de zbor”, cum aparea acesta in organigrama CIZ-ului. Rand pe rand sunt inclusi piloti cu experienta: Col. Ailiesei Petre, cpt. (viitor general) Voian Stefan, cpt. Dobre Stan. Curand, dupa ce supravietuiesc accidentului unui avion IAR-93 DC, col. Stanica Gh. Si col. Ailiesei Petre se retrag din detasament. Locul lor va fi luat de alti piloti pentru care zborul insemna totul: col. Botea Ilie, col. Iancu Gheorghe, mr. Vagner Stefanel, col. Ionescu Mihai, mr. Tamas Gheorghe.Putem spune, speram fara sa gresim, ca formarea si pregatirea primului detasament de piloti de incercare din istoria postbelica a aviatiei romane, este realizarea suprema din cariera de exceptie a pilotului Coman Corneliu. In anul 1978, fiind numit pilot sef al Centrului National al Industriei Aeronautice Romane (CNIAR), preda functia de pilot sef de incercare la CIZ-ului, maiorului Voian Stefan. Va raspunde, de acum inainte, de formarea si pregatirea tuturor pilotilor de incercare din industria aeronautica. La 11.09.1984, cu doua saptamani inainte de a implini 50 ani, executa ultimul sau zbor de incercare cu avionul IAR-93 DC nr. 002. A zburat de la FLEET, IAK 18 si IAK 11, MIG 15, MIG 17, MIG 21 pana la BAC1-11 si IAR-93. De altfel, in 1984 cand avea sa se pensioneze, comandorul Coman adunase la activ peste 2.400 ore de zbor in 4.400 zboruri pe 15 tipuri de avioane, subsonice si supersonice. A fost cel care a conceput "Regulamentul Instructiunilor de Zbor in Industria Aeronautica Romana", si-a inchinat viata aviatiei si a fost un exemplu pentru generatiile viitoare. Aceste informatii le pot proba cu documente - este tatal meu.

Dacă prin documente înțelegeți acte personale (nepublicate), pe Wikipedia acestea sunt considerate surse primare și nu pot fi folosite. Dacă însă vreun istoric (de exemplu un istoric militar) a publicat pe baza acestor acte materiale (cărți, articole în ziare, emisiuni TV) în care a vorbit expres despre col Coman Corneliu, materialele autorului respectiv sunt considerate surse secundare și pot fi folosite pentru a scrie articolul biografic. Existența acestor surse asigură notabilitatea necesară pentru articole biografice. Dacă s-a vorbit doar despre CIZ, CNIAR, IAR, col Coman Corneliu fiind doar amintit în context, sau nu s-a vorbit deloc despre activitatea sa, atunci se consideră că nu există surse, iar subiectul nu poate avea pagină biografică pe Wikipedia. Nu contează ce a făcut col Coman Corneliu în viață, ci cât s-a vorbit public despre el personal. De exemplu, fotbaliștii umplu ziarele în fiecare zi, dar piloții de încercare nu prea :( . Deci, există „surse” ? --Turbojet 13 ianuarie 2011 23:17 (EET)

Vă rog trimiteți comunicatul de presă!

Vă rog nu vă așteptați că voi trimite eu comunicatul de presă -- pur si simplu nu am timp fizic să mă ocup de asta, iar dacă așteptăm până mâine seară când aș putea eu să-l trimit va fi prea târziu. Găsiți liste de adrese e-mail (poate vechi) și instituții aici: Discuție Wikipedia:Comunicate de presă/Arhivă/5 ianuarie 2007; posibil să fie și alte liste mai recente pe pagini de discuție ale altor comunicate, iar între timp au apărut probabil și alte publicații/instituții media care ar trebui incluse. --Gutza _D^D+ 13 ianuarie 2011 22:37 (EET)

Îl voi trimite eu.--Strainu (دسستي‎)  14 ianuarie 2011 10:51 (EET)

Poate ar merita să verifici exhaustiv televiziunile, nu au categorie separată și cu siguranță nu sunt toate. Mulțumesc pentru că te ocupi de asta. --Gutza _D^D+ 14 ianuarie 2011 10:58 (EET)

Reveniri Munții Cindrel

Am încercat să pun niște “plasturi de urgență” pe articolul Munții Cindrel care în versiunea din 21 august 2010 15:35 făcută de la 89.137.200.38 , vandalism sau neștiință, nu contează, era foarte inexact (Sarmisegetusa în Cindrel???) și, începător fiind, n-am știut de regula celor 3 reveniri. A patra versiune din 13 ianuarie 2011 21:44 nu apare în pagină. Am căutat puțin prin arhivele Cafenelei cu privire la reveniri, dar n-am găsit nimic folositor pentru situația asta. Se poate face ceva? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Csiborg.mirco (discuție • contribuții).

Nu-mi dau seama ce problemă invocați. Modificarea lui 89.137.200.38 din august nu conține decât o singură schimbare de cuvânt, afirmația cu Sarmizegetusa există de la prima versiune a paginii, introdusă de un anonim în 2006. Modificarea de la 21:44 apare în pagină, este ultima versiune. Regula trei reveniri nu are nicio legătură cu acel articol, întrucât nimeni nu a revenit asupra a ce ați schimbat dumneavoastră și nici dumneavoastră nu ați operat vreo revenire; pentru a evita așa ceva, e bine să precizați întotdeauna sursele folosite. —Andrei^discuție 14 ianuarie 2011 12:53 (EET)

N-am înțeles eu bine cum stă treaba cu revenirile, scuze. La mine, dacă-mi șterg cookies, în tabul “Citește” al paginii apare varianta de la 13 ianuarie 2011 10:24 . Doar după ce mă autentific apare ultima variantă, asta era problema. N-am indicat surse pentru că până acum am făcut doar modificări minore, “de urgență”, de minimă cultură generală și n-am în momentul ăsta la îndemână decât niște surse web, aș prefera ceva cu mai multa autoritate. Csiborg.mirco (discuție) 14 ianuarie 2011 13:11 (EET)

Acum modificarile apar, multumesc. In plus am observat ca un coleg a adaugat si o harta, la fel multumesc. Dar am si o observatie. Harta respectiva e numita harta topografica, dar nu corespunde cu ce stiu eu despre harti topografice (curbe de nivel si multe alte linii si numere). Am verificat si en:Topographic map si intradevar, harta topografica e practic un termen tehnic, iar una din conventiile hartilor topografice este ca folosesc “linii de contur“ pentru a reda relief. Cred ca imaginea e mai degraba ceea ce se cheama Physiographic illustration. As fi modificat eu, dar nu stiu exact cum sa traduc. In plus, am facut o cautare si au rezultat 90 de articole care contin termenul “harta topografica”. Ce-i de facut?

Sugestia mea pentru nume ar fi “Hartă fizică generată digital”.Csiborg.mirco (discuție) 16 ianuarie 2011 20:10 (EET)

Violenta in familie

Mutat la Discuție:Violenta in familie

--Sîmbotin (discuție) 16 ianuarie 2011 09:36 (EET)

Cazare in Austria

Discuție ștearsă. Scrie sus cu roșu de ce.

Pentru că n-are legături interne, nu există articol cu acest nume--Saxonul (discuție) 16 ianuarie 2011 08:07 (EET)

Categorii

Cred că ar trebui puse în discuție unele categorii ca aici de exemplu--Saxonul (discuție) 16 ianuarie 2011 08:07 (EET)

Los Angeles Metropolitan Area sau Zona metropolitană Los Angeles

Când cineva vrea să facă un articol legat de o anumită zonă metropolitană a lumii, cum va fi mai bine să numească articolul: în engleza sau română? Aș vrea să încep articolul "Los Angeles Metropolitan Area"(engleză) și nu știu cum se va numi în română. Sugestii? --Purice 16 ianuarie 2011 10:09 (EET)

Zona metropolitană Los Angeles. Există deja o legătură creată în articolul Los Angeles (dezambiguizare). --Sîmbotin (discuție) 16 ianuarie 2011 10:31 (EET)

Mulțumesc. --Purice 16 ianuarie 2011 10:34 (EET)

Rog un admin să facă o redenumire

Redirectul Apple Inc. (fără virgulă) arată spre articolul Apple, Inc. (cu virgulă). Asta trebuie însă să fie invers, vezi la enWP, deWP, frWP, itWP, și anume articolul trebuie să se numească fără virgulă (și redirectul cu, dar cu virgulă e greșit - și de aceea s-ar putea și renunța de tot la acest redirect). Ca să nu se piardă istoria articolului, rog pe un admin. să facă schimbările necesare. SALVE! --NeaNita (discuție) 16 ianuarie 2011 13:08 (EET)

Rezolvat. Răzvan Socol ^mesaj 16 ianuarie 2011 13:24 (EET)

Întrebare - Gări

Am observat o serie de articole despre Stații CFR, intitulate Gara X. Tehnic vorbind, eu știu, că în România există o singură gară: Gara de Nord București. Cel puțin așa am învățat eu la școală. S-a schimbat ceva întretimp?--Silenzio76 (discuție) 16 ianuarie 2011 15:54 (EET)

Nu trebuie să crezi tot ce te învață la școală. Se pare că profesorii nu cunosc diferența între stație și gară. Dacă Wikipedia a ajutat la luminarea cuiva atunci scopul ei a fost atins. --Cezarika1 16 ianuarie 2011 15:57 (EET)

Și încă ceva. Să știți că Bucureștiul nu este buricul pământului; mai sunt și alte localități care au gări, unele chiar mai multe. --Cezarika1 16 ianuarie 2011 16:00 (EET)

Și încă ceva. Nu toate gările aparțin CFR, cele din alte țări sunt gestionate de alte companii cu alte denumiri. Asta-i când ajung profesori de școală toți semidocții. Să nu ne mai mirăm că scad salariile și pensiile cu atâția conducători care au la bază meseria de profesor. --Cezarika1 16 ianuarie 2011 16:06 (EET)

Așteptam un răspuns tehnic, nu frustrări. Eu sunt arădean ... nu am treabă cu burice, ombilice și alte chestii care se doresc a fi ironice--Silenzio76 (discuție) 16 ianuarie 2011 16:05 (EET)

Nu dau răspunsuri tehnice la întrebări puse pe un ton de mișto. Și frustrările vă rog să vi le păstrați, le-ați câștigat pe merit. --Cezarika1 16 ianuarie 2011 16:10 (EET)

Nu vă înțeleg. Nu este mișto, pe vremea cînd am făcut eu școala (anii '80-'90), manualul, nu profesorul, spunea că avem o singură gară în România ... chiar nu vă înțeleg supărarea. Iar eu căutam un răspuns tehnic, sincer. Chiar nu înțeleg modul în care ați răspuns. --Silenzio76 (discuție) 16 ianuarie 2011 16:19 (EET)

Cu regret, dar chiar nu pot înțelege cum poate să fie cineva azi în România care să creadă că există o singură gară (nu mă refer la dvs., ci la cei care au scris manualul de care vorbiți). Cu atât mai mult cu cât Gara de Nord nu este cea mai veche gară construită pe teritoriul actual al României și nici măcar cea mai veche din București (prima gară din București a fost Gara Filaret). Despre ce manual e vorba? Puteți trimite un scan cu pagina unde scrie o astfel de gogomănie? --Cezarika1 16 ianuarie 2011 16:34 (EET)

Cu respect, vă spun, că am ridicat această problemă, din respect pentru această enciclopedie. Nu sunt specialist în această problemă, dar aștept un specialist să răspundă. Gara nu este definită de clădire, grafic de călători, vechime, poziție, etc. Trebuie să îndeplinească anumite aspecte de facilitate, tehnice, etc ... ca să primească acest grad. Expresia Stație CFR din comentariul de mai sus a fost eronată, Stație feroviară e corect. Sunt aspect tehnice care fac delimitarea între haltă, stație feroviară, nod feroviar, gară. --Silenzio76 (discuție) 16 ianuarie 2011 16:53 (EET)

Cu respect pentru cititori, dar mai clar ca în DEX nu vă pot defini termenii. Dacă citiți definițiile ar trebui să înțelegeți singuri diferențele. Nu există nicio lege care să precizeze criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o clădire pentru a primi numele de gară. --Cezarika1 16 ianuarie 2011 17:02 (EET)

Să așteptăm, deci, un absolvent de Căi Ferate să ne lumineze. DEX-ul nu o face. E o problemă tehnică și sunt sigur că sunt legi tehnice, care definesc aceste lucruri. Am remarcat că și articolul Gară este confuz și inexact.--Silenzio76 (discuție) 16 ianuarie 2011 17:20 (EET)

@Silenzio76: Să așteptăm, deci, un absolvent de Căi Ferate să ne lumineze. Și dacă absolventul de Căi Ferate vă luminează nu se numește cercetare originală?--84.250.128.4 (discuție) 16 ianuarie 2011 18:56 (EET)

Nu, deoarece specialistul știe unde sunt sursele :)--Silenzio76 (discuție) 16 ianuarie 2011 19:09 (EET)

După părerea dvs, care este diferența dintre o gară (Ansamblu de construcții, instalații, amenajări etc. situat pe o linie ferată, unde opresc trenurile pentru urcarea și coborârea călătorilor și pentru încărcarea și descărcarea mărfurilor)) și o stație (Punct de oprire (anume amenajat) pe traseul unor vehicule publice, destinat pentru urcarea și coborârea călătorilor, a mărfurilor etc.)? După părerea mea, o gară este o stație CFR care are în componența sa o clădire (destinată staționării călătorilor, vânzării biletelor, etc). În acest caz, de ce Gara Ploiești Vest, de exemplu, nu ar fi gară? Răzvan Socol ^mesaj 16 ianuarie 2011 16:05 (EET)

O stație reprezintă pur și simplu o oprire într-un loc prevăzut pe un grafic de circulație a unui mijloc de transport public. Poate să aibă un spațiu amenajat (gară, autogară) sau nu. Poate vă sună mai cunoscut cazul autocarelor. Ele opresc în stații stabilite conform graficului de călătorie, unele stații sunt autogări, iar altele sunt simple puncte de oprire (o parcare, o alveolă a drumului sau pur și simplu un punct de-a lungul unui drum). Toate opririle prevăzute ale unui mijloc de transport public sunt stații, dar nu toate stațiile sunt prevăzute cu gări sau autogări. --Cezarika1 16 ianuarie 2011 16:18 (EET)

Memoria mea îmi spune că în Mersul Trenurilor, pe vremuri, erau înscrise opriri în G (gară), hm (haltă mare) și h (haltă). Și mai era și p.o. (punct de oprire) --84.250.128.4 (discuție) 16 ianuarie 2011 19:00 (EET)

Și memoria mea îmi spune că odată, pe vremuri, pe clădirea așa zisei popular, gara din Arad, scria mare și frumos Stația CFR Arad. Dar asta nu ajută, tehnic, discuția.--Silenzio76 (discuție) 16 ianuarie 2011 19:56 (EET)

Nu interesează pe nimeni ce spune memoria dvs., asta e cercetare originală. Aveți surse care să spună sau să arate că așa scria pe clădire sau în Mersul Trenurilor? Fără surse, orice afirmație nu face două parale. --Cezarika1 17 ianuarie 2011 19:55 (EET)

O să vă surprindă, poate. Dar cunosc mulți oameni interesați în memoria mea și în raționamentele mele :))). --Silenzio76 (discuție) 17 ianuarie 2011 21:51 (EET)

Eu spun ceva, iar dvs. vă faceți că nu înțelegeți diferența între surse și cercetare originală. Cred că cei din domeniul medicinii ar fi singurii interesați de raționamentele dvs. --Cezarika1 17 ianuarie 2011 21:59 (EET)

Iar, dumneavoastră, pentru a nu știu cîta oară faceți niște comentarii nedemne pentru un administrator al Wikipediei. Dumneavoastră înțelegeți ce este o sursă? Nu înțeleg de ce atîta înverșunare? Și de ce recurgeți la jigniri? Aceasta este enciclopedia pe care doriți să o promovați? --Silenzio76 (discuție) 17 ianuarie 2011 22:21 (EET)

Cred ca e intradevar o problema tehnica si o intrebare legitima. Si nu stiu daca DEX-ul e sursa cea mai potrivita pentru solutionarea problemei (in treacat fie spus, nici vreun ipotetic manual). Eu m-am uitat in jur, incep sa-mi fac un obicei din asta, si am gasit asa:

• la nemti, tehnic, exista Bahnhof und Haltepunkt, prima are un macaz, a doua nu. In plus cea mai mare Bahnhof dintr-un oras mare e Hauptbahnhof.
• la francezi exista gare ferroviaire si, in plus cumva, Halte ferroviaire, asta n-are cladire
• la englezi am gasit en:Train station, iar Halt e dat drept termen de jargon al personalului administrativ.
• la olandezi exista doar nl:Spoorwegstation, in plus, in Olanda 5 si in Belgia 3 sunt zise Centraal

Probabil ca exista si la noi pe undeva o abordare sistematica asemanatoare(definitii, alea-alea) care ar trebui gasita si in functie de asta ar trebui definita strategia de intitulare a paginilor, iar restul termenilor folositi pentru redirectionari. Csiborg.mirco (discuție) 17 ianuarie 2011 09:40 (EET)

Am aruncat o privire peste unele dintre documentele de aici și nu am găsit nicăieri cuvântul gară. Se vorbește doar despre stații sau halte de mișcare. Ar fi interesant de știut la ce se referă gradele stațiilor din Anexa 9 (gradele sunt I, II, III, IV și Hm - Hm fiind haltă de mișcare).

Aici se vorbește despre gări de două ori:

• Proiectul de modernizare a cinci stații de cale ferată, având ca scop general maximizarea veniturilor prin creșterea activităților comerciale în interiorul lor, în paralel cu diminuarea costurilor de exploatare a clădirilor. Ca urmare, scopul lucrărilor este limitat numai la acele zone (spații) din gări care vor oferi un potențial comercial sporit. Lucrările se refera la stațiile Cluj Napoca, Constanta, Craiova, Iași și Timișoara.
• Proiectul include reabilitarea și modernizarea stațiilor de cale ferată: Ploiești Sud, Arad, Alba Iulia, Suceava Burdujeni, Focșani, Sighișoara, Drobeta Tr. Severin, Galați, Fetești, Sibiu, Bacău, uzau, Brașov, Oradea, Tulcea. Lucrările sunt în curs de execuție și au în vedere în mod deosebit îmbunătățirea condițiilor de exploatare a stațiilor cât și asigurarea serviciilor pentru călători conform standardelor europene, respectând prevederile normelor UIC 413 SI 140 „ Eurogări”. --Urzică (discuție) 17 ianuarie 2011 18:38 (EET)

Eu nu înțeleg ce importanță are această clarificare. Dacă sursele spun că este Gară atunci este Gară. Ne apucăm să facem noi cercetare originală sau preluăm ce spun sursele? Dacă sunteți așa de interesat de subiect, vă rog să vă clarificați eventualele nelămuriri tehnice pe siturile iubitorilor de căi ferate și nu aici. --Cezarika1 17 ianuarie 2011 19:12 (EET)

Din definiția cuvintelor gară și stație, rezultă că stație este un loc de pe traseu, unde oprește un mijloc de transport, în timp ce gară este un "Ansamblu de construcții, instalații, amenajări etc. situat pe o linie ferată, unde opresc trenurile pentru urcarea și coborârea călătorilor și pentru încărcarea și descărcarea mărfurilor" - adică construcții dintr-o stație. Deci, din partea celor din localitate, e și gară și stație, din punctul de vedere al organizării traficului, e stație. Unele trenuri, mai ales rapide și accelerate, nu au stație în toate gările sau haltele. --Miehs (discuție) 17 ianuarie 2011 19:30 (EET)

Bine sintetizat d-le Miehs. --Asybaris ^aport 17 ianuarie 2011 19:38 (EET)

Domnul Silenzio nu este mulțumit de definiția din DEX, el vrea să-i dăm explicații tehnice din regulamentele CFR în care să scrie ce este o gară. Din punctul lui de vedere, ce spune DEX-ul este irelevant. --Cezarika1 17 ianuarie 2011 19:41 (EET)

Bineînțeles că domnul Silenzio, adică eu, nu e mulțumit, deoarece DEX-ul nu este dicționar (sau manual) tehnic, iar această problemă este o problemă tehnică. Raționamentul domnului Miehs, e pur lingvistic. Dumeavoastră, domnule Cezarika1, aduceți în argumentele dumneavoastră sursele, iar eu întreb: care surse? Repet, DEX-ul nu este o sursă de încredere pentru problema de față.--Silenzio76 (discuție) 17 ianuarie 2011 19:55 (EET)

Este păcat că sunt unii care spun că scrierile Academiei Române (în care sunt și specialiști în probleme tehnice) nu sunt surse de încredere. Din punctul meu de vedere, eu nu mai am ce comenta. Ar însemna că-mi lipsește o doagă pentru a dialoga cu cineva care spune că forurile statului nu sunt competente pentru a avea opinii de încredere. --Cezarika1 17 ianuarie 2011 20:03 (EET)

Nu o să răspund pe același ton, cu e păcat că unii ..., dar vă propun următorul exercițiu: folosiți DEX-ul și spuneți-mi care este diferența între o gospodărie de apă, o stație de tratare apă și o uzină de apă?. În acest domeniu sunt specialist și pot să vă spun diferența. Teoretic sau ligvistic, poate, putem pune semnul egal între aceste trei construcții, tehnic nu. --Silenzio76 (discuție) 17 ianuarie 2011 20:31 (EET)

Am mai zis asta intr-un loc: Wikipedia zice ca la baza articolelor trebuie sa stea surse de incredere care sa reflecte parerea specialistilor. Pentru cazurile cand mai multi specialisti de incredere au pareri diferite in articole e simplu, le prezinti pe toate, dar titlul e numai unul. Pentru alegerea titlurilor poate ar fi util inca un parametru, autoritatea, adica se alege parerea specialistului cu cea mai mare autoritate in domeniu. Iar dictionarele, DEX, NODEX, DGLR, Dictionar de sinonime, etc ar trebui sa ne spuna ce cuvinte sunt necesare in paginile de redirectionare. Astfel avem un cadru conceptual un pic mai larg si putem rezolva mai usor unele dispute.

In cazul asta autoritatea e CFR, ei au terminologia, ei au definitiile. Lingvistii au sinonimele. Am trimis un email la domnul Ninu de la relatii cu publicul si am cerut ajutor. Parerea mea e ca ce zic ei, aia ar trebui folosit.Csiborg.mirco (discuție) 17 ianuarie 2011 19:46 (EET)

Este irelevant ce crede un specialist fie și de la CFR. Ținând cont de faptul că sunt gări și în alte țări, nu CFR e autoritatea care să stabilească ce reprezintă o gară. --Cezarika1 17 ianuarie 2011 19:55 (EET) Modul în care se poartă discuția mă duce cu gândul la proverbul care spune că Unul aruncă o piatră în apă și alți zece încearcă să o scoată. Mai citiți încă o dată ce este și ce nu este Wikipedia. --Cezarika1 17 ianuarie 2011 19:57 (EET)

Daca specialistii sunt irelevanti, atunci ce-i relevant? Ce mai ramane? Te uiti pe wikipedia germana, gasesti definitii, te uiti pe wikipedia franceza gasesti definitii, te uiti pe wikipedia engleza gasesti definitii, te uiti pe wikipedia olandeza gasesti definitii, simplu clar si profesional, am dat exemplele mai sus, in aceasta discutie, pentru Romania, in cazul asta, profesionistii sunt la CFR. Te uiti pe wikipedia romaneasca gasesti harababura, impresii despre cum un lucru se cheama altfel dupa cum intri sau iesi din oras. Poate ar trebui doua wikipedia in romana, una pentru aia din localitate si una pentru aia care nu-s din localitate. Acum sunt rau, dar m-am uitat la o serie de articole zilele astea, ca pana acum nu m-am uitat niciodata la wikipedia romaneasca si m-a cam luat groaza. For the record, nici io nu-s multumit cu bazarea enciclopediei exclusiv pe dictionar si "judecatile" autorilor de articole, prefer specialistii din fiecare domeniu. Punctul de vedere al dictionarului trebuie mentionat si el undeva, dar nu-i intotdeauna autoritatea suprema pe orice subiect.Csiborg.mirco (discuție) 17 ianuarie 2011 20:25 (EET)

Pentru cine ii intersat:

Halta de miscare - punct de sectionare care are in dotare pe langa instalatii de semnalizare si telecomunicatii si linii de circulatie pentru incrucisari si treceri inainte (cel putin doua). Ele pot servi si traficului de calatori pentru imbarcari si debarcari
Halta comerciala - 1. Punct de oprire in linie curenta pentru debarcarea sau imbarcarea calatorilor sau pentru descarcarea respectiv incarcarea marfurilor
- 2. )Halta afiliata deschisa pentru traficul de calatori (vanzare de bilete) si traficul de marfuri ca expeditii de vagoane (incarcari-descarcari) la linia publica si linia industriala
Statie de cale ferata - punct de sectionare care are linii destinate circulatiei trenurilor, efectuarii operatiilor de manevra si de incarcare descarcare, a operatiilor in legatura cu transportul de calatori si marfuri precum si cladirile aferente traficului feroviar
Sursa: ACADEMIA ROMANA (COMISIA DE TERMINOLOGIE PENTRU STIINTELE EXACTE) - Dictionar explicativ pentru stiinta si tehnologie, Editura AGIR 2006 -- Compactforever ^Zâi! 17 ianuarie 2011 22:43 (EET)

E interesant, dar cred ca lipseste una. Cea pentru punctele de sectionare cu o singura linie, mai sunt si de astea. Probabil se numesc “puncte de oprire”. Eu, de la CFR, am primit un raspuns standard: am inregistrat la nr bla bla bla, vom analiza ... Csiborg.mirco (discuție) 18 ianuarie 2011 21:42 (EET)

CFR zice asa

Stațiile de cale ferată

sunt puncte de secționare care au linii destinate circulației trenurilor, efectuării operațiunilor de manevră și altor operațiuni de transport feroviar.

Haltele de mișcare

sunt puncte de secționare care au cel puțin două linii pentru încrucișări și treceri înainte ale trenurilor.

Pe lîngă acestea mai există haltele de călători, cu sau fără vînzător de bilete, care sunt deschise pentru traficul de călători și nu sunt puncte de secționare.

In plus zice ca ar mai fi si alte informatii, dar nu mi le pot spune. Deci nu zice mare lucru. De aici eu, pentru inceput, inteleg ca nu prea inteleg ce-i aia punct de secționare. Csiborg.mirco (discuție) 3 februarie 2011 09:07 (EET)

De-aia e bine sa intrebi... Au aparut lamuriri in pagina Discuție_Utilizator:Csiborg.mirco. Multumiri Utilizator:Miehs. Parca incepe sa se adune informatia. Csiborg.mirco (discuție) 4 februarie 2011 08:07 (EET)

Inconsecvență date Bogdan Lăpușneanu

Rog pe cineva care se pricepe să rezolve inconsecvențele în privința datei de naștere de la articolul Bogdan Lăpușneanu; eu am copiat datele de la fr:Bogdan Lăpușneanu, dar pe urmă am constatat că articolul în română avea deja alte date. --Gutza _D^D+ 16 ianuarie 2011 16:14 (EET)

Vezi Discuție:Bogdan Lăpușneanu. Răzvan Socol ^mesaj 16 ianuarie 2011 19:20 (EET)

Alcadiene

Care este denumirea corecta a alcadienelor? Propadiena sau propandiena? Mai vreau sa știu dacă au radicali. Magda93 (discuție) 16 ianuarie 2011 18:15 (EET)

Cf. Nomenclatura chimiei anorganice, București: Ed. Academiei RSR, 1986 (Blue Book), p. 30 sufixul -an este înlocuit cu -adienă. Deci, denumirea derivă din propan → propadienă.

Nefiind ramificată, nu se poate vorbi despre radicali.

Și acum, că v-am răspuns, contribuiți la articolul alcadienă? --Turbojet 17 ianuarie 2011 20:12 (EET)

Am scris eu puțin spune-mi dacă este bun.Magda93 (discuție) 18 ianuarie 2011 19:47 (EET)

Plan urbanistic general

Planul urbanistic general al unei localități poate fi protejat de drepturi de autor? Nu poate fi inclus și el la

• b) textele oficiale de natura politică, legislativă, administrativă, judiciară și traducerile oficiale ale acestora (http://commons.wikimedia.org/wiki/Template:PD-RO-exempt;

și

• (a) Official documents (laws, court decisions, etc.) or to the official translations thereof; http://commons.wikimedia.org/wiki/Template:PD-MD-exempt? --Sandhu (discuție) 17 ianuarie 2011 14:21 (EET)

În privința legii românești (art.9 din legea 8/1996), cred că nu se încadrează, deoarece nu este un text, ci un desen. În privința legii moldovenești (art.7 din legea 293-XIII din 1994, valabilă până în 2010, respectiv art.8 din legea 139 din 2010, valabilă începând din 2011), cred că s-ar putea încadra la capitolul "document oficial de caracter administrativ". Răzvan Socol ^mesaj 17 ianuarie 2011 16:22 (EET)

Nu cunosc întru totul problema legislației referitoare la drepturile de autor, dar PUG-urile, din momentul în care sunt plătite de către primării (sau alte instituții administrative) devin documente publice, deoarece sunt plătite din bani publici și pot fi, desigur, folosite de oricine, dar nu în scopuri comerciale. --Silenzio76 (discuție) 17 ianuarie 2011 19:49 (EET)

Mulțumesc, am înțeles. --Sandhu (discuție) 17 ianuarie 2011 21:42 (EET)

Ar putea fi util sa te uiti si aici[3], poate se incadreaza, Capitolul I, art 2 b) zice “prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei; ”

Se pare ca legea drepturilor de autor nu se exprima intotdeauna in cel mai fericit mod.... Se pare ca legea drepturilor de autor nu se exprima intotdeauna in cel mai fericit mod...Csiborg.mirco (discuție) 18 ianuarie 2011 09:17 (EET)

Am întrebat un arhitect urbanist și mi-a confirmat că Planul Urbanistic General este un document public. Nu intră sub incidența legii drepturilor de autor. --Silenzio76 (discuție) 18 ianuarie 2011 20:34 (EET)

Sunt de acord că este un document public și o informație de interes public, dar de unde rezultă că nu intră sub incidența legii drepturilor de autor? Răzvan Socol ^mesaj 18 ianuarie 2011 20:53 (EET)

Din cate imi dau eu seama, intra sub incidenta legii drepturilor de autor, dar legea accesului la informatii publice de care ziceam mai sus actioneaza ca un fel de licenta. Similar cu licentele pentru software liber, sau cu Commons Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice, licenta folosita de wikipedia – pentru astea drepturile de autor exista si orice incalcare a licentei intra sub incidenta legii drepturilor de autor. Legal aikido. Csiborg.mirco (discuție) 18 ianuarie 2011 21:27 (EET)

Toate planurile și proiectele au un autor, care are drept de autor. Ele pot fi folosite doar cu acordul său, intrând în domeniul public la 70 de ani de la moartea autorului. Citiți mai bine legea drepturilor de autor. Pe Commons au fost șterse mii de imagini din România cu statui amplasate pe spațiu public sau cu clădiri ale autorităților publice. --Cezarika1 17 ianuarie 2011 21:56 (EET)

Town și city

Care este diferența între cuvintele englezești "town" și "city"? La en.wp există doua pagini cred, iar la ro.wp doar una și anume oraș. În limba română ambele se traduc cu oraș? -- Purice 17 ianuarie 2011 21:22 (EET)

City are catedrală, town nu are. Cele bune.--Silenzio76 (discuție) 17 ianuarie 2011 21:29 (EET)

Așa era pe vremuri; acum diferența este cam ca cea dintre oraș și municipiu; vezi aici și aici pentru câteva detalii. --Gutza _D^D+ 17 ianuarie 2011 21:41 (EET)

Corect. Eu am simplificat răspunsul, folosind istoria. :).--Silenzio76 (discuție) 17 ianuarie 2011 21:53 (EET)

Va rog sa ma ajutati:)

Incerc ss dezvolt un articol, dar nu reusesc sa introduc ecuatiile. Este vorba e Efectul Doppler, pe care l-am tradus din versiunea in engleza.Daca ma puteti ajuta sa il postez, v-as multumi. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Smaranda.a (discuție • contribuții).

În primul rând, trebuie să vă atrag atenția că avem deja un articol despre Efectul Doppler. Nu creați altul nou, completați-l pe acela dacă este nevoie. Pentru formulele matematice, folosiți Formatul TeX. --Urzică (discuție) 17 ianuarie 2011 22:40 (EET)

Pt. specialiștii wiki: Greșeală la căutare???

Redirectul Muzică jazz duce în mod corect spre articolul Jazz. Când însă introduc la Căutare "Muzică", sau și "Muzică " (cu un spațiu), Muzica jazz nu apare încă de loc, ci doar vreo 10 altfel de Muzici. "Muzica jazz" apare abia când introduc "Muzică j". Acum câteva luni apărea și înainte de a introduce "j". O comportare asemănătoare o constat și la multe alte articole. Ce spuneți dvs.? Asta mi se întâmplă atât la MS IE, cât și la FireFox. SALVE! --NeaNita (discuție) 17 ianuarie 2011 22:38 (EET)

Spun că s-au schimbat paginile favorite ale vizitatorilor. La sugestiile de la căsuța de editare apar cele mai "relevante" rezultate. Algoritmul exact nu-l cunosc, dar cred că implică numărul de vizualizări și/sau numărul de editări ale unei pagini într-un interval. O problemă ar fi dacă nu ar mai apărea deloc în rezultatele căutării (ultima opțiune din meniu).--Strainu (دسستي‎)  17 ianuarie 2011 23:48 (EET)

Nu prea cred că asta-i explicația, deoarece se întâmplă și când încă nu m-am autentificat. În plus, ca exemplu, redirectul "Al treilea Reich" este găsit imediat, ajunge să introduc "Al t", deci chestiunea mea probabil că n-are legătură nici cu întrebarea articol / redirect. La ultima opțiune din meniu însă apare. Și atunci - dacă nu se găsește explicația, ce se poate face pentru înlăturarea acestei greșeli la căutare? --92.193.69.109 (discuție) 18 ianuarie 2011 19:05 (EET)

Hmmm...cred că nu m-am exprimat eu bine. Nu e vorba de preferințele fiecărui utilizator, ci de comportamentul ansamblului de vizitatori Wikipedia. Mai multe detalii aici:

„It extends the API to provide ranking based on number of backlinks, distributed searching and indexing, parsing of wikitext, incremental updates etc.”

Deci s-a modificat ceva în indexul respectiv și rankingul celorlalte pagini a devenit mai bun. Nu cred că puteți face ceva în această privință.--Strainu (دسستي‎)  18 ianuarie 2011 19:18 (EET)

P.S. Puteți încerca să dezactivați Permite sugestii de căutare superioară (numai interfața Vector) în tabul Opțiuni de la Special:Preferences, dar e posibil să vă convină și mai puțin rezultatele.--Strainu (دسستي‎)  18 ianuarie 2011 19:22 (EET)

"â" sau "î"

Bună tuturor, scriere cuvintelor cu „â” este lege sau nu? În unele articole sunt cuvinte scrise cu „î” - e greșeală sau nu?
Știu că uneori se scrie cu „î” (bineînțeles, reîntors), însă în cazul cuvintelor nederivate, necompuse cum se scrie?
Poate că e o întrebare banală, dar sunt din RM și la noi la școală se învață cu „î”, iar presa (până la urmă chiar și presa comunistă de limba „moldovenească” cunoscută prin antiromânismul ei) scrie cu „â”. Este important să știu dacă utilizarea „â” este o lege sau fiecare cum dorește așa și scrie. --Sandhu (discuție) 3 ianuarie 2011 14:09 (EET)

Vedeți Wikipedia:Versiuni de ortografie română.

Pe scurt: la inceputul și sfârșitul cuvintelor (chiar și dacă sunt părți din cele compuse) se scrie cu „î”. Grafia unui articol trebuie să fie unitară. Nu se trece dintr-o grafie în alta doar așa, pentru că vor unii. --Turbojet 3 ianuarie 2011 14:32 (EET)

În unele articole găsesc cuvinte cu „î” și nu știu ce să fac, pentru că nu am găsit nicio sursă oficială în acestă privință. Apropo, la noi se mai scrie și nici o și nici un. Mulțumesc, asta și doream, un răspuns clar: DA sau NU.--Sandhu (discuție) 3 ianuarie 2011 14:56 (EET)

Stimat domn,
Înțeleg că scrieți din Republica Moldova. Vă rog să îmi permiteți o mică trecere în revistă a istoricului schimbării ortografice de la „î” la „â” în România. Imediat după decembrie 1989, în încercarea de a elimina cât mai mult din odioasa moștenire comunistă, s-a propus anularea poruncilor ortografice comuniste din 1953, care, printre altele, înlocuiau complet „â” cu „î”. Sărind în timp la sfârșitul deceniului IX al veacului trecut, s-a propus atunci ca unele cuvinte care conțin „î” să fie scrise cu „â”, potrivit regulilor enunțate de dvs. mai sus. Propunerile au fost adoptate după o perioada de dezbatere, fiind publicate într-o nouă ediție a Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație, o broșură editată sub egida Academiei Române, care esrte forul tutelar pentru limba română. Se pare însă că recomandarea acestei instituții nu are statut de lege, cu alte cuvinte nimeni nu poate fi urmărit în justiție printr-o procedură de drept civil sau penal, datorită greutății de a fi pusă în vigoare. (Pe de altă parte, este de asemenea adevărat că sistemul de învățământ, care aparține în totalitate administrației centrale de la București, a început implementarea acestei reguli foarte devreme și foarte activ.) Așa se face că unii intelectuali români, e.g., Gabriel Liiceanu, au refuzat noile reguli, la fel și unele edituri, dintre care una de mare importanță pentru așezarea unei culturi democratice la gurile Dunării, în locul cizmei totalitare comuniste: Humanitas. Așa se face că purtătorii stindardului de democratizare în România, sau în orice caz unul dintre ei, deci promotorul ideilor noi, de dezbărare a mentalității colective de ura de clasă și de rasă, sunt în același timp unul dintre puținii care păstrează ortografia adoptată la 1953! Acesta este o ciudățenie a democrației române pe care nu sunt pregătit să o analizez. În orice caz, eu personal am o mulțime de cărți editate de Humanitas -- „Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile“, editate și comentate de [Petru Creția]], „Originile totalitarismului”, de Hannah Arendt etc, scrise cu „î”.
Pe baza acestor considerații din România, Domnul Administrator, Birocrat și Checkuser AdyJapan, un membru marcant al comunității Wikipediei Române, a adoptat grafia cu „î” în contribuțiile domniei sale la Wikipedia. Domnia sa a promovat de asemenea regula la care se referea mai sus primul domn respondent, că „grafia unui articol trebuie să fie unitară”, și un articol început într-un fel nu poate fi modificat în celălalt fel decât dacă articolul se mărește, cu o singură schimbare, cu 100%--cu alte cuvinte se dublează. Deci dacă un articol are, de exemplu, 100 biți, și e scris cu „î”, un alt utilizator, care preferă grafia cu „â”, va trebui să aducă articolul la mărimea de 200 biți, și să modifice peste tot unde e nevoie „î” cu „â”, pentru a promova grafia preferată. Viceversa, dacă un articol are, 100 biți, și e scris cu „â”, un alt utilizator, care preferă grafia cu „î”, va trebui să aducă articolul la mărimea de 200 biți, și să modifice peste tot unde e nevoie „â” cu „î”.
Până acum doar Domnul Administrator AdyJapan folosește grafia cu „î”. Articolele scrise de domnia sa poartă marca unui profesionalism evident, în închegarea ideilor, punctuație, ortografie, iar în plus au particularitatea de a fi scris cu grafia ante-decembristă. Am avut ocazia să citesc recent „Transliterare” și să remarc și eu această particularitate.
În speranța că am răspuns, sau măcar circumscris, întrebarea dvs., rămân a dvs., Nerissa-Marie (discuție) 6 ianuarie 2011 14:18 (EET)

Celor care aduc argumente de genul „odioasa moștenire comunistă”, le recomand să studieze problema ortografiei acestei litere dezbătută de lingviștii antebelici. Apoi, să constate că singurul argument pentru revenirea la grafia cu „â” a fost atitudinea revanșardă, lingviștii din Academie opunându-se. --Turbojet 7 ianuarie 2011 13:47 (EET)

Ho, ho, ho. Luați-o mai încet. La Wikipedia în română grafia recomandată este cea nouă (cu â și sunt). Grafia veche este "acceptată". În ceea ce privește trecerea unui articol la altă normă, regula nu este fixă, dar se recomandă utilizatorului să respecte un procent de 50% (care nu înseamnă că un articol trebuie dublat, ci crescut cu 50%, adică cu încă jumătate din el). Aceste reguli au fost stabilite în urma consensului în urmă cu câțiva ani și cu aceste reguli am fost toți de acord. Nu întindeți coarda și nu încercați să influențați utilizatorii să scrie într-o grafie sau alta.--Danutz (discuție) 10 ianuarie 2011 17:47 (EET)

Sant din R Moldova si scriu "A" intre consoane si "i" inaintea /Inceputul cuvintelor si in centrul cuvint.E corect sau nu ?##&&

S-a scris vreodată oficial cu „â” la început de cuvânt? Știe cineva? --ANDROBETA 30 ianuarie 2011 19:21 (EET)

Iar note și referințe

Rog toată lumea să își mai bată o dată capul cu subiectul ăsta pentru clarificarea, sper, definitivă a situației: Discuție Wikipedia:Manual de stil. --ANDROBETA 4 ianuarie 2011 12:38 (EET)

Cred că această temă este f. bine rezolvată la art. Supernovă, în care notele sunt note, și referințele, referințe - asta este ce doriți? Atunci să folosim exemplul începând chiar de acum, iar Manualul de stil ar avea nevoie doar de câteva precizări suplimentare. SALVE! --NeaNita (discuție) 7 ianuarie 2011 11:02 (EET)

La articolul Supernovă sunt într-adevăr două secțiuni separate pentru surse și explicații grupate în secțiunile Note respectiv Note de subsol, ambele folosind variante ale formatului <ref>. Nu văd de ce titlurile secțiunilor sunt Note și Note de subsol, înseamnă cam același lucru, propunerea susținută și de mine zice să trecem sursele informațiilor la secțiunea Referințe (ceea ce e acolo numit Note) iar notele explicative la secțiunea Note (ceea ce e acolo numit Note de subsol). Apoi formatul folosit pentru notele explicative să fie unul care permite adăugarea referințelor sau a formatului necesită citare, pentru că altfel notele sunt cercetare originală, iar formatul <ref> nu permite adăugarea mai departe de referințe notelor explicative. Cel mai bun exemplu este articolul Ion Antonescu. --ANDROBETA 8 ianuarie 2011 12:10 (EET)

Ajutor!

