Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2013/septembrie