Ajutor!Cum pun o imagine la loc? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Amn (discuție • contribuții).

Exemplu:[[Imagine:Morten Harket.jpg|Morten Harket în concert]], partea de după bara verticală fiind descrierea imaginii, care va apare sub imagine.--Mycomp (discuție) 4 ianuarie 2011 14:30 (EET)

Cu regret, vă spun, ceea ce ați făcut la articolul Broască țestoasă e mai degrabă, vandalizare, decât contribuție. Pe viitor, vă rog, folosiți Groapa de nisip pentru teste.--Silenzio76 (discuție) 4 ianuarie 2011 14:52 (EET)

Criterii pentru alcătuirea listelor

Ar trebui să stabilim criterii pentru cine/ce poate fi inclus în liste. Există de ex. Listă de fotografi români, unde majoritatea legăturilor sunt roșii (adică fără articol propriu), unde mai apare din când în când câte un nume (probabil, uneori, din dorința de autopromovare) sau Listă de clădiri importante din București („importanța” fiind o noțiune subiectivă, cine hotărăște cine/ce este important?). etc.--Mycomp (discuție) 7 ianuarie 2011 05:10 (EET)

Păi, propuneți niște criterii. Eu aș fi tare fericit să văd niște criterii generale care să se aplice oricărei liste. Unul ar fi ca membrii listei să fie suficient de notabile încât să aibă articol separat, nu?--Strainu (دسستي‎)  26 ianuarie 2011 20:46 (EET)

De acord. Dar consider că responsabilitatea de a dovedi notabilitatea îi revine celui care îl trece pe NN pe listă, fie prin crearea unui articol, fie printr-o descriere sumară care să dovedească notabilatea fără echivoc. Ceva de genul: NN, anul nașterii (evt. anul decesului), ocupația, laureat al Premiului Y. Ptr. că a avea doar liste cu nume nu are sens, există categorii ptr. acest lucru.--Mycomp (discuție) 28 ianuarie 2011 11:56 (EET)

Nu cred că putem stabili criterii generale, în afară de reguli pe care le avem deja, în primul rînd verificabilitatea. Nu putem impune notabilitatea ca criteriu, pentru că vor fi nenumărate excepții. Iată exemple unde notabilitatea nu se poate impune:

• liste de poezii ale unui autor, articole ale unui publicist, piese ale unui compozitor etc.;
• liste de timbre, monede, bancnote, fanioane etc.;
• liste de străzi, vîrfuri montane, asteroizi etc.;
• liste de sateliți care fac parte dintr-un sistem, nave care fac parte dintr-o flotilă etc.;
• liste modele ale unei mărci de autoturism, locomotivă etc.;
• liste de episoade de filme seriale, reprezentații de operă, stagiuni teatrale etc.;
• liste de cîștigători de olimpiade, concursuri etc.;
• liste de poeți, jurnaliști, traducători, designeri etc. menționați în surse doar ca grupuri;
• liste de sportivi care fac sau au făcut parte din echipe notabile, dar nenotabili individual.

De-asta în primul rînd cînd facem o listă trebuie să stabilim exact ce vrem de la ea, ce valoare enciclopedică ar avea pentru cititor. De exemplu dacă vrem o listă de fotografi români trebuie stabilit dacă să ne limităm la fotografii celebri (foarte puțini), la cei notabili sau cei verificabili (foarte mulți). Dacă ne hotărîm la ultima variantă atunci nu punem legături interne decît la cei care au (sau merită) articol separat. În schimb ideal este ca aceia care sînt doar verificabili dar nenotabili să aibă referință.

Practic orice listă (nu găsesc acum nici o excepție) este de fapt o anexă la un anumit articol, nu e de capul ei. De obicei lista se pune pe o pagină separată numai ca să nu ocupe prea mult spațiu în articol, dar din punctul de vedere al conținutului ar trebui să stea împreună. Subiectul articolului respectiv ar trebui să ne spună ce criterii sînt optime pentru lista în cauză. — AdiJapan 28 ianuarie 2011 14:58 (EET)

Data nașterii și morții

[extras din secțiunea de mai sus]

Apropo de asta, cât de teribil ar fi să propunem un format standard pentru date de naștere/deces în articolele biografice? Ar fi util ulterior pentru extragerea automată de date... --Gutza _D^D+ 7 ianuarie 2011 18:04 (EET)

Există niște formate pentru așa ceva (pe care nu le cunosc după nume), implementate doar parțial la noi - parcă le văzusem la ceva cântărețe. Răzvan scosese asemenea statistici dintr-un dump, vezi la Wikipedia:Oracol, dar cred că se baza pe categorii. Probabil ar trebui curățate formatele respective, gândită o metodă facilă de introducere și introduse în articolele deja scrise.--Strainu (دسستي‎)  7 ianuarie 2011 18:13 (EET)

Într-adevăr, eu m-am bazat pe categorii. Pentru extragerea automată de date ar fi util să folosim {{persondata}} (vezi și en:Wikipedia:Persondata), însă acest format nu afișează nimic. Pentru afișarea în primul paragraf ar fi necesar un alt format, dar acesta ar trebui să ia în considerare toate informațiile care se amplasează în mod normal acolo: precizări în privința datei nașterii/decesului (aproximativ, calendar vechi/nou, etc), locul nașterii/decesului, nume alternative (pseudonime sau nume reale, nume înainte de căsătorie, etc). Răzvan Socol ^mesaj 7 ianuarie 2011 18:39 (EET)

Mda, adică ar ieși o chestie atât de stufoasă încât n-ar folosi-o nimeni... N-ar fi acceptabil un format mai mic, de compromis, care să conțină numai datele propriu-zise de naștere și (dacă e cazul) de deces? --Gutza _D^D+ 7 ianuarie 2011 19:06 (EET)

Ar fi, însă doar dacă sunt două formate diferite (unul pentru data nașterii și unul pentru data decesului), ca să se adauge între ele locul nașterii și eventualele alte precizări. Răzvan Socol ^mesaj 7 ianuarie 2011 19:20 (EET)

Cred că asta e ceea ce căutați: en:Wikipedia:Age calculation templates (e o listă jos) Repet, cel puțin o parte le-am văzut și pe ro.wp.--Strainu (دسستي‎)  7 ianuarie 2011 19:49 (EET)

O listă (parțială?) de la noi se găsește aici: Categorie:Formate matematică. --Gutza _D^D+ 7 ianuarie 2011 20:05 (EET)

Da, cred că am putea să folosim {{birth date}} și {{death date}} în primul paragraf, chiar dacă aceste formate par a folosite momentan doar în infobox-uri. Oare ar trebui să facem o regulă că aceste formate să apară o singură dată în articol (ca să nu avem contracții)? Sau e mai bine să le folosim în ambele locuri (pentru că ar fi mai ușor de verificat contradicțiile astfel)? Răzvan Socol ^mesaj 7 ianuarie 2011 21:48 (EET)

(←) Problema nu e atât dacă folosim sau nu acest format în două locuri în articol – mai important este să nu fie folosit de mai multe ori pentru mai multe persoane în același articol. Un redactor ar putea fi de exemplu tentat să-l folosească și pentru subiectul articolului dar și pentru părinții, copiii, frații și surorile lui (persoane care nu au articole proprii). Sau ar putea fi folosit de fiecare dată când este menționată o dată posibilă de naștere a subiectului, așa cum este de exemplu cazul la Mihai Eminescu#Data și locul nașterii (compară cu informația din paragraful introductiv). --Gutza _D^D+ 7 ianuarie 2011 22:24 (EET)

Am creat redirectările {{dn}} (data nașterii) și {{dd}} (data decesului); cred că sunt rezonabil de ușor de folosit. --Gutza _D^D+ 7 ianuarie 2011 22:39 (EET)

Tot eu. M-am gândit că ar fi mai eficient ca formatele {{dn}} și {{dd}} să includă "n.", respectiv "d." la început, așa cum am făcut la Lech Wałęsa (vezi sursa). Problema e că notația nu este atât de uniformă cum mi-aș fi dorit (vezi de exemplu Ayaan Hirsi Ali. Întrebarea e dacă vrem să uniformizăm notația (n. dd mmm yyy) sau nu. --Gutza _D^D+ 7 ianuarie 2011 22:45 (EET)

De ce nu incluzi și categoriile în formate?--Strainu (دسستي‎)  12 ianuarie 2011 21:47 (EET)

Deschid o discuție separată în câteva minute, fiindcă vreau să scriu un robot pentru asta. Putem discuta acolo toate detaliile tehnice pentru toate articolele biografice. --Gutza _D^D+ 12 ianuarie 2011 21:59 (EET)

Robot procesare date naștere/deces

Am început lucrul la un robot care să standardizeze datele de naștere și deces din articole. Problema este destul de spinoasă, așa că prezint mai întâi premizele (pe unele nu le știam nici eu, așa că le scriu pe toate, pentru referință):

• Este dezirabil ca datele de naștere și deces prezente în toate articolele biografice să fie afișate într-un format, din mai multe motive (în special pentru procesare automată ulterioară; procesarea automată poate fi făcută atât pentru scopuri interne cât și de către agenți externi, via en:microformats). Acesta este de fapt scopul acestui demers, însă după cum se va vedea mai jos, el însuși pune probleme, așa că l-am trecut la premize.
• Operațiunea de interogare a bazei de date Wikipedia pentru a afla care sunt articolele biografice nu este atât de simplă precum ar părea. De pildă categoria Categorie:Oameni după ocupație ar părea că ar conține numai oameni, însă aproape toate subcategoriile (e.g. Categorie:Bucătari, Categorie:Ingineri) conțin și articolele care descriu profesia în sine (Bucătar, Inginer). Din fericire, Răzvan Socol a extras deja în mare parte articolele biografice; mi-a oferit baza lui de date și asta folosesc, însă este de așteptat că vor exista și scăpări.
• Cele mai bune categorii pentru extragerea articolelor biografice sunt Categorie:Nașteri după an și Categorie:Decese după an, însă din păcate sunt incomplete (aproximativ 20% dintre articolele biografice nu apar în niciuna dintre aceste categorii). Unul dintre scopurile acestui robot este să introducă articolele biografice în categoriile respective.
• Teoretic, toate articolele persoanelor în viață ar trebui să se afle într-una dintre subcategoriile categoriei Categorie:Persoane în viață și toate paginile de discuție ale acestor articole ar trebui să conțină formatul {{bpv}}. Acest lucru nu este întotdeauna adevărat. Robotul poate introduce formatul pe pagina de discuțe, însă nu poate decide în care dintre subcategoriile din Categorie:Persoane în viață să încadreze articolul.
• Teoretic, toate articolele biografice ar trebui să înceapă cu o frază introductivă standard, conform Wikipedia:Articole biografice#Redactare. În realitate, apar tot felul de situații nestandard:
  • Popescu (n. 1 ianuarie 1900 – d. 1 ianuarie 1970) ← acesta este standardul
  • Popescu (n. Ionescu la 1 ianuarie 1900) ← alt nume
  • Popescu (n. 1 ianuarie<ref name='info_nastere'>Bla-bla</ref> 1900) ← note de subsol
  • Popescu (n. 15 ianuarie (1 ianuarie pe stil vechi) 1900) ← stil vechi/stil nou
  • Popescu (* 1 ianuarie 1900 – † 1 ianuarie 1970) ← lipsește "d."/"n."
  • Popescu (1 ianuarie 1900 – 1 ianuarie 1970) ← lipsește "d."/"n."
• Teoretic, toate articolele biografice ar trebui să aibă o dată clară pentru nașterea și decesul unei persoane. Acest lucru nu este întotdeauna adevărat, fie din motive obiective (nu se cunosc datele exacte, în special pentru datele din antichitate și pentru ziua de naștere în secolul XIX și mai devreme), fie pentru că nu au fost introduse (am copiat eu câteva de pe en.wiki). Robotul ar putea determina dacă datele sunt disponibile, consultând alte Wikipedii, însă din păcate nu ar ști cum să le introducă în articol (vezi punctul anterior).

Evident, problema mea este că vreau să standardizez acest talmeș-balmeș și nu știu care ar fi cele mai bune soluții. Prin urmare aș vrea să discutăm următoarele chestiuni:

1. Cum putem standardiza formatul paragrafului introductiv? Pentru a beneficia de formate uniforme care să conțină ceva de genul n. 1 ianuarie 1900, respectiv d. 1 ianuarie 1970, propun următoarele:
   • Standardizarea faptică a formei "n."/"d.", conform îndrumării (asta poate face robotul);
   • Eliminarea oricăror informații dintre "n."/"d." și data propriu-zisă; dacă este necesar numele de famile original, acesta să fie indicat separat, înainte (Popescu (nume de familie original: Ionescu, n. 1 ianuarie 1900 – d. 1 ianuarie 1970); dacă este necesar alt nume, acesta să fie și el indicat separat (vezi Gheorghe Gheorghiu-Dej).
   • Eliminarea datelor pe stil vechi; pur și simplu nu mai sunt relevante pentru nimeni în zona introductivă. Acolo unde ele sunt relevante ulterior (cum este cazul pentru Revoluția din Octombrie), ele pot fi indicate în corpul articolului.
   • Eliminarea referințelor din zona introductivă a paragrafului introductiv; dacă sunt necesare note legate de data nașterii, decesului sau alte informații din acea paranteză, ele pot fi introduse imediat după paranteză (vezi Ion Luca Caragiale).
2. Ce facem cu categoriile? Strainu a propus mai sus să introducem categoriile relevante chiar în formatele {{dn}} și {{dd}}. Sunt un pic reticent în privința asta, fiindcă îmi este teamă că formatele respective ar putea fi folosite și în alte scopuri decât această paranteză introductivă, caz în care ne vom trezi cu aiureli prin articole... Pe de altă parte, evident că este cea mai comodă soluție pentru vasta majoritate a situațiilor. Voi ce părere aveți?
3. Am spus mai sus că robotul poate detecta persoanele în viață care nu au categoriile corecte. Chestiunea este un pic delicată, fiindcă robotul nu poate fi 100% sigur că o persoană este într-adevăr în viață pentru simplul motiv că el nu a reușit să-i găsească data decesului în articol (se întâmplă relativ frecvent ca data decesului să fie prezentă, însă într-un format pe care robotul nu îl înțelege). Prin urmare, aceasta ar fi o operațiune asistată (de altfel mai toate operațiunile trebuie asistate, dacă e să încercăm o abordare exhaustivă). Cât de mult timp credeți că merită investit în aceste operațiuni? Ați fi dispus să ajutați la operațiunile de verificare manuală?

Cam astea sunt întrebările pentru moment. Vă rog exprimați-vă opiniile. --Gutza _D^D+ 12 ianuarie 2011 22:41 (EET)

Mai întîi o observație de formă: standardul de la Wikipedia:Articole biografice este cu virgulă între data nașterii și a decesului, nu cu linie. Redactarea de forma n. 1 mai 1900 – d. 1 mai 1970 este pleonastică, pentru că linia arată că e vorba de un interval, însă capetele intervalului sînt și ele marcate explicit prin n și d. E ca și cum am indica programul unui magazin în forma asta: de la ora 9 – la ora 21. Trebuie să alegem una din variantele

• n. 1 mai 1900, d. 1 mai 1970
• 1 mai 1900 – 1 mai 1970

Eu prefer prima variantă, pentru că se poate aplica neschimbat și la persoane în viață, pur și simplu nemaiscriind partea a doua. La en.wp se folosește formatul born August 4, 1961 la persoanele în viață și 14 March 1879 – 18 April 1955 la cele decedate, adică două stiluri diferite.

Sînt de acord să nu mai apară nimic în interiorul șirurilor „n. 1 mai 1900”. Numele primite la naștere se pot pune înainte (sau după). Referințele pentru data nașterii sau a decesului ar trebui să se poată pune în continuare, dar în exteriorul formatelor.

Cu stilul vechi și nou e o întreagă bătaie de cap. Pînă la schimbarea calendarului --- moment care diferă cu secole întregi de la o țară la alta --- toate datele sînt în stilul vechi, chiar dacă nu se menționează explicit asta. Deci cineva născut pe 1 ianuarie 1900 în România și cineva născut pe 1 ianuarie în Franța s-au născut de fapt în zile diferite. Nu am o soluție simplă, pentru că la fiecare articol în parte trebuie stabilit dacă data respectivă e pe un stil sau altul, ceea ce probabil nu se poate face total automat.

La unele articole biografice vom avea nevoie de o variantă flexibilă a formatelor, care de exemplu să permită indicarea datei botezului în loc de a nașterii (pentru că asta știm, vezi Adam Smith), o dată aproximativă a nașterii/decesului (vezi Pitagora) sau alte situații și combinații. Va trebui găsit un standard și pentru anii dinaintea erei noastre, vezi Claudius.

Cu categoriile se poate rezolva ușor: impunem ca formatele dn și dd să fie apelate numai în articole biografice. În portaluri, pe pagina principală etc. vor trebui înlocuite cu textele respective. Pentru cazurile cînd formatele sînt folosite accidental în alte spații de nume se pot automatiza formatele să nu ducă la includerea în categorii.

Cam atît deocamdată. — AdiJapan 13 ianuarie 2011 10:45 (EET)

Din cauza diverselor informații intercalate între data nașterii și data decesului, robotul nu se poate ocupa de semnul dintre cele două. Pot detecta și schimba automat numai părțile în care sunt specificate datele propriu-zise; pot detecta toate combinațiile uzuale (n., născut, născută, născut pe, născut în, născut la, * ș.a.m.d.) și le pot uniformiza sub forma "n."/"d.", însă ce este între ele, Dumnezeu cu mila. Totuși am să investighez un pic chestiunea, poate e fezabil fără foarte mult efort.

Pe de altă parte, m-ai dat gata cu datele pe stil vechi/pe stil nou. N-am știut că lucrurile sunt atât de îmbârligate (am și stricat vreo patru-cinci articole, eliminând manual datele pe stil vechi; va trebui să le caut și să le restaurez). Avem formatele {{Stil vechi}} și {{Stil nou}} care sunt bine făcute; aș propune să le folosim în afara datei propriu-zise, așa cum am făcut la George Bacovia. Robotul ar urma să trateze numai data în format standard (17 septembrie în cazul lui Bacovia), lăsând neatinsă data alternativă. Vedeți vreun inconvenient?

Anii dinaintea erei noastre nu sunt un caz particular, merge foarte bine {{Death date|100 î.Hr.|1|1}}: 1 ianuarie 100 î.Hr.(100 î.Hr.-01-01) ({{Death date}} este formatul folosit intern de {{dd}}). În privința celorlalte situații, aș propune ca {{dn}} și {{dd}} să suporte un al patrulea parametru, opțional, care să înlocuiască cu totul "n." sau "d."; în felul ăsta se pot specifica orice astfel de excepții, păstrând însă formatul unitar. --Gutza _D^D+ 13 ianuarie 2011 13:14 (EET)

De acord cu tot, dar la anii dinaintea erei noastre am o reținere. Pentru o mai bună standardizare aș prefera ca formatul să ia parametrul anului strict numeric (deci cu minus pentru anii î.Hr., iar anul 0 nu există). Mai ales dacă formatul urmează să pună articolele în categorii aș vrea ca formatul să fie cel care generează șirul „î.Hr.”, nu omul. Asta pentru că diverși contribuitori scriu șirul ăsta în diverse alte moduri: î. Hr. (cu spațiu), î.e.n., BC și așa mai departe, într-o mulțime de combinații și variante. Va trebui să vedem ce facem cu cei care s-au născut sau au murit în secolul I d.Hr., eventual și II d.Hr., pentru că la ei e util să se precizeze era d.Hr., altfel apar confuzii.

Vor rămîne în continuare situații ciudate pe care nu le putem prevedea. De exemplu, oameni la care se știu bine ziua și luna nașterii, dar nu și anul, încît trebuie să scriem ceva de genul 1 iunie 1905 sau 1906. Sau la alții poate avem ambiguitatea călare peste limita dintre luni: 30 aprilie sau 1 mai 1848. Pentru asemenea cazuri cred că o soluție ar fi o sintaxă cam așa

{{dn||||30 aprilie sau 1 mai 1848}}

unde primii trei parametri sînt goi (semn că nu se face includerea în nici o categorie), iar ultimul e luat ca text și afișat ca atare. Sau putem avea o combinație de parametri goi și parametri completați, atunci cînd se știu o parte din informații (numai anul, de exemplu, așa cum e la multe biografii).

Mă tem că un format care să fie suficient de flexibil, suficient de automat și suficient de ușor de folosit e destul de greu de făcut. — AdiJapan 13 ianuarie 2011 14:06 (EET)

Decât să ne complicăm peste tot cu excepții "și mai excepționale" decât cele pe care le-am discutat mai sus, adică excepții care apar probabil la sub 1% dintre articole, aș prefera să lăsăm aceste excepții cu totul deoparte, urmând ca ele să fie rezolvate manual. După cum spuneam, execuția robotului va fi oricum asistată (sunt o mulțime de articole ale căror date nu sunt deloc excepționale, dar ale căror notații sunt de nerecunoscut pentru robot, așa că oricum este necesară intervenție umană semnificativă).

Legat de anii dinainte de era noastră (din era trecută?), nu merge să notezi anii cum îți vine la gură fiindcă atunci nu ai articolele și apar legături roșii: compară 100 î.Hr. cu 100 î. Hr., 100 î.e.n., 100 BC (exemplele tale). --Gutza _D^D+ 13 ianuarie 2011 14:18 (EET)

Bun, deci deocamdată luăm doar cazurile normale și excepțiile curente. Am vrut doar să spun că va trebui să avem cîndva în vedere și situații mai complicate.

Legat de legăturile roșii, culoarea nu-i împiedică pe oameni să le lase totuși așa. Chiar și cei care știu ce înseamnă culoarea roșie își pot imagina că pur și simplu încă nu au fost făcute acele pagini. Sau poate nu-și dau seama ce trebuie schimbat ca să se albăstrească legăturile. Imaginează-ți un contribuitor care știe el sigur că formula corectă e î.e.n. (și de fapt de ce n-ar fi corect așa?). Dar nu mi-ai spus dacă ai ceva anume împotrivă ca anii î.Hr. să fie introduși cu minus. — AdiJapan 13 ianuarie 2011 15:00 (EET)

Personal nu am nimic împotriva ideii de a nota anii respectivi ca valori negative în format, însă cred că ne complicăm excesiv și fără rost. Cei care notează anii anapoda (nu spun că nu există) sunt cei care nu știu nici măcar că trebuie puse legături -- scriu pur și simplu "născut în anul 100 î.e.n." sau similar. Acestor redactori oricum nu le putem pretinde să folosească formatele, deci tot trebuie să vină cineva să curețe după ei. Iar dacă în formate se folosește o singură notație în mod consecvent atunci pur și simplu nu contează dacă notația este "-număr" sau "număr î.Hr."; a doua variantă mi se pare mai convenabilă pentru că evită transformarea dintr-o notație în cealaltă în interiorul formatului (în final trebuie ajuns oricum la "număr î.Hr." pentru că așa sunt articolele). --Gutza _D^D+ 13 ianuarie 2011 15:11 (EET)

În regulă. — AdiJapan 13 ianuarie 2011 15:17 (EET)

Referitor la linia dintre data nașterii și data decesului. În sens academic ai dreptate, indicarea vizuală a faptului că este vorba despre un interval este într-adevăr redundantă. Însă, tot din punct de vedere vizual, uită-te la Mel Gibson sau, mai rău, la J. K. Rowling -- dacă ai adăuga ", d. 1 ianuarie 2100, Los Angeles" după toate informațiile alea despre naștere atunci ar fi greu de urmărit unde se termină informațiile legate de naștere și unde încep cele legate de deces; pe de altă parte, o linie sare imediat în ochi, vezi de exemplu George Bacovia. Prin urmare le-aș lăsa așa cum le-a gândit persoana care a scris textul; dacă va fi necesar în viitor să le ajustăm și pe astea, o să vedem atunci. --Gutza _D^D+ 13 ianuarie 2011 15:29 (EET)

Aici nu mai sînt de acord. În primul rînd informațiile legate de naștere și cele de deces nu sînt mai importante decît celelalte informații din articol ca să fie nevoie să fie evidențiate neapărat mai vizibil. În al doilea rînd ele sînt deja vizibile mai mult decît altele prin simplul fapt că cifrele ies în evidență printre litere. Pînă la urmă e o chestie de obișnuință. Vezi Ion Luca Caragiale, Juliusz Słowacki sau Veronica Micle. Problema e că deja ești setat să te concentrezi pe date; ar trebui dacă ai putea să te uiți la articole cu ochii unui cititor interesat de toate informațiile din articol, nu doar de date.

Dar dacă vrei să vezi linia atunci o păstrăm și în schimb renunțăm la n și d, așa cum se procedează la en.wp. Lăsăm doar un n pentru persoanele în viață. Formularea hibridă e aiurea, chiar dacă e foarte răspîndită în articole.

Apropo de asta, iată niște formulări de intervale pe care Alexandru Graur le arăta cu degetul ca fiind greșite (Mic tratat de ortografie, 1974):

• consultații de la 8–12
• începutul balului de la 9 seara – 5 dimineața
• între București–Ploiești

Formula asta a noastră cu n. 1 mai 1900 – d. 1 mai 2000 intră după mine cam în aceeași categorie, un amestec de două variante corecte.

M-am uitat de curiozitate cum procedează și celelalte Wikipedii mari. Am deschis articolul Albert Einstein în vreo 10-15 limbi și am văzut că e ori cu liniuță (cel mai frecvent), ori cu indicarea capetelor intervalului, de obicei abreviat, dar cu simboluri la nemți și scris întreg la francezi. Nimeni nu le pune pe ambele simultan. Sigur, nu se cheamă că am făcut o statistică nemaipomenită, dar e sugestiv.

În fine, e o chestie de formă, scuze că insist atîta. Măcar să avem noi articolele bine scrise din toate celelalte puncte de vedere și să ne certe cineva că ne-a mai rămas problema liniuței. — AdiJapan 14 ianuarie 2011 18:28 (EET)

Mi-am dat seama că problema nu este așa de spinoasă cum am crezut la prima vedere. Dat fiind că știu unde se află data decesului, pot verifica relativ ușor dacă am o linie (sau similar) chiar înaintea ei; dacă o găsesc, o pot înlocui cu o virgulă (sau punct și virgulă -- personal mi se pare mai adecvat punct și virgulă pentru că sunt două seturi distincte de informații). --Gutza _D^D+ 14 ianuarie 2011 18:59 (EET)

Deși nu m-a întrebat nimeni, totuși vă spun că eu cred că data cu liniuță la mijloc (cum este acum) e mai ușor vizibilă decât cu punct și virgulă, pentru că cele 2 elemente (data nașterii și data decesului) au o distanță mai mare între ele (două spații și o linie), departajându-le mai net din punct de vedere vizual. Cu punct și virgulă sunt prea "înghesuite", fiind "înșirate" ca un "cârnat". --Miehs (discuție) 14 ianuarie 2011 19:13 (EET)

Dat fiind că oricum se vor folosi formate, devine irelevant dacă folosim "n. data, d. data" sau "data - data". Dat fiind că și eu prefer linia din punct de veder vizual iar singura dorință a lui AdiJapan pare să fie corectitudinea indiferent de forma aleasă, propun varianta a doua (cu en dash, adică semnul de lungime medie, –), așa cum este și la wikipedia în limba engleză (vezi en:Alexandru Graur; în sursă se vede că este un – acolo).

Pe de altă parte, nu știu cum de nu mi-am dat seama că avem nevoie să negociem problema lui "î.Hr." din alte motive, și anume din cauza formatului hCard. Dacă vă uitați la sursa unei pagini generate folosind oricare dintre formatele pe care dorim să le folosim aici veți vedea că se generează și conținut invizibil. De exemplu dacă scrieți {{dn|1970|1|2}}, rezultatul vizibil este n. 2 ianuarie 1970, însă sursa HTML mai conține și următoarea secvență suplimentară (invizibilă): <span style="display:none">(<span class="bday">1970-01-02</span>)</span>. Această secvență este parte din standardele en:microformats pe care dorim să le utilizăm aici (într-un sens larg, scopul lor este en:semantic web). În tot cazul, fapt este că dacă încerc să scriu {{dn|100 î.Hr.|1|2}}, formatul ascuns devine (în mod previzibil) <span style="display:none">(<span class="bday">100 î.Hr.-01-02</span>)</span>, ceea ce nu corespunde deloc cu RFC 2426 folosit de formatul hCard către care dorim să ne îndreptăm. E drept că RFC 2426 nu specifică posibilitatea ca datele să fie extrem de vechi, însă cu siguranță varianta preferată nu ar fi "î.Hr.". :-) Prin urmare va trebui să codificăm datele dinainte de anul 1 folosind notația aritmetică sugerată de AdiJapan. Întrebarea e cum naiba reconciliem asta cu articolele noastre care folosesc î.Hr. -- eu unul nu am găsit nicio funcție de căutare și înlocuire în parserele MediaWiki. Are cineva vreo idee? --Gutza _D^D+ 15 ianuarie 2011 23:57 (EET)

Tot eu. O variantă urâtă, dar care ocolește problema, ar fi să folosim câte un format suplimentar pentru datele dinainte de anul 1. Adică am avea patru formate: dn, dd, dnî, ddî. Deși e îngrozitor de urâtă, cred că este preferabilă variantei în care mai introducem încă al cincilea parametru și pentru asta (deja avem patru: an, lună, zi și informații suplimentare, gen "cca.", "botezat", "înmormântat"). --Gutza _D^D+ 16 ianuarie 2011 00:26 (EET)

Din punct de vedere al anului, problema cea mare nu e să pui un - înainte, ci să decizi (și mai ales să comunici roboților care vor folosi informația) dacă e vorba de formatul pseudo-ISO 8601 (pseudo căci deși anii pot fi și negativi, datele sunt numai post-1583) sau de XML schema (adică dacă folosești sau nu anul 0) [4]. Ca soluție, în afară de 4 formate, poți să încerci ceva de genul:

{{#ifeq:"year"|{{urlencode:"year"}}|"an pozitiv"|"an negativ"

La ora asta nu promit că merge, dar teoretic e ok. Atenție, ghilimelele la year sunt obligatorii, căci spațiile sunt eliminate la evaluare.--Strainu (دسستي‎)  16 ianuarie 2011 01:18 (EET)

Soluția ta merge bine (deși fără ghilimele, vezi Discuție Utilizator:Gutza/iftest), însă din păcate nu rezolvă problema. Deși îmi permite să aflu că anul este negativ, nu pot să aflu despre care an negativ este vorba. Prin urmare revenim de unde am plecat: cum fac să obțin „100 î.Hr.” pornind de la „-100” (sau viceversa)? --Gutza _D^D+ 16 ianuarie 2011 01:39 (EET)

Încă o chestie: cum notăm datele aproximative? Mie unuia îmi place "cca.", dar presupun că fiecare are propriile preferințe (alte variante sunt "c", "c.", "ca", "ca.", "cca", "~", "aprox.", "aproximativ", "?"). Are cineva surse care să indice o formă preferată în limba română? --Gutza _D^D+ 16 ianuarie 2011 04:33 (EET)

Miehs și în continuare Gutza: eu nu înțeleg de ce trebuie ca datele de naștere și deces să fie mai vizibile decît restul informațiilor. Amîndoi spuneți că e mai ușor vizibil cu liniuță. Aveți perfectă dreptate. Dar de ce ar fi nevoie de asta? Dacă vizibilitatea e scopul atunci să scriem datele cu verde sau cu roz bombon și le facem super vizibile. Nu înțeleg de ce trebuie sacrificată logica pentru un scop care nu există sau care poate fi atins altfel dacă chiar există.

Gutza, dacă scriem parametrul anului cu minus nu mai e nevoie de parsare și înlocuire. Formatul preia un număr, iar dacă e negativ îl afișează în valoare absolută și-i atașează un "î.Hr." în coadă. (Dacă numărul e 0 dă un mesaj de eroare.) În articolele care există deja se poate face parsarea și înlocuirea cu robotul, deci nu sîntem limitați de MediaWiki.

Abrevierea obișnuită a lui circa este cca, fără punct. Punctul se pune în abrevieri numai dacă dispar litere de la final, dar în cazuri ca d-lui, d-voastră și cca finalul e intact. (O excepție des întîlnită e dr. pentru doctor.) — AdiJapan 16 ianuarie 2011 05:52 (EET)

Adi, nu este realist să convingi lumea să scrie -100 în loc de 100 î.Hr. (sau de 101 î.Hr.), e nenatural. Transformarea trebuie să fie făcută de format.

Gutza, o să revăd soluția, poate mai vin cu ceva. Oricum, baza e mw:Help:Extension:ParserFunctions și mw:Help:Magic words.--Strainu (دسستي‎)  16 ianuarie 2011 14:25 (EET)

Vezi Utilizator:Rsocol/Format și Utilizator:Rsocol/Test pentru transformarea din -100 în 100 î.Hr. Răzvan Socol ^mesaj 16 ianuarie 2011 12:38 (EET)

Eu cred ca datele despre nasterea si decesul unei persoanei sunt cruciale pentru informare, trebuie sa se vada cat mai bine si rapid, iar liniuta (minus sau cea putin mai lunga) este cea mai buna varianta. Am sa explic in cateva cuvinte de ce cred astfel. Iau in calcul doar individul care doreste informarea rapida, in principiu acesta este clientul unei enciclopedii, restul au la indemana calea academica pura: lista de referinte solide, cercetare, notite, confruntarea surselor etc. Atunci cand cineva deschide un articol biografic despre o persoana total necunoscuta este esential sa stie cand a trait, cand a murit pentru a-l putea incadra intr-un orizont de timp bine definit, pentru a avea o perspectiva de ansamblu asupra epocii, scolii de gandire etc Eu cred ca de la acesti ani pleaca documentarea asupra unei biografii. Luam cazul unui arhitect, total necunoscut cititorului si vedem ca ne intereseaza care a fost backgroundul in care s-a format (nu e indiferent ca e nascut in perioada interbelica sau in anii '50, '60). Urmatoarea intrebare este mai "traieste si azi", apoi "a cunoscut cutare curent" si poate continua cu, "a fost influentat de x sau y". Ce am spus in cele de mai sus sunt in parte intuitiile mele, iar genul de intrebari epistemologice se desfasoara in fractiuni de secunda nu sunt interogatii de secunde sau minute, dar oricum cred ca exista si au ca baza tocmai acei ani. Nu cred ca exista cineva, dar pot fi contrazis daca altcineva face altfel, care parcurge in liniste 20-30 de randuri fara sa incadreze in timp subiectul. Cel putin pentru mine dupa nume primele informatii care ma intereseaza sunt cand a trait, mai traieste, daca nu cand a murit subiectul biografiei. Iar la aceste intrebari primesc informatia cel mai rapid in functie de liniuta, daca exista liniuta a decedat si atunci ma uit imediat in dreapta liniutei. La fel voi face si la a doua, la a treia citire cand deja aleg informatiile selectiv pe un anumit subiect si in plus citesc in diagonala. Cred ca exista o mare categorie de indivizi, clienti de enciclopedie, care citesc in diagonala, deoarece nevoia de informare este diversa, punctuala de multe ori (chiar despre acei ani de care vorbeam), iar timpul de acces la acea informatie se doreste a fi cat mai scurt. Nu ascund faptul ca eu cel putin, de multe ori, nici nu mai deschid o pagina in wikipedia, mai ales daca vreau sa aflu doar acei ani (nastere, deces) despre o persoana, imi ajunge acel sumar din google, care de multe ori este fix definitia - nume prenume, locul nasterii, anii. Iata pe scurt de ce eu cred ca liniuta este cea mai buna solutie pentru a desparti cele 2 tipuri de informatii, cruciale in viziunea mea. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.26.186.198 (discuție • contribuții).

După mine există informații mai cruciale decît data nașterii și a morții. De exemplu: ce a făcut persoana respectivă. Eminescu a fost poet, Obama e președintele SUA, Newton a fost fizician. Propun ca astfel de informații să fie scrie cu MAJUSCULE și cu două liniuțe la stînga și două la dreapta, pentru ca vizibilitatea să fie proporțională cu crucialitatea.

Apropo de comentariul că sintaxa -100 în loc de 100 î.Hr. e nenaturală: formatele dn și dd sînt prin natura lor profund nenaturale și vor fi folosite numai de cei care înțeleg măcar parțial ce e un format. Restul vor scrie în continuare datele de mînă, natural, așa cum se afișează ele în alte articole, nu așa cum e codul sursă. Deci un minus în plus sau în minus (...) nu e un prag greu de trecut. — AdiJapan 16 ianuarie 2011 13:50 (EET)

Păi nu e vorba doar de introducerea formatelor, din ce-am înțeles ieri Gutza o să le introducă automat în majoritatea articolelor biografie. Urmează dup-aia și mentenanța paginilor respective. Dacă nu știi despre ce e vorba, s-ar putea să crezi că -100 e o greșeală și să corectezi.

În fine, oricum nu e cazul să ne facem probleme, există soluții: en:Template:Str_number/trim. Gutza, vezi formatul ăsta, precum și celelalte descrise în documentație. Va fi ceva de muncă cu portarea lor, dar cred că merită. Dacă tot te apuci de chestia asta, te-aș ruga să faci o verificare completă, adică și pentru î.e.n., î.Cr., BC, BCE, B.C. etc., dar și pentru situațiile mai puțin obișnuite, dar posibile: e.n., d.Hr., CE etc.--Strainu (دسستي‎)  16 ianuarie 2011 14:23 (EET)

Mie soluția lui Răzvan mi se pare extrem de elegantă, aș foarte prefera s-o folosesc în loc de uriașa complicație cu Str_number. Strainu, chiar crezi că cineva neavizat care vede {{dn|-106||}} în articolul Cicero s-ar apuca să înlocuiască cu {{dn|106 î.Hr.||}}? --Gutza _D^D+ 16 ianuarie 2011 15:11 (EET)

Nu, cred că cineva nou va înlocui {{dn|-106||}} cu 106 î.Hr., iar cineva care cunoaște problemele cu datele se va întreba dacă e 106 sau 105 î.Hr. Pe scurt: ce scrie în cod trebuie să se vadă în pagină, microformatele sunt un bonus și ele sunt cele care trebuie să sufere dacă nu se poate altfel. Nu sunt de acord să sacrificăm total lizibilitatea codului pentru ele. Apropo de lizibilitate, fiind vorba de ro.wp, eu propun inversarea parametrilor în așa fel încât ordinea să fie z,l,a.

Altă soluție este pur și simplu să nu folosim formatele decât pentru date din calendarul Gregorian, cum se întâmplă la en.wp.--Strainu (دسستي‎)  16 ianuarie 2011 15:28 (EET)

Avantajul ordinii a,l,z este faptul că este lipsită de ambiguitate. Dacă folosim z,l,a te poți întreba dacă formatul este într-adevăr românesc sau a fost importat (ca atâtea altele) de la en.wp (unde ordinea naturală ar fi l,z,a).

Cât privește presupusele înlocuiri și ambiguități în privința formei aritmetice, nu uita că orice astfel de ambiguitate ar exista numai dacă ai vedea sursa wiki fără să vezi articolul propriu-zis, însă în general lucrurile stau tocmai invers: de obicei vezi articolul, nu sursa lui. Iar dacă ai vreo nedumerire, n-ai decât să dai o previzualizare (lucru pe care-l faci oricum cu o sumedenie de formate, n-ar fi ăsta primul). În plus, rezultatul formei aritmetice este o sursă mai curată, mai internațională și mai ușor de procesat automat în viitor (scăpăm complet de întrebări de felul "oare e spațiu între î. și Hr.?"; "oare sunt puncte după fiecare dintre ele?" ș.a.m.d.). --Gutza _D^D+ 16 ianuarie 2011 15:44 (EET)

Te înșeli: formatele vor avea codul simplificat în versiunea ta (adică 2 în care probabil oricum nu-și bagă nasul decât 2-3 oameni), pe când articolele (câteva sute sau mii) vor fi complicat de înțeles, atât pentru oameni cât și pentru roboți. Hai să vedem ce categorii de utilizatori vor folosi articolele respective:

• Utilizatori umani: să zicem că nu vor edita articolele care au deja formate, vor fi și de acord să introducă formate, hai să zicem chiar și cu -. Asta însă doar dacă -100 înseamnă 100 î.Hr., nimic altceva.
• Roboți care citesc hCardul din pagină: orice-ai face e greșit, formatul nu permite date negative. Mergând însă mai departe, presupunem că roboții știu că sunt pe Wiki, caz în care dând peste un an negativ vor presupune că e vorba de ISO 8601 (asta folosesc parser functions), caz în care din nou fail - ISO acceptă și anul 0, deci rezultatul va fi greșit. Singura soluție pare să fie să știi de la început convenția.
• Roboți care citesc codul wiki: la fel ca mai sus, trebuie să știi convenția. În cazul acesta, având acces la datele cu î.Hr. (care nu sunt variabile), pot fi deduse ușor datele în orice alt format.

După părerea mea, folosirea lui -100 are doar avantajul de a simplifica codul formatelor. Mi se pare insuficient.--Strainu (دسستي‎)  16 ianuarie 2011 16:41 (EET)

Chestia pe care n-o sesizezi este că oricum trebuie să știi convenția, indiferent că scriem "-0099", "-99", "-100", "100 î.Hr.", "100 î.e.n.", "100 B.C." sau orice altceva. Singura formă cu adevărat naturală pentru anii dinainte de anul 1 ar fi într-adevăr cea indicată de ISO (adică cea strict aritmetică, cu anul 0), însă aia mi se pare excesiv de greu de digerat pentru utilizatorii umani (adică să scrii -0099 ca să se afișeze 100 î.Hr.). Iar ca să afli convenția n-ai decât să te uiți la forma afișată a articolului -- dacă în sursă scrie "-100" și în articol vezi "100 î.Hr." atunci cât crezi că e de greu să-ți dai seama care e convenția? Și revin la un avantaj pe care îl treci cu vederea: formatul "î.Hr." nu este simplu -- întotdeauna mă întreb dacă trebuie pus spațiu între an și "î.Hr.", dacă trebuie pus spațiu între "î." și "Hr.". Poate ai să spui că poți verifica dacă ai scris corect folosind previzualizarea (100 î.Hr. este legătură albastră, în timp ce 100î.Hr. și 100 î. Hr. sunt roșii), însă (1) tot e necesar un pas în plus (previzualizarea) și (2) legăturile oricum sunt roșii pentru ani suficient de mult în urmă (e.g. 456 î.Hr.). --Gutza _D^D+ 16 ianuarie 2011 16:55 (EET)

Sunt de acord că trebuie să știi convenția, tocmai de aceea îți propun să folosim o convenție care este naturală pentru oameni, nu pentru mașini. Cât privește spațiile, soluția stă tocmai în ceea ce te-am rugat să faci: să accepți cât mai multe variații pentru î.Hr. Dacă nu vrei, măcar fă pentru scrierea implicită și când termini fac eu pentru celelalte. Ulterior, se poate rula robotul tău pentru a uniformiza scrierea în articolele create manual.--Strainu (دسستي‎)  16 ianuarie 2011 17:17 (EET)

Se poate pune un mic comentariu ascuns <!-- --> care să semnaleze roboților și utilizatorilor să nu corecteze formatul excepțiilor, care să rămână manuale? --Turbojet 16 ianuarie 2011 15:37 (EET)

La ce excepții te gândești? --Gutza _D^D+ 16 ianuarie 2011 15:44 (EET)

Mă gândeam la un format care să nu trateze toate cazurile imaginabile, ci doar cele care se pot rezolva simplu. Restul datelor să rămână manuale, ca acum, cu un mic comentariu să nu fie puse în format pentru că formatul nu se descurcă cu ele. --Turbojet 16 ianuarie 2011 23:16 (EET)

Nici nu poate fi vorba să scrii parametrul anului decalat cu 1 ca să iasă cum trebuie. Dacă vrem să fie hCardul după ISO atunci punem formatul să facă decalarea. Utilizatorii umani trebuie să vadă același an și în parametrul formatului și la afișarea articolului.

Singura ordine rațională pentru parametri este a l z. Așa cum cifrele din componența unui număr se scriu de la ordine mari la mici, tot așa și bucățile dintr-o dată calendaristică trebuie scrise de la mari la mici. Nu degeaba standardele de exprimare a datei au fost concepute așa. Singura problemă este obișnuința (care diferă de la o cultură la alta). Problema se poate rezolva dacă dăm nume parametrilor: {{dn|a=2011|l=1|z=16}}. Se lungește puțin, dar permite orice ordine. Pot trece roboții din cînd în cînd să pună aceeași ordine în toate articolele.

Apropo de prescurtarea î.Hr., chiar a devenit asta prescurtarea cea mai frecventă în publicațiile românești? Și așa se scrie ea de obicei, cu puncte, cu H și fără spațiu? E singura folosită? N-am înțeles niciodată ce defect avea î.e.n.. De fapt Isus nu s-a născut în anul 1 --- nici 1 î.Hr., nici 1 d.Hr. ---, deci referința explicită la Isus e de-a dreptul greșită. „Era noastră” e o convenție, și cu cît o convenție e mai neutră cu atît e mai ușor de acceptat de mai multă lume.

Limitarea aplicării formatelor la date din calendarul gregorian este foarte dificil de aplicat automat. Manual procedezi așa: te uiți la locul nașterii (de exemplu) și vezi de care țară sau regiune aparținea locul respectiv în acel moment al istoriei. Apoi te uiți într-o listă care îți spune la fiecare țară și regiune în parte cînd s-a făcut trecerea la calendarul gregorian (trecerile s-au întins peste mai mult de patru secole), și compari cu data nașterii, ca să vezi dacă (și cu cît) faci corecția. Dar eu n-aș fi în stare să spun de exemplu cînd a trecut Transilvania la calendarul gregorian. Odată cu Austria? Odată cu Ungaria? Sau odată cu România? Sau altcîndva? Cel mai simplu pentru noi e să dăm datele așa cum apar în publicații și să lăsăm pe umerii cititorilor sarcina de a afla după ce calendar sînt, dacă chiar vor să știe. Mie personal mi-ar plăcea foarte mult ca toate datele istorice să fie convertite în stil nou, dar atunci se supără cei care țin minte datele bătăliilor, înscăunărilor, deceselor etc. — AdiJapan 16 ianuarie 2011 17:40 (EET)

Problema nu mai e demult uzanța în publicații, ci uzanța la Wikipedia (avem deja sute de articole cu numele în forma xxx î.Hr. și mii de articole care fac trimiteri la ele). Prin urmare, atâta vreme cât formatul este acceptat/acceptabil, ideea de a ne propune să-l redenumim este inabordabilă.

Referitor la forma anului în format, am vorbit cu Strainu la telefon și m-a convins să folosim xxx î.Hr. pentru a păstra consecvența cu restul articolului (dat fiind că articolul este oricum presărat cu ani de forma xxx î.Hr. ar fi într-adevăr cam anapoda ca paragraful introductiv să folosească o cu totul altă formă pentru an). --Gutza _D^D+ 16 ianuarie 2011 17:55 (EET)

Adi, ai vreo dovadă împotriva a ceea ce a calculat Dionisie cel Mic când a stabilit î.Hr. și d.Hr.? El a luat ca punct de reper ab Urbe condita. Că or fi pe acolo erori de câțiva ani, asta nu o infirm. Acum suntem în 2764 de la întemeierea Romei. Așa că nu văd nicio greșeală în a data anii cu î.Hr.  Daniel  Mesaj  16 ianuarie 2011 18:08 (EET)

Gutza, ok, atunci rămîne î.Hr., și ca abreviere, și în format. Mă întreb însă, dacă vine un contribuitor care folosește î.e.n. în articole (fără să afecteze legăturile interne), avem vreo justificare să facem înlocuiri?

Daniel, eroarea de cîțiva ani (se pare că Isus s-a născut cîndva în perioada 7-4 î.Hr.) e suficientă pentru ca denumirea î.Hr./d.Hr. a reperului să fie incorectă. Dacă în schimb vorbim de era noastră, atunci e ceva pur convențional. (Acum sîntem în anul 2764 AUC.)

Apropo de complicațiile de mai sus cu trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian, mai există în plus și complicația că nu întotdeauna începutul anului a fost la 1 ianuarie. Adesea în calendarul iulian, dar pe alocuri și în cel gregorian, anul începea la 1 martie, de Paști, la 25 martie, la 1 septembrie sau de Crăciun. Cîte bordeie, atîtea obiceie. Așa se face că mai toate datele istorice mai vechi de circa un secol trebuie înghițite cu mai multă sau mai puțină sare. Noroc că nu e treaba noastră să facem ordine în ele. — AdiJapan 16 ianuarie 2011 19:18 (EET)

Da, avem o justificare să facem înlocuiri: este exact logica în urma căreia voi fi nevoit să creez o serie extrem de complicată de formate care să proceseze automat "î.Hr." în loc să fac câteva operații aritmetice simple. Mai exact, consecvența notației. Ca să fie spus, nu discut meritele intrinseci ale unei notații sau a alteia și nu am niciun motiv să presupun că "î.Hr." ar fi în vreun fel superioară oricărei alteia (dacă e să vorbim despre asta, mi se pare că este inferioară din cauză că este legată de o religie anume, ceea ce mi se pare prin definiție o absurditate). Însă între o formă consecventă acceptabilă și un ghiveci, prima este cu siguranță preferabilă.

AdiJapan, în altă ordine de idei nu am înțeles dacă ai un motiv real de opoziție împotriva notației "dată – dată". Din câte înțelesesem mai sus, singura ta problemă era corectitudinea notației, însă pe urmă ai început cu glumițele cu roz bombon și am pierdut firul... --Gutza _D^D+ 16 ianuarie 2011 20:13 (EET)

Dacă crezi că legarea notației de o religie anume este o absurditate, privință în care sîntem total de acord, nu văd de ce totuși vrei ca notația să fie exclusivă, deci uniform absurdă. Ca idee, la en.wp apar în articole notații alternative, de altfel tot așa cum și în publicații notația nu este uniformă. Vezi de exemplu pagini care conțin notația 100 BCE. La fel și la noi apar mulți ani scriși cu î.e.n.. Consecvența are un merit atunci cînd uniformizează ceva bun și necontestat. Sînt de acord ca formatul să genereze (dacă generează ceva) o singură notație, sînt de acord ca titlurile categoriilor și articolelor să fie pe același tipar (pentru simplificarea gestiunii), dar în rest nu mai sînt de acord ca notațiile din tot textul să fie înlocuite forțat și sistematic cu forma î.Hr..

Glumițele au fost doar în paragraful cu roz bombon.

Pentru mine sintaxa "dată – dată" este a doua opțiune. Varianta "n. dată, d. dată" are următoarele avantaje:

• nu presupune două sintaxe distincte pentru persoanele în viață și cele decedate;
• permite punerea prescurtărilor n. și d. în formate;
• arată clar care e data nașterii și care a decesului, util mai ales cînd între ele e mult text (legat de locul nașterii);
• la domnitori, directori etc. varianta cu liniuță riscă uneori să fie ambiguă, pentru că nu se înțelege dacă sînt anii de viață sau de exercitare a funcției. Compară:
  • James al II-lea (16 octombrie 1430 – 3 august 1460) a fost un rege al Scoției.
  • James al II-lea (n. 16 octombrie 1430, d. 3 august 1460) a fost un rege al Scoției.

Nu sînt argumente grele, dar față de „e mai vizibil” pentru mine cel puțin valorează mai mult. — AdiJapan 17 ianuarie 2011 12:11 (EET)

(Aliniat la început) Eu văd discuția ca o controversă între înșiruire și interval. M-am uitat pe primele 10 wikipedii după numărul de articole, să văd cum fac alții. Situația este următoarea:

en:wp: {{dn}} ... ndash {{dd}} ...

de:wp: * {{dn}} ...; †{{dd}} ...

fr:wp: né le {{dn}} à ... et mort {{dd}} à ... sau {{dn}} ... - {{dd}} ...

pt:wp: ur. {{dn}} w ..., zm. {{dd}} w ...

it:wp: {{dn}} ... ndash {{dd}} ...

zh:wp: cu un caracter echivalent cu mdash

es:wp: ..., {{dn}} ndash ..., {{dd}}

ru:wp: {{dn}} ... mdash {{dd}} ...

pt:wp: ..., {{dn}} mdash ..., {{dd}}

nl:wp: ..., {{dn}} - ..., {{dd}}

Majoritatea folosesc forma de interval. Excepții: francezii, germanii și polonezii.

În cultura (inclusiv cea populară) română exprimarea obișnuită a perioadei în care a trăit cineva este ca interval, în forma 1914-1983. Aceasta este forma care se întâlnește pe morminte, pe monumente etc. Motivația este că este cea mai scurtă formă.

Revenind la exemplele de mai sus, forma germană este și ea cea prezentă pe mormintele lor (acolo fără punct și virgulă).

Consider că forma cu interval (prefer cu ndash), susținută de majoritatea celor care au vorbit înainte este cea mai familiară limbii române, ca urmare o susțin și eu (fără „n.” și „d.”). La persoanele în viață sunt de acord cu „n.” înainte de data nașterii, notație care va fi scoasă (scoaterea nu e așa grea ca să justifice o formă care poate fi păstrată în înșiruire) când se va adăuga data decesului și semnul de interval. Toată argumentația lui AdiJapan cu evidențierea, culorile, o consider doar un exemplu negativ care ilustrează modul în care are el obiceiul să discute. --Turbojet 23 ianuarie 2011 11:10 (EET)

Sunt mai multe probleme decât avantaje cu forma cu ndash. Dar înainte de a discuta avantaje și dezavantaje practice, trebuie menționat că uzanța nu este atât de uniformă cum lași să se înțeleagă: [5], [6], [7], [8] (primele cu n./d., ultimul cu */†). Deci uzanța în sine în limba română nu este un argument.

Acum să vedem aspectele practice. Forma cu interval are avantajul vizibilității mai bune a liniei de interval și avantajul conciziei. Însă concizia este o armă cu două tăișuri: dacă ești excesiv de concis, riști să induci confuzii. Pe un monument funerar nu există acest risc, deoarece sunt "afișate" numai data nașterii și a decesului ("1 ianuarie 1920 – 5 decembrie 1995"); poți fi concis, că se înțelege. La Wikipedia însă avem o tonă de informații în acea paranteză introductivă (nume de fată, alte notații ale numelui, locul nașterii, locul decesului, ocazional și felul în care a murit, dacă e o moarte mai exotică), plus încă multe alte informații în fraza introductivă (și e foarte ușor să nu vezi din prima unde se termină paranteza). Dat fiind că datele propriu-zise sunt amestecate cu astfel de informații, poți ajunge în situația de a nu fi sigur dacă te uiți la o dată de naștere, dată de deces sau la altceva (anii în care a domnit, sau a scris, sau a fost ministru, sau mai știu eu ce); introducerea unei notații oarecare ("n./d." sau "*/†") elimină această ambiguitate.

În plus, nu uita că avem foarte multe articole care nu vor putea fi procesate manual, deci va dura foarte mult timp până când vom trece prin toate articolele biografice. Prin urmare, dacă decidem o schimbare față de norma curentă vom avea o perioadă lungă de timp în care o parte din articole vor fi scrie într-un fel și altele în alt fel. Ca să acceptăm un astfel de compromis ar trebui ca noua variantă să aducă niște beneficii substanțiale, ceea ce nu văd să se întâmple. N-avem nici uzanță uniformă în română, n-avem nici avantaje practice (eventual doar unele marginale, dacă insiști să ți se pară foarte importantă chestiunea conciziei în detrimentul clarității). --Gutza _D^D+ 25 ianuarie 2011 22:20 (EET)

Cui i se pare mai clar? Unei singure persoane, AdiJapan. Mie nu mi se pare mai clară enumerarea, ci intervalul.

Aspectul semnalat de mine nu era concizia, ăsta era doar încercare de explicație, ci uzul majoritar. Dar ăsta sigur nu va fi acceptat de voi, care sunteți adepții oligarhiei. Deși uzul majoritar e normă pe en:wp.

Azi nu mai pot argumenta, mâine am o zi grea. --Turbojet 25 ianuarie 2011 22:32 (EET)

În primul rând, ai putea aprecia că am stat să caut morminte pe Google, în loc să mă iei iarăși cu AdiJapan și oligarhii; dacă lucrurile ar sta cum susții tu, n-aș avea decât să-ți trântesc un argument în doi peri după care aș decreta că nu s-a atins consensul pentru a opera modificări în manualul de stil, și cu asta basta.

Revenind la discuție, nu contestă nimeni că la en.wp datele se scriu conform manualului lor de stil. Dar ei scriu la wikipedia în limba engleză, noi la wikipedia în limba română. Dacă vei consulta manualul de stil din engleză vei vedea că nu au legături către dată și an, dar nimeni nu propune să copiem asta de la ei; de ce ar fi mai important să copiem de la ei stilul de scriere al intervalului decât să copiem stilul de scriere a datei? În plus, pentru limba engleză există o sumedenie de surse care indică felul în care se recomandă să scrii diverse chestii (citate, date, semne de punctuație ș.a.m.d.); vezi de exemplu The Chicago Manual of Style. Dacă am avea și noi o astfel de sursă autoritativă pentru limba română, te rog să mă crezi că aș fi cât se poate de fericit, fiindcă am încheia toate discuțiile prezente și viitoare despre o mulțime de chichițe tipografice.

În prezent, la Wikipedia în limba română, avem literalmente zeci de mii de articole care folosesc un format care putem (sper) să picăm de acord că nu prezintă dezavantaje practice reale față de forma pe care o preferi. Poate că este într-adevăr folosit mai puțin decât cel pe care îl preferi (lucru care nu a fost demonstrat, dar nu voi face caz de asta), însă efortul de a face tranziția de la o notație la cealaltă este unul semnificativ și de durată – pentru mine ăsta e un argument care cântărește cu siguranță mult mai mult decât comparația cu Wikipedia în limba engleză.

Voi încerca să nu mai intervin în discuție, în măsura posibilului; te rog încearcă la rândul tău să nu mă mai împungi, în măsura posibilului. :-) --Gutza _D^D+ 26 ianuarie 2011 19:01 (EET)

Despre anii non-gregorieni

Se pare că lucrurile sunt mai simple/complicate decât am crezut. Sunt mai complicate pentru că, așa după cum a spus și Strainu mai sus, formatele hCard nu suportă prin definiție date non-gregoriene. Prin urmare la en.wiki scrie cât se poate de clar (și chiar cu aldine) „Do not use with non-Gregorian dates because the resulting hCard hidden date will be false”. Dat fiind că practic toate datele dinainte de anii 1500 sunt cu certitudine non-gregoriene, problema se rezolvă de la sine: pur si simplu nu folosim formatul respectiv pentru date mai vechi de atât. Asta e partea mai simplă pentru noi, fiindcă nu mai trebuie să gestionăm în niciun fel ani dinainte de anul 1. Mai mult decât atât, în documentația acelui format scrie că nu trebuie folosit cu date incomplete sau incerte, ceea ce ne scapă de tot circul cu date aproximative sau incomplete, date de botez, date înmormântare și așa mai departe. Pe de altă parte, se ridică întrebarea ce facem cu alea.

Evident, partea mai complicată este faptul că va trebui să creăm un alt format pentru toate datele non-gregoriene. În cazul acestuia putem lăsa anii cum sunt scriși de redactor, fiindcă nu mai trebuie să generăm un microformat/hCard/ISO/nimic. Dar asta produce și o oportunitate: vom avea un format (mă rog, două) despre care știm cu siguranță că este folosit cu date în calendarul iulian, deci teroretic putem face orice jonglerii dorim la afișare (afișarea datei în calendarul iulian și data în calendar gregorian în paranteză, sau invers, sau doar una dintre ele). Întrebarea e dacă merită efortul. --Gutza _D^D+ 16 ianuarie 2011 20:59 (EET)

Merită pentru uniformitate IMO. Dacă nu te interesează aspectele subtile ale diferitelor calendare, e mai ușor să parsezi un format fix pentru a scoate datele de naștere și deces decât să stai să faci de fiecare dată aceleași presupuneri pe care le faci tu acum despre structura articolului. Nu știu în schimb dacă merită artificiile cu afișarea, dar bănuiesc că așa se justifică mai bine formatul.--Strainu (دسستي‎)  16 ianuarie 2011 23:09 (EET)

La rândul meu forma 47 î.e.n. sau 96 e.n. mi se pare cea mai neutră. Spun asta având în vedere că este o convenție dincolo de marginile creștinismului. Observația este valabilă cu atât mai mult cu cât chiar Isus din Nazaret s-a născut probabil în anul 4 ante (î.e.n.). --Mihai Andrei (discuție) 17 ianuarie 2011 12:20 (EET)

Întâlniri Wikipedia

Poate spune cineva cum a fost la "reuniuni" și pentru cei care nu au ajuns :) --Urzică (discuție) 16 ianuarie 2011 11:28 (EET)

Titluri în limbi străine

La Discuție_Wikipedia:Titluri#Titluri_.C3.AEn_limbi_str.C4.83ine.3F.3F.3F are loc o discuție interesantă la care ar fi bine să participe cât mai multă lume.--Strainu (دسستي‎)  17 ianuarie 2011 00:29 (EET)

Pagini de șters

În acest moment sunt aproape 100 de articole propuse pentru ștergere. După cum probabil știți, discuțiile se încheie cu ștergerea articolului dacă nu participă nimeni. Vă rog participați în măsura în care timpul vă permite. Mulțumesc. --Urzică (discuție) 17 ianuarie 2011 10:35 (EET)

Râuri

Exista probabil sute de cioturi intitulate Râul *** care de fapt descriu pâraie, de exemplu Râul Cânaia, izvoraste sub vf. Cânaia, curge vreo 3 km spre sud si se varsa in Râul Sadu, Olt. Am cautat in articolul Râu o definitie care sa justifice incadrarea, dar n-am gasit decat definitiile legale din Republica Moldova (nu justifica). Nici in documentatie n-am gasit mare lucru. In plus, toate articolele astea sunt ceea ce eu as numi “orfani conceptuali”, adica n-au link-uri spre conceptele folosite (râu, afluent, emisar).Csiborg.mirco (discuție) 18 ianuarie 2011 08:39 (EET)

În legătură cu râurile, îl puteți contacta direct pe Afil, care s-a ocupat de proiect; este specialist în hidrologie și sigur dispune de surse pentru râurile sale și v-ar putea lămuri. —Andrei^discuție

Nu cunosc procedura exacta. Initiez un thread in pagina de discutii a utilizatorului?

Nu e vorba de nelamurirea mea, de fapt e vorba de o aparenta inconsistenta in structura wikipediei. Poate, pentru a evita astfel de situatii ar trebui ca initiatorii proiectelor sa fie sfatuiti de editori/administratori sa inceapa cu articole mai generice, cu definitii si alte alea de care sa “agate” apoi teminologia, ca ulterior lucrurile pot deveni greu de indreptat. Poate chestia asta ar trebui trecuta undeva in “Îndrumări ”. Pentru asta care-i procedura? Initiez un thread in pagina de discutii a unei sectiuni din “Îndrumări ”? Care exact?Csiborg.mirco (discuție) 18 ianuarie 2011 13:16 (EET)

Am cautat in Proiect:România si Proiect:Răsfoire proiectul râuri sau ape curgatoare (ca scopul asta e, imbunatatirea proiectului, nu prevenirea unui utilizator sau altul) dar nu l-am gasit. Cum procedez?Csiborg.mirco (discuție) 19 ianuarie 2011 14:00 (EET)

Da, deschideți un subiect în pagina de discuții și întrebați-l (pagina de discuții nu e doar pentru atenționări). Posibil ca proiectul apelor din România să poată fi mai bine organizat în pagini și liste, există doar o tentativă de organizare în paginile din Categorie:Proiectul Apele României. Nu știu să existe vreo îndrumare anume legată de cum se începe un proiect, mai ales că până acum mare parte din proiecte sunt mai degrabă one-man-show, structura și/sau existența paginilor de proiect depinzând mult de natura și scopurile fiecăruia din ele. În principiu, un proiect e o serie de modificări pe termen relativ lung îndreptate către un scop, iar paginile de organizare nu sunt neapărat necesare, deși sunt utile pentru păstrarea coerenței. În cazul de față, bănuiesc că terminologia folosită de Afil e una solidă, dar nu a fost formalizată în nicio pagină de îndrumări a proiectului. —Andrei^discuție 19 ianuarie 2011 14:34 (EET)

Multumesc, cu raurile asa o sa fac. Si eu m-am gandit ca probabil exista o baza pentru terminologie, dar aparenta e de inconsistenta. In plus, cred ca e pacat, daca exista un specialist, sa-si risipeasca energia pe cioturi relativ putin semnificative, iar astia ca mine(sau chiar mai rau) sa faca harcea-parcea articole mai importante cum e Râu.Csiborg.mirco (discuție) 19 ianuarie 2011 15:27 (EET)

Nici în limba română, nici în alte limbi nu există nicio delimitare exactă între diferitele tipuri de cursuri de apă. În general se consideră că pârâu, râușor, râuleț se referă la cursuri de apă mai mici, dar nu se specifică nicăieri care este momentul în care un pârâu devine râu, dacă râușor este o etapă intermediară între pârâu și râu, ce parametri definesc un ogaș etc. Nici măcar scurgerea permanentă nu este un criteriu, pentru că se vorbește și despre râuri cu scurgere nepermantă. Pentru a evita discuții bazate pe o interpretare subiectivă în toate articolele care vorbesc despre cursuri de apă am utilizat exclusiv termenul de râu.

În denumirea cursurilor de apă am introdus în permanență termenul de Râul **** pentru a face diferențierea de alte utilizări ale termenului (ex: Râul Buzău, orașul Buzău, județul Buzău etc.) - cu excepția în care în denumirea cursului de apă apărea un termen care îl definea ca atare: de exemplu articolul Pârâul Rece nu este numit nici Râul Pârâul Rece, nici Râul Rece, ambele fiind incorecte.

Cu privire la cioturi puțin semnificative, există cioturi la fel de nesemnificative despre diferite localități, sate sau comune din România. Personal mi se pare aberant să se susțină că avem o enciclopedie în limba română în care să nu avem articole sau chiar cioturi despre elemente din geografia României și în schimb să avem cioturi despre elemente din geografia unor insule din Oceanul Pacific sau din America de Sud. Fiecare are dreptul la părerea sa. Mi-aș permite însă să menționez că - cu cioturi sau articole mai extinse - Wikipedia este singurul loc în care se pot identifica cursurile de apă din România. Evident informațiile există. Dar ele se află în stare grafică pe hărți tipărite, fără niciun indice alfabetic care să permită găsirea cursului de apă dacă cel care caută informația nu știe unde se află. Este bine că în Wikipedia de limbă engleză există articole despre mai multe cursuri de apă din România decât în Wikipedia de limb

O enciclopedie trebuie să furnizeze informații celui care are nevoie de ele. Gândiți-vă în mod diferit. Ați vorbit de Vârful Cânaia - despre care nu există niciun articol în Wikipedia. Este normal să nu se găsească în Wikipedia articole despre diferiții munți din România? Nu credeți că este mai bine să vă gândiți la ce lipsește decât la faptul că unele articole nu vă interesează? Afil (discuție) 20 ianuarie 2011 01:46 (EET)

E foarte bine ca exista cioturile. Personal, sunt chiar foarte bucuros ca exista. Insa eu sunt utilizatorul naiv, nu stiu ce inseamna, sa zicem, “emisar” si pe wikipedia in romana termenul nu poate fi gasit. De asemenea, mi se pare normal sa ma intreb de ce un curs de apa despre care eu stiu ca-i pârâu e numit râu? Si atunci ma duc la articolul Râu sa caut motivatia, iar acolo gasesc ca e nevoie de o lungime de cel putin 10 km pentru ca un curs de apa sa se numeasca râu, ceea ce nu justifica titlul foarte multor articole(cioturi) – asta scrie acolo si da impresia de inconsistenta, pur si simplu asa stau lucrurile in wikipedia la ora asta. Nici nu era clar ca aceasta afirmatie provine din legea Republicii Moldova, trebuia sa cauti cu atentie, am clarificat eu cum m-am priceput. Dar totusi, neclaritatea cu privire la terminologie ramane, iar eu nu stiu suficient despre subiect ca sa indraznesc sa scriu definitii.

Personal, cred ca e nevoie de consistenta. Si mai cred ca e nevoie de un articol despre Râu de un nivel cel putin comparabil cu cel despre Peșteră. Scopul meu asta a fost, sa semnalez aceasta nevoie. In niciun caz sa invinovatesc pe cineva ca initiaza cioturi, ar fi o nebunie. Stiu ca e voluntariat si ca fiecare face ce poate, dar mi s-a parut necesar ca aceasta nevoie sa fie semnalata undeva (de asta am intrebat mai sus despre proiect, nu-i deloc o invinuire a vreunei persoane). Si daca pot ajuta cu ceva... In treacat fie spus, eu am inceput sa contribui la wikipedia pentru ca m-am rusinat de faptul ca intre toate articolele din diverse limbi despre Munții Cindrel cel in romana era cel mai scurt si plin de greseli.Csiborg.mirco (discuție) 20 ianuarie 2011 07:30 (EET)

Actualități→Știri

Propun schimbarea titlului secțiunii „Actualități” în „Știri” (cum este la Wikipedia în limba germană, de exemplu) sau scoaterea totală și înlocuirea ei cu categoriile (cum este la Wikipedia în limba suedeză, de exemplu). Personal, prefer soluția a doua, căci știrile pot fi citite în edițiile online ale ziarelor, iar punerea categoriilor ar înlesni găsirea a ceea ce cauți la Wikipedia.--Mycomp (discuție) 19 ianuarie 2011 14:40 (EET)

Sunt de acord cu a doua soluție. --Purice 19 ianuarie 2011 21:05 (EET)

Nu sunt de acord nici cu scoaterea, nici cu redenumirea. Sunt subiecte de interes general pentru vorbitorii de limba română. Locuitorii României pot citi în ziare, dar cei din afară nu au acces ușor la informații de genul deceselor unor personalități. Au fost câteva situații în care mi s-a întâmplat chiar mie să aflu noutăți prin intermediul secțiunii Atualități, pentru că nu citesc ziarele și nu am timp de urmărit știrile.  Daniel  Mesaj  19 ianuarie 2011 21:47 (EET)

Motivul pentru care am propus schimbarea credeam că este evident: nu suntem în stare să actualizăm rubrica. Ce actualitate are o știre din 10 decembrie pe data de 20 ianuarie? Când ar fi o știre interesantă de introdus, de cele mai multe ori trebuie mai întâi scris articolul de la zero, ceea ce nu toți au timp să o facă. @Daniel: cine are acces la Wikipedia are acces și la edițiile online ale ziarelor, nu? Și tare mă îndoiesc că cineva vine la Wikipedia să citească știrile, mai ales că există și Wikiștiri.--Mycomp (discuție) 20 ianuarie 2011 00:55 (EET)

Rostul secțiunii de actualități e să selecteze evenimente noi din diverse domenii de interes enciclopedic și să ofere legături atît spre surse cît și spre articole din Wikipedia. Cititorii interesați de subiecte enciclopedice nu sînt neapărat aceiași interesați de ziare. Ca urmare cred că secțiunea își are foarte bine locul pe pagina principală.

E adevărat că secțiunea aceea e actualizată prea rar. Eu am vrut de multe ori să adaug știri din știință, dar practic întotdeauna mă oprește aceeași problemă: știrea se leagă de un anumit subiect pentru care fie nu avem nici un articol, fie ce avem e prea slab pentru a fi promovat pe pagina principală. Și cum nu am destul timp și destule cunoștințe să dezvolt articolele respective, soluția a fost să mă abțin. Poate sînt eu prea exigent și de fapt ar trebui să nu mai strîmb din nas cînd pun o legătură spre un articol mai slăbuț.

Diferența dintre actualități și știri e prea mică pentru a justifica efortul. Oricum, cine vede titlul Știri se gîndește automat că sînt știri noi și deci are aceleași așteptări ca de la titlul Actualități. — AdiJapan 20 ianuarie 2011 04:42 (EET)

Sunt de acord cu a doua soluție.--Alex F. (discuție) 20 ianuarie 2011 09:22 (EET)

O listă de navigare ca cea de la sv:wp deja există în pagina principală, este pusă chiar sus (poate prea sus pentru a fi vizibilă?). Punerea din nou ar dubla funcția în aceeași pagină, și ar dubla (tripla?) și mijloacele de căutare existente, din care unele sunt automate.

Aș propune doar adaptarea titlului secțiunii „Actualități” în „Evenimente reflectate de Wikipedia” sau ceva în același stil, care să nu oblige la știri „calde”. --Turbojet 20 ianuarie 2011 10:54 (EET)

@Turbojet: știu că există o listă de navigare, dar eu mă refeream la una mai detaliată, de genul celei de la Wikipedia suedeză [9].--Mycomp (discuție) 20 ianuarie 2011 11:22 (EET)

În afară de faptul că nu actualizăm rubrica suficient de des, există argumente pentru a n-o avea deloc? Văd că Purice și Alex F. au votat, fără a da explicații. La Wikipedia nu se votează.

Argumentul pentru a păstra rubrica este că cititorii unei enciclopedii vor să afle și ultimele evoluții sau evenimente din domeniile care îi interesează. Ziarele și alte surse de informații generale se concentrează prea puțin pe informații din domenii culturale, științifice etc. și prea mult pe ultimele evenimente politice și sociale. Mai mult, grosul știrilor din presă și audiovizual rar se ridică la nivel de informații care pot figura în articolele noastre, și încă și mai rar merită un articol separat. Pentru cititorii de enciclopedie este de o reală utilitate căutarea și selecționarea știrilor care îi interesează pe ei.

Cît despre titlul rubricii, eu cred că poate rămîne așa. Oricum l-am reformula, rostul rubricii e să adune informații recente despre subiecte enciclopedice, deci tot la ceva echivalent cu Actualități ajungem. Nu are rost să adăugăm „reflectate în Wikipedia”, pentru că vorbim de pagina principală a Wikipediei, nu de altceva. — AdiJapan 20 ianuarie 2011 11:45 (EET)

De acord cu turbojet, cu amendamentul „Evenimente recente reflectate de Wikipedia”, deoarece, la urma urmei, și Căderea Constantinopolului este un eveniment reflectat de Wikipedia.--Miehs (discuție) 20 ianuarie 2011 11:43 (EET)

De fapt, ce voiam să propun este un titlu care să însemne „evenimente prezentate în media în ultimul timp, dar nu neapărat la zi, despre care Wikipedia în limba română are articole”. Bineînțeles, într-o formă mai scurtă, ca urmare vă invit să faceți propuneri. Dacă AdiJapan consideră că un utilizator nu foarte familiarizat cu Wikipedia și care vede „Actualități” percepe și sensul respectiv, mă rog. --Turbojet 20 ianuarie 2011 22:21 (EET)

Existența în Wikipedia a articolelor pe subiect nu este (sau nu ar trebui să fie) o condiție pentru publicarea știrii. Rubrica de știri putea fi înființată încă din prima zi a proiectului, cînd încă nu aveam nici un articol, pentru simplul fapt că este de interes pentru cititorul de enciclopedie.

Eu dacă intru pe un sit de medicină și văd o rubrică intitulată Actualități îmi dau repede seama că e vorba de știri din medicină. La fel dacă sînt pe un sit de astronomie, politică, fotbal, automobilism sau filatelie. Dacă în plus mai și citesc cîteva din știri mă lămuresc pe deplin.

Din ambele motive --- 1: existența articolelor nu e o condiție; 2: profilul Wikipediei determină profilul știrilor --- nu văd de ce ar fi necesară precizarea „despre care Wikipedia în limba română are articole”.

Soluția, după mine, e să completăm rubrica mai frecvent. Dacă ne jenează faptul că nu avem articole prezentabile pe subiectele respective atunci fie punem legături interne mai puține (sau deloc), fie nu mai facem nazuri și defilăm cu ce avem. De exemplu nu văd nici o problemă ca singura trimitere dintr-o știre să fie spre sursa externă. Important e ca cititorii să fie mulțumiți că au aflat ceva nou și interesant de la noi. — AdiJapan 21 ianuarie 2011 07:13 (EET)

De acord. În plus alte două propuneri: scăderea nivelului de protejare la semiprotejat și reactivarea portalului Actualități după modelul francez fr:Portail:Actualités et événements în speranța că vor fi utilizatori dornici să contribuie cu noutăți din domeniul lor de interes.--Mishuletz (discuție) 21 ianuarie 2011 08:01 (EET)

Putem încerca și semiprotejarea, deși e puțin cam riscantă. În prezent propunerile pentru știri noi se fac... unde se nimerește:

• Wikipedia:Propuneri de știri --- locul special pentru propuneri, dar se pare ușor de uitat
• Discuție:Pagina principală
• Discuție Format:Actualități
• aici la Cafenea
• prin cereri directe adresate administratorilor

Da, poate și reactivarea paginii Portal:Actualități ar fi o idee bună. Eu nici n-am știut că există. Dar cea mai eficientă metodă s-ar putea să fie o invitație pusă din cînd în cînd în antetul utilizatorilor înregistrați, prin care să-i chemăm să contribuie frecvent cu știri. Sau un mesaj pus pe paginile de discuție ale celor mai activi contribuitori. — AdiJapan 21 ianuarie 2011 09:54 (EET)

AdiJapan, faptul că nu se puneau știri dacă nu existau articole era o cutumă de fier, pe care dv. ați confirmat-o întotdeauna, și ați explicat de fiecare dată că nu se putea fără ele. Acum spuneți cu totul altceva, și încă pe un ton de parcă ne-ați trage pe noi, restul utilizatorilor, de urechi pentru că am respectat cutuma. Era mai cinstit ca în loc să spuneți „nu văd nici o problemă” să fi spus „da, așa a fost, dar acum, sub presiunea situației, fac altă propunere”. --Turbojet 21 ianuarie 2011 11:57 (EET)

Să citim istoricul paginii: [10]. Eventual dup-aia să și vorbim...--Strainu (دسستي‎)  21 ianuarie 2011 12:03 (EET)

Cine să citească istoricul, eu sau AdiJapan? --Turbojet 21 ianuarie 2011 13:12 (EET)

LOL, deci e clar. --Gutza _D^D+ 21 ianuarie 2011 13:18 (EET)

Turbojet, am impresia că citiți avocățește ce spun. Cînd avem articole spre care să-i trimitem pe cititori pentru mai multe detalii, îi trimitem bucuroși. E situația optimă. Cînd nu avem se pune problema dacă mai punem știrea sau nu. Judecați și dumneavoastră, ce e mai bine pentru cititori? Să afle știrea, iar pentru detalii să nu aibă decît sursa externă? Sau să nu afle știrea deloc de la noi? Sigur că ar fi frumos să nu ne aflăm niciodată în dilema asta, dar eu unul cred că totuși puțin e mai bine decît nimic.

Dacă am spus vreodată că la știri trebuie neapărat să avem și legături spre articole (nu-mi aduc aminte, dar e posibil) atunci am mers pe linia idealului: îi informăm pe cititori și le dăm tot noi și toate detaliile posibile. Dar iată că deocamdată nu se poate.

Cutuma este de fier la articolele de calitate, unde evident nu poți pune rezumatul pe pagina principală fără să ai articolul, și de un fier ceva mai moale la Știați că, pentru că acolo numai articolul întreg poate da detalii (nu avem surse externe în rubrică). — AdiJapan 21 ianuarie 2011 14:07 (EET)

Ce-mi place! „Dacă am spus vreodată”! Chiar și mai sus ați spus, în citatul menționat de Strainu, de aceea am presupus că intervenția lui se putea adresa dv. Că dacă mi se adresa mie, nu era nimic altceva decât o insultă. --Turbojet 21 ianuarie 2011 14:14 (EET)

Turbojet, AdiJapan a spus în faimosul citat că el însuși a evitat să adauge știri ale căror articole nu sunt bine acoperite la Wikipedia, dar că poate nu ar trebui să fie atât de pretențios. Cu alte cuvinte, a exprimat o preferință personală în ceea ce privește dezirabilitatea acelei situații -- nu a spus (cel puțin nu în acel citat) că aceea ar fi o condiție obiectivă și universală pentru introducerea de actualități pe pagina principală. De altfel aceeași idee transpare în mod constant din toate intervențiile lui din discuția de față.

Dar de ce contează asta atât de mult? Chiar presupunând că ar fi spus deasupra că trebuie neapărat, chiar dacă ar fi susținut acest punct de vedere în mod constant de-a lungul anilor, ce relevanță are asta? Într-o perioadă ați fost administrator, deci aveați drepturile tehnice să modificați secțiunea de actualități; prin urmare ne puteți împărtăși propriile experiențe: vi s-a spus vreodată că trebuie musai făcut într-un fel sau altul? Dacă răspunsul este negativ (și așa este), atunci toată povestea de aici nu are decât rostul tentativ de a căuta o greșeală în afirmațiile lui AdiJapan. Asta se numește interpretare avocățească -- vă comportați de parcă ați argumenta în fața unui complet de judecată și ați simți nevoia să vă discreditați adversarul, căutând chichițe de tot felul. Atâta vreme cât nu există îndrumări sau politici în privința asta, scopul acestei discuții ar trebui să fie acela de a determina acum niște reguli, nu de a căuta cu tot dinadinsul (și chiar sacrificând firul discuției) să loviți într-unul sau în altul. --Gutza _D^D+ 21 ianuarie 2011 15:49 (EET)

(Aliniat la început) Da, mi s-a spus să nu pun știri dacă nu sunt articole. Nu-mi amintesc dacă a fost pusă vreo știre care să fi fost ștersă din lipsa articolelor, dar nu-mi amintesc să fi îndrăznit cineva să fi pus vreo știre fără să existe articol. Însă îmi amintesc precis discuții la cafenea în care Impy4ever și alții au propus știri, dar au fost refuzați pe motiv că articolele la care s-ar fi făcut legătura erau doar puțin peste cioturi. --Turbojet 21 ianuarie 2011 18:05 (EET)

Gutza a nimerit bine ce aveam de gînd să răspund. Nu prea mai am ce adăuga la comentariile despre comentariile mele.

Deci ce facem cu rubrica Actualități? Mishuletz a propus să fie doar semiprotejată. Eu am propus să invităm lumea să contribuie la ea. Acceptăm și știri pentru care nu putem pune legături interne? Stabilim o limită aproximativă pentru cît de bune să fie articolele spre care trimitem din pagina principală? Alte idei, probleme, lucruri de discutat? — AdiJapan 21 ianuarie 2011 18:03 (EET)

Eu cred că ar fi, într-un fel, chiar benefic să avem știri care duc la articole insuficient dezvoltate. Dintre cei care citesc, poate unii vor contribui la articol. Propun trei condiții pentru articolul de care se leagă știrea: să existe, să fie wikizat și să nu aibă probleme mari, tip copyvio sau PDVN. Și mai propun să încercăm așa o perioadă și să vedem cum merge, în loc să discutăm la nesfârșit. Avem ceva de pierdut? --Urzică (discuție) 22 ianuarie 2011 12:20 (EET)

De acord cu propunerea lui Urzică și cu cea a lui Mishuletz ca rubrica să fie doar semiprotejată.--Mycomp (discuție) 22 ianuarie 2011 12:59 (EET)

Deci cum va fi? Ni se dă și nouă utilizatorilor de rând posibilitatea de a pune știri direct sau nu?--Mycomp (discuție) 31 ianuarie 2011 14:28 (EET)

Despre AdiJapan

(Discuția a pornit de la a doua parte a acestei intervenții.)

Pe ro:wp AdiJapan s-a comportat întotdeauna de parcă modul său personal de a vedea lucrurile ar trebui să fie lege și pentru alții. Cum cineva a procedat altfel, cum a intervenit și a blocat erezia. Cel puțin eu, ca să evit gura lui, am preferat să fac cum zicea el, chit că erau politici sau nu. Problema este că el, după ce impune ceva în acest mod, o poate întoarce interpretându-și spusele (cum îi sari și tu în ajutor acum, ca și altădată, cu interpretarea), și te scoate tot pe tine de vină că n-ai mirosit dinainte că el își va schimba poziția. Dacă va continua cu impunerea părerilor personale (vrei exemple? - limba aia e un exemplu demolator) s-ar putea să nu-l mai ia nimeni în seamă pe viitor. Oricum, nu contribuie cu nimic la dezvoltarea ro:wp prin articole, și nici măcar prin programare, ca tine, face doar pe Guru. Nu înțeleg ce nevoie mai avem de el. Am impresia că ne este băgat pe gât de SRI (sau CIA sau cine o fi). Subliniez: este impresia mea. De ce această impresie? Prea dă impresia că funcțiile de administrator și checkuser îi sunt indispensabile, prea a manevrat ca voturile să nu mai conteze și să nu mai poată fi luxat din scaun, și să conteze doar „concluziile logice” trase de el, conform logicii lui, pe care o consideră infailibilă. --Turbojet 21 ianuarie 2011 18:05 (EET)

Am separat subiectul, ca să nu încurce discuția de deasupra; nu am mutat discuția în privat fiindcă m-ai fi suspectat că încerc să te cenzurez sau mai știu eu ce. Revin într-un minut cu un răspuns (nu vreau să apară un conflict de editare). --Gutza _D^D+ 21 ianuarie 2011 18:16 (EET)

Așadar, spui că AdiJapan lasă impresia că funcțiile îi sunt indispensabile și că a manipulat lucrurile în așa fel încât voturile să nu mai conteze ș.a.m.d. Cred însă că ai uitat că ăsta eram eu, nu AdiJapan. Eu țineam cu dinții de scaun, eu m-am opus încercărilor lui Radufan de a impune votul democratic, eu eram administratorul numit pe viață împotriva voinței tuturor -- eu eram ăla (și, eventual, pe locul doi, și AdiJapan); consultă arhivele, ai să vezi că așa stau lucrurile. De fiecare dată când am fost atacat cu astfel de afirmații am replicat următoarele lucruri (din nou, poți să consulți arhivele dacă-ți face plăcere):

• Pot să-mi părăsesc toate funcțiile de la Wikipedia fără să clipesc (mi s-a răspuns de fiecare dată cu hohote de râs, eram prea de tot să afirm așa ceva în condițiile în care mă țineam de scaun în halul în care o făceam);
• Dacă părăsesc funcțiile pe care le am, voi rămâne în continuare undeva în proximitatea proiectului (mi s-a răspuns că opinia mea nu va mai face nici cât o ceapă degerată dacă-mi părăsesc funcțiile, fiindcă sunt o formă fără fond și numai tronul pe care mi l-am însușit abuziv îmi face vocea auzită);
• Deciziile nu trebuie luate prin vot (mi s-a răspuns că susțin asta fiindcă așa îmi convine, dat fiind că din poziția mea de administrator/birocrat, eu decid care e consensul).

Timpul a trecut, eu mi-am părăsit toate funcțiile, am rămas în jurul proiectului, vocea îmi este auzită bine mersi și susțin în continuare că deciziile nu trebuie luate prin vot. Ce-ai învățat (tu și alții) din toate astea? Evident, ați învățat că ați avut dreptate și trebuie să-l scuturați și pe AdiJapan până pică și el, lua-l-ar dracu'. Că nu-s suficienți administratori nu contează, că n-a mai fost numit niciunul de mai bine de un an de zile n-are-a face -- să țipăm și să le dăm la gioale ălora pe care-i avem, poate așa se mai mișcă treaba!

Ca să nu crezi că trec cu vederea faptul că ai menționat povestea cu neerlandeza, uite, n-o trec cu vederea ci îți spun verde că aia nici nu merită răspuns (îți dau totuși un indiciu: uită-te la istoricul articolului înainte de a porni cu furcile spre castel, luându-te după amicul Marius). --Gutza _D^D+ 21 ianuarie 2011 18:39 (EET)

Toate bune și frumoase dacă n-ai lăsa impresia că AdiJapan este fratele tău siamez și că de fapt continui să ai acces la tot prin intermediul lui. Și că retragerea ta a fost de fațadă, aranjată, având în vedere asta. Și că poți lua totul asupra ta ca să-l acoperi pe el. Și disperarea ta când el este pus în discuție. Doar când se va retrage și el această impresie se va estompa. Însă nu va dispărea niciodată. Iar problema cu limba sigur că este puerilă pentru subiect, însă este relevantă pentru modul de comportare a lui AdiJapan.

Cu administratorii, problema este că și-o iau în cap: pentru că au drept să măture (tu ai spus-o), consideră că au dreptul și să-și impună părerea peste tot, în argumente, concluzii etc. Cam ca bodyguardul care face pe directorul. Cum îmi dă careva impresia asta, cum îmi pierd încrederea în el. De ce nu pot fi „directori”? Pentru că de obicei sunt competenți doar în regulament, nu și în alte chestiuni, însă se înfig. Adică își asumă și rolul judecătorului și al experților. Abia s-a hotărât că e imoral să-și asume și rolul judecătorului și al avocatului uneia dintre părți, că altfel și-l asumau și pe ăsta. Competența administratorilor în probleme decizionale privind notabilitatea/ștergerile pe baza conținutului și în alte probleme editoriale în care intervin, cum ar fi declararea unor surse că ar fi sau nu de încredere, este una din problemele ro:wp, probleme pe care am început să le discut anul trecut, însă pe aceasta o lăsasem pe anul ăsta ca să nu stric atmosfera sărbătorilor. --Turbojet 21 ianuarie 2011 19:24 (EET)

Îmi cer scuze pentru că ți-am irosit timpul, este evident că știi mult mai bine decât mine cum stau lucrurile. --Gutza _D^D+ 21 ianuarie 2011 19:30 (EET)

Nu cred că ironia este un argument, însă înțeleg că deocamdată vrei să închei discuția. Ok. --Turbojet 21 ianuarie 2011 19:47 (EET)

Din păcate, ironia este singurul argument valid în cazul de față. Ai creat o asemenea teorie a conspirației încât orice încercare de-a mea de a continua discuția în mod rațional ți-ar "confirma" că sunt "disperat". Nu fac decât singurul lucru care mi-a rămas de făcut: îți arăt că am avut intenții oneste de a discuta cu tine, dar că nu mai pot să fac asta din cauza teoriilor abracadabrante pe care le pui pe masă. Simte-te liber să tragi concluzii oricât de complicate din acest schimb de replici, eu unul m-am lămurit. --Gutza _D^D+ 21 ianuarie 2011 20:30 (EET)

Exact cum ai spus, cât timp vei mai sări în ajutorul lui AdiJapan asta va fi. Să se apere singur. Vrei să spui că îl apărai fiindcă crezi (de bună credință) că fără el ro:wp se duce de râpă? --Turbojet 21 ianuarie 2011 21:02 (EET)

Deci singurele persoane care merită apărate sunt cele fără de care proiectul se duce de râpă -- în rest, toți pot fi luați în tărbacă. Nu, nu cred că Wikipedia s-ar duce de râpă fără AdiJapan, dar dacă ar pleca atunci cu siguranță i se va simți lipsa (nu vorbesc în numele tău). Cât despre "să se apere singur", iartă-mă, dar dacă imaginezi teorii complexe ale conspirației ca să justifici un presupus interes al meu în a-l apăra, atunci cu câtă obiectivitate crezi că vei trata propriile lui afirmații (date fiind interesele lui evidente de a manipula ș.a.m.d.)?

Și dacă tot am intrat în subiect, ia spune-mi și mie care sunt de fapt interesele astea, că aș vrea să știu și eu chestii mai concrete. Deci am stabilit că AdiJapan și cu mine lucrăm în cârdășie, suntem siamezi, eu fac acte de fațadă ca să pot controla encliclopedia prin intermediul lui și așa mai departe. Dar care este finalitatea acestei conspirații? Pentru ce ne muncim noi atâta să vă învârtim pe toți pe degete, de ani de zile? Eu nu reușesc să văd ca rezultate personale ale muncii mele aici decât draci și timp pierdut, dar poate mă ajuți tu să văd și niște rezultate personale mai consistente. --Gutza _D^D+ 21 ianuarie 2011 21:23 (EET)

Nu știu care este finalitatea acestei conspirații. Dar nu știu cum se face, că mai întotdeauna, cînd d-nul AdiJapan intră în vreo polemică, apăreți și dumneavoastră, un aliat nelipsit. Și mai toate discuțiile domniilor dumneavoastră par a fi croite după același calapod. La strategia, de a purta discuția, mă refer. Acest lucru, bănuiesc că îi este bătător la ochi d-nului Turbojet și altora.--Silenzio76 (discuție) 21 ianuarie 2011 21:42 (EET)

Mulțumesc, nu pot să spun decât că sunt onorat. Nu sunt deloc sarcastic, comparația mă flatează. --Gutza _D^D+ 21 ianuarie 2011 22:27 (EET)

Deci, să înțelegem că și pe viitor acest mod de comportare a ta și a lui AdiJapan (impunerea întotdeauna a propriilor păreri) va continua neschimbat, deoarece tu te mândrești cu el? --Turbojet 21 ianuarie 2011 22:46 (EET)

Eu am răspuns la afirmația cum că aș avea aceeași strategie de a purta discuții ca și AdiJapan -- da, m-aș mândri cu asta, fiindcă eu văd strategia lui ca fiind aceea de a căuta să poarte discuții constructive în scopul onest de a atinge un consens. Este demult evident că tu vezi lucrurile altfel, nu era necesar omul de paie de deasupra ca să aflăm asta. --Gutza _D^D+ 21 ianuarie 2011 23:10 (EET)

Domnul meu, nu ați priceput nimic ... Vă flatați degeaba! Nu aș pune niciodată semnul egal între dumneavoastră și domnul AdiJapan. E o diferență foarte mare, de clasă.

Iar, dumneavoastră, ca de obicei nu v-ați abținut să jigniți. E pacăt că utilizatorii cu experiență, au falsa impresie că pot jigni pe oricine, oricînd, în cadrul acestui proiect. Repet asta, la nesfîrșit. Bate șeaua, poate o să priceapă și iapa :))--Silenzio76 (discuție) 22 ianuarie 2011 01:09 (EET)

În primul paragraf îmi spuneți că-mi lipsește clasa, iar în al doilea deplângeți faptul că nu m-am putut abține să jignesc. Poate nu știți ce este acela un om de paie (nu v-am jignit, ați înțeles dumneavoastră greșit), dar asta nu justifică amuzantul contrast dintre cele două paragrafe alăturate ale dumneavoastră. --Gutza _D^D+ 22 ianuarie 2011 01:19 (EET)

Ați întors-o, frumos, din condei. Usual.

Treaba stă cam așa, cu diferența de clasă: dumneavoastră, duceți discuțiile pînă la epuizarea părții adverse(adică faceți munca de jos), iar apoi domnul AdiJapan, apare, elegant și trage concluzia discuției, ceea dorită, bineînțeles. Acesta e șablonul.

Cel puțin așa se vede la omul de paie, care nu pricepe nimic. Și această expresie a fost bine aleasă, de asemenea, pentru intimidarea adversarului. Parte din strategia discuției. --Silenzio76 (discuție) 22 ianuarie 2011 01:48 (EET)

Domnul meu, voi încerca să vă explic exact la ce m-am referit; dacă mă veți crede sau nu, este alegerea dumneavoastră. Dl. Turbojet mă întrebase dacă mă mândresc cu modul de comportare pe care domnia sa îl identificase explicit ca fiind "impunerea întotdeauna a propriilor păreri". Din punct de vedere logic, această afirmație era un om de paie – Turbojet inventase o afirmație ("Gutza se mândrește că-și impune părerile la Wikipedia"), iar apoi mă discredita pentru aceasta (pentru o afirmație pe care eu nu o făcusem). Dacă veți avea bunăvoința să comparați înlănțuirea logică de aici cu textul articolului om de paie (sau cu en:straw man, sau cu orice altă sursă pe care o găsiți potrivită), veți găsi că șablonul se potrivește. Eu nu am avut nici cea mai vagă intenție să vă jignesc -- de altminteri nici nu ar fi avut sens să vă jignesc, dat fiind că unica dumneavoastră intervenție până la acel moment era în mod declarat de natură să mă flateze. --Gutza _D^D+ 22 ianuarie 2011 02:01 (EET)

Este ușor de dovedit că întotdeauna „a fost pe-a lui AdiJapan”, adică că el și-a impus în final părerea (după numele lui am pus paranteza). Nu-mi amintesc ca el să fi cedat vreodată la argumentele altora, eventual a fost de la început de aceeași părere. Eu întrebam dacă el va continua cu această atitudine inflexibilă, iar tu vei continua să-l susții în acestă atitudine, făcâdu-ți din susținerea lui o chestiune de onoare. Culpa mia că am făcut economie de cuvinte, dându-ți ocazia să inventezi un om de paie. --Turbojet 22 ianuarie 2011 02:24 (EET)

Te rog nu-mi pune în cârcă invenții de-ale tale. Tu ai întrebat cât se poate de explicit (și chiar în numele unei comunități ipotetice, folosind persoana I plural, a la Radufan) dacă "acest mod de comportare a [mea; sic!] și a lui AdiJapan (impunerea întotdeauna a propriilor păreri) va continua neschimbat". Descurcă-te singur cu oamenii tăi de paie, nu-i arunca în ograda mea! Cât despre „a fost pe-a lui AdiJapan”, este jenant să plângi după laptele vărsat -- deschide o discuție despre fiecare subiect în care simți că ai fost nedreptățit într-un fel sau altul, nu arunca cu noroi în direcții oarecare. --Gutza _D^D+ 22 ianuarie 2011 02:39 (EET)

Nu, nu constructive sunt discuțiile lui. El învârte vorbe până epuizează timpul și răbdarea celor de altă părere iar aceștia abandonează discuția. Apoi el face cum vrea, lăsând să se înțeleagă că „argumentele” lui ar fi fost însușite de ceilalți, deci că ar avea consens. Iar tu îl sprijini prompt și întotdeauna, prea suspect de necondiționat.

Vorbeai de lipsa finalității. Este peste puterea mea de înțelegere o încrâncenare în discuții ca a voastră, care să nu fie determinată de vreo finalitate. --Turbojet 22 ianuarie 2011 00:48 (EET)

Probabil că ultima frază este cheia întregii povești. --Gutza _D^D+ 22 ianuarie 2011 00:59 (EET)

Nu este o „poveste” ci o chestiune foarte serioasă. Atitudinea de „despoți luminați” a ta și al lui AdiJapan este absolut inacceptabilă. Iar dacă continuă, însemnă că există interes pentru asta. Ia gândește-te cum ar fi etichetat cineva care adoptă această atitudine doar așa, nemotivat? Singurul mod de a demonstra că nu există interes pentru această atitudine este să n-o mai profesați. --Turbojet 22 ianuarie 2011 02:07 (EET)

Bună întrebare, cum ar fi etichetat cineva care adoptă această atitudine doar așa, nemotivat? --Gutza _D^D+ 22 ianuarie 2011 02:14 (EET)

Reconciliați-vă! Spre binele ro.wp. "Triumviratul" Turbojet, AdiJapan, Gutza înseamnă grija pentru calitatea proiectului! Păcat să vă certați. Cu toții ați demonstrat cu prisosință buna dvs. credință și, fără diligențele și abnegația dvs., ro.wp ar fi săracă! Fiecare personalitate își are idiosincrasiile sale, care câteodată (arareori) pot vexa, însă în ultimă instanță, acestea nu au nicio semnificație pe fundalul a ceea ce ați făcut și ceea ce veți mai face! Sunteți personalități puternice, care ați contribuit foarte mult și neîndoios veți mai contribui la acest proiect într-un mod care trebuie respectat și elogiat. Nu vă bănuiți reciproc de cine știe ce, suportați-vă reciproc. Cu stimă pentru toți trei (și alți câțiva similar sau deopotrivă de dedicați acestui proiect). - 95.91.205.14 (discuție) 21 ianuarie 2011 21:59 (EET)

D-le Turbojet, sînt stupefiat. Nu pot înțelege ce v-a împins să vă imaginați despre mine asemenea absurdități. Ați construit o întreagă telenovelă, cu intrigi, scopuri perfide și comploturi. Citeam ieri discuția și nu-mi venea să cred. Părea o glumă, dar ar fi fost o glumă sinistră și nu rămînea decît să fie părerea dumneavoastră sinceră. Primul reflex a fost să mă duc imediat la Meta să-mi depun cererea de revocare, din toate funcțiile. Dar ar fi fost o reacție viscerală la afirmațiile dumneavoastră, care tot viscerale îmi par a fi, și ca foarte multe reacții iraționale ar fi avut consecințe nefaste. Aș fi ajuns al nu știu cîtelea administrator care demisionează scîrbit de una sau de alta. Cui i-a folosit că au demisionat Gutza, Iulianu sau Victor Blacus? Cui i-a folosit demisia dumneavoastră? Merge mai bine proiectul în urma acestor demisii? Eu sînt convins că nu.

Nu sînt nici pe departe un om perfect (și nici nu cred că pretindeți ca administratorii să fie perfecți). Nu am o logică infailibilă și nu pot prevedea cînd mă voi răzgîndi. Apropo de asta, consider că este o calitate să fii în stare să-ți corectezi opiniile cînd ai acces la noi informații, cînd ți s-au adus noi argumente sau cînd pur și simplu ai reușit să te gîndești mai bine. De altfel din ce spuneți înțeleg că și dumneavoastră preferați oamenii cu atitudine flexibilă.

Îmi impun cu prea multă forță opiniile? Se poate, asta o fi firea mea (vă asigur totuși că din punctul meu de vedere există alți utilizatori mult mai încăpățînați decît mine, de exemplu Danutz, Androbeta sau MariusM). Dar întrebarea relevantă e alta: iau eu decizii care prejudiciază proiectul? Suferă din cauza mea cititorii sau comunitatea? Dacă da, atunci într-adevăr aveți motiv să fiți supărat pe mine și trebuie luate măsuri.

Îmi pare rău că nu mai am timp să contribui substanțial la articole, formate etc. și că puținul timp pe care îl am se pierde în discuții. Nu aș participa nici la ele dacă n-aș considera că fac ceva util, și de altfel multe discuții le observ, dar nu intervin pentru că nu sînt importante sau văd că au luat-o într-o direcție care mi se pare bună.

„Nu înțeleg ce nevoie mai avem de el.” Asta m-a durut, așa cum l-ar durea pe un bătrîn care nu mai poate munci ca în tinerețe, dar care se străduiește să contribuie cu ceva, măcar cu sfaturi.

Asemănarea cu Gutza nu face decît să mă onoreze. Cred în continuare că românii au fost norocoși că s-a întîmplat să fie el acela care a pornit Wikipedia românească. Pentru mine e un model de luciditate și rigurozitate. Cînd Silenzio vorbea de diferența de clasă inițial am fost convins că spune că eu sînt învățăcelul rămas în urma maestrului. Pentru că eu așa văd lucrurile. În multe privințe (dar nu toate) eu și Gutza gîndim la fel și ajungem independent la aceleași concluzii, semn că probabil concluziile sînt cele logice. Așa se întîmplă ca destul de des să fim de acord unul cu altul sau să ne punem repede de acord, cînd aducînd informațiile relevante pe masă constatăm că dezacordul inițial era doar din cauză că porneam de la premize diferite. Pentru cineva din afară unitatea noastră de păreri e ușor de confundat cu o unitate de interese personale, străine de proiect. Apropo, Gutza nu e singura persoană cu care sînt de acord în majoritatea discuțiilor; mai sînt și Andrei Stroe, Victor Blacus, Urzică, LauraP, Iulianu, Roamata, Rsocol, Minisarm și alții. Deci nu se pune nici măcar problema că aș fi eu și Gutza împotriva tuturor.

Ideea că aș fi marioneta lui Gutza după demisia lui „de fațadă” e de-a dreptul absurdă și ridicolă. De altfel istoricul paginilor protejate și jurnalele operațiilor de administrator, birocrat și checkuser sînt edificatoare; invit pe oricine crede în teoria asta a conspirației să găsească măcar o operație pe care aș fi făcut-o la comanda lui Gutza. Oi fi eu admirator al lui Gutza, dar sînt om în dreptul meu, nu păpușă de cîrpe. Iar cînd n-am fost de acord cu el nu m-am jenat deloc și i-am spus-o cît se poate de verde. Îmi aduc aminte chiar o ocazie cînd era să ne certăm rău, despre niște legături externe care mie mi se păreau strict publicitare iar lui destul de enciclopedice.

D-le Turbojet, o să fac așa: o să consider că ați avut o zi proastă și că din cauza asta antipatia față de mine, pe care am simțit-o clocotind molcom de mai multe ori, a dat dintr-o dată în foc. Nu cred că vă lansați des în teorii ale conspirației, pentru că altfel n-ați mai fi omul rațional pe care îl cunosc. I se poate întîmpla oricui să aibă zile proaste. Hai să ne concentrăm asupra proiectului, nu asupra mea. Iar dacă eu am defecte care mă fac incompatibil cu permisiunile speciale sau cu tot proiectul, atunci să luăm măsurile potrivite. La fel ca dumneavoastră și ca Gutza, nici eu nu țin cu mîinile de scaun. Sînt gata oricînd să renunț la el. Dar vreau s-o fac pentru binele proiectului, nu de greață. — AdiJapan 22 ianuarie 2011 14:02 (EET)

Tipic romanesc! Un om cu functie, contestat de mai multe ori, ramane in functie pentru ca el face bine. Domnule Boc, pardon domnule AdiJapan, demisia de onoare este o inventie a lumii civilizate, o prostie inutila. Nu o folositi domnule ca ne civilizam si e pacat! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.26.186.86 (discuție • contribuții).

Demisia de onoare, așa cum o înțeleg eu, se înaintează cînd faci o gafă, o greșeală de neiertat, cînd rămînînd în funcție faci mai mult rău decît bine. Dar eu ce gafă sau greșeală am făcut? Da, am fost contestat, dar ați observat că nu mi s-au adus motive pentru a demisiona? În plus la Wikipedia lucrurile sînt altfel decît în guvern. Aici nu avem o limită la numărul de administratori. Eu nu ocup locul altuia. Ca să fie numit un nou administrator nu trebuie dat altul jos.

Iulianu și-a dat demisia de onoare, în urma unei greșeli (care nu ținea de administrare). A avut Wikipedia ceva de cîștigat din demisia lui? Nu. A rămas fără un om care își putea aduce în continuare contribuția prin operații administrative. Cam asta e cu demisiile de onoare. — AdiJapan 22 ianuarie 2011 19:03 (EET)

Da, eu cred că Wikipedia merge mai bine după ce m-am dat demisia din funcția de administrator, deoarece lumea nu mai consumă timpul discutând persoana mea.

Da, eu cred că Wikipedia ar merge mai bine dacă AdiJapan și-ar da demisia, eventual s-ar retrage complet din proiect, deoarece persoana lui stârnește prea multe patimi pe aici.

Da, cât timp nu este exclusă o comunicare între el și Gutza prin alt canal (de exemplu telefon), permanentul „consens” dintre ei este extrem de suspect.

Toată pledoaria de mai sus a lui AdiJapan nu este altceva decât un apel la milă, „lăsați-mă să fiu în continuare despotul luminat al ro:wp”. --Turbojet 23 ianuarie 2011 09:59 (EET)

Și eu am simțit duritatea lui AdiJapan (dura lex...?), și încă nu știu cum o să se sfârșească un anume conflict editorial actual pe care-l am cu el. Spre sfârșit, și eu era aproape să renunț la a mai contribui - din cauza lui. Cu toate astea, ce mi-a zis AdiJapan m-a pus măcar uneori pe gânduri și după insistențe a reușit măcar parțial să mă convingă. De aceea și în interesul roWP mă alătur lui Discuție utilizator:95.91.205.14 din 21 ianuarie 2011 21:59 și vă rog și eu, drăGutza, AdiJapan și Turbojet, reduceți certurile și reconciliați-vă! SALVE! --NeaNita (discuție) 23 ianuarie 2011 16:48 (EET)

Doresc să atrag atenția asupra folosirii expresiei om de paie, așa cum apare definită la ro:wiki: o greșeală de logică. Această definiție este o traducere literală a definiției engleze și contrazice definiția românească a expresiei: om lipsit de voință și personalitate, fără opinie proprie, care se lasă manevrat de cei din jurul lui. Cred că acest cuvânt este un alt exemplu de barbarism, introdus la ro:wiki ca urmare a traducerii mecanice a unei expresii, în covârșitoarea majoritate a cazurilor din limba engleză, la fel ca hering roșu (expresia engleză „red herring” poate fi foarte bine tradusă cu expresia românească „praf în ochi”), dildo (de tradus cu „jucărie sexuală”). Este important să nu creăm limbă aici, la ro:wiki, ci să o folosim pe cea care o avem -- altfel întregul proiect își pierde din relevanță (pentru că limba folosită aici devine romgleza și nu româna) și devine un loc de interacțiune al unui grup mai degrabă restrâns de persoane.
În ce privește înțelesul expresiei în limba română, nu cred că e nevoie să demonstrez că domnul utilizator Silenzio76 nu e nici pe departe omul de paie al d-lui utilizator Turbojet. (Cei care nu sunt în temă asupra naturii relațiilor dintre acești doi domni utilizatori sunt invitați să consulte pagina personală, ca și pagina de discuții, ale domnului utilizator Silenzio76.) Dacă există oameni de paie la ro:wiki, a căror influență nefastă am avut ocazia să o resimt de nenumărate ori, aceștia sunt Domnii Administratori minori, i.e., care au declarat în paginile lor de utilizatori că nu au împlinit încă vârsta de 18 ani. Tonul folosit de domniile lor, ca și calitatea argumentelor prezentate (care de cele mai multe ori este echivalent cu lipsa oricărui argument) confirmă cu asupra de măsură că activitatea domniilor lor este una de împiedicare a activității ro:wiki. Nu pot să mă gândesc la altă rațiune a numirii lor ca Administratori decât pentru că ei sunt foarte docili și recunoscători față de cei ce i-au numit.
În ce privește activitatea Domnului Administrator, Birocrat și Checkuser AdyJapan, rog citiți mai jos, la secțiunea dedicată acestei chestiuni.
Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 23 ianuarie 2011 20:43 (EET)

Conform articolului (ca și conform DEX), se numește barbarism (sau xenism, mai rar străinism) un cuvînt introdus dintr-o limbă străină, care adesea nu răspunde unei necesități reale a vocabularului și care nu este asimilat. Așadar un barbarism îndeplinește (cel puțin) trei condiții:

1. Este un cuvânt (nu o expresie)
2. Nu răspunde unei necesități (DEX: "fără a fi necesar")
3. Nu este asimilat (altfel este un neologism, indiferent de necesitatea lui originală)

Expresia om de paie satisface (eventual) numai ultimul criteriu. La fel și dildo, pentru care nu avem un alt cuvânt disponibil (în plus, și englezii au en:sex toy, dar en:dildo înseamnă altceva). În paranteză fie spus, dacă aveți curiozitatea să verificați ce înseamnă straw man în engleză, veți constata că primul sens eufemistic este chiar a person whose importance or function is only nominal, as to cover another's activities; front, adică exact ce înseamnă și om de paie în română. --Gutza _D^D+ 23 ianuarie 2011 21:37 (EET)

Guvernoratul Jericho sau Jerico?

Momentan mă ocup cu traducerea din limba engleză a guvernoratelor Palestinei și am o neclaritate. Mai am un singur guvernorat din Cisiordania, și anume Jericho (în engleză), dar în limbile latine: franceza, spaniola sau italiana, acesta se scrie Jerico, fără h care presupun că este specific englezei. Are cineva idee cum se scrie corect în limba română? --Purice 19 ianuarie 2011 21:22 (EET)

Ierihon? —Andrei^discuție 19 ianuarie 2011 22:05 (EET)

Da, asta este. Mulțumesc Andrei.--Purice 19 ianuarie 2011 23:14 (EET)

Ministerul Comunicațiilor și ... "pisici"

Poate cineva să mă ajute (să mă dumeresc și eu) cum se numește respectivul Minister (http://www.guv.ro/ministerul-comunicatiilor-si-societatii-informationale__l1a97.html) --VRusnac (discuție) 19 ianuarie 2011 22:57 (EET)

Până în ianuarie 2009, numele ministerului a fost Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, după care s-a schimbat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, în urma hotărârii de guvern nr 12 din 16 ianuarie 2009 (HG privind organizarea și funcționarea MCSI.) --GEO (discuție) 20 ianuarie 2011 00:16 (EET)

Nu introduceți referințe și reflists pe paginile de discuție, se vor amesteca dacă le mai folosește și altcineva în altă secțiune. --Gutza _D^D+ 20 ianuarie 2011 01:03 (EET)

Cum adaug o imagine doua la o pagina deja existenta_

Buna! Doresc sa inserez o imagine într-o pagina deja existenta. Ce trebuie sa fac? Am încercat dar nu cred ca am reușit.

Aici [11] găsiți toate informațiile necesare.--Mycomp (discuție) 20 ianuarie 2011 15:49 (EET)

Articol plagiat

Într-o teză de doctorat a fost plagiat un întreg articol de pe Wikipedia. Informația de pe Wikipedia datează din 2007, iar teza din 2010. Aproape două pagini din http://www.uaic.ro/uaic/bin/download/Academic/Doctorate_aprilie_2010/BurtoiuD.NataliaElena.pdf conțin articolul Relativism. Asta ar face ca teza ei de doctorat să devină de domeniu public? (Conform licenței de documentație liberă, care a fost încălcată.) Dar, s-ar putea ca articolul însuși să fie plagiat dintr-o altă sursă, atunci un autor anonim fiind vinovat de violarea drepturilor de autor prin a pretinde că textul respectiv ar fi documentație liberă (nu știu care ar fi sursa din care s-a plagiat). În orice caz, IP-ul aparținea unui utilizator care a comis multe plagiate. În pdf-ul amintit se observă un fond ceva mai albastru decât restul paginii pentru fragmentele copiate și fraza care încheie plagiatul (se observă greu din cauză că diferența de nuanță este foarte mică, vă trebuie un monitor foarte bun și ochi buni). Vezi Discuție:Relativism. Tgeorgescu (discuție) 20 ianuarie 2011 21:25 (EET)

Confirmat cu freeware de pe http://colorpicker.nl : nuanța fondului fragmentului copiat este F8FCFF, iar restul paginilor au culoarea FFFFFF. Tgeorgescu (discuție) 20 ianuarie 2011 21:33 (EET)

Într-adevăr, datorită intervențiilor diverșilor utilizatori, de pe IP, sau cont care a mai copiat ceva, problema este dubioasă.

Profit însă de ocazie să prezint cum se face o teză de doctorat. Spre deosebire de străinătate, unde un doctorat se poate lua și în 6 luni, în România durata pe care se întind studiile de doctorat (finalizate cu susținerea tezei) este de 3-5 ani. În acest timp doctorandul redactează 2-3 „referate”, care conțin părți din teză, primul putând fi prezentat după cam un an de la începerea studiilor. Este posibil ca un doctorat mai puțin familiarizat cu funcționarea Wikipediei să scrie un articol în care copiază material din aceste referate, iar apoi materialele să se regăsească în teza finală (chiar copiate de aici, uneori fișierele originale sunt pierdute datorită virușilor sau altor cauze).

Există teze bazate pe studii bibliografice (de exemplu istorie, literatură), unde doctorandul face paradă de bibliografia prelucrată (pe Wikipedia astea ar fi „surse”), tip de text care se pretează bine pe Wikipedia, și teze (de obicei în domeniul științific) în care doctorandul dorește să afirme că totul este contribuția sa proprie. În acest ultim caz doctorandul evită să declare sursele, textul apărând pe Wikipedia drept cercetare originală. În România, actual este obligatorie publicarea tezei de doctorat, deci situația drepturilor de autor este clară, Wikipedia nu poate prelua ad litteram texte din teze fără consimțământul expres al autorului.

Practic, dacă un text din Wikipedia care nu citează surse se regăsește într-o teză de doctorat și nicăieri altundeva, trebuie șters, deoarece dacă a apărut prima dată pe Wikipedia este WP:CO, iar invers este WP:DA. --Turbojet 21 ianuarie 2011 11:26 (EET)

În orice caz, nu toată teza intră în domeniul public, partea necopiată fiind în continuare sub copyright.--Strainu (دسستي‎)  21 ianuarie 2011 11:35 (EET)

Am descoperit alt fragment luat de pe Wikipedia: la p. 6/40 apare „Relativismul este un concept cu multe semnificații. Din perspectiva filozofică relativismul este acea atitudine intelectivă care declară că...”. Ei bine, la copiere s-a păstrat legătura externă care trimite la articolul Filozofie, la fel cum este redat în citatul de anterior. Tgeorgescu (discuție) 21 ianuarie 2011 20:46 (EET)

Nu contest că a copiat textul de aici. Ceea ce spun este că este posibil ca chiar ea sau cineva din colectivul în care a lucrat la doctorat să fi fost autorii textului din 2007 de pe ro:wp, iar în acest caz s-a simțit în drept să copieze de aici. Folosirea în comun a textelor în referate, protocoale de cercetare, articole și cărți publicate și teza de doctorat ale acelorași autori este o practică curentă. --Turbojet 21 ianuarie 2011 21:13 (EET)

Să admitem că dr. Burtoiu ar fi scris acest articol pe Wikipedia. În acest caz, scriind aici acest articol l-a emis sub licența tuturor articolelor de pe Wikipedia. În conformitate cu licența Atribuire - Distribuire-în-condiții-identice 3.0 Ne-adaptată (CC BY-SA 3.0), orice operă derivată dintr-un text publicat sub această licență cade ea însăși sub aceeași licență. Dr. Burtoiu nu se poate prevala de doctrina fair use, deoarece nu a pus semnele citării și nu a atribuit acest text locului în care el a fost publicat prima oară. Ca atare, întreaga ei teză de doctorat a devenit de domeniu public, chiar dacă ea însăși a scris articolul de pe Wikipedia. Eu, de exemplu, am scris mare parte articolul de pe din http://wiki.lsrs.ro/index.php/Infostud/Olanda . Prin însuși faptul de a-l scrie pe acest Wiki al LSRS, am consimțit cu licența Creative Commons, și nu mai pot pretinde copyright pentru ceea ce am scris. Dacă vreau să utilizez acest text, am două opțiuni: fie folosesc scurte citate din el, conform doctrinei fair use, punând ghilimelele de rigoare și indicând sursa din care am citat, fie pun întreaga operă astfel creată sub licența Attribution-NonCommercial-ShareAlike 3.0 Unported (CC BY-NC-SA 3.0). Acestea sunt rigorile publicării pe Wikipedia și pe astfel de Wiki - nu m-a silit nimeni să public pe ele. Era o vorbă printre copii: „frunzuliță, dă-i cu miere, ce se dă nu se mai cere” sau „ursuleț de catifea, ce se dă nu se mai ia”. Tgeorgescu (discuție) 22 ianuarie 2011 00:56 (EET)

Sper că nu confundați drepturile de autor doar cu dreptul de a cere bani, drepturile de autor sunt mai complexe. Prin scrierea pe Wikipedia utilizatorii n-au renunțat la drepturile lor de autori, tot ei sunt autorii. Doar atât că permit folosirea liberă a textului, în condițiile licenței. Și, dacă utilizatorul își declară de la început identitatea sau și-o poate dovedi (sunt persoane care îi cunosc identitatea), susținerea drepturilor sale de autor este simplă. Și oricine, inclusiv ei, pot folosi textul integral, nu doar scurte citate, exact asta înseamnă „liber” pe Wikipedia. Și textul de pe Wikipedia nu este „domeniu public”, cu atât mai puțin teza integrală. De exemplu folosirea unei imagini de pe Wikipedia pe un sit web nu face ca întregul conținut al sitului să devină liber, (nici vorbă de domeniul public) ci doar poza, modificată sau nu, căci poza modificată este lucrarea derivată, nu situl. Interpretarea termenilor inițiali ai licenței GFDL (pentru software) a evoluat, exact de aia se preferă CC. Cu atribuirea, dacă poate dovedi (și cam poate dacă e adevărat) poate spune foarte simplu în declarația de autor atașată tezei: „textul este de pe Wikipedia, dar și acolo tot eu l-am scris, eu sunt autorul, n-am plagiat pe nimeni”, este tot atât de legal ca și includerea propriilor articole publicate în reviste în teza de doctorat sau în propriile cărți. Invers, nu poate cineva scrie o carte bazată pe textul „liber” de la Wikipedia și să se declare el autor dacă nu este. Dar poate scoate o carte și s-o vândă (dacă are cumpărători, căci bani poate cere pe ea), doar să spună pe contracopertă că nu el este autorul, ci cei de pe Wikipedia (care însă nu pot încasa bani doar ca autori, deoarece au declarat textul „liber”). --Turbojet 22 ianuarie 2011 01:48 (EET)

Pentru Turbojet: Să nu dezinformăm cititorii! O teză de doctorat în străinatate implică realizarea unei cercetări originale finalizate prin publicarea de articole în reviste științifice cu comitet de lectură (lucru care s-ar părea că nu este obligatoriu în România !! deși sunt unii care se lupta de ani și ani pentru a se ajunge aici !). Personal prefer un articol în locul a 100 referate! Deci imposibil în științele experimentale de a obține un doctorat în 6 luni ! Dacă vrei, poți să o obții într-o lună o diplomă plătind pe internet, numai bună de pus în ramă și de agățat pe un perete al birou, că de ... impresionează !

Iar dacă cineva nu este capabil să rescrie un subiect (chiar dacă el este cel care a redactat prima variantă) cred ca nu merita sa obtina titlul de doctor!Pocor (discuție) 23 ianuarie 2011 21:28 (EET)

{Aliniat la început) Dar de ce să rescrie, dacă nu este nevoie? Poate face altceva mai util.

Absolut, „o teză de doctorat în străinatate implică realizarea unei cercetări originale finalizate prin publicarea de articole în reviste științifice cu comitet de lectură”. Cum se face practic? Doctorandul din Românica prinde pe D-zeu de picior cu o bursă de un an la o universitate din străinezia. Acolo, spre deosebire de aici, unde profesorul conducător de doctorat nu prea are ce cerceta, nici contracte, nici echipamente, ca urmare îl lasă pe doctorand să se zbată ca peștele pe uscat, profesorul din străinătate la care a fost trimis are temă de cercetare, are partea experimentală funcțională și a făcut deja ceva cercetări în domeniu, a publicat în revistele alea etc. El îl pune pe doctorand să ia la cunoștință de stadiul cercetărilor (documentarea) și-l pune în fața standului să facă o serie de experiențe pentru o variantă neexplorată, dar avută în vedere în contracte. Doctorandul le face, muncă pentru care este plătit cu bursa aia de doctorat, mult mai ieftin decât dacă profesorul ar trebui să plătească un laborant din țara lui să facă treaba. Evident că există parte experimentală, care se comunică în articole publicate în binecunoscutele reviste, având ca autori pe cei doi. În anul respectiv doctorandul își poate finaliza și teza de doctorat (am văzut destule teze de doctorat de „afară” care aveau mai puțin de 100 de pagini, din care doar 10 conțineau rezultatele experimentale, restul de 90 fiind „punerea în context” din documentare). Și mai apucă și un concediu peste vară (pleacă în octombrie și revine în mai). Și acum, că v-am învățat cum se face o teză de doctorat, faceți cinste? :) --Turbojet 24 ianuarie 2011 20:47 (EET)

Concluzii preliminare prelucrare date naștere/deces

Situația curentă
 Introdus formatul {{bpv}} în aproximativ 1550 de articole ale unor persoane în viață la care lipsea, dintre cele aproximativ 5700 de persoane pe care robotul le-a putut identifica cu certitudine că sunt într-adevăr persoane în viață --Gutza _D^D+ 29 ianuarie 2011 01:08 (EET)

---

Dat fiind că nu s-au mai exprimat opinii în secțiunea #Robot procesare date naștere/deces, aș vrea să trag câteva concluzii preliminare, bazate pe discuțiile de acolo și pe experiențele acumulate în prelucrarea preliminară pe care am efectuat-o deja:

• Trebuie să folosim formate diferite pentru datele în stil nou față de cele pe stil vechi. Din nefericire asta înseamnă că un robot nu ar putea procesa în mod automat decât date după anii 1910; pentru cele dinainte de anii 1600 putem presupune că datele sunt pe stil vechi, deci ar putea fi eventual procesate automat dacă vom decide să folosim un format și pentru ele (încă nu s-a decis ceva concret).
• În prezent am identificat aproximativ 26.000 de articole biografice (unele nu sunt de fapt biografice, iar pe altele probabil le-am scăpat, dar este o aproximare rezonabilă). Dintre acestea, am putut procesa automat aproximativ 15.400; restul de 9.600 trebuie procesate manual (prin procesare înțeleg deocamdată numai identificarea datelor de naștere și deces în text). Dintre cele 15.000 procesate, aproximativ 9.600 sunt persoane decedate și aproximativ 5.700 sunt persoane în viață. Dintre acestea, peste 7.000 sunt născute după 1900 (deci ar trebui să poată fi procesate complet automat, inclusiv în ceea ce privește introducerea formatului standard).
• După cum se vede deasupra, vor rămâne o sumedenie de articole de procesat manual sau asistat. Nu mă văd angajându-mă într-un astfel de efort, așa că trebuie discutat în ce fel putem aborda această problemă. Variantele pe care le văd eu sunt următoarele:
  • Să renunțăm complet la acest demers;
  • Să facă robotul cât poate, iar restul mai vedem;
  • Să implementez o interfață publică pentru asistarea robotului (deja o am în mare parte, dar nu știu dacă vrea cineva să o folosească);
  • Să facă robotul cât poate și să scriem niște cod JavaScript în interfața de la Wikipedia care să nu permită salvarea articolelor biografice până nu este adus primul paragraf în formatul standard (sau să te enerveze într-un fel sau altul ca să te împingă să operezi modificările mai devreme sau mai târziu).
• Deși s-au adus argumente și într-un sens și în celălalt, pare că există argumente mai puternice pentru păstrarea formatului curent ("n. dată, d. dată") prin comparație cu formatul de la en.wiki ("dată – dată").
• Poate ar fi bine ca robotul să introducă toate articolele biografice într-o categorie ascunsă (e.g. Categorie:Articole biografice), ca să nu mai fie nevoie să le căutăm în viitor;
• Poate ar fi bine ca robotul să introducă articolele biografice ale persoanelor în viață care nu se află în niciuna dintre categoriile din Categorie:Oameni în viață într-o categorie anume (e.g. Categorie:Oameni în viață fără categorie); asta are sens numai în măsura în care considerăm dezirabilă includerea articolelor biografice ale tuturor oamenilor în viață într-o astfel de categorie.

Eu sunt foarte prins în timpul săptămânii, așa că mă pot ocupa de asta numai în week-end (în special vineri și sâmbătă seara). Ar fi bine dacă am reuși să luăm niște decizii până vineri seară, ca să mai pot avansa cu câte ceva. --Gutza _D^D+ 20 ianuarie 2011 21:30 (EET)

Cred că pentru prima fază, 15.000 din 26.000 este acceptabil, așa că aș opta pentru varianta a 2-a sau a 3-a. Sunt de acord cu idea referitoare la categoria ascunsă Categorie:Articole biografice. Mai mult, am putea să punem și categoriile vizibile referitoare la anul nașterii și al decesului, tot prin intermediul formatului (dacă apar și în text aceleași categorii, nu e nicio problemă). Privind categoria Categorie:Oameni în viață fără categorie, mi se pare puțin ciudată denumirea (și nici nu văd alta); teoretic, dacă nu știm naționalitatea, ar trebui să-i punem direct în categoria Categorie:Oameni în viață, dar s-ar umple prea tare acea categorie. Cred că ar fi mai bine să punem doar {{bpv}} pe paginile de discuție ale articolelor respective (iar dacă poate să facă robotul treaba asta, cu atât mai bine).

Referitor la anii pe stil nou sau vechi, nu înțeleg care e problema dacă folosim pur și simplu formatul pentru afișarea textului, fără să precizăm dacă e pe stil nou sau vechi, dacă nu putem determina asta din text. Dacă din text sau altfel putem determina că e vorba de stil nou, atunci punem data și în hCard; dacă nu, atunci nu mai completăm hCard-ul și folosim formatul doar pentru afișare și categorii.

În altă ordine de idei, am importat un backup mai nou (din 16 ianuarie 2011) și aș putea să fac (azi-mâine) o mai listă actualizată a articolelor despre oameni. Răzvan Socol ^mesaj 22 ianuarie 2011 14:41 (EET)

A intervenit Turbojet în discuția originală, cu aserțiuni noi legate de formatul datelor de naștere/deces; nu avem consens în privința aia (și la cum au mers lucrurile peste week-end, nici nu cred că vom avea în curând). Voi restaura articolele în care am introdus deja formatele {{dn}} și {{dd}} până om decide ceva concret. Pentru moment, propun doar introducerea articolelor despre care știm că sunt biografice în Categorie:Articole biografice și adăugarea formatului {{bpv}} în paginile de discuție ale persoanelor despre care știm că sunt în viață. E clar că restul discuției se va lungi monstruos de mult, vom merge mai departe când vom avea consens solid.

Răzvan, te rog trimite-mi lista mai nouă când poți, ca să-mi actualizez și eu baza de date. --Gutza _D^D+ 23 ianuarie 2011 14:35 (EET)

A trecut aproape o săptămână și n-au apărut comentarii împotriva demersului pentru introducerea articolelor despre care știm că sunt biografice în Categorie:Articole biografice și adăugarea formatului {{bpv}} în paginile de discuție ale persoanelor despre care știm că sunt în viață. Prin urmare voi adăuga această operațiune între cele aprobate de comunitate pentru GutzaBot cu indicativul GB03 și o voi demara în măsura timpului disponibil. --Gutza _D^D+ 28 ianuarie 2011 02:54 (EET)

Ce aduce nou categoria Articole biografice față de categoriile: Biografii, Persoane, Personalități și cum vor fi structurate aceste categorii? --92.80.253.2 (discuție) 28 ianuarie 2011 11:54 (EET)

În prezent există o ierarhie de categorii care a fost populată manual, după inspirația fiecăruia. Prin urmare în prezent este dificil să obții o listă a articolelor biografice. Categoria ascunsă Articole biografice ar avea proprietatea (tentativă) de a conține direct, exhaustiv și exclusiv articole biografice -- fără ierarhii și fără excepții. În acest fel, munca pe care o face Răzvan semi-manual pentru extragerea titlurilor articolelor biografice va fi automatizabilă în viitor. --Gutza _D^D+ 28 ianuarie 2011 13:25 (EET)

Multe articole biografice se află la Cioturi Biografii și avem deja și listele tuturor biografiilor, care pot fi completate. --92.80.253.2 (discuție) 28 ianuarie 2011 22:33 (EET)

Toate afirmațiile dumneavoastră sunt adevărate; totuși, aveți ceva împotriva demersului propus mai sus? Deja am început introducerea formatului bpv în paginile de discuție; de categoria cu biografii încă nu m-am apucat, dar cred că aș putea începe în seara asta, afară de cazul că aveți argumente împotrivă. --Gutza _D^D+ 28 ianuarie 2011 23:13 (EET)

Eu susțin mai degrabă obiecțiile aduse de către Orioane și completarea listelor. --92.80.253.2 (discuție) 28 ianuarie 2011 23:50 (EET)

Argumentele lui Orioane sunt legitime, atâta vreme cât vorbim despre utilizatori umani. Scopul declarat al categoriei despre care vorbim aici este să fie folosită de către roboți (dacă ar fi destinată uzului uman atunci nici nu am vorbi despre o categorie ascunsă, ci de una vizibilă). În plus (deși deja irelevant), niciuna dintre categoriile arborescente care tratează biografii nu va putea vreodată să fie în mod simultan exhaustivă și exactă, pentru simplul motiv că nu avem datele necesare pentru a introduce unele articole în categoriile corecte (după data nașterii, data decesului, ocupație sau naționalitate), de pildă atunci când data nașterii este complet necunoscută, ca în cazul lui Marcus Vinicius.

Cât despre completarea listelor, acolo văd cel puțin două probleme practice. În primul rând, completarea listelor nu se poate face automat (nu reușesc să determin cu acuratețe nici anul nașterii pentru multe articole biografice, darămite ocupația și naționalitatea); dat fiind că vorbim de numere de ordinul zecilor de mii de articole, nu este fezabil să vorbim acum despre procesare manuală. În al doilea rând, eu unul nu înțeleg foarte bine utilitatea listelor alfabetice din categoria Liste alfabetice de biografii. Crearea și întreținerea acestor liste implică un volum semnificativ de muncă susținută, deci utilitatea lor ar trebui să fie pe măsură – și totuși eu nu-mi imaginez niciun scenariu posibil în care aș putea avea nevoie să consult vreuna dintre listele respective.

Chiar și trecând peste toate acestea, una este să susțineți completarea listelor și clarificarea discrepanțelor dintre ierarhiile de categorii existente și alta este să vă opuneți creării și populării categoriei ascunse despre care vorbim aici. În contextul acestei discuții aș prefera să discutăm ultimul punct în defavoarea primelor, pentru că atunci ne-am putea concentra pe eventualele dumneavoastră obiecții punctuale. --Gutza _D^D+ 29 ianuarie 2011 00:33 (EET)

Municipiu

Cum se traduce din limba engleză cuvântul municipality:municipiu sau municipalitate? --Purice 21 ianuarie 2011 18:45 (EET)

Depinde mult de context. În engleză, municipality are un sens mai apropiat de o unitate administrativ-teritorială mică, condusă de o autoritate locală (primărie, etc), sau chiar primăria sau autoritatea locală respectivă. Deci, în principiu, poate fi tradus drept comună sau administrație locală. —Andrei^discuție 21 ianuarie 2011 18:49 (EET)

(conflict de editare, foarte similar) Nu știu dacă avem cuvânt care să însemne exact ceea ce înseamnă în engleză municipality. Conform DEX, municipalitate înseamnă pur și simplu conducerea unui municipiu, iar un municipiu este în esență un oraș mare. În engleză în schimb, en:municipality înseamnă orice formă de organizare administrativ-teritorială (la noi se califică atât municipiile cât și comunele). --Gutza _D^D+ 21 ianuarie 2011 18:53 (EET)

Chiar mai degrabă înseamnă comună decât municipiu. Pentru orașele mari, în engleză se folosește city. —Andrei^discuție 21 ianuarie 2011 18:56 (EET)

Nu mă pricep foarte bine, însă dacă așa stau lucurile atunci poate arunci un ochi la en:Municipality (sunt niște exemple legate de România, iar municipiu este mult mai proeminent). --Gutza _D^D+ 21 ianuarie 2011 19:04 (EET)

Deci eu cum traduc Template:Infobox Palestinian Authority municipality? --Purice 21 ianuarie 2011 19:42 (EET)

Ar fi mai bine să redenumesc Format:Infobox municipalitate palestiniană în Format:Infobox oraș palestinian? --Purice 21 ianuarie 2011 21:41 (EET)

După Dicționarul Websters, în limba engleză municipality este:

1. o unitate politică, în general de tip urban, care are un statut de corporație și, de obicei, împuterniciri de autoguvernare.

2. corpul de conducere al unei municipalități.

Astfel, municipalitatea este de fapt unitatea care conduce un oraș nu orașul propriu zis.

Totuși, articolele din en:wiki unde este utilizat formatul de care vă ocupați se ocupă de fapt de orașe (cities) și nu de municipalități ca atare. Marea majoritate a articolelor unde este utilizat formatul nu conțin informații despre conducerea orașelor ci despre orașele în sine. De acceea, în cazul de care vă ocupați numele formatului trebuie să fie oraș și nu municipalitate. Evident, nu este vorba despre o traducere, pentru că și în limba engleză formatul ar trebui să se refere la cities și nu la municipalities.

Dacă vorbiți de orașe puteți utiliza termenul oraș palestinian sau oraș din Palestina. Dar termenul de municipalitate palestiniană nu este corect. În acest caz ar trebui vorbit despre Municipalități subordonate Autorității Palestiniene ceea ce nu sună foarte bine în limba română.Afil (discuție) 22 ianuarie 2011 08:17 (EET) Afil (discuție) 22 ianuarie 2011 08:12 (EET)

Mulțumesc pentru ajutor :D --Purice 22 ianuarie 2011 09:41 (EET)

Freistaat = republică

Ar trebui schimbat peste tot unde apare traducerea "stat(ul) liber". "Freistaat" (și "freier Staat") înseamnă într-adevăr "stat liber", dar numai în sensul "eliberat de monarh sau de prinț". Traducerea corectă și oficilală e "republică". "Freistaat" invenție lexicală germană pentru a înlocui termenul Republik, cuvânt preluat din latină (res publica). De ex. "Freistaat Sachsen, Freistaat Thüringen, Freistaat Bayern" sunt "Republica Sachsen" (sau "Saxonia"), "Republica Turingia" și "Republica Bavaria". V. dicționarele, îndrumarele politologice-juridice și Wiktionary. - 95.91.204.14 (discuție) 22 ianuarie 2011 15:30 (EET)

Nu putem să numim aceste landuri republici pentru că nu sunt. Am luat explicația de la Bavaria și am introdus-o la celelate landuri. Dacă mai găsiți undeva „Stat Liber Saxonia” etc. ștergeți sau înlocuiți cu cuvăntul romănesc land.--Mishuletz (discuție) 22 ianuarie 2011 16:39 (EET)

Bineînțeles că sunt republici! RFG e stat federal compus din republici și orașe-stat, ele însele având guvernare republicană. Landurile cu titlul "Freistaat" s-au proclamat așa la abolirea pe teritoriile lor a formei de guvernământ principatul și regatul. Ceea ce se specifică în fiecare din articolele de la de.wp privind respectivele landuri și aici, unde e dată explicația generală. Aici se face precizarea privind selecția cuvântului compus "Freistaat": "Im 18. Jahrhundert ist die Bezeichnung Freistaat ein von Sprachpuristen eingeführtes deutsches Synonym für Republik (lat. res publica, frz. république)". ("Denumirea Freistaat este un sinonim german pentru Republik (latină res publica, franceză république), introdus în sec. al XVIII-lea de puriștii limbii". Puriști în sensul că erau într-o campanie de "epurare" a limbii germane de atunci, care conținea foarte multe neologisme străine, mai ales franțuzisme.) Aceeași lămurire și definiție figurează în toate scriptele oficiale ale Germaniei (juridice, administrative, politologice). Exemplu de pe pagina de web a parlamentului landului "Freistaat Sachsen" (Saxonia): paragraful nr. 2. Freistaat poate fi înlocuit cu Republik, iar Republik cu Freistaat; sinonimie pură, fără conotații politice. "Res publica" înseamnă "treburile publice", statul nefiind în proprietatea altcuiva decât a "poporului suveran" ("publicul"). - 95.91.204.14 (discuție) 22 ianuarie 2011 17:40 (EET)

De ce nu introduceți mai bine datele intr-un articol: (Freistaat sau cum doriți să-l numiți? Dacă doriți o mutare (de exemplu la Statul Liber Anhalt) scrieți în pgina de discuție a articolului respectiv.--Mishuletz (discuție) 22 ianuarie 2011 17:58 (EET)

Deoarece ar fi o modificare de anvergură: în toate articolele în care apare "stat liber" de înlocuit cu "republica". Și deoarece înainte de orice modificare trebuie lămurit acest lucru în cadrul comunității, cu atât mai mult cu cât nu toată lumea știe că "Freistaat" și "Republik" sunt totuna ("dasselbe in grün"). Fără un "consens" în prealabil, asemenea modificări ar fi interpretate ca vandalism și tot la... discutarea chestiunii s-ar ajunge. - 95.91.204.14 (discuție) 22 ianuarie 2011 18:05 (EET)

Puțin curaj.--Mishuletz (discuție) 22 ianuarie 2011 18:19 (EET)

În dicționarul online LEO, Freistaat e tradus în franceză ca État libre (cu exemplele Freistaat Bayern = État libre de Bavière; Freistaat Sachsen = État libre de Saxe; Freistaat Thüringen = État libre de Thuringe) iar în egleză, deși e și free state și republic, totuși denumirile apar ca: der Freistaat Bayern = Free State of Bavaria; der Freistaat Sachsen = the Free State of Saxony; der Freistaat Thüringen = the Free State of Thuringia. Așa că nu văd de ce nu i-am zice și noi așa, specificând în fiecare din aceste articole că Freistaat are sensul de republică.--Miehs (discuție) 22 ianuarie 2011 18:26 (EET)

Traducerea corectă a cuvantului Freistaat din numele consacrat al unui stat (Freistaat Sachsen) nu este Republica Saxonia (decat dacă s-ar fi numit „Sachsen Republik”), ci Statul Liber Saxonia. Cuvantul republică are corespondențe în limbile germană, franceză, engleză, etc., dar nu este și nu poate fi folosit pentru a nu mutila numele oficial de Stat Liber dat respectivului stat, indiferent de cine, din care motive și la ce perioadă istorică. Exemplu: noi nu am denumit Uniunea Sovietică ca Uniunea Sfaturilor, respectând numele acordat de factorii oficiali ai statului respectiv. --Alex F. (discuție) 23 ianuarie 2011 12:01 (EET)

1. Propunerea are o singură motivație: "stat liber" induce în eroare. Pe românește "stat liber" înseamnă... stat liber, nu republică. Germania nu e compusă din state libere și state subjugate. Traducerea în sine e proastă, chiar dacă e practicată pe engleză, franceză și alte limbi: e mecanică, negândită, de parcă ar fi fost făcută de Babelfish. Dar să rămână așa dacă unei majorități îi sună bine expresia încă neomologată "stat liber".
2. Utilizarea lui "sovietic" are alt tâlc: "sfat" și "soviet" sunt forme ale aceluiași cuvânt vechi slav, "s(u)vet(u)". "Sfat" e în vocabularul limbii române din evul mediu, "soviet" abia după "Marea Revoluție Socialistă din Okteabr". Dar "sovietic" s-a potrivit mai bine chiar de la început, fiind adjectiv. Cum putem face URSS cu "sfat"? Uniunea Republicilor... [sfetnice? sfătuitoare? sfătoase? consilioase?] Socialiste? Pe românește e dificilă crearea de sintagme fără prepoziții și declinare. În alte limbi poți genera pe bandă rulantaă cuvinte noi prin simpla alăturare de substantive; de ex. în germană "Räterepublik" (teoretic ar merge și "Rätefreistaat"). Oricând ar putea fi introdusă ca alternativă (gramaticală-stilistică OK) denumirea "Union der Sozialistischen Räterepubliken" în locul expresiei consacrate "Union der Sowjetischen Sozialistischen Republiken". Ro.wp nu a fost consecventă cu "sovietic" în articolul despre Republica Sfaturilor a Ungariei, deși avea precedența denumirii Republica Sovietică a Ungariei alături de precedența celei mai importante și model pentru toate, Uniunea Sovietică. (În denumirile din maghiară, rep. sovietică ungară are denumire cu termen propriu, "tanács", pentru "soviet/sfat", dar URSS o denumire cu neologismul rus, "Szovjetunió"; înlocuirea cu "tanács" produce ambiguitate: "Uniunea Consiliilor"! Care consilii? Trebuie "szovjet" ca să fie clar că e vorba de Saviețkaia Rasiia și nu de uniunea consiliilor comunale sau județene.) Orice republică a sfaturilor poate fi denumită republică sovietică. Precedența lexicală și gradul extraordinar de cunoaștere în lume își spun cuvântul. În contrast, vorbitorii limbii române încă nu sunt familiarizați cu denumirea "stat liber" utilizată în țările de limbă germană. - 95.91.205.130 (discuție) 23 ianuarie 2011 15:38 (EET)

Termenul de Freistaat nu este echivalent cu republică. Termenul există și în engleză și a fost utilizat sub forma de Free State pentru diferite state: Irlanda (după cucerirea independenței) și diferite state din Uniunea Sud-Africană (acestea din urmă recunoscând-o ca suverană pe regina Angliei). Faptul că unii cititori nu sunt familiarizați cu un anumit termen, nu este un motiv de a nu-l utiliza. Motivul este că în diferite țări termenul are semnificații nuanțat diferite, și traducerea termenului le face să dispară.

Întrebarea este de ce este necesar să traducem Freistaat prin republică. Nu traducem Marea Jamahiriye prin Republică. Nu traducem Commonwealth prin republică. Pentru că, chiar dacă inițial toate aceste cuvinte porneau de la această semnificație, în decursul timpului au luat o semnificație diferită. A traduce Commonwealth of Virginia prin Republica Virginia (chiar dacă Statele Unite ale Americii sunt un stat federal) este absurd, pentru că nu acesta este astăzi sensul cuvântului de commonwealth. Același lucru este valabil pentru Freistaat. Afil (discuție) 24 ianuarie 2011 06:01 (EET)

Termenul Freistaat și semantica lui privesc exclusiv l. germană și statele de l. germană. Comparația cu "free state" e irelevantă. În țările de l. germană termenul a fost adoptat pentru statele foste principate, ducate, regate. A fost adoptat pentru evitarea neologismului francez république (mai ales Germania, între anii ocupației napoleoniene și 1945, a fost în raport de mare inamiciție cu Franța). Cu tot respectul pentru dv., d-le Afil, dar în chestiunea aceasta aveți cunoștințe mai puțin decât rudimentare. Poate sunteți foarte competent pe temele the US Constitution and government și împărțirea administrativă a teritoriului Statelor Unite, dar ce e relevant în țările de l. germană lăsați mai mult în seama unora ce le sunt cetățeni de decenii și care au mai dat și niste examene prin școli (nu din România) pe asemenea subiecte. Spre binele wikipedic. Numai partea a II-a a intervenției merită luată în considerare: dacă rost sau nu traducerea termenului. Poate e mai bine să lăsăm cum e în germană, Freistaat, și să nu traducem prin "stat liber", traducerea inducând în eroare (așa cum v-ați lăsat și dv. indus în eroare). - 95.91.205.198 (discuție) 25 ianuarie 2011 22:03 (EET)

@95.91.205.198 cu tot respectul: vă rog încă odată să începeți un articol unde să introducem informația - Spre binele wikipedic. Numai atunci această discuție, aici, își are un rost.--Mishuletz (discuție) 26 ianuarie 2011 08:50 (EET)

buna ziua

Buna ziua as vrea sa mi sterg informatiile despre mine a aparut o eroare pe wikipedia si nu inteleg cauza sam hotarit sa mi sterg informatile va multumesc mult din suflet cu stima:Panus Cristi

Care informații anume? La o căutare pe Wikipedia, pentru Panus Cristi nu apare nicio referire. --Sîmbotin (discuție) 22 ianuarie 2011 23:55 (EET)

Își crease pagină de utilizator, i-am șters-o. --Urzică (discuție) 23 ianuarie 2011 01:28 (EET)

Format:Infobox municipalitate palestiniană

Am redenumit formatul Format:Infobox municipalitate palestiniană în Format:Infobox oraș palestinian. Poate un administrator să șteargă pagina de redirect Format:Infobox municipalitate palestiniană ? Nu este folositoare și nici formulată corect. Mulțumesc. --Purice 22 ianuarie 2011 20:59

mediapedia.ro

Am găsit o mini wikipedie în limba română cu licența Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Romania. Aș vrea să copii câteva articole de acolo, dacă nu există nici o obiecție.— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2011 00:55 (EET)

De ce ai copia ceva ce exista deja in internet? Wikipedia este mai cu mot decat siturile respective? La mediapedia lucreaza in principal un singur om, Comanescu, voi aici sunteti o armata si tot ce va iese este sa copiati articole? Grrr Schimbati numele din wikipedia in wikiplagia! Nu cred ca demersul lui Comanescu de a licentia proiectul sau cu CC a fost ca voi sa copiati cateva articole. Daca vroia ca acele materiale sa fie pe wikipedia adauga continutul direct in wikipedia. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.27.68.108 (discuție • contribuții).

Licența pe care MediaPedia.ro a decis s-o folosească ne permite să copiem articole de la ei, în anumite condiții. La fel și Wikipedia le permite lor să copieze de la noi, dacă vor. Nu văd problema. Exact pentru asta au fost concepute licențele libere, și anume pentru libera circulație a informațiilor. Copierea este atît legală cît și morală. Iulian Comanescu a vrut să facă posibilă distribuirea cît mai largă a informațiilor pe care le publică, iar Wikipedia poate contribui la asta. 188, înțelegeți vă rog că nu e o competiție, așa cum doi părinți nu se bat între ei care să-l educe mai intens pe copil, ci fiecare contribuie cît poate. Suma contează, nu diferența.

Trebuie totuși să stabilim un mod standard de a face citarea (probabil un format), pentru că licența CC-BY-SA ne obligă să scriem explicit de unde am copiat materialul. De acum înainte vor apărea tot mai multe situri sub aceeași licență, iar contribuitorii noștri trebuie ajutați cumva să respecte termenii cînd copiază de la astfel de situri.

Ionutzmovie, v-aș ruga să nu copiați articole de la MediaPedia.ro pînă nu stabilim cum procedăm. — AdiJapan 23 ianuarie 2011 05:51 (EET)

De ce să copiem de la MediaPedia? Pentru că au informații bine organizate, scrise într-un stil enciclopedic (vezi de exemplu, articolele despre Mihai Craiu sau Dan Diaconescu), disponibile sub o licență care permite reutilizarea acestora. Important este să îndeplinim criteriile de atribuire menționate în termenii lor de utilizare: ar fi bine să punem un URL către articolul respectiv atât în text, prin intermediul unui format de genul {{1962}} (pentru că termenii lor spun "Citarea (atribuirea) va fi realizată prin menționarea explicită în text a domeniului MediaPedia.ro și, dacă este vorba de o lucrare electronică, de un link către MediaPedia.ro"), precum și în istoricul articolului (ca să fie mai clar care este porțiunea copiată de la MediaPedia).

Totuși, trebuie să ne asigurăm că sunt îndeplinite criteriile de Verificabilitate (nu putem să cităm ca sursă MediaPedia, ci trebuie să menționăm sursele originale pe baza cărora au fost scrise acele informații, verificând că tot ceea ce e scris în articolul respectiv provine din acele surse). Răzvan Socol ^mesaj 23 ianuarie 2011 11:30 (EET)

188.27.68.108, în nici un caz nu acceptăm texte copiate din surse aflate sub drepturi de autor (doar dacă autorul își oferă explicit opera prin tichet OTRS). Citiți în ce constă licența CC-BY-SA 3.0, prin care mediapedia oferă articolele cu condiția atribuirii și distribuirii în condiții identice (adică specificarea sursei și păstrarea textului copiat cu aceași licență). Am creat un format {{Metapedia}} care îl putem adăuga la sfârșitul fiecărui articol cu text luat de acolo. Dacă este nevoie putem crea un format „universal”, de genul {{CC-BY-SA 3.0|Numele site-ului sau a paginii respective}}.— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2011 12:08 (EET)

În termenii de utilizare scrie clar:

„If you import text under a compatible license which requires attribution, you must, in a reasonable fashion, credit the author(s). Where such credit is commonly given through page histories (such as Wikimedia-internal copying), it is sufficient to give attribution in the edit summary, which is recorded in the page history, when importing the text. Regardless of the license, the text you import may be rejected if the required attribution is deemed too intrusive.”

Deci, dacă la mediapedia nu cere atribuirea printr-o modalitate anume, este suficientă precizarea faptului că textul este doar sub licența CC-BY-SA și sursa/autorul. Suplimentar, eu mai trec aceeași informație și în pagina de discuție a articolului, pentru a oferi aceeași vizibilitate ca în cazul mesajelor OTRS. Vezi Istoria cartografiei pentru un articol importat de pe un sit CC-BY-SA.

Cum însă acolo se cere o legătură către MediaPedia, putem trece textul din pagina de discuție în secțiunea "Bibliografie". Dacă preferați un format anume mi se pare OK, dar s-ar putea ca un format să nu acopere toate cerințele de citare.--Strainu (دسستي‎)  23 ianuarie 2011 13:04 (EET)

Pentru noi cred că soluția optimă este una în care legătura spre MediaPedia.ro nu apare pe pagina articolului, ci în istoric. Spun asta din două motive:

• Nici autorii wikipediști nu sînt menționați în pagină, ci în istoric, deși și ei au contribuit sub aceeași licență.
• Un format pus în pagină riscă să fie șters din neatenție sau neștiință, de exemplu la reorganizarea articolului. Istoricul oferă o mult mai mare protecție.

Menționarea sursei în pagina de discuții nu ne costă nimic, dar s-ar putea să nu-i încălzească prea tare pe ei. Menționarea în secțiunea de bibliografie se poate face numai la siturile care sînt în același timp și surse de încredere --- la MediaPedia poate să fie sau nu cazul, dar în general nu este, și totuși legal copierea se poate face și de la surse care nu sînt de încredere după criteriile noastre.

Cred că soluția optimă este ca sursa să fie trecută în istoricul paginii, la descrierea modificărilor, cu legătură externă spre articolul-sursă de la MediaPedia.ro. Dacă la momentul copierii utilizatorul respectiv uită să menționeze sursa, nu-i nimic, face o modificare de formă (de exemplu adaugă un spațiu între două propoziții) și explică că modificarea anterioară s-a făcut folosind sursa cutare. Din păcate înscrierea trebuie făcută manual, pentru că formatele nu funcționează în descrierea modificărilor.

Ce ziceți? — AdiJapan 23 ianuarie 2011 17:41 (EET)

Eventual să adăugăm și autorul/ii dacă este cazul și versiunea copiată a articolului (gen text scris de Comanescu la http://www.mediapedia.ro/wiki/index.php?title=Dan_Diaconescu&oldid=1038). Sau la fel de bine e cum a procedat Strainu la Istoria Cartografiei. Deci rămâne menționarea în istoric și mesajul de pe pagina de discuții?— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2011 21:54 (EET)

Eu sînt de acord, de fapt asta am și propus deasupra. — AdiJapan 29 ianuarie 2011 17:20 (EET)

Stimați domni, e bine să știți că am modificat condițiile de preluare la MediaPedia; dacă tot doriți să clonați articolele pe ro.Wikipedia - eu unul nu văd ce sens ar avea, dar e treaba dvs. -, va trebui să dați o atribuire și un link pentru fiecare preluare în pagina propriu-zisă a articolului. E bine să țineți cont și de faptul că pe viitor, aș putea modifica din nou termenii de utilizare, lucru care v-ar putea face să greșiți față de licență. Iulian Comanescu, MediaPedia.ro ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.83.144.139 (discuție • contribuții).

Format

Știe cineva să facă formatele Template:Day+1 și Template:Day-1 să funcționeze în ro.wiki?--MSClaudiu (discuție) 23 ianuarie 2011 12:36 (EET)

nume articol Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei

mutat la Discuție:Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei

Propunere destituire AdiJapan

În urma discuției de mai sus, consensul tacit obținut de redactorii dezinteresați care au participat la discuție (Turbojet, Silenzio76 și 188.26.186.86) a fost că asupra lui AdiJapan plutesc suspiciuni care-l fac incompatibil cu funcțiile pe care le deține la Wikipedia. Domniile lor și-au exprimat deja punctul de vedere, iar alți participanți la discuție n-au existat (cu excepția lui 95.91.205.14, care poate fi oricine, și oricum nu a negat acuzațiile).

Dat fiind consensul astfel obținut, nu văd altă opțiune decât să propun destituirea lui AdiJapan din toate funcțiile pe care le ocupă. Voi sintetiza aici motivele apărute în discuția anterioară; vă rog nu ezitați să adăugați orice alte motive considerați de cuviință:

• AdiJapan s-a comportat întotdeauna de parcă modul său personal de a vedea lucrurile ar trebui să fie lege și pentru alții
• după ce impune ceva în acest mod, o poate întoarce interpretându-și spusele
• nu contribuie cu nimic la dezvoltarea ro:wp prin articole, și nici măcar prin programare, face doar pe Guru
• lasă impresia că ne este băgat pe gât de SRI (sau CIA sau cine o fi)
• a manevrat ca voturile să nu mai conteze și să nu mai poată fi luxat din scaun, și să conteze doar „concluziile logice” trase de el, conform logicii lui, pe care o consideră infailibilă
• doar când se va retrage AdiJapan vom scăpa de impresia că AdiJapan este fratele siamez al lui Gutza și că de fapt Gutza continuă să aibă acces la tot prin intermediul lui. Și că retragerea lui Gutza a fost de fațadă, aranjată, având în vedere asta. Și că Gutza poate lua totul asupra lui ca să-l acopere pe AdiJapan. Și disperarea lui Gutza când AdiJapan este pus în discuție.
• este bătător la ochi faptul că mai întotdeauna, cînd d-nul AdiJapan intră în vreo polemică, apare și Gutza, un aliat nelipsit. Și mai toate discuțiile celor doi par a fi croite după același calapod. Este vorba despre strategia de a purta discuția.
• Este ușor de dovedit că întotdeauna „a fost pe-a lui AdiJapan”, adică că el și-a impus în final părerea. Nu-și amintește nimeni ca el să fi cedat vreodată la argumentele altora, eventual a fost de la început de aceeași părere.
• El învârte vorbe până epuizează timpul și răbdarea celor de altă părere iar aceștia abandonează discuția. Apoi el face cum vrea, lăsând să se înțeleagă că „argumentele” lui ar fi fost însușite de ceilalți, deci că ar avea consens. Iar Gutza îl sprijină prompt și întotdeauna, prea suspect de necondiționat.
• Atitudinea de „despoți luminați” a lui Gutza și a lui AdiJapan este absolut inacceptabilă. Iar dacă continuă, însemnă că există interes pentru asta.
• Wikipedia ar merge mai bine dacă AdiJapan și-ar da demisia, eventual s-ar retrage complet din proiect, deoarece persoana lui stârnește prea multe patimi pe aici.
• cât timp nu este exclusă o comunicare între el și Gutza prin alt canal (de exemplu telefon), permanentul „consens” dintre ei este extrem de suspect
• toate contraargumentele lui AdiJapan nu sunt altceva decât un apel la milă, „lăsați-mă să fiu în continuare despotul luminat al ro:wp”

--Gutza _D^D+ 23 ianuarie 2011 16:15 (EET)

Cf. Wikipedia:Revocare e nevoie de 3 administratori pentru a iniția procedura. Eu sunt primul în ceea ce privește poziția de administrator și birocrat. NU susțin o eventuală propunere legată de poziția de checkuser (pentru a nu ajunge să depindem de stewarzi pentru această poziție).--Strainu (دسستي‎)  23 ianuarie 2011 16:40 (EET)

Probabil că multele puncte din lista de mai sus doar i se reproșează, fără ca toate să fie adevărate. Dar și eu am simțit duritatea lui AdiJapan (dura lex...?), și încă nu știu cum o să se sfârșească un anume conflict editorial actual pe care-l am cu el. Spre sfârșit, și eu era aproape să renunț la a mai contribui - din cauza lui. Cu toate astea, ceea ce mi-a zis AdiJapan m-a pus măcar uneori pe gânduri și după insistențe a reușit măcar parțial să mă convingă. De aceea și în interesul roWP mă alătur lui Discuție utilizator:95.91.205.14 din 21 ianuarie 2011 21:59 de la Wikipedia:Cafenea#Despre_AdiJapan de mai sus, și vă rog și eu, drăGutza, AdiJapan și Turbojet, reduceți certurile și reconciliați-vă! SALVE! --NeaNita (discuție) 23 ianuarie 2011 16:48 (EET)--NeaNita (discuție) 23 ianuarie 2011 17:07 (EET)

Îi rog pe toți cei care au ceva de spus să nu se jeneze în nici un fel și să mă critice oricît de mult. Nu sînt omul care să se supere din critici (fie ele și neîndreptățite), și apoi supărarea mea nici nu contează. Dacă intrăm în procedura de destituire îi rog pe birocrați (adică Răzvan și Andrei, că doar ei mai rămîn) să judece criticile cît se poate de drept, fără să-mi dea nici cel mai mic cîștig de cauză. — AdiJapan 23 ianuarie 2011 17:53 (EET)

Cu peste 5 ani în urmă, când mi-am început colaborarea la Wikipedia, primele sfaturi prețioase le-am primit și de la AdiJapan. Chiar dacă nu am fost de fiecare dată de acord cu el, părându-mi-se uneori prea împăciuitor, în special cu vandalii, în toți acești ani l-am perceput ca pe o persoană echilibrată, care a menținut un echilibru. De câte ori a mediat într-o dispută, e clar că a susținut una din păreri, în detrimentul celeilalte. Asta nu înseamnă că a avut ceva cu cei care au emis părerile, le-a combătut doar ideile, cu argumente. Iar faptul că nu scrie articole, mi se pare nerelevant. Într-o editură, pe lângă scriitori, contribuie și corectori, care nu scriu nimic propriu, dar sprijină publicarea unei cărți în condiții optime. Faptul că alți participanți la discuție n-au existat (deci nici eu), se datorează faptului că nu vreau să mă amestec în dispute interpersonale. Dar îndepărtarea lui AdiJapan ne-ar afecta pe toți (adică, și pe mine). Așa că, din partea mea, nu există consens, și reiau sfatul lui NeaNita: reduceți certurile și reconciliați-vă! --Miehs (discuție) 23 ianuarie 2011 17:56 (EET)

Sunt de aceeasi parere ca cea a d-ului Miehs. Consensul privind destituirea lui AdiJapan nu cred ca se va forma. --Asybaris ^aport 24 ianuarie 2011 14:21 (EET)

De când destituirea unui administrator se hotărăște la Cafenea? Citiți vă rog Wikipedia:Revocare mai înainte de a posta aici, altfel „cafeneaua” începe să se transforme în „cârciumă”... --Sîmbotin (discuție) 23 ianuarie 2011 18:10 (EET)

Sunt contra destituirii lui AdiJapan pe baza argumentelor enumerate, care sunt aparent multe la număr și totuși puține la conținut. Nu am timp acum să detaliez, în discuția care va urma utilizatorii își vor spune părerea. E important s-o facă, fiindcă faptul că n-au făcut-o deja (eu unul îmi reproșez această greșeală) a creat impresia că ar exista un consens pentru destituire. Deocamdată observ că i se refuză prezumția de bună credinţă („despot luminat”, manipulare, conspirație, ...), motivările fiind subiective, emoționale; i se reproșează că nu scrie articole (așa e, dar ajunge pentru destituire?), că epuizează timpul și răbdarea altor utilizatori (eu tocmai pe aceștia i-am perceput drept cei care mi-au epuizat timpul și răbdarea). Deosebit de gravă este acuzația nesubstanțiată de conspirație, în complicitate cu Gutza, în scopuri nespecificate, în slujba și spre folosul unor „agenturi străine” (vă mai amintiți de decembrie 1989?) -- Victor Blacus (discuție) 23 ianuarie 2011 18:18 (EET)

Acum observ remarca lui Sîmbotin, mie nu-mi dăduse prin cap. Rog pe cineva care cunoaște procedura să mute discuția acolo unde își are locul. -- Victor Blacus (discuție) 23 ianuarie 2011 18:21 (EET)

Legat de problema procedurală (i.e. "De când destituirea unui administrator se hotărăște la Cafenea?), sunt mai multe motive pentru care am deschis discuția aici. Procedura formală de destituire a administratorilor este învechită; ea încă se bazează pe o procedură strict birocratică (voturi, semnături ale administratorilor și așa mai departe). În mod normal administratorii ar trebui să poată fi destituiți prin consens, oriunde s-ar constitui acesta (sigur, cu condiția ca discuția să se poarte într-un loc suficient de vizibil). Nu cred că procedura formală în vigoare va da rezultate corecte (este puțin probabil să se strângă trei semnături de administratori, deși nu imposibil; chiar și dacă se întâmplă, sistemul de vot curent este profund viciat, pentru că acceptă voturi bazate pe antipatii personale). Totuși sunt convins că AdiJapan își va da demisia dacă se constată atingerea consensului (sau măcar a unui cvasi-consens) în această discuție de la Cafenea. --Gutza _D^D+ 23 ianuarie 2011 18:57 (EET)

Ce înseamnă „consens” în acest caz? Numărăm voturile pro și contra? Repet, locul acestei discuții nu este la cafenea. --Sîmbotin (discuție) 23 ianuarie 2011 19:16 (EET)

Consens înseamnă Wikipedia:Consens. Conform procedurii curente, locul acestei discuții nu este nicăieri, fiindcă nu este necesară nicio discuție. --Gutza _D^D+ 23 ianuarie 2011 19:18 (EET)

Locul acestei discuții ar putea fi la Wikipedia:Reclamații, dar dacă țineți atât de mult să se discute la cafenea, iată, și eu sunt de aceeași părere ca și Victor Blacus: sunt împotriva destituirii lui AdiJapan. --Sîmbotin (discuție) 23 ianuarie 2011 19:26 (EET)

Nu înțeleg ceva din cele de mai sus: Gutza îl acuză mai sus pe AdiJapan că el ar conspira împreună cu ea însăși ca să măsluiască discuțiile. Cât despre chestia cu SRI: o fi vorba de paranoia. Tgeorgescu (discuție) 23 ianuarie 2011 21:39 (EET)

Nu am acuzat pe nimeni de nimic, ci doar am relatat consensul din discuția anterioară. --Gutza _D^D+ 23 ianuarie 2011 21:43 (EET)

Nu s-a adus nici un argument că AdiJapan ar fi abuzat în vreun fel de permisiunile de administrator. Singurele "argumente" pentru destituire sunt 1) lui Turbojet îi displace persoana lui AdiJapan și 2) AdiJapan susține altă părere decât NeaNita într-o discuție. Mă opun destituirii. --Urzică (discuție) 23 ianuarie 2011 21:50 (EET)

Îmi exprim satisfacția că domnul utilizator Turbojet a ajuns la concluzia mea legat de sistemul de luare a deciziilor aici la ro:wiki. În decembrie anul trecut am avut o discuție cu domnia sa legată de acest subiect, discuție în care domnia sa susținea rolul ancilar al Domnilor Administratori. Am întrerupt discuția atunci datorită unor formulări inacceptabile ale domnului utilizator („obscenitățile oligofrenilor”), însă sunt foarte satisfăcută să constat că dânsul observă acum aspectul, predominant, de unici, necontroversabili și inamovibili factori de luare a deciziei de care se bucură Domnii Administratori. Este caracteristică fraza d-lui utilizator Gutza (un fost Domn Administrator): „Procedura formală de destituire a administratorilor este învechită”. Se ridică întrebarea: cine hotărăște ce este învechit și ce nu? De ce nu se respectă regulamentele în vigoare? Sau, și mai bine, pe baza căror regulamente are loc activitatea de redactare a acestei enciclopedii? Răspunsul pe care îl am acum este că singura unitate de măsură este voința Domnilor Administratori, sau a unor foști Domni Administratori, atunci când ei sunt susținuți de actuali Domni Administratori, și această observație vine din nou să confirme rolul primordial, de factotum, al Domnilor Administratori.
Deși observ câteva vicii de procedură a acestei propuneri de revocare: (i) nu a fost făcută la locul potrivit și (ii) nu a fost făcută de persoana nemulțumită de Domnul Administrator, Birocrat și Checkuser, vicii de formă care pot fi oricând invocate pentru anularea întregii proceduri, în cazul succesului ei, și deși este foarte puțin probabil ca această procedură să aibă vreo șansă de succes, datorită, din nou, probabilității infime ca vreun Domn Administrator să se alăture acțiunii (și este nevoie de TREI Domni Administratori!) îmi exprim sprijinul față de acțiunea de revocare a Domnului Administrator, Birocrat și Checkuser AdyiJapan din funcțiile ocupate de domnia sa, pe considerentul că dânsul este o piedică în calea procesului de democratizare a ro:wiki. Sunt de acord cu formularea d-lui utilizator Turbojet („prea a manevrat ca voturile să nu mai conteze”), și cred că Domnul Administrator, Birocrat și Checkuser AdyiJapan este principalul arhitect al poziției privilegiate, de latifundiar, de care se bucură statutul de Administrator, iar continua atitudine a domniei sale de negare a acestui rol, în paralel cu susținerea rolului pozitiv și indispensabil al domniei sale, nu este corectă. Cred cu tărie că creșterea transparenței proiectului (cine hotărăște ce), ar putea conduce la restructurarea organizării lui, cu rezultate benefice. Nu cred că trebuie luată în considerare nici un fel de teorie a conspirației (CIA, SRI etc), și îmi exprim convingerea că proiectul va continua să aibă caracterul relativ necomunist pe care îl are acum, chiar și cu mai multă transparență și democrație în luarea deciziilor.
Ro:wiki, în forma ei actuală, este un instrument de descurajare, intimidare și/sau exasperare a oricărei persoane de bună credință care în mod naiv se aventurează să contribuie.
Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 23 ianuarie 2011 22:06 (EET)

Doamnă Nerissa-Marie, vă rog să-mi explicați - cât de direct și simplu se poate - cum a influențat AdiJapan în mod negativ Wikipedia (poate sunt eu mai grea de cap, sau nu am urmărit discuțiile care trebuie, orice e posibil). Am observat că oricând este cineva supărat pe Wikipedia lovește în administratori, uitând că aceștia nu au aceleași atribuții aici ca și pe alte site-uri. Administratorii sunt atacați deși nu au nici dreptul, nici posibilitatea și nici responsabilitatea de a controla interacțiunile dintre ceilalți utilizatori, în afară de cazul în care se impune blocarea.

Vă încurajez pe dumneavoastră și pe oricare alt utilizator cu vechime și experiență similară să vă depuneți candidatura pentru postul de administrator, și vă promit "votul" meu. Așa vă veți convinge cel mai bine câtă putere au de fapt administratorii aici. --Urzică (discuție) 23 ianuarie 2011 22:43 (EET)

Sunt împotriva destituirii. Pornind de la sinteza nemulțumirilor formulate împotriva lui AdiJapan și citind discuțiile informale care au condus la inițierea acestei proceduri, constat că aspectele incriminatorii prezentate sunt mai mult deziderate personale decât argumente bazate pe regulamentele în vigoare. Din expunerile colegilor nu rezultă existența unui cumul de aspecte negative obiective în activitatea lui AdiJapan de natură să se impună destituirea. Cea mai gravă dintre acuzații este cea referitoare la prezumtivul rol de frână a dezvoltării ro.wp, eu nu-l văd astfel, la o asemenea acuzație ar trebui să existe dovezi concrete și obiective. Cât privește trimiterea către SRI sau CIA sau aluzia la existența unor „legături oculte” dintre AdiJapan și Gutza sau oricine altcineva, etc., eu le consider simple figuri de stil menite să dea substanță retoricii și nu fondului problemei.--ZOLTAN (discuție) 24 ianuarie 2011 00:31 (EET)

Iarăși a îndrăznit cineva, să ridice vocea la Domnul AdiJapan și iarăși creăm un teatru ieftin (ăstă, al câtelea act este? Că le-am pierdut șirul). Dacă ar fi pe bune, s-ar face totul regulamentar. Cel puțin, așa am arăta respect celui care a cerut demisia.

Iar una din cauzele care a dus la această cerere, e că unii prea își fac de cap pe aici și împart dreptatea și judecă regulamentele după cum îi taie capul, nu după cum spune litera legii. Iar lipsa de respect afișată regulamentului, mă împiedică să votez--Silenzio76 (discuție) 24 ianuarie 2011 02:31 (EET)

O clarificare(deoarece îmi este pomenit nick-ul mai sus): personal nu am cerut niciodată demisia domnului AdiJapan. Doar îl suspectez de malpraxis, în sensul că prea dorește să se facă voia dumnealui. Dar, repet, este o suspiciune, bazată pe anumite discuții. În rest, îi apreciez eleganța, rațiunea, diplomația, etc ... calități compatibile cu funcția care o deține aici.--Silenzio76 (discuție) 24 ianuarie 2011 02:57 (EET)

Pentru a face mai multă lumină, puteți să obiectivați suspiciunea dumneavoastră de malpraxis, eventual prin exemple concrete și relevante, în raport cu regulamentele în vigoare? Există un principiu general în practica jurisprudențială care cere ca orice prejudiciu să se constate numai prin demonstrarea existenței lui reale și efective, ori aici este vorba exact despre acest aspect: trebuie demonstrat că intimatul, prin activitatea sa, a adus un prejudiciu „efectiv și real" wikipediei, din care cauză, dumnealui devine incompatibil cu staturile pe care le deține în prezent.--ZOLTAN (discuție) 24 ianuarie 2011 10:49 (EET)

Îmi exprim dezacordul față de criticile aduse d-lui AdiJapan, dar și celor aduse d-lui Gutza (inițiatorul proiectului ro.wp!). Criticile-s de fapt expresia unor frustrații și antipatii individuale. Nu au date, dovezi, fapte. Nu demonstrează că încălcarea regulilor (făcute de inițiatorii americani ai proiectului pt. buna dezvoltare!). Cele mai multe situații conflictuale au fost, dimpotrivă, tocmai din cauză că s-au străduit să aplice politicile. Scopul strădaniei? Ca ro.wp să fie cît mai aproape de ceva obiectiv și cît mai distanțat de înclinarea spre «bias» (cîteva tendințe de partizanat politic ori cultural-etnic ori profesional). Nu de asta e nevoie?

Discutarea problemei ridicate nu e «teatru», ci comportament firesc, matur: încercarea de rezolvare a problemei. Gîndiți-vă că, pe partea de coordonare, e neapărat necesar să existe mereu cîțiva cu anumite calități în ce privește competența, firul răbdării, nervii, atitudinea echilibrată și, din convingere, ținută pe un traseu de echidistanță relativ la «hăis» și «cea». Faptul că d-nii AdiJapan și Gutza scriu mai puține articole nu e o lipsă, ci e un avantaj! Ca atare, a li se da mereu cu tifla pt. asta e greșeală mare. A scrie articole multe nu e deloc meritul suprem: articolele trebuie să fie și de calitate: articole lexicografice. Dar pe așa ceva se concentrează prea puțină lume: cele mai multe articole sunt sub nivel (începînd cu ABC-ul limbii române elmentare, cu punctuația corectă!). Așa cum există echipe sau «patrule» axate pe reparații felurite, s-ar cuveni una și pt. «revizia» gramaticală și mai ales stilistică a textelor, în afară de «wikizare» (și de pus legăturile interne, neglijate de f. mulți, care nu se gîndesc că aceste links sunt atuul wikipediei în comparație cu enciclopediile print-out). Nu e suficient să ne pricepem la ecuații, electronică, biologie, muzica rock, wrestling, istorie, fotbal, căi ferate, arte plastice. Trebuie să știm și românește și să ne însușim stilul redactării fără persoana I plural. Nu mă refer numai la colaboratorii din străinătate care erau copii mici cînd au plecat din România sau s-au născut în străinătate; nu mă refer nici exclusiv la cei care au mai uitat din cauză că au emigrat demult. Ci în primul rînd la cei care trîntesc niște texte de toată «splendoarea» «dadaistă», încît mă întreb «ce se întîmplă azi cu învățămîntul primar și secundar?».

Așa că aș sugera renunțarea la tentativa de destituire a d-lui AdiJapan și m-aș concentra pe problemele reale. Între multe altele: ro.wp nu are nici acum o seamă de articole, nici măcar sub formă de ciot, dintre cele stringent de luat în lucru încă din 2005. În schimb ro.wp e plină de «compuneri» (adesea scrise crunt) despre... străzi, despre diverși deputați obscuri din țări exotice, despre diverși necunoscuți de prin wrestling și muzica pop, care-s starlets doar cîteva luni, după care le dispare notorietatea, pardon: «notabilitatea». Am văzut și cioturi despre niște poezii oarecare: tratarea unor opere literare se face enciclopedic cînd aceasta are rost. Au rost articole despre MacBeth, Luceafărul, O scrisoare pierdută, Ciocoii vechi și noi, dar nu orice catren, chiar dacă face parte din opera vreunui gigant literar. E adevărat că Wales & Co. au introdus principiul «colaborează oricine», dar există și niște principii lexicografice; nu bagi orice, dar nici nu stai cu mîinile în sîn și nu introduci, măcar sub forma ciotului, ceva din ceea ce trebuie să figureze într-o enciclopedie (și despre care wikipediile în limbile de circulație îți oferă bogăție de date).

Țin să fac această propunere deși am avut de cîteva ori discuții în contradictoriu cu amîndoi (mai ales cu d-l Gutza) - și, în continuare, pe cîteva subiecte nici astăzi nu sunt de acord cu punctele de vedere ale dînșilor, fiind convins că nu au (avut) dreptate. Am fost și în situația cînd d-l AdiJapan s-a exprimat ferm că o blocare a mea din 2009 a fost justificată, necesară, și nu m-am supărat nicidecum: nu m-a nedreptățit, avea dreptate 100%. În diverse alte ocazii, am remarcat că are răbdare deosebită, lasă să treacă mult timp pentru «limpezirea apelor», înainte de a opta pt. decizia blocării cuiva. Și, legat de aceasta, îmi pare dintre toți cel mai atent și grijuliu față de două probleme într-adevăr acute: prevenirea vexării colaboratorilor valoroși, atragerea de «condeie» de asemeni valoroase și răbdarea ca de cadru didactic pt. a induce sporul cunoștințelor la «tehnica» de lucru în cazul multor novici sau al celor care persistă în niște erori (însușire care, din păcate, unii o percep «își face de cap», «după cum îl taie capul»). Deosebirile de opinii pe o temă sau alta, vreun termen sau altul, nu înseamnă absolut nimic (îndeosebi cînd divergența nu are drept efect impunerea la ro.wp a vreunor aberații!). Nu înseamnă nimic în comparație cu meritele amîndurora și mai ales potențialul de îndrumători, veghetori și contribuitori la calitatea outputului. Am toată stima plus încrederea pentru ce fac, știind (ca martor/observator) că o seamă de colaboratori mai vechi, deopotrivă destoinici și inimoși, au părăsit proiectul motivînd că au plecat din cauza lor. Nici eu nu mai sunt activ cum eram pînă în 2009, însă nu din cauza intransigenței celor doi întemeiate pe intenții benefice! -- Feri Goslar (discuție) 24 ianuarie 2011 12:53 (EET)

Adesea, în special în ultimul an am avut o serie de controverse editoriale (subliniez: editoriale, și nu de alte soiuri) cu d. AdiJapan. Permanent, indubitabil și consecutiv, numai eu am avut dreptate. Ca participant la redactarea unor reviste mi-e familiară tensiunea dintre cel care muncește și-și framanta creierii pentru a scrie un articol de calitate vs. cel care nu face nimic decat să stea cu varga (legea) și foarfeca-n mână. Pe langa asta, tot românul este alergic la aceia care se cred mai cu moț și care vin să-mi spună mie! ce-i bine și ce nu, această alergie exprimandu-se printr-o mișcare în spirală cu mana, cu degetele rașchirate-n sus, însoțită de o binecuvantare materno-pascală. Revenind la propunerea de mazilire a d. AdiJapan, propunere care se repetă ca un ritual, la fiecare 6 luni (ultima în iunie 2010), voi fi gata să o susțin la proxima ocazie (în iunie 2011?), dar numai în cazul că se va veni cu motive pertinente, nu ca cele prezentate mai sus. --Alex F. (discuție) 24 ianuarie 2011 12:02 (EET)

" Tot românul este alergic " ! [șters atac la persoană ] - 74.117.232.129 (discuție)

D-le Alex F., această discuție are exact scopul de a identifica motive posibile pentru demiterea lui AdiJapan -- am lansat o invitație explicită și deschisă încă din al doilea paragraf al acestei secțiuni pentru completarea listei de motive; AdiJapan însuși a făcut o invitație similară în primele paragrafe de comentarii. Dacă nici aici nu este locul să vă scrieți criticile, atunci nu știu unde este. --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 12:09 (EET)

Câteva paragrafe mai sus, Meszzoli i-a cerut lui Silenzio76 să-și documenteze acuzația de malpraxis. Solicit aceeași clarificare de la Nerissa-Marie: prin ce este AdiJapan o piedică în calea procesului de democratizare a ro:wiki? Trebuie demonstrat, concret, că activitatea sa este suficient de nocivă pentru proiect pentru a justifica demiterea. -- Victor Blacus (discuție) 24 ianuarie 2011 13:46 (EET)

Domnilor, citiți mai atent ce am scris. Eu nu acuz, doar suspectez ... Dacă aș avea suficiente dovezi, poate m-aș apuca să acuz, deși nu sunt genul :)). La ora actuală am în cap, doar discuția cu limba olandeză. Unde s-a luat o decizie, deși nu este suficient argumentată (științific, nu politic). Și încă o dată, eu nu cred că demisia lui AdiJapan ar fi în folosul Wiki.ro, iar eu nu i-am cerut demisia. Am dorit doar să atenționez, că nu poți să ai pretenția și să ceri tot timpul să ai dreptate, deoarece nu este în regulă, și nu se poate tot timpul să se facă doar pe placul taberei AdiJapan. --Silenzio76 (discuție) 24 ianuarie 2011 18:29 (EET)

Pentru Urzică: „Nu am stat niciodată în calea lui AdiJapan, ca urmare mie el nu mi-a făcut nimic”. Dv. nu v-ați implicat aproape niciodată în probleme care stârneau controverse (deși și acelea trebuie rezolvate, mai ales de administratori, considerați mai în temă), așa că sunteți în afara problemei.

Pentru ceilalți: Ce a început să facă aici Gutza? S-a apucat să construiască un om de paie, după expresia sa favorită, ca să-l „albească” pe AdiJapan. A propus trecerea lui prin procedura de destituire din funcția de administrator (și de birocrat, dar voi face economie de cuvinte). Această procedură n-are cum să se încheie cu o destituire, deoarece formal AdiJapan n-a încălcat cu nimic regulamentul. Urmarea va fi că el și Gutza vor afirma că comunitatea l-a împuternicit din nou să continue exact în același stil.

Ceea ce i se reproșează lui AdiJapan este o problemă care nu poate fi rezolvată prin destituirea din funcția de administrator. I se reproșează absolutismul care sufocă alți utilizatori. Nimic nu poate mișca pe ro:wp dacă AdiJapan nu este de acord. Și cum procedează el? Cineva are o problemă și deschide o discuție. Câțva în temă (nu mulți, că doar atâția au mai rămas pe ro:wp) discută, și se pare că discuția se îndreaptă spre consens. Dacă AdiJapan este de acord, ceilalți pot respira ușurați, treaba se face. Dacă el nu este de acord, aduce un argument contra și, oricât s-ar strădui ceilalți să demonstreze că argumentul lui este deplasat, el nu cedează, căci și-ar știrbi autoritatea, iar sub pretextul „discuției logice în vederea obținerii consensului” argumentează în continuare până când interlocutorii, exasperați, abandonează discuția, „argumentul” lui devenind învingător prin faptul că a rămas singurul pe câmpul de dispută. Practic el spune un „veto”, și este absolut imoral ca o Wikipedie să depindă de dreptul de veto al unei persoane. Și tot imoral este ca o singură persoană să poată decide ce e „hăis” și ce e „cea”.

În apărarea sa sare întotdeauna Gutza, care se simte ca peștele în apă în vorbăria din dispute. El zice că ei au aceleași vederi deoarece ajung la aceeași concluzie gândind logic. Adică cei care gândesc altfel sunt iraționali, cei de pe ro:wp care întotdeauna gândesc logic sunt el și AdiJapan.

Deci, dacă comunitatea dorește în continuare să trăiască sub stăpânirea absolutistă a lui AdiJapan, secondat de Gutza, n-are decât să-l confirme, să-i dea binecuvântarea să continue în stilul în care acționează, stil care a îndepărtat o mulțime de utilizatori scârbiți de această atmosferă. Subliniez: procedura de destituire n-are nicio șansă. Dacă AdiJapan nu înțelege sau nu vrea să înțeleagă situația, asta este, iar eu îl voi suspecta în continuare de o poziție interesată. Pentru AdiJapan: puteți rămâne administrator, dar de câte ori veți mai interveni într-o chestiune într-un mod pe care îl consider absurd (v. limba aia, în care poziția dv. nu-i folosește decât lui Nicolaescu, nu lui ro:wp), o să vă arăt cu degetul spunând: „iar începe”. --Turbojet 24 ianuarie 2011 18:52 (EET)

Nu înțeleg ce vrei de fapt. Singur ai scris "Nu înțeleg ce nevoie mai avem de el", "Doar când se va retrage și el această impresie se va estompa", "Da, eu cred că Wikipedia ar merge mai bine dacă AdiJapan și-ar da demisia", ba chiar în discuția asta, "dacă comunitatea dorește în continuare să trăiască sub stăpânirea absolutistă a lui AdiJapan, secondat de Gutza, n-are decât să-l confirme" -- dar pe de altă parte spui "Ceea ce i se reproșează lui AdiJapan este o problemă care nu poate fi rezolvată prin destituirea din funcția de administrator". Eu m-am luat după ce ai scris în discuția anterioară; acum cine se răzgândește? În rest nu comentez decât faptul că promisiunea din ultima frază (al cărui exemplu l-am demontat din discuția anterioară, dar cui să-i pese de fleacuri) sună tare bine a hărţuire ("Wiki-hounding is the singling out of one or more editors, and joining discussions on multiple pages or topics they may edit or multiple debates where they contribute, in order to repeatedly confront or inhibit their work. This is with an apparent aim of creating irritation, annoyance or distress to the other editor. Wikihounding usually involves following the target from place to place on Wikipedia"). --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 19:10 (EET)

Vreau ca AdiJapan să nu mai decidă după voia lui destinele ro:wp, indiferent dacă va mai fi sau nu administrator. Știi foarte bine, ca și mine, că funcția de administrator nu este o funcție de conducere/decizie, ci una de deservire tehnică.

Da, să fiu blocat pentru hărțuire, mai ales că am spus clar că voi proceda așa doar când voi considera că e justificat, iar prin asta doresc să evit o lungă pierdere de timp prin discuțiile („în vederea consensului”) atât de dragi ție. Las' că mai vorbim noi despre consens. Afil a spus ceva, dar cineva pe aici (nu spui cine, persoană importantă, monșer) a înțeles că totul se reduce la un duel de argumente. („Să câștige cel mai bun”, un deliciu.) --Turbojet 24 ianuarie 2011 20:08 (EET)

Bine omule, dar cum vrei să se întâmple asta, concret? Îi pretinzi să nu-și mai spună opinia? Cum ți-ar fi să-ți spun eu să taci din gură și să nu te mai bagi în discuții? Practic asta îi ceri (și, în subsol, și mie) -- tu cum ai reacționa dacă ți-aș pretinde asta (și încă vehement)? --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 20:33 (EET)

Își spune opinia, o dată. Apoi nu insistă că opinia lui ar fi singura care poate fi adoptată. Lasă discuția să continue, să-și spună și alții opiniile, iar dacă mai multe persoane au o opinie diferită de a sa, nu se apucă să le demoleze pozițiile, lasă lucrurile să meargă. Eu așa am procedat, deși uneori am fost convins de poziția mea, dacă alții s-au opus, am cedat, i-am lăsat să facă cum vor (Afil cu încălzirea globală, Strainu cu cioturile cu Nichita și cu ștergerile, ANDROBETA cu notele, Tendler și Alex:F cu articolele de care se ocupă etc). Este exclus ca întotdeauna poziția aceleiași (acelorași) persoane să fie cea pefectă, indiferent de ce spun alții. --Turbojet 24 ianuarie 2011 21:07 (EET)

Îmi pare rău, dar apare o incompatibilitate logică între pretenția că tu așa ai proceda și pretenția că te deranjează AdiJapan. Dacă tu lași discuția să curgă și nu te opui chiar și când ceilalți greșesc, atunci cum ai ajuns să te contrezi cu AdiJapan (sau cu mine)? Și ce mai cauți în discuția asta -- nu ți-ai spus deja opinia? Lasă discuția să curgă, nu mai insista, cedează! Vezi, e ușor să le ceri altora să facă asta, dar când e să ți se ceară ție socoteală parcă nu mai sună la fel de bine... --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 21:26 (EET)

În discuția de aici sunt obligat să procedez așa, deoarece voi procedați așa, iar dacă eu aș înceta, voi ați înterpreta că argumentele voastre au predominat, deoarece asta este procedura pe care încă o considerați normală. --Turbojet 24 ianuarie 2011 21:33 (EET)

Și cum de nu-ți dai seama că și de la capătul celălalt se vede la fel? --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 21:38 (EET)

Gutza, e o discuție serioasă, n-am chef de devieri. Ceea ce te atrage pe tine pe Wikipedia sunt acest gen de discuții (îți fac plăcere, adrenalina...), iar pe AdiJapan ocazia de a-și impune autoritatea. Eu consider ambele aceste aspecte nocive (discuțiile rețin utilizatorii de la scris, cum sunt reținut eu în acest moment), iar impunerea inflexibilă a autorității uneia și aceleiași persoane îndepărtează utilizatorii. Eu doresc ca ambele aceste aspecte să fie eliminate de pe ro:wp. Discuțiile să nu depășească minimul rezonabil necesar, iar autoritatea să fie rezonabilă. --Turbojet 24 ianuarie 2011 21:48 (EET)

Ce nu inteleg eu, poate si altii care citesc aceste randuri, de ce tine un editor wikipedia la statutul de administrator? Ce beneficii au administratorii? Primesc un litru de lapte in plus, mai mult lapte praf pentru copii, o paine suplimentara la cartela? Sau poate are solda de la fundatia mama. Ori poate functia de administrator este o functie de cenzor, iar opinia lui conteaza cand taie fara mila in textele muncite de altii? Merge in deplasari trimis de uzina Fundatiei? Orgoliul de sefulet, precum portarul de la Sfatul Popular, care avea puteri mai mari decat prim-secretaru? Poate ne explica AdiJapan de ce tine sa aiba aceasta functie cu orice pret. Vad ca sta o comunitate intreaga si se inchina lui AdiJapan, cam cum se inchinau unii la tovarasu; tovarasu spunea porumb ceilalti puneau porumb si in subsoluri, numa sa aiba tovarasu orgoliul mangaiat! Lasati-l domnilor pe AdiJapan sa-si dea demisia, poate chiar il sfatuti in directia asta, sa vedem daca sucomba wikipedia in limba romana fara el. Iar daca functia de administrator nu e mare lucru, de ce AdiJapan nu ramane simplu editor sa munceasca pentru binele proiectului? Si nu ma luati cu uneltele de administrator, ca si fara ele poate face bine daca are dorinta asta. Dar are aceasta dorinta? Poate doar functia il tine aici. Si atunci cui foloseste AdiJapan? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.26.90.65 (discuție • contribuții).

Pentru consens: nu sunt de acord cu destituirea. Motivele pe care Gutza le-a extras din discuțiile anterioare fie nu sunt dovedite, fie sunt doar păreri ce provin din partea unei singure persoane. Ce este ne neînțeles este că principalii actori ai acestor lungi dezbateri reprezintă o parte deloc de neglijat din viața proiectului. Pentru mine, absența lor (nu neapărat simultană) nu este de bun augur.—Sebimesaj 24 ianuarie 2011 21:37 (EET)

188, vă răspund la întrebări, indiferent dacă au fost sau nu retorice. Nu, nu țin la statutul de administrator, ci doar consider că pot ajuta mai bine Wikipedia de pe poziția asta; dacă sînt destituit atunci așa să fie. Nu, n-am nici un beneficiu în afară de satisfacția (rară și amestecată cu neplăceri) că am făcut ceva util pentru cititorii Wikipediei. Nu, nu tai din textele altora decît dacă e nevoie. Nu, nu merg în deplasări cu Wikipedia. Nu, n-am orgoliu de șef; de fapt administrator nu înseamnă a conduce sau a da comenzi. Nu, Wikipedia nu va sucomba fără mine, așa cum nu va sucomba fără nici un alt utilizator; în schimb cu fiecare contribuitor plecat va risca să meargă mai încet și mai prost.

Acum să vă întreb și eu: dacă ați fi administrator la Wikipedia, dacă ați crede cu convingere că prin asta puteți participa constructiv la ceva valoros, dacă vi s-ar aduce acuzații evident nefondate, ați demisiona?

Nu vreau să mă laud, dar de-a lungul timpului și mai ales în perioade cînd a fost pus în discuție rolul meu în proiect, am primit numeroase mesaje de susținere, atît în paginile Wikipediei cît și prin e-mail (inclusiv zilele acestea), de la utilizatori care îmi confirmă că nu sînt nici pe departe singurul care gîndește așa. Vedeți asta și în discuția de aici, unde mă susțin chiar și persoane cu care ocazional am discutat în contradictoriu. Deci nu se pune problema că aș fi beat și nu mi-aș da seama. Dimpotrivă, cei care mă arată cu degetul sînt excepția, și nu știu cum se face că mereu uită să aducă și argumente împotriva mea. Tot ce pot eu să deduc este că atitudinea lor se bazează pe antipatie față de persoana mea, o antipatie irațională. Dar nu-i nimic, nu mor din asta. Prefer să fiu antipatizat și lucrurile să meargă bine. Wikipedia nu e un sit de socializare, unde vii să te simți bine, ci are un scop foarte precis: scriem o enciclopedie. Durerile facerii sînt inevitabile. — AdiJapan 25 ianuarie 2011 04:39 (EET)

Mă opun acțiunii de destituire a lui AdiJapan deoarece nu au fost aduse dovezi care să arate că ar fi incompatibil cu poziția ocupată. De-a lungul timpului AdiJapan a ajutat mult și cred că poate ajuta în continuare la dezvoltarea proiectului. Menționez că nu am urmărit atent acțiunile sale recente și nu știu dacă și-a schimbat atitudinea. Turbojet, apreciez și contribuțiile tale, știu că ai muncit foarte mult. Eu vă invit la reconciliere, vă sugerez să contribuiți în continuare la proiect, iar dacă într-adevăr cineva se va dovedi despot sunt convins că în viitor vor fi mulți oameni care să ia atitudine. În prezent mă opun destituirii pentru că nu am fost afectat deloc de acțiunile lui AdiJapan (e adevărat că nu am prea multe contribuții) și pentru că cunosc aportul său foarte important în cadrul proiectului. -Miron (discuție) 25 ianuarie 2011 06:39 (EET)

Mie mi se pare că Gutza a pornit acest demers pe o cale cam întortocheată în loc să procedeze conform regulamentului actual care spune că utilizatorul reclamant trebuie să-și susțină acuzația adresându-se unui administrator. Să zicem că a făcut-o în fața întregii comunități, sau că a urmărit prin asta numai schimbarea procedurii de revocare, dar nu înțeleg de ce mulți s-au lăsat antrenați de val și s-au apucat să voteze sau să-și expună argumentele pro sau contra revocării, atât timp cât încă nu este declanșată procedura de destituire propriu-zisă, conform Wikipedia:Revocare. --GEO (discuție) 25 ianuarie 2011 12:16 (EET)

• Capul lui AdiJapan. Este clar că mecanismul cafenelei vrea să înlocuiască ceea ce se pare că nu există, un cadru riguros organizat de decizie pentru astfel de situații. Pe asta mizează cei ce nu-l mai vor pe AdiJapan.
• Imputările sunt subiective, sentimental susținute.
• Acuzații concrete , pe cazuri exemplificate, cu dată și nume, nu sunt.
• Doar TurboJet este mai concret (prin situații înșirate) în imputările făcute,totuși nu dă cazuri concrete; antipatia lui la funcția de administrator a lui AdiJapan e vizibilă.
• Silenzio declară că el nu acuză, nu impută, doar suspectează că AdiJapan e incompatibil cu funcția de administrator. Totuși el aduce ca atribut termenul ambiguu (în context) de "malpraxis" (răutăți?) la adresa lui AdiJapan. Oare tot o suspectare_?
• Tot Silenzio cere mai mult respect pentru cel (sau cei?) care cere destituirea. Dar nu exemplifică cum, unde și din partea cui.
• Tonul cel mai caustic și ironic contra lui A.J. este al Nerissei-Maria, care scrie că AdiJapan este un Domn Administrator, Domn Birocrat și (!) Domn Checkuser. Tot ea pretinde că poziția de administrator la Wikipedia ar fi ajuns, din cauza lui AdiJapan ca una de latifundiar. Vrea ea oare să spună nobil, cumva Duce, Conte sau Graf ?, asta nu e clar.
• Userul "188.26..." are contra lui AdiJapan o pledoarie destul de brutală, nuanță "anticomunistă" (ce vârstă are Adijapan oare?), folosind alegoric termeni ca: "tovarușu", "cenzor", "șefuleț", "închinare la tovarușu". Cam sub nivel apare imputarea făcută, dar asta e.
• Nu cred că această dispută la Cafenea este adecvată scopului ad-hoc propus.
• Personal am avute dispute la început (principiale), dar nu pot să văd în el decâdt un interlocutor ferm, destul de răbdător și bine intenționat. Așa am aflat că este "un dacoromân", ...joacă asta vreun rol în imputările aduse?
• Este oare vreo legătură între dimisia lui Victor Blacus și aprinderea acestei dispute de Cafenea,...?BAICAN XXX (discuție) 26 ianuarie 2011 00:09 (EET)

• Motivul demisiei lui Victor Blacus este acesta, nu altul. scris clar pe pagina sa de discuții. Trageți singur(ă) concluzia. -- Victor Blacus (discuție) 25 ianuarie 2011 17:06 (EET) [Poate așa n-o să se mai înțeleagă pe dos.]

Singurul lucru, pe care voiam să-l aduc în atenția discuției a fost, că prea se decide la Wiki.ro după voia d-nului AdiJapan sau a d-nului Gutză, și nimic mai mult. Nu am spus, niciodată și niciunde, că AdiJapan nu e compatibil cu funcția de administrator, dimpotrivă. Vă rog, să nu mai îmi puneți cuvinte în gură. Iar, problema cu respectul pentru cel nemulțumit de serviciile domnului AdiJapan, e doar referitoare la procedură. Dacă doriți să-i arătați respect, atunci procedați conform cu regulamentul. Dacă nu, mă tem că e doar mult zgomot pentru nimic, și nimic mai mult.

Pe de altă parte, d-nul Turbojet, îi impută d-nului AdiJapan, lipsa democrație la Wiki.ro, dar același utilizator cere în alte, diferite, discuții ... banarea oligofrenilor (termen, care nu ar trebui folosit, fiind o ofensă clară adusă unei anumite categorii de persoane cu disabilități) și a semi-analfabeților, în timp ce Wikipedia se dorește a fi enciclopedia tuturor. Cine, ce să mai înțeleagă??? --Silenzio76 (discuție) 25 ianuarie 2011 19:47 (EET)

Am șters, anumite pasaje, deoarece am constatat că mă adresam cui nu trebuie. Scuze domnului Blăcuș. --Silenzio76 (discuție) 26 ianuarie 2011 01:06 (EET)

• Bine ar fi să ne concentrăm asupra calității Wikipediei, AdiJapan nu este nici pe departe răspunzător de minusuri ale proiectului. Cineva a zis bine aci, este nevoie stringentă de articole la temă căci abundă parcă exagerat cele despre mărunte și obscure persoane, locuri sau fapte. Pentru asta este util AdiJapan.84.158.179.9 (discuție) 25 ianuarie 2011 16:58 (EET)BAICAN XXX (discuție) 26 ianuarie 2011 00:09 (EET)

Deoarece au apărut tot felul de speculații privind motivele pentru care l-am pus în discuție pe AdiJapan, inclusiv demisia lui Victor Blacus (declar solemn că nu este nicio legătură între aceste două chestiuni) o să precizez ce a determinat discuția. Cauza a fost modul cum a argumentat aici. Toată lumea a propus intevalul, el nu, a susținut enumerarea, și a contrazis pe toată lumea („roz”-ul ăla a fost dezgustător) și are pretenția să fie adoptată poziția lui. Nu este prima oară când procedează așa, sunt destule exemple, cel mai relevant este cel de la limba neerlandeză. Sunt oripilat cum el declară că împreună cu Gutza sunt cei care gândesc „logic” și declară pe cei ce nu sunt de acord cu el iraționali. Nu doresc capul lui, nici să nu mai fie administrator. Doresc să fie obligat să respecte voința celorlalți, fără să-i mai demoleze, dacă acestă voință nu contrazice flagrant politicile (care mai pot fi și modificate dacă au fost impuse expres de el). Celor care îl susțin acum, mai ales celor relativ noi, le spun să-și aducă aminte în viitor de această discuție când vor „crește” și vor dori să aibă vreo inițiativă, blocată de „logica” lui AdiJapan. --Turbojet 25 ianuarie 2011 21:13 (EET)

Nu, Turbojet, nu discuția despre datele de naștere a fost problema. Nu știu care este problema, dar cu siguranță nu aia e; știu totuși aproape sigur că problema ta cu AdiJapan (și cu mine) nu este niciuna dintre cele pe care le-ai declarat până acum. Spun asta din cauza inconsecvenței motivațiilor și argumentelor. Vorbești de neerlandeză, îți explic cu argumente că nu e cazul, mă ignori și insiști; pui afirmații în gura altora (chipurile AdiJapan declară că toți sunt iraționali, chipurile eu spun că mă mândresc cu faptul că-mi impun opiniile, chipurile eu îmi fac o chestiune de onoare din apărarea lui AdiJapan ș.a.m.d.); ești inconsecvent cu soluțiile pe care le propui (ba să-și dea demisia, ba să se abțină din discuții); ești inconsecvent până și cu motivațiile noastre (ba avem interese ascunse care duc la conspirații fabuloase, ba mă motivează adrenalina). În plus, antipatia ta împotriva mea și a lui AdiJapan mocnește de câteva luni bune, nici vorbă ca povestea asta să fi început acum o săptămână sau două. --Gutza _D^D+ 25 ianuarie 2011 21:36 (EET)

A intervenit Gutza cu un „aiurea” la descrierea modificării. Gutza, tu și AdiJapan chiar nu vreți să înțelegeți că nu puteți trata ceilalți oameni de aiuriți? Sigur că conflictul nu este nou, discuția de acolo a fost picătura. Resentimentele mele provin din numeroasele inițiative ale mele, care în opinia mea ar fi ridicat calitatea Wikipediei, respinse și blocate de tine și AdiJapan în stilul în care a procedat și în ultimul exemplu. Acel exemplu mi-a reconfirmat faptul că AdiJapan va continua să blocheze orice inițiativă a mea sau a altuia după cum i se pare lui („logica” aia invocată de tine). Sigur că-ți ignor argumentele la limba aia din moment ce nu le consider valide. Sau poate vrei să spui că doar voi doi aveți dreptul să decideți care argumente sunt valide? Exact asta vi se reproșează. Sunt foarte consecvent: dacă AdiJapan nu înțelege să respecte dorința exprimată a celorlalți participanți la proiect (recunosc, și a mea), consider că pentru proiect este mai bine ca el să-l părăsească de tot, până nu frânează totul și până nu pleacă toți cei contrați de el. Dacă însă își poate înfrânge tendința de dominație, poate rămâne în proiect, cu toate funcțiile sale. Asta este „inconsecvența”. --Turbojet 25 ianuarie 2011 21:59 (EET)

Se pare că principala imputare ce i se face lui AdiJapan este atitudinea din cazul limbii neerlandeze. Consider că varianta sustinută de AdiJapan este fundamentată logic fără a fi prin aceasta un suporter al persoanei în discuție.--79.116.69.64 (discuție) 26 ianuarie 2011 14:41 (EET)

Sunt uimit de înverșunarea prin care unii colegi încearcă să demonstreze că albu-i negru și negru-i alb. Revin la solicitarea mea modestă și în ton cu cerințele minimale ale logicii formale: demonstrați obiectiv și fără echivoc, că miturile postate pe această pagină (nu mă refer exclusiv la AdiJapan...) au vreun suport obiectiv. De unde începe și unde se sfârșește nimicnicia vorbelor fără sens; mai exact: este mai important să divagăm sute de mii de octeți pentru o cauză, hmmm..., nu prea determinantă, decât să ne vedem de treaba noastră, fiecare la ce se pricepe!

La aberații, nu răspund. Totuși, fiindcă pe această pagină au intervenit colegi față de care am, și voi avea și în viitor relații de colaborare cât se poate de „agiorno”, îmi permit o mică divagație: Turbojet, Blacus și cu subsemnatul, am avut „lupte crâncene” împotriva unor contribuitori care încercau să „revoluționeze” terminologia consacrată din domeniul termodinamicii (mă refer la disputa asupra denumirii lucrului mecanic, „circulația” din definiția termodinamicii, termenii legați de energetică, etc.). Am intervenit, am explicat, am „epuizat argumentele”, se pare că în cele din urmă „contribuitorii inimoși” au considerat că, noi cei care am intervenit, suntem prea zaharisiți și demodați, astfel că au abandonat proiectul sau poate că s-au metamorfozat în frondeuri ai wikipediei; nu știu... Oare noi trei, suntem o frână în dezvoltarea wp, oare ne putem considera indivizi ce au încercat să-și impună, peste voința comunității, un anumit punct de vedere particular? Eu, sincer, cred că nu! Nu cred că am fost perfecți, la fel cum nimeni nu este perfect nici măcar pe wp.--ZOLTAN (discuție) 25 ianuarie 2011 22:42 (EET)

Oh man... get a life. Everybody. //  GikÜ  vorbe  fapte  / marți, 25 ianuarie 2011, 23:01 (EET)

Pot să spun că, în mare, îi împărtășesc opinia lui Turbojet despre AdiJapan. Din experianța proprie am ajuns la concluzia că logica lui AdiJapan este mai curbă decât spațiul einsteinian. Cere anumite dovezi care „dacă vor fi aduse îl vor determina să accepte punctul de vedere al celuilalt” iar când îi sunt aduse încearcă să diminutiveze importanța/relevanța lor. Repetă aceleași (contra)argumente în continuu ignorând de multe ori argumentele adverse prin care i s-a răspuns, urmărind astfel obosirea/enervarea celuilalt (eventual invocând faptul că celălalt nu este la fel de politicos cum i se pare lui că este el însuși). Intră în firul discuției ca și cum s-ar fi pogorât direct de la dreapta Tatălui. Nu este nevoie să dau exemple, de altfel nu ar avea nici un rost, pentru că încă nu există o propunere reală de destituire din funcție din partea nimănui.

Apoi din moment ce eu unul știu că nu pot compensa absența aportului nimănui aici, nu mă pot pronunța dacă destituirea lui ar fi cea mai bună soluție momentan, dar știu că lupul nu-și schimbă năravul și că păstrarea lui nu poate fi decât un compromis pentru ro.wp și o „sulă-n coastă”+bătaie de cap pentru mine (însă eu sunt un contributor minor, deci oricum lipsa contibuțiilor mele nu s-ar simți). Astea au fost cele două parale ale mele... --ANDROBETA 26 ianuarie 2011 01:16 (EET)

Oricine are dreptul să intre în discuție "ca pogorât din dreapta Tatălui" (ciudat: un comunist ateu scrie cu literă mare acest cuvânt în contextul divinității; realmente, întortocheate sunt căile Domnului!). Nu are nevoie de invitație specială, nici de examen de admitere. Mai ales când confundați a diminua cu a diminutiva și când scrieți contributor, nu contribuitor, deși aveți domiciliul în România și nu într-o țară de limbă engleză care să vă fi influențat ("adulterat") limba română. Cât despre repetatul acelorași contraargumente, e ceva chiar necesar pt. oricare wikipedie dacă respectivele contraargumente sunt cele bune, iar argumentele adverse sunt gata-gata să producă gafe. -- Feri Goslar (discuție) 26 ianuarie 2011 09:18 (EET)

Nu a zis nimeni că nu are dreptul să facă asta, dar nu este nici pe departe o atitudine potrivită pentru un administrator al Wikipediei, de altfel, asta e o formă de manipulare prin care se încearcă inducerea impresiei de autoritate/superioritate adversarului. În acel context „Tatăl” este sinonim cu „Dumnezeu”, deci în opinia mea este subst. propriu, mai ales că nu este vorba de tatăl său real. Și oricum, ideea era folosirea unui limbaj religios pentru a servi ironiei, deci aș fi scris și „Lui” cu inițială majusculă dacă ar fi fost cazul, deși nu aș face-o și în mod normal.

Termenul „a diminutiva” nu este o confuzie, folosește-ți imaginația...

Nu știu dacă ți-ai dat seama, dar nu trebuie să te afli într-o țară de limbă engleză pentru a fi înconjurat de ea, și evident influențat, mai ales că poți face uz maxim de internet doar prin cunoașterea ei, iar atunci când jonglezi de la o limbă la alta se mai întâmplă să mai le și încurci. Însă te asigur că sunt mult mai puțin influențat decât majoritatea, și cel puțin eu nu scriu „redirecta” în loc de „redirecționa” așa cum am văzut prin unle părți pe Wikipedia.

Nu repeți în continuu aceleași argumente, ci răspunzi contraargumentelor aduse de adversar argumentelor tale inițiale, altfel înseamnă că îl ignori și vorbești doar pentru a te afla în treabă, iar pe deasupra înseamnă că îți bați joc de el și de timpul lui. --ANDROBETA 26 ianuarie 2011 23:01 (EET)

Pt Feri Goslar: Și cine stabilește care contraargumente sunt „bune” și care gata-gata să producă gafe? Și chestia cu „ne...” a fost o gafă conform en:Wikipedia:Article titles, nu doar gata-gata. Dar AdiJapan se poate preleva de WP:IAR când dorește, dar obstrucționează pe alții când și ei vor să ignore vreo regulă, afirmând că aceștia nu judecă rațional. Asta i se reproșează.

Pt. ZOLTAN: Exemplul prezentat de dv. am intenția să-l discut pe larg, dar nu pentru a justifica repetarea acelorași argumente. --Turbojet 27 ianuarie 2011 00:00 (EET)

• v. DEX: mai sus, potrivit e a diminua. A diminutiva are arie semantică limitată (în engleză și înțelesurile «mititel, micuț, minuscul, mărunțel» pot fi exprimate prin diminutive). Nu cunosc verbul a directa, nu mi-l arată nici dicționarele. Cunosc a direcționa. Așa că prefixul re- are de «ales» verbul a direcționa, nu a directa. (Contribuitor, distribuitor.) Cît de mult influențează l. engleză vocabularul latin din l. română se vede acut, mai ales de cca. 20 de ani încoace; momentan se petrece un prăpăd lingvistic, deoarece lumea în general nu ține cont că vocabularul latin din engleză și același din română nu se suprapun semantic 100%. A aplica nu înseamnă și a înainta o cerere/petiție (dar lexicografii vor fi nevoiți să adauge și acest uz); corporație nu înseamnă întreprindere (agent economic), ci structură de tip breaslă ori sindicat (în engleză sindicate nu e sindicat); apparent/ly din engleză nu e totuna cu aparent pe românește; discriminăm pe cineva, nu împotriva cuiva, suntem interesați de, nu în; locuțiunea adverbială de asemenea nu o punem la coada frazei ca pe too ori as well. Va să zică pînă și sintaxa din fraza noastră să ne-o rearanjăm după modelul enlezesc? De ce? Iar dacă toate acestea se răsfrîng în articole ro.wp și unii le corectează/elimină, ne sare țandăra, nu?
• Referitor la «argumente» în general: dacă cineva (nu neapărat un admin!) le repetă de cîteva ori și îndeosebi dacă are cunoștințe mai temeinice despre wikipedia decît celălalt, înseamnă că argumentele uneia dintre părți sunt deficitare sau eronate. De obicei, adminul «de la dreapta Tatălui» pune problema bine în varii domenii, iar acolo unde nu se pricepe am constatat că scrie că nu se pricepe. Nu-l știu să fi impus o variantă care să contrazică flagrant realitatea și recomandările/regulile. De ex., nu sunt de acord cu argumentația privitoare la denumirea neerlandeză. Dar nu e problematic: într-adevăr, limba așa se cheamă (de fapt ar fi *nederlandeză, dar nu ne interesează pierderea pe drum a consoanei -d- pînă ce a ajuns la poalele Carpaților), iar olandeza e de fapt denumirea unei părți din neerlandeză. Ideea era însă a folosi un termen uzual/tradițional în România (principiu aplicat la ro.wp) sau a prelua neerlandeza, termen încă de specialitate, aproape necunoscut pe românește. Dar insistența de a impune neerlandeza nu duce defel la ceva inadmisibil. (Care e argumentul bun și care nu: confruntarea cu realitatea decide aceasta. Sursele, referințele, specialiștii; în problemele Wp.: politicile proiectului.)
• În fine, a nu se confunda hărnicia în sine (și «stahanovismul») cu calitatea. Se perindă și grafomani, ba încă din aceia care dau în gropi, dar nu îi poți lua la refec cum s-ar cuveni, ar fi atac la persoană și insultă. Nici unele articole cu miez și multe amănunte interesante, să zicem toate corecte, nu pot fi lăsate la prima versiune cînd au diverse vicii de formă (le trebuie wikizare), de ortografie, punctuație etc. Altele, chiar dacă prezintă detalii interesante, nu pot fi păstrate cînd ies cras din cadrul «notabilității» ori dacă reprezintă clar pasaje de «cercetare originală». Cum să nu reacționeze adminul? Dacă cel atenționat persistă în demersul lui greșit, adminul să-l lase în plata Domnului? La ce bun să mai fie admin? Să nu exagerăm cu «se află în treabă», «își bate joc» și «își face de cap». Și, a propos, nu e OK nici «leitmotivul» invocat des: discuțiile «lungi și interminabile» ar împiedica buna desfășurare a muncii. Cu atît mai puțin OK cu cît la ele participă foarte puțini; chiar și numărul celor care scriu și modifică articole e infim în comparație cu numărul (zeci de mii!) celor înregistrați la ro.wp. Dar, fără discuții, fără încercarea de lămurire a atîtor probleme, produsul lasă de dorit. -- Feri Goslar (discuție) 27 ianuarie 2011 00:59 (EET)

Feri Goslar, nu știu dacă ai înțeles ce am spus, dar pot să-ți spun că ai prostul obicei de a scrie comentarii de dimensiuni nejustificate în care bați câmpii... --ANDROBETA 28 ianuarie 2011 09:31 (EET)

...ai prostul obicei, ...comentarii de dimensiuni nejustificate..., ...în care bați câmpii..., Hmmm, într-o singură frază, trei sintagme ce nu au nicio legătură cu obiectul discuției de față, ca să nu mai pomenesc de tonul colocvial pe care vă permiteți s-o folosiți în dilog cu un contribuitor ce numai lipsă de respect nu a demonstrat față de dumneavoastră, chiar dacă, probabil, e o oarecare diferență de experiență de viață între domniile voastre. Vă rog nu confundați wp., nici măcar această pagină, cu cele de genul: Facebook sau Twitter.--ZOLTAN (discuție) 28 ianuarie 2011 19:10 (EET)

Dle Zoltan: Observ o atitudine belicoasa/provocatoare la Discuție:Termodinamică care nu e constructiva/de natură a ajuta consensului si anume de a folosi epitete precum (discutie) stupida. Mai politicos era daca foloseați exprimarea 'discutie amplă in care se bat campii pe care ati reprosat-o unui utilizator de mai sus. Nu e constructiva atitudinea de a considera opinii adverse/o disputa editoriala drept trolling. Atitudinea provocatoare poate de asemenea fi considerata trolling. Vi se poate imputa acelasi lucru care i se imputa lui AdiJapan descris (semi)anecdotic ca ajungerea la consens a lui AdiJapan cu Gutza iar opiniile contrare (pot fi) considerate trolling. Nu e suficient (ba e chiar abuziv sau pripit) sa considerati ca s-a ajuns la consens (dv cu Victor Blacus și eventual Turbojet) nelasind timp suficient pentru eventuale comentarii si sugestii de a ajunge la o varianta mediană altor utilizatori care poate ar fi interesati de discutie si care sa constate la un moment dat accesand aleator discutia ca ati stabilit/decretat prematur stabilirea unui consens uni(bi)lateral.--79.119.211.134 (discuție) 31 ianuarie 2011 21:19 (EET)

Ce are AdiJapan cu Termodinamica? Poate îmi dați un răspuns fără „circularități logice”. Eu credeam că aici se discută pe bază de argumente „necirculare” chestiunea demiterii lui AdiJapan. Poate că nu mi-am dat eu seama...Oricum, dacă sunteți convins de dreptatea dumneavoastră, puteți formula o reclamație formală împotriva subsemnatului, mai ales că e la modă această „cirularitate”.--ZOLTAN (discuție) 1 februarie 2011 00:03 (EET)

Este probabil comentariu parantetic nelegat de AdiJapan, ci prilejuit de analiza unor aspecte de limbaj și postat aici pentru o mai mare vizibilitate.--79.119.217.148 (discuție) 1 februarie 2011 02:46 (EET)

Paginile de discuții Wikipedia au caracter parțial de forum care atrage contribuitorii care se simt ca peștele în apă in discuții contradictorii (ca Gutza) si care consideră aceste pagini ca un forum mișto unde să se dueleze logic mînați de adrenalină și de bucuria de a se confrunta cu ”dușmanul” logic.--79.119.208.85 (discuție) 29 ianuarie 2011 15:11 (EET)

{Aliniat la început) Desigur că dacă ceva nu este bine, este de combătut. Însă, când un lucru nu este bine făcut, și alții sunt de acord că nu este bine făcut. Există un „consens” (pun între ghilimele, deoarece am intenția să pun în discuție cuvântul, pentru că am impresia că sensul său este manipulat). Problema se pune când mai mulți sunt de acord cu un lucru și vine o singură persoană (AdiJapan, eventual secondat de Gutza), care nu este de acord, fără argumente mai bune decât ceilalți mai mulți, dar repetă obsesiv argumentul lui, afirmând că el gândește „logic”, iar ceilalți sunt „iraționali”. În exemplul citat (cel mai elocvent), denumirea științifică nu este de preferat, deoarece conform en:Wikipedia:Article titles titlurile sunt cele comune, nu cele științifice. De exemplu, un articol este despre porumb, nu despre Zea mays. Bun, nu titlul este marea problemă, ci declararea celorlalți participanți la discuții drept iraționali dacă susțin alte argumente decât cel adus de AdiJapan. Adică practic părerea celorlați nu contează, ci doar părerea lui. --Turbojet 27 ianuarie 2011 22:46 (EET)

Este neadmisibil ca doar AdiJapan să poată să ceară ignorarea tuturor regulilor unde este interesat iar alți utilizatori să fie obstrucționati de persoana în discuție la acest aspect (conform spuselor lui Turbojet). Domnule Turbojet, menționați aici la vedere propunerile dv de a ignora unele reguli la care s-a opus AdiJapan.--79.116.72.213 (discuție) 29 ianuarie 2011 15:25 (EET)

Turbojet, te-am mai atenționat că afirmația conform căreia AdiJapan ar fi declarat pe toată lumea care nu este de acord cu el/noi este irațională este falsă. AdiJapan a afirmat „În multe privințe (dar nu toate) eu și Gutza gîndim la fel și ajungem independent la aceleași concluzii, semn că probabil concluziile sînt cele logice. Așa se întîmplă ca destul de des să fim de acord unul cu altul sau să ne punem repede de acord, cînd aducînd informațiile relevante pe masă constatăm că dezacordul inițial era doar din cauză că porneam de la premize diferite. Pentru cineva din afară unitatea noastră de păreri e ușor de confundat cu o unitate de interese personale, străine de proiect. Apropo, Gutza nu e singura persoană cu care sînt de acord în majoritatea discuțiilor; mai sînt și Andrei Stroe, Victor Blacus, Urzică, LauraP, Iulianu, Roamata, Rsocol, Minisarm și alții. Deci nu se pune nici măcar problema că aș fi eu și Gutza împotriva tuturor.”

Aș putea înțelege că ai citit greșit sau pe sărite mesajul lui AdiJapan, ceea ce ar fi scuzat neadevărurile pe care le afirmi drept greșeală. Însă odată ce te-am atenționat în privința asta (și am și primit un răspuns acid), nu se mai poate numi greșeală. Probabil că tu te consideri doar marginal sarcastic, însă te asigur că știu din proprie experiență cât de nocive sunt astfel de "mici inadvertențe" repetate sistematic. Nu mă supăr că-ți exprimi opiniile, oricare ar fi ele, însă te rog asigură-te că pornești de la premize corecte. --Gutza _D^D+ 27 ianuarie 2011 23:05 (EET)

De-misi-a!! De-misi-a!! :) Un "up" de la mine pentru acest topic. 193.57.67.241 (discuție) 28 ianuarie 2011 15:58 (EET)

Nu văd de ce aș aduce vreun motiv pentru demisia Domnului Administrator, Birocrat și Checkuser AdiJapan din moment ce procedura este în stadiul incipient de colectare a sprijinului a TREI Domni Administratori. Foarte mulți Domni Administratori s-au declarat deja împotrivă, și deci toată procedura este probabil din nou sortită eșecului, fiind un alt exercițiu în futilitate, de foarte multe rânduri. De asemenea, regulamentul precizează

„Utilizatorii care doresc să reclame comportamentul neregulamentar sau impropriu al unui administrator sau birocrat trebuie să se adreseze unui administrator dacă nu au ei înșiși acest statut.)”

Mă întreb: cum poate domnul utilizator Gutza iniția acest proces? La urma urmei, dânsul nu mai este Administrator... O interpretare largă a textului ar fi că un Domn Administrator ar trebui să inițieze acțiunea, la care să se ralieze alți doi Domni Administratori...
Cu respect și imens interes pentru acest forum de o democrație in statu nascendi (știu, Wikipedia nu este o democrație, dar alte Wikipedii au introdus totuși o formă de regularitate care ar putea aduce a democrație...), a dvs. Nerissa-Marie (discuție) 29 ianuarie 2011 03:52 (EET)

Câtă trăncăneală. Atata efort si text scris aici, ca nu mai intelege nimeni ce se vrea, care-s motivele, cauzele si efectele. Deontologie curata, un adevarat puci. Japonezule ce vei cauta tu pe aici? Nu te-ai saturat? Aici, toata lumea vrea sa fie sef. Guzta si Turbo nu mai sunt șefi, dar șefulesc. Vei șefuli și tu. Șefia vine aici din consens nu din semnatura. Vrei sa faci ceva in asa zisul PROIECT, cum va place sa spuneti, vei fi prin implicare nu prin postura de admin. Pana la urma urmei: CÂINII LATRĂ, CĂRUȚA TRECE. --Asybaris ^aport 29 ianuarie 2011 09:10 (EET)

Cine „latră”? --Turbojet 29 ianuarie 2011 15:17 (EET)

Submarinul Delfinul

Submarinul Delfinul (cel din prezent) apare în toate sursele fără numeralul II. Denumirea corectă este însă un redirect spre NMS Delfinul (din al Doilea Război Mondial). Nu prea mă pricep, poate cineva să șteargă pagina cu redirect ca să pot redenumi corect articolul? O să fac apoi pagina de dezambiguizare.--Mircea87 (discuție) 23 ianuarie 2011 18:25 (EET)

Întrebare: ce rost are prefixul „Submarinul”? Nu face parte din denumirea oficială a celor două submersibile. Este același lucru cu a spune „Autoturismul Dacia Logan”.—Sebimesaj 24 ianuarie 2011 21:27 (EET)

Ăsta poate e motivul? Titlul ar trebui să fie "Delfinul (submarin)" sau "Submarinul Delfinul", însă nu Submarinul Delfinul II. Celălalt articol ar trebui să fie doar NMS Delfinul, cu legătură spre dezambiguizare sus. --Mircea87 (discuție) 24 ianuarie 2011 21:53 (EET)

Are cam același rost cu prefixul "Stadionul" din denumirea Stadionul Cetate. Dacă am spune doar "Cetate" (sau doar "Delfinul"), s-ar înțelege că ne referim la altceva. Desigur, putem să spunem și Cetate (stadion) sau Delfinul (submarin), dar e ceva mai puțin natural (mai ales în cazul stadionului, recunosc; la submarin ar fi mai acceptabil). Răzvan Socol ^mesaj 24 ianuarie 2011 21:58 (EET)

Probabil cel ce a pus titlurile s-a inspirat din en:Category:Submarines of the Soviet Navy. S-ar putea să fi influențat și titlurile articolelor din surse, respectiv textul de acolo. Poți să schimbi. --Turbojet 24 ianuarie 2011 22:05 (EET)

Totuși, în denumirea Submarinul NMS Delfinul, cred că prefixul este în plus, din cauză că NMS înseamnă "Nava Majestății Sale". Deci aș propune următoarele redenumiri:

• Submarinul NMS Delfinul → NMS Delfinul
• Submarinul Delfinul → Submarinul Delfinul (dezambiguizare)
• Submarinul Delfinul II → Submarinul Delfinul

În pagina Submarinul Delfinul ar urma să fie pus formatul {{deznotă}}, pentru a indica faptul că există o pagină de dezambiguizare. Ce părere aveți? Răzvan Socol ^mesaj 24 ianuarie 2011 22:13 (EET)

De acord. Într-adevăr, sună mai natural „Submarinul X”, chiar dacă, în principiu, nu reflectă pe deplin starea de fapt (am explicat de ce).—Sebimesaj 24 ianuarie 2011 22:19 (EET)

Realizat.—Sebimesaj 25 ianuarie 2011 23:15 (EET)

Fișier:Asm lbro3.jpg

De ce a fost șters acest fișier? Era folosit în articolul Limba moldovenească. Un administrator, vă rog să-l restaureze. Deși oricum lucrarea cred că e în domeniul public (nu sunt sigur), asta nici nu are importanță pentru că folosirea unui instantaneu al unei pagini dintr-o carte se calfică pentru utilizarea cinstită din dreptul Statelor Unite și pentru utilizarea conform bunelor uzanțe din Legislația României (sunt convins că și în Moldova există o prevedere asemănătoare). Deci de ce a fost ștearsă? --Danutz (discuție) 23 ianuarie 2011 19:26 (EET)

A fost șters pentru că nu se știe de ce a fost încărcat. Scrie că ar fi liber, dar nu e clar de ce. L-am recuperat, te rog să-i completezi tu datele. —Andrei^discuție 23 ianuarie 2011 19:31 (EET)

Schimbarea procedurii de revocare

Revin cu o propunere mai veche cu privire la schimbarea procedurii de revocare. În acest moment, pentru a revoca un administrator este nevoie de 3 administratori, după care au loc din nou alegeri pentru utilizatorul respectiv. Se introduce astfel o discriminare nejustificată între administratori și ceilalți utilizatori.

Propun deci trecerea la un sistem în care propunerea de destituire a administratorilor să fie inițiată de cel puțin 5 utilizatori cu vechime de minim 3 luni și cel puțin 100 de contribuții. Cresc astfel șansele ca administratorii deja aleși și care au pierdut încrederea unei părții a editorilor să fie puși pe picior de egalitate cu candidații noi.--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2011 12:12 (EET)

Eu unul sunt de acord, cu două rezerve.

1. În prezent, procedura presupune ridicarea drepturilor odată cu începerea procedurii de revocare, urmând ca ele să fie restaurate în caz de reconfirmare. Mi s-ar părea normal ca lucrurile să se întâmple tocmai invers: drepturile să fie revocate numai dacă reconfirmarea nu are loc.
2. Să se impună o limită a frecvenței cu care un administrator poate fi trecut prin acest proces. Dacă se găsesc cinci deștepți care vor să ne zăpăcească de cap, n-au decât să tot facă propuneri de demitere în lanț; o astfel de limită ar împiedica inițiative de felul ăsta. Nu cred că este necesar să se impună o astfel de limită administratorilor, fiindcă aceștia riscă să-și piardă funcțiile în urma unor astfel de jonglerii (caz în care ajung să se supună acelorași limite).

În rest nu văd nimic rău în această schimbare. --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 12:37 (EET)

De acord cu al doilea amendament. Primul în schimb ar face neclar scopul discuției. După mine, discuția trebuie purtată pentru a răspunde la întrebarea "merită utilizatorul X să fie administrator?" (exact cum se face pentru candidații noi), nu pentru a determina dacă "merită utilizatorul X să fie destituit".--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2011 12:42 (EET)

În cazul candidaților noi, întrebarea este într-adevăr „merită utilizatorul X să fie administrator?” – dat fiind că încă nu a primit acordul comunității pentru exercitarea acestei funcții, este firesc să nu îi fie acordată decât după ce îl obține. În cazul demiterilor însă, persoana respectivă este deja administrator (prin definiție); astfel, întrebarea corectă în cazul acestora este „merită utilizatorul X să mai fie administrator?” – și folosind aceeași logică, observăm că acesta a primit acordul comunității pentru exercitarea acestei funcții, deci este firesc să nu îi fie revocată decât după ce comunitatea își arată acordul pentru această schimbare. Sau, mai simplu spus, propunerea mea este de natură să nu introducă schimbări în statut fără acordul comunității (acordare la candidații noi, revocare la administratorii în funcție). --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 13:03 (EET)

De cele mai multe ori administratorii revocați au primit drepturile cu mult timp în urmă, timp în care Wikipedia s-a schimbat. Mi se pare deci normal ca atunci când mai mulți oameni spun că nu mai corespunde, administratorul să facă dovada că mai corespunde funcției în noul context. Numărul de 5 utilizatori a fost ales empiric, dar nu întâmplător. Prea puține sunt discuțiile în care se ajunge ca 5 utilizatori să fie de aceeași părere. Dacă se ajunge în această situație, înseamnă că există o problemă pentru o parte însemnată a comunității. Trebuie reținut că re-alegerea se face tot după principiul consensului, nu cu vot, deci dacă argumentele celor 5 nu stau în picioare, ele pot fi ignorate de birocrați cu oferirea unor justificări în acest sens. Nu se ajunge deci la schimbarea stării de fapt fără acceptul comunității (decât eventual pe perioada votului, care e de ~7 zile)--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2011 13:23 (EET)

Logica mea este de forma "nu schimba până nu primești acordul comunității". Logica ta este de forma "de cele mai multe ori...", "empiric, dar nu întâmplător", "prea puține sunt discuțiile în care...", "ele pot fi ignorate", "eventual aproximativ". Mie mi se pare cam subțire argumentația ta pentru a pune prezumția de vinovăție la baza acestui proces. --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 13:33 (EET)

Văd că ai început să simplifici, ca să nu zic mai mult. Aici nu e vorba numai de situații în care cineva dă cu parul și abuzează de atribuțiile de administrator, ci la modul general de cineva care nu mai are încrederea unei părți a comunității. Primul exemplu care îmi vine în minte este IulianU, care a fost forțat să demisioneze după unele afirmații considerate fasciste. Acești utilizatori trebuie să dovedească faptul că mai pot obține consensul comunității în ceea îi privește. De ce? Pentru că au apărut fapte noi față de momentul în care au fost aleși. Fie că se pune mai mult preț pe postul de administrator sau nu, ei trebuie să fie membri de încredere ai comunității (vezi alineatul 2). Asta presupune existența unui consens în ceea ce privește încrederea în ei, nu doar ne-existența unui consens cu privire la lipsa de încredere.--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2011 13:55 (EET)

IulianU a demisionat pentru că a creat o listă personală de utilizatori pe care îi urmărea un robot; titlul acelei pagini a fost deosebit de prost ales (vezi secțiunea "Comentariu"), dar cam asta e tot -- nici vorbă să fi fost el considerat fascist, sau ceva similar. Iar demisia a avut loc în felul următor: după două comentarii, omul și-a dat demisia. Nu cinci redactori, nu trei admini, nu consens, nu nimic. Acești utilizatori trebuie să dovedească faptul că mai pot obține consensul comunității în ceea îi privește? --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 14:14 (EET)

Încă un lucru. Spui cu două comentarii mai sus "Trebuie reținut că re-alegerea se face tot după principiul consensului, nu cu vot, deci dacă argumentele celor 5 nu stau în picioare, ele pot fi ignorate de birocrați". Realegerea însăși se face tot după principiul consensului -- nu însă și inițierea ei. Tu propui ca imediat după inițierea ei, statutul să le fie revocat, iar abia pe urmă să vină birocrații, să constate consensul (sau absența lui) și, eventual, să ignore argumentele celor cinci -- dar până să ajungi aici, drepturile au fost deja revocate. --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 14:21 (EET)

Da, dacă nu și-ar fi dat demisia, normal ar fi fost să dovedească existența în continuare a consensului. Dacă te încălzește cu ceva, din partea mea drepturile pot fi păstrate în timpul discuțiilor, atâta timp cât se convine, și este explicat clar în pagina de discuție că trebuie obținut consensul pentru păstrarea poziției, nu consensul pentru demitere.--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2011 14:30 (EET)

Asta e altă discuție. Și e una importantă, am să creez o nouă sub-secțiune. --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 14:36 (EET)

Și eu sunt de acord, în principiu, dar mi se pare că în 3 luni și 100 de contribuții nu ajungi să cunoști enciclopedia suficient pentru a hotărî în asemenea probleme. Eu aș propune o vechime de cel puțin 6 luni, preferabil mai mult, dar nu insist în caz că mai mulți nu sunt de acord. --Urzică (discuție) 24 ianuarie 2011 12:49 (EET)

De acord cu ambele puncte, cît și cu propunerea vizînd vechimea proponenților (am și eu oarece vechime, dar sunt departe de a cunoaște toate ungherele «bucătăriei»). La punctul 1 cred că ar fi bun amendamentul: își păstrează prerogativa pe durata procedurii, însă nu intervine (pînă se adoptă decizia) la revizuirea sau reverturile unui text din cauza căruia e posibil să fi izbucnit un conflict, iar acest conflict să fi fost tocmai prilejul înaintării cererii de revocare. -- Feri Goslar (discuție) 24 ianuarie 2011 13:18 (EET)

Nu este necesar să ne complicăm cu astfel de excepții (își păstrează prerogativele, dar nu se amestecă în chestiunile editoriale care ar putea să fi cauzat conflictul care a dus la înaintarea cererii de revocare). Un administrator rezonabil nu-și va da în petec tocmai în mijlocul procedurii de demitere, iar dacă într-adevăr o ia razna atunci avem la dispoziție procedura destituirii de urgență. --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 13:25 (EET)

Scuze că intervin deși am musca pe căciulă. Vă asigur că nu o fac în interesul meu.

Strainu, observ că instinctiv și tu pui mai mult preț pe un administrator decît pe un utilizator. Discriminare, cumva?... :-) Regula actuală cere ca cei trei să fie administratori pentru că ei au primit deja încrederea comunității pentru capacitatea de a judeca în interesul proiectului și pentru că ei au automat destulă vechime și experiență, încît nu mai necesită alte filtrări. Deci nu e o discriminare, ci comunitatea este reprezentată prin administratori. Dar presupun că ar merge și cu 5 utilizatori care au ceva vechime. Mi-e greu să spun cum e mai bine. Dacă lumea o să vrea 5 utilizatori atunci așa să fie. Oricum am da-o, regula asta este inevitabil arbitrară.

Gutza, procedura de destituire a fost concepută pentru o paletă largă de situații posibile, inclusiv cea în care un administrator trebuie mai întîi luat la întrebări și abia apoi lăsat să continue, cînd există suspiciuni de... malpraxis, fără totuși ca lucrurile să fie atît de grave încît să necesite destituirea de urgență. O soluție de mijloc ar fi ca cei 3 administratori sau 5 utilizatori să decidă dacă e nevoie de revocarea permisiunilor înaintea discuțiilor. Va depinde probabil de gravitatea și natura acuzațiilor. Sau, așa cum spune Feri Goslar, administratorul în cauză poate fi rugat să nu intervină cu permisiunile speciale în punctele care au declanșat discuția.

La propunerea cu limitarea frecvenței aș zice nu. Limitarea se produce natural, nu cred că chiar se vor găsi 5 utilizatori atît de încăpățînați încît să ceară din nou revocarea unui administrator imediat ce comunitatea a decis să-l păstreze în funcție. Apoi mă gîndesc și invers: dacă impui o perioadă de „liniște” există cel puțin teoretic riscul ca un administrator abia reinstalat să facă gafe majore și nimeni să nu se poată atinge de el. — AdiJapan 24 ianuarie 2011 13:27 (EET)

Chiar nu înțeleg în ce fel pun mai mult preț pe un administrator. Te rog să îți explici afirmația.--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2011 13:37 (EET)

AdiJapan, referitor la ultimul punct: de-asta nu am extins această limitare a frecvenței și pentru propunerile venite din partea administratorilor (3 admini pot face oricând, 5 redactori doar o dată la X luni). Referitor la ordinea în care se întâmplă lucrurile, nu faci cereri la stewarzi să revoci drepturi pe baza suspiciunilor -- dacă ai motive concrete, folosești destituirea de urgență; dacă nu, șapte zile în plus sau în minus nu contează. --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 13:37 (EET)

Strainu, înțeleg din propunerea ta că treaba pe care o fac 3 administratori le-o dai la 5 utilizatori. Altfel spus, pui în balanță 3 capete de admin cu 5 capete de user și îți iese egal. Of, cred că mă las de poante. Nici dacă pun zîmbăreți și puncte de suspensie nu mă mai înțelege lumea...

Gutza, nu sesizasem că limitarea e doar pentru cei 5 utilizatori. Nu știu, mi se pare în continuare inutilă, pentru că nu-mi pot imagina o situație în care de îndată ce comunitatea a zis „E bun!” să vină 5 utilizatori și să-l treacă din nou prin procedură. Dar se poate să ai dreptate și să am eu prea multă încredere în oameni.

Legat de suspiciuni, dacă 3 administratori consideră că există motive să nu mai avem deplină încredere în administratorul respectiv, înseamnă că ceva nu e în regulă, iar păstrarea permisiunilor e riscantă. Pe de altă parte mă gîndesc că cei 3 administratori ar putea să-și dea acordul pentru discuția de destituire numai ca să afle părerea comunității, nu pentru că cred ei că e ceva în neregulă. Wikipedia:Revocare nu spune cît de grave sau întemeiate trebuie să fie suspiciunile celor trei, iar eu plecam de la ipoteza că dacă cei trei inițiază procedura atunci lucrurile sînt deja grave (discuții pentru a afla părerea comunității se pot purta și informal). Poate de-asta nu ne înțelegem. — AdiJapan 24 ianuarie 2011 14:05 (EET)

Am explicat mai sus de ce 5. Dar nu mă deranjează nici 3, nici 7. Utilizatori simpli să fie.

Și eu susțin introducerea limitei de cereri pentru că pe Wikipedia e mai ușor să previi decât să tratezi.--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2011 14:13 (EET)

Sunt de părere că în loc de un număr minim de contribuții ar fi mai potrivit un număr minim de articole aduse la un stadiu decent (trei?). Ar fi mai sigur așa, adică poți să pui o sută de virgule și să îndeplinești condițiile, și poți să adaugi câteva articole serioase fără a însuma o sută de contribuții. --ANDROBETA 26 ianuarie 2011 23:12 (EET)

Și cum definiți "articole aduse la un stadiu decent"? Să fie articole de calitate, bune, fără etichete, fără anumite etichete? Trei cioturi bune sunt suficiente? Trebuie scrise de la zero de același utilizator, sau ajunge să repare articole deja existente? E foarte ambiguu, lasă loc de discuții interminabile. Sigur că nici 100 de contribuții nu sunt o garanție incontestabilă pentru faptul că utilizatorul cunoaște Wikipedia și îi vrea binele, dar până la urmă, nici un criteriu nu e. --Urzică (discuție) 26 ianuarie 2011 23:30 (EET)

Eu prin „decent” mă gândeam la ceva cam de dimensiunea asta început fie de la zero fie de la un ciot de un paragraf, sau chiar orice ciot (dar nefiind clasificări concrete nu pot ști care este limita a ceea ce se poate numi ciot), și să nu aibă probleme grave. Însă cred că ar fi nevoie de prea multe verificări anevoioase care ar echivala cu puricarea contribuțiilor utilizatorilor respectivi, deci într-adevăr, nu e o soluție bună.

Ideal ar fi fost dacă ar fi existat și un mecanism de măsurare a cantității de informații în octeți adăugată de utilizatori (există?) împreună cu cel pentru nr. de contribuții. --ANDROBETA 30 ianuarie 2011 21:22 (EET)

Consens pentru păstrare sau consens pentru revocare?

În discuția de mai sus cu Strainu am ajuns la o întrebare interesantă. În cazul acordării drepturilor (pentru candidații noi), trebuie să avem consens pentru a le acorda drepturile (e nevoie de consens pentru a schimba ceva; în absența lui păstrăm status quo-ul). În cazul demiterilor trebuie oare să se obțină consens pentru revocarea lor (și dacă nu e consens sunt păstrate), sau trebuie să se obțină consens pentru păstrarea lor (și dacă nu e consens sunt revocate)?

Conform principiilor pe care le folosim în general la Wikipedia, ar trebui să se obțină consens pentru schimbare (și în absența lui să se păstreze status quo-ul). Apare însă argumentul că administratorii trebuie prin definiție să fie utilizatori în care comunitatea are încredere -- prin urmare, dacă nu mai există consens în privința acestei încrederi, atunci administratorii trebuie să-și piardă drepturile. Cu alte cuvinte, în această a doua variantă consensul în privința calității de administrator trebuie să fie unul continuu; statutul de administrator trebuie considerat tot timpul temporar, atâta vreme cât "ține" consensul.

Dacă mergem pe a doua variantă (pe care și eu o consider mai logică, în spiritul a ceea ce așteptăm de la administratori), atunci n-ar trebui să formalizăm în niciun fel procedura de inițiere a discuțiilor de demitere. Discuția ar trebui să poată fi inițiată de către oricine, oricând. --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 14:46 (EET)

Sunt de acord cu propunerea lui Strainu, 5 utilizatori „de încredere”. Așa e cel mai corect și normal. Varianta cu un singur utilizator nemulțumit nu mi se pare eficientă.  Daniel  Mesaj  24 ianuarie 2011 15:57 (EET)

Si cum se poate stabili cine-i utilizator de incredere? Adica ce trebuie sa faca sau sa nu faca un utilizator pentru a fi de incredere? Poate fi de incredere pentru unii si de neincredere pentru altii. EU SUNT DE INCREDERE PENTRU MINE, dar de multe ori ma indoiesc de aceasta calitate. --Asybaris ^aport 24 ianuarie 2011 16:19 (EET)

Am avut de a face cu problema asta --- retragem permisiunile înainte sau după discuție? --- și cînd discutam despre politica de destituire. Cred totuși că distincția e interesantă doar teoretic; în practică e doar un amănunt de procedură.

Consensul are un sens puțin vag, pentru că este atît un proces cît și o stare: procesul de ajungere la o decizie și starea de echilibru în care lumea e de acord cu situația curentă. Problema pusă de Gutza se reduce la întrebarea: ce facem pe durata luării deciziei? În sala de urgență a unui spital e o întrebare extrem de importantă, dar la Wikipedia nu. Deci cred că nu are rost să ne batem prea mult capul cu asta.

În chestiunea concretă a destituirii întrebarea e oarecum echivalentă cu aceasta: inițierea discuției se face la orice chestie măruntă sau atunci cînd sîntem aproape siguri că administratorul trebuie demis? Sau, în altă formulare: inițiatorii doresc doar să afle opinia comunității sau chiar doresc să obțină demiterea administratorului? — AdiJapan 24 ianuarie 2011 18:07 (EET)

Diferența nu este numai de interes academic și, în opinia mea, oricum nu afectează momentul retragerii permisiunilor (după mine, permisiunile ar trebui retrase numai după ce se constată îndeplinirea completă a condițiilor pentru retragere, nu doar în urma unei propuneri). De ce este importantă diferența: sunt multe situații când nu se ajunge la consens -- nu vorbesc aici de administratori, vorbesc de multe discuții curente. Adică lumea pur și simplu nu reușește să se pună de acord, oricâte argumente s-ar aduce (au fost o sumedenie de cazuri de felul ăsta, în special atunci când pe masă nu există decât exact două alternative). În cele mai multe cazuri, absența consensului duce la păstrarea situației dinainte de începerea discuției (sau ca să repet mantra, consensul încurajează status quo-ul). Ceea ce este foarte adecvat pentru cazul general: dacă nu reușim să ne decidem, nu schimbăm nimic. De-asta problema nu se prea ridică. Însă distincția dintre cele două abordări este extrem de importantă, fiindcă duce la rezultate diametral opuse în toate cazurile incerte. --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 18:17 (EET)

Tot eu. Încă un aspect în privința căruia apar diferențe semnificative între cele două abordări este întrebarea în ce privință anume trebuie obținut consens în cazul destituirii? Dacă încercăm să obținem consens pentru retragerea permisiunilor (consens pentru schimbare, în absența căruia nu se retrag permisiunile), atunci argumentele importante sunt cele negative, adică cele care arată de ce administratorul respectiv nu merită să-și păstreze funcția (iar dacă argumentele nu sunt convingătoare, administratorul își păstrează funcția). Dimpotrivă, dacă încercăm să obținem consens pentru păstrearea permisiunilor (consens pentru status quo, în absența căruia permisiunile sunt retrase), atunci argumentele importante sunt cele pozitive, adică cele care arată de ce administratorul merită să-și păstreze funcția (iar dacă argumentele nu sunt convingătoare, administratorul își pierde funcția).

Evident, problema cu a doua abordare este că e incongruentă cu filozofia sistemului – nu are noimă să demonstrezi capacitatea unui om de a fi administrator în condițiile în care pornești de la presupunerea că este de bună credință, iar procesul prin care i-ai acordat funcția respectivă se bazează (conform WP:BC) pe absența opoziției. Nu-mi dau seama cum pot fi reconciliate logic toate aceste aspecte cu dezideratele de mai sus... --Gutza _D^D+ 28 ianuarie 2011 17:38 (EET)

Eu cred că e fix invers decât spui tu. După cum ziceai când am renunțat la vot pentru alegeri, practic nu contează cei care scriu "pentru" la alegeri, ci doar cei care au ceva de obiectat. Dacă persoana supusă procesului de destituire trebuie să obțină consens pentru păstrarea funcției ea se află în aceeași situație cu un candidat nou. Se presupune că la această discuție vor participa cei 5 contestatari, care își vor prezenta argumentele, precum și alți utilizatori interesați care le vor susține sau le vor combate.

În plus, mi se pare că prin "reluarea" alegerilor în acest caz mai pică o situație când administratorii au tratament special. Cu cât mai puține, cu atât mai bine.--Strainu (دسستي‎)  28 ianuarie 2011 21:32 (EET)

Exact, la alegeri nu contează cei care scriu "pentru" (nu contează argumentele pozitive), ci doar cei care au ceva de obiectat (contează argumentele negative). Prin urmare, în cazul alegerilor, pornim de la WP:BC, respectiv de la premiza implicită că utilizatorul respectiv merită drepturile. Dacă aplici aceeași logică la destituiri, ajungi la prima abordare din mesajul meu precedent (pornești de la premiza implicită că administratorul respectiv merită drepturile, deci ai nevoie de consens ca să i le retragi; în absența consensului și le păstrează). Din câte am înțeles în discuțiile anterioare cu tine, cred că nu asta dorești. --Gutza _D^D+ 28 ianuarie 2011 21:56 (EET)

Din câte observ singurul lucru la care s-a ajuns la consens a fost limita de 5 utilizatori cu 6 luni vechime și minim 100 de contribuții. Voi face deci doar schimbarea aceasta.--Strainu (دسستي‎)  3 februarie 2011 11:47 (EET)

Eu cred că te cam grăbești în evaluarea consensului. Din ce spune Gutza înțeleg că ar rămîne în continuare valabilă varianta cu 3 administratori, iar cea cu 5 utilizatori s-ar aplica în paralel (cu o limitare a frecvenței). Deci nu văd consensul. Plus că nu sînt clare criteriile pentru cei 5. Îmi cer scuze că intervin deși aș putea fi acuzat că am un interes personal în discuție. Dar ceva nu e în regulă cu felul cum modifici paginile de politică. O nemulțumire similară am și la redenumirea politicii WP:IAR, care a rămas cu un titlu aiurea, propus de un utilizator (de tine) și acceptat de încă unul (Alex F.), în timp ce mulți alții fuseseră de acord cu titlul clasic. Nu mi-e clar cum tragi tu concluziile asupra consensului.

Apropo de asta, mai cred că avem o problemă de sistem. Pe de o parte unii se supără dacă vorbim mult, iar pe de alta dacă vorbim puțin ajungem la impresia falsă că sîntem de acord. Îmi propusesem să intervin cît mai rar și probabil și alții se abțin, dar văd că dacă tăcem e și mai rău. — AdiJapan 3 februarie 2011 12:35 (EET)

Așa e, pe wikipedia dacă taci se numește "consens tacit", termen introdus chiar de Gutza. N-a contestat nimeni propunerea de modificare a numelui în "regulile sunt în favoarea ta", deci se numește că avem consens.

Aici nu înțeleg cum ai tras concluzia că "s-ar aplica în paralel" cele 2 reguli. Cine a făcut această propunere și când? Eu văd că Gutză a fost de acord cu propunerea mea cu 5 utilizatori, cu mențiunea că ar trebui limitat numărul de intervenții, iar tu te-ai opus în mod explicit acestei limitări. De unde a apărut ideea asta cu aplicarea în paralel?--Strainu (دسستي‎)  3 februarie 2011 12:45 (EET)

E ca la nenea Iancu: Ori sa sa revizuiasca, primesc! dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu se revizuiasca, primesc ! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, si anume in punctele…esentiale !. Consensul tacit, ca nu intervine nimeni in discutie, este aiurea. E ca la Basescu: daca n-au iesit decat 30.000 de oameni sa manifesteze pe strazi.... e putin, doar tara are 20.000.000 de locuitori. Ce e 30.000 prin comparatie? E consens tacit si aplica ce vrea muschiul lui de presedinte, ca lumea e de acord. Din tot ce s-a discutat interminabil aici la cafenea, eu nu vad un consens in vreo directie; cu atat mai putin in directia consensului tacit. Eu nu cred ca mai citeste cineva ce se scrie la subiectul asta de balamuc. --Asybaris ^aport 3 februarie 2011 12:57 (EET)

Pe Wikipedia dacă taci se numește consens tacit, iar dacă vorbești se numește că faci ce vrea mușchiul tău. De-asta nu m-am băgat la redenumirea IAR, de-asta nu mai insist în chestiunea datelor de naștere și deces și tot de-asta n-am să comentez nici aici, deși e la mintea cocoșului că n-am cum să fiu de acord cu modificările. Hint: eu unul sunt de acord, cu două rezerve nu este echivalent cu de acord, și dacă-mi permiteți aș mai avea câteva propuneri. --Gutza _D^D+ 3 februarie 2011 13:03 (EET)

Și ce anume e "de balamuc" la discuția asta, în afară de faptul că s-au făcut foarte multe propuneri divergente? Voi deschide o nouă discuție despre consensul tacit.--Strainu (دسستي‎)  3 februarie 2011 13:00 (EET)

Ceva nu e în regulă cu consensul tacit. Eu am tăcut pentru că propunerea ta mi s-a părut prea bizară ca să merite un răspuns pe măsură de la fiecare și am fost convins că va fi oricum respinsă, pe urmă am uitat să mai intervin. Dacă e să aplicăm „consensul tacit” orbește atunci și eu aș putea deja să mut politica înapoi la titlul vechi, pentru că pe pagina ei de discuții am propus asta și nu s-a opus nimeni. Nu o fac, pentru că îmi dau seama că e posibil ca cei interesați să nu fi observat discuția, deși e exact locul unde trebuie purtată.

Apropo, despre consensul tacit se poate vorbi mai degrabă în articole, unde dacă faci o modificare se cheamă că există consens pentru ea pînă în clipa cînd o anulează cineva. Dar chiar și acolo sînt probleme cu abordarea asta.

Aplicarea în paralel am înțeles-o din ce-a spus Gutza aici: „de-asta nu am extins această limitare a frecvenței și pentru propunerile venite din partea administratorilor (3 admini pot face oricând, 5 redactori doar o dată la X luni)”. — AdiJapan 3 februarie 2011 13:02 (EET)

Te rog, hai să discutăm despre consensul tacit la secțiunea de mai jos, despre WP:ITR la Sfat (apropo, dacă tot ai făcut o propunere în pagina de discuții, ce te împiedica să o faci și acolo?) și hai să ne limităm la revocare aici. --Strainu (دسستي‎)  3 februarie 2011 13:17 (EET)

Redfox

Salutare la toți eu am nevoie de utilizatorul redfox puteți sa-mi oferiti câteva date de contact va multumesc ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 94.243.72.9 (discuție • contribuții).

Vă trebuie un cont pe wikipedia. Vă autentificați, intrați pe pagina utilizatorului "redfox" și apoi vedeți în stânga paginii, la Trusa de unelte -> Trimite e-mail. --Mircea87 (discuție) 24 ianuarie 2011 15:26 (EET)

Da dar el nu are lăsat e-mail cred ca nu la lăsat va rog mult ajutati-ma ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 94.243.72.9 (discuție • contribuții).

Am eu adresa lui de e-mail, că mi-a scris de cîteva ori să mă înjure. Dar nu v-o dau, pentru că e o informație confidențială, care nu i se transmite oricărui necunoscut întîlnit pe internet. — AdiJapan 24 ianuarie 2011 18:41 (EET)

Wikipedia moldovenească, iarăși

Aruncați o privire la meta:Proposals for closing projects/Deletion of Moldovan Wikipedia și la incubator:Incubator:Requests for deletions#Wp/mo. --Danutz (discuție) 24 ianuarie 2011 19:39 (EET)

Îndrumări pentru scrierea articolelor despre companii

Credeți că ar fi oportună crearea unui asemenea ghid? Apar o grămadă de articole despre firme în fiecare zi, majoritatea dintre ele scrise în stil "reclamă" și șterse. Unele sunt notabile. Ar merita să îi învățăm pe cei interesați să le scrie singuri corect, sau credeți că ar lua-o ca pe o încurajare să scrie despre firme nenotabile? Partea bună e că dacă învață să scrie un articol corect despre o firmă, pot mai apoi să contribuie și la altele, pentru că știu cum funcționează Wikipedia. Am putea să le exploatăm interesul cu care vin în loc să-i gonim cu un mesaj de avertizare. --Urzică (discuție) 27 ianuarie 2011 14:08 (EET)

Ar fi o idee bună. Am putea porni și de la eseul scris de Joe Mabel acum ceva timp. —Andrei^discuție 27 ianuarie 2011 14:32 (EET)

o întrebare

Domnilor,

sînt utilizatorul corolav și, sincer să fiu, nu mă prea descurc în modalitățile de a intra în circuitul wikipedia, de aceea rog să mă ajute cineva cu un răspuns.

Am găsit la utilizatorul cezarika 1 , care văd că face parte și din grupul redacțional, informația că se preocupă de filmografie . Eu am 64 de ani și o imensă cantitate de material filmografic . Aș vrea să-l contactez pe acest domn pentru a discuta cu dumnealui în acest domeniu .

De aceea vin și întreb: CARE ESTE MODALITATEA DE A-L CONTACTA ? Că eu nu reușesc. Văd că primește foarte multe mesaje dar eu nu știu cum să procedez pentru a-l contacta. Unde aș putea găsi o adresă de email a acestui domn pentru a-i scrie ?

Pot fi contactat cu un eventual mesaj la adresa corolav@yahoo.com

Vă mulțumesc cu stimă corolav

Pentru a-i scrie lui Cezar, puteți folosi pagina sa de discuții. Mesajele se lasă și acolo exact ca și aici, iar el va fi notificat de existența unui mesaj nou. Dacă doriți neapărat să-i trimiteți un email, puteți folosi această pagină (doar dacă sunteți înregistrat și conectat cred).

Cel mai simplu ar fi însă să publicați chiar dvs. informațiile relevante. Vedeți Ajutor:Bun venit pentru detalii. Dacă nu vă descurcați, puneți întrebări cât mai concrete și vi se va răspunde.--Strainu (دسستي‎)  27 ianuarie 2011 21:39 (EET)

Propunere

De ceva vreme ma ocup cu crearea/aranjarea articolelor despre localitatile de pe Glob. Constat ca multe dintre ele, desi asezari rurale sunt trecute in categoria orase. Mai mult, in cazul unor localitati unde nu avem o sursa de incredere ce precizeaza daca X este sat sau oras, X este trecut automat in categoria urbana. Pentru a nu crea confuzii propun crearea unei categorii de tipul Asezari in tara Y, care sa aiba ca subcategorii Orase in tara Y si Sate in tara Y (pentru localitatile carora le cunoastem statutul).-- Compactforever ^Zâi! 28 ianuarie 2011 14:50 (EET)

Pentru România, avem Localități în România cu subcategoriile Orașe în România și Sate în România. --92.80.253.2 (discuție) 28 ianuarie 2011 16:44 (EET)

Eu aș zice că nu prea merită să avem articole despre așezările rurale din alte țări, decât dacă există surse în limba română care vorbesc despre acele localități (cu alte cuvinte, dacă avem ceva de spus, mai mult decât un ciot obișnuit despre localități). În rest, sunt de acord cu categoriile. Răzvan Socol ^mesaj 28 ianuarie 2011 17:05 (EET)

Din pacate cercetarile de geografie regionala la nivel micro (sate de prin alte tari) in Romania sunt ca si inexistente. De obicei eu mai adaug articole despre localitati din Serbia, Bulgaria, Ungaria folosindu-ma de surse de incredere din tarile respective. Nu ne impiedica nimeni sa facem pionierat in acest sens, chiar daca nu avem surse romanesti-- Compactforever ^Zâi! 28 ianuarie 2011 17:18 (EET)

Sigur că e posibil să scriem articole despre satele din alte țări pornind de la articolele din en.wiki (sau din wikipediile în limba țărilor respective), dar cred că nu prea are rost, dacă vom crea doar cioturi de genul "X este un sat din regiunea Y, țara Z. Are N locuitori". Momentan avem o grămadă de asemenea cioturi (sau chiar mai slabe) și ar fi foarte utilă o organizare a acestora. În ultima vreme m-am ocupat de introducerea legăturilor interlinguale în diverse articole și am găsit o grămadă de articole de genul Skælingur. Exact ce spuneai mai sus, cei care au creat aceste cioturi au făcut o mare confuzie între orașe și sate (din en.wiki aflăm că "orașul" Skælingur are 13 locuitori). Răzvan Socol ^mesaj 28 ianuarie 2011 17:59 (EET)

Razvan ai promisiunea mea ca in limita timpului disponibil am sa ma ocup sa fac lumina printre aceste cioturi. Ele au fost create prin 2007 de un amator de "high-ranking". Momentan treaba merge la 50% ca ma ocup in acelasi timp de Proiect: Comune-Sate, menit sa ilumineze reteaua de localitati a tarii noastre.-- Compactforever ^Zâi! 28 ianuarie 2011 21:22 (EET)

Cum as putea sa introduc o personalitate romana in Wikipedia

Buna ziua!

Apreciez foarte mult site-ul Wikipedia si sunt un utilizator frecvent al acestuia in domeniile: management, strategie, economie si resurse umane. Din activitatea mea cunosc diferite personalitati romane in aceste domenii care au avut si au contributii importante asemanatoare cu a multor personalitati care apar in Wikipedia.

Cer sprijin pentru a fi indrumat in vederea introducerii unor astfel de personalitati in Wikipedia. Daca va fi posibil, aceasta actiune va imbogati galeria de personalitati din Wikipedia si totodata va oferi exemple de gandire, concepte si experienta care le consider foarte utile in procesul de modernizare si dezvoltare a economiei din Romania. Personalitatile au avut si au contributii importante, cu caracter public si sunt verificabile, dar nu s-au preocupat de difuzarea experientei lor.

Va multumesc! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de MighiuEduard (discuție • contribuții).

Sînteți binevenit să contribuiți. Cred că veți găsi utile informațiile de la următoarele pagini:

• Ajutor:Cum scriu un articol
• Wikipedia:Articole biografice

Înțeleg că deja cunoașteți noțiunile de notabilitate și verificabilitate.

Dacă nu vă descurcați cu ceva, întrebați din nou aici. Succes! — AdiJapan 28 ianuarie 2011 15:45 (EET)

Bab el Mandeb sau Bab-el-Mandeb

Buna ziua,

Mă poate ajuta cineva spunându-mi care este ortografia corectă a numelui celebrei strâmtori? Mulțumesc mult!Pocor (discuție) 28 ianuarie 2011 19:10 (EET)

Britannica zice Bab el-Mandeb. Csiborg.mirco (discuție) 28 ianuarie 2011 21:16 (EET)

Multumesc !! Pocor (discuție) 31 ianuarie 2011 01:00 (EET)

Format:Casetă țară

Formatul Format:Casetă țară nu este terminat sau ce are? Am reeditat caseta Arabiei Saudite, iar sub imaginile steagului și a stemei nu aparea "Drapelul Arabiei Saudite", iar la cel mai mare oraș (Riyadh) apare "Demografia Arabia Saudită". Acum am vrut să reeditez Marocul, iar aici, sub drapel apare "Drapelul Marocului" dar sub stemă nu. Când dau click pe cel mai mare oraș scrie "Populația Marocului". Am greșit eu cu ceva sau ar trebui să mă opresc? Purice21 (discuție) 28 ianuarie 2011 22:33 (EET)

va rog sa imi stergeti pagina

cu utilizatorul gelu_2022...nu stiu ce0a fost in capul meu sa-mi bag nasul sa fac pagina pe site-ul vostru...sunt o pacoste...cu respect ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Gelu 2022 (discuție • contribuții).

Am șters pagina. --Urzică (discuție) 29 ianuarie 2011 11:38 (EET)

Articole "coaja de ciot"

Am o mare nelamurire! Care este rostul în WP al articolelor de felul celor de mai jos:

8 (cifră)

Anne Francis

Pot fi propuse pentru stergere rapida ?

Pocor (discuție) 29 ianuarie 2011 16:59 (EET)

Dacă pot fi standardizate, nu e nevoie de ștergere.— Ionutzmovie discută 29 ianuarie 2011 17:05 (EET)

Articolul 8 (cifră) e plin de minciuni și trebuie rescris de la rădăcină, dar cu Anne Francis care ar fi problema? E un ciot mai mult decît decent, care oferă informația minimală pentru a ști că Anne Francis a fost o actriță, nu o marcă de pantofi. — AdiJapan 29 ianuarie 2011 17:27 (EET)

PS. Scuze, acum am observat că la Anne Francis intervenise între timp Ionutzmovie. Dar și înainte oferea un minim de informații utile, chiar dacă nu era pus sub forma optimă de ciot. — AdiJapan 29 ianuarie 2011 17:29 (EET)

Problema e ca unii "arunca" doua propozitii agramate într-un "ciot" si fie asteapta, probabil, ca altii sa continuie, fie nu le pasa! Interventia lui Ionutzmovie este de apreciat, însa cred ca trebuie aplicat un standard minim de calitate. Profesorul de latina m-a învatat ca "Non multa sed multum". Din pacate este valabil doar într-o lume ideala... Noapte buna! - Pocor (discuție) 29 ianuarie 2011 18:19 (EET)

Mutare Malware la software rău intenționat

Un administrator vă rog să mute pagina malware la software rău intenționat (atenție! fără vreo cratimă), în urma discuției de la Discuție:Malware. A trecut deja peste o săptămână de la finalizarea discuției. Dacă sunt totuși obiecții majore, citiți discuția în cauză și lăsați comentariul vostru în pagina de discuție. Dacă nu sunt, atunci vă rog să-l mutați, în cel mai rău caz, dacă vor apărea obiecții serioase sau argumente puternice mai târziu îl vom muta înapoi la malware. Mulțumesc.--Danutz (discuție) 29 ianuarie 2011 17:36 (EET)

Poate primesc asa un raspuns

Se pare ca si pe aceasta pagina se lucreaza tipic ........ Am deschis un articol nou: Dl. moderator Urz... m-a informat ca acest articol a fost sters ca ar fi copiat sau habar n-am din ce motive ( cred ca nici el nu stie ). I-am scris 2 Mayluri in care i-am explicat ca acel articol este scris cuvant cu cuvant de mine si ca informatiile care le contine sunt din propria experienta si surse de calitate de unde am invatat. I-am scris foarte politicos si l-am rugat sa imi dea si un raspuns, ei daca primeam nu va scriam acuma aici. Multumesc in cazul in care considera un responsabli WP ca e politicos sa-mi raspunda.

Este vorba de acest articol ( si nu am inteles dece nu a fost acceptat ) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Papagali (discuție • contribuții).

Articolul este copiat de pe http://www.papagal.webgarden.ro/menu/papagali-ara sau un alt site. Dacă l-ați scris dumneavoastră citiți mesajul de pe pagina dvs. de discuție (sau de aici). Deasemenea vă rog să scrieți corect și să respectați regulile limbii române pe Wikipedia.— Ionutzmovie discută 29 ianuarie 2011 20:22 (EET)

In e-mayl am explicat coleguli Dv. ca acea pagina si pagina crescatorie-papagali imi apartin ( Asta rezulta ca textul nu este copiat de acolo ci pagina imi Apartine complet ). Referitor la limba Romana:)) va multumesc ca mati atentionat, o sa imi cumpar Dictionar, aveti post despre cuvantul DISCRIMINARE ? Ei asta e, nu ma obosesc degeaba ro.WP se sterge din list mea de favoriti, poate revin in 20 de ani si o sa imi faca mai multa placere. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Papagali (discuție • contribuții).

Nu vă deranjați să cumpărați un dicționar, avem noi un Wikționar disponibil.— Ionutzmovie discută 29 ianuarie 2011 23:46 (EET)

Dupa cum am spus mai sus tipic ........ . Sunteti foarte amuzant, un profesionist ar reactiona altfel ( folositor ) de cat matale, daca ar sti wiki ce admini are in ro siar scoate ochi. Daca e scris de matale nu cred ca am de invatat. Stiti sa va infoiati ca broscoi si sa faceti pe sefi ( am 2 oi si sun saf, sau sunt admin si fac pe sefu ), rolul vostru ar fi sa ajutati la inbunatatirea pagini ( cu ce ? ). Hai la glume si manele .................................... ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Papagali (discuție • contribuții).

N-ați rezistat și ați revenit. De îmbunătățirea paginilor mă ocup aproape zilnic. Nu sunt administrator, dar mulțumesc oricum.— Ionutzmovie discută 30 ianuarie 2011 00:53 (EET)

Cand aincep o discutie ( un lucru ) o duc la capat, nu ma mir ca nu sunteti admin ( pentru asa ceva trebuie profesionalitate ), ajutati la inbunatatirea pagini ?? as fi curios unde si cu ce. Der Fuchs ist schlau und stellt sich dumm .................... anders rumm ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Papagali (discuție • contribuții).

Manchmal ist der Fuchs auch dumm und stellt sich nur schlau. Nicht jeder der sich gescheit glaubt ist es auch... --Miehs (discuție) 30 ianuarie 2011 02:54 (EET)

Și tu, Ionuț? Și tu? ...--Silenzio76 (discuție) 30 ianuarie 2011 03:43 (EET)

Mda, am putea sa ne aburim mult si bine fara rost. Eu am cerut doar sfaturi sa imi foloseasca, ( in schimb am fost corectat la limba ro ) ca sa pot posta lucruri folositoare pentru oameni care au aceleas interese ca si mine, dar iarasi mam asteptat la prea mult. Din pacate fac tot timpul comparatie intre paginile noastre informative si alte pagini, si ma astept la aceleas raspunsuri profesionale. Daca am fi platiti dupa puterea in clanta, smecherie & aroganta near invidia americani. Sanatate ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Papagali (discuție • contribuții).

Vi s-a explicat clar: acest proiect este în limba română, care se scrie numai cu diacritice și respectând ortografia limbii române. Acestea sunt regulile. Nu poți juca o partidă de fotbal și să fii singurul din echipă care să aplici regulamentul de handbal. Explicațiile sunt clare. Marea majoritate a contributorilor l-au înțeles și le aplică. --Miehs (discuție) 30 ianuarie 2011 13:20 (EET)

Multumesc, problema este ca explicatiile & regulamentele sunt cu o groaza de redirectonari si cu cuvinte cu care nu ma descurc nici cu dictionar :) Eu as fi vrut o explicatie pe scurt, in limba romana care o intlege tot (romanul) si fara sa am nevoie de cursuri absolvite la calculator, asta mar fi ajutat intradevar. Sunt convins ca exista o groaza de oameni cu super cunostinte ( diferite domenii ) care ar puatea pune postari de calitate, dar nu o fac pentru ca se incalcesc in regulamente si altele care ii fac sa se retraga. In gramatica & calculatoare nu sunt profesor, o imagine pe scurt despre ce vroiam sa postez gasiti pe crescatorie-papagali... Multumesc de cafea :) Oti ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Papagali (discuție • contribuții).

Mai e și așa: despre cine nu știe să scrie românește (nu mă refer la greșeli ocazionale, ci la greșelile nenumărate pe care le faceți dvs. în scris) mulți presupun și că are un nivel general mai scăzut, așa că e normal să dați de neîncredere și suspiciuni. (Ca să nu mai vorbim de dezavantajele directe ale ortografiei greșite: 1) ceea ce scrieți nu produce plăcere la citit; 2) dacă ar fi să se preia aici ce scrieți, ar necesita și munca suplimentară intensă a unui corector, care să curețe după dvs. Or aproape nimeni nu are timpul necesar pentru asta.) De aceea vă rog și eu să scrieți corect și să respectați regulile limbii române. SALVE! --NeaNita (discuție) 31 ianuarie 2011 16:02 (EET)

Desigur că scrisul cu erori de tastatură(spațieri sau lipsa lor și altele) cauzate de rapiditate e neacceptabil in articole, dar oarecum acceptabil aici la Cafenea.--79.119.209.102 (discuție) 31 ianuarie 2011 22:32 (EET)

Mai că n-aș zice. Chiar la Cafenea, contribuitorul dă o probă a capacități sale, dacă nu o trece este inutil că continue. Trebuie să purtăm izmene curate doar duminica? Rapiditatea nu poate fi scuza greșelilor [tastatură(spațieri)]. Cel care face greșeli ar trebui să fie recunoscător celor care-l îndreaptă.--84.250.128.4 (discuție) 31 ianuarie 2011 23:23 (EET)

Va multumesc penteru comentarii. 1. am inteles ca trebuie scris romaneste, dar lumea este atat de fixata pe greselile mele de scris de parca as fi scris in turceste, parca cine nu este perfect in scrisul limbi romanesti este un ( inutil ) din toate punctele de vedere. 2. tastatura mea nu imi permite sa folosirea unor litere ( in unele tari nu exista pe tastatura toate literele care se folosesc in romaneste ). 3. In alta tara am primit un servici si sunt respectat pentru cea ce stiu sa fac, nu sunt in continu pistonat pentru cea ce nu stiu sa fac. Chiar ar trebui cand incep undeva un subiect sa imi cer primadata miiii de scuze ca nu stiu scrie perfect romaneste ?? si sa dau toate detaliile despre mine ?? Cand cer undeva un sfat primesc poate 1 sfat care ma ajuta si 8 comentarii care nu ma ajuta cu nimic. Stiu ca critica ajuta uneori, si chiar daca se mai repeta de 100 de ori ca fac greseli de scris in cazul asta nu se pot schimba multe, nu am varsta si nici timpul necesar de a mai face un curs de scris in limba romana. Sper ca sunteti lamuriti si ca sa incheiat subiectul pe aceasta tema. E culmea ca cei care imi scriu o groaza de Mayluri si ma suna sa imi ceara sfatul nu ii deranjeza nici greselile si nici accentul. Pe acest pamant traiesc mai multe nationalitati si nu in fiecare scoala este obligatorie limba romana. Cine plange tot timpul dupa ceva ce nu are nu se va putea bucura nicodata de cea ce are. Eu o sa imi fac timp si o sa incerc sa imi publi articolele care doresc si chiar daca nu reusesc totus voi mai putea zambi. Avem niste pretentii la perfectionism de parca am fi. Cel care face greșeli ar trebui să fie recunoscător celor care-l îndreaptă. Sunt lucruri mai grave care ar trebui indreptate de zeci de ani si nu se gaseste nimeni sa le indrepte, sar gasi multi recunoscatori. Sper ca am fost inteles chiar daca am facut greseli. Multumesc ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Papagali (discuție • contribuții).

Domnul meu, eu mă ofer să vă corectez limba română din articole, atâta timp cât acestea vor respecta regulamentele Wikipedia. Vă voi ajuta și cu regulamentele Wikipedia, atât, cât știu. Nici româna mea nu este perfectă și nici a majorității comentatorilor de mai sus. Vă rog să mă contactați, când aveți ceva de spus sau de scris. Cele bune. --Silenzio76 (discuție) 1 februarie 2011 01:07 (EET)

Va multumesc din suflet :) Asta este raspunsul care al asteptam. Scurt, la subiect & intinde mana fara sa ma loveasca. O sa va contactez cu siguranta. Multumesc. Cu respect. Oti ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Papagali (discuție • contribuții).

Legat de intervenția domnului utilizator Miehs din 30 ianuarie a.c. (în această secțiune): rog scrieți în limba română la ro:wiki. Este posibil ca pe viitor comentariile netraduse, din limbi străine, să fie șterse, așa cum se procedează cu cererile de ajutor pentru referate? Acesta ar fi încă un mijloc de a păstra interesul pentru Wikipedia în rândul publicului larg. A'i bruftului pe noii veniți, sau a'i privi de sus în mod arogant produce efectul contrar...
Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 14 februarie 2011 02:03 (EET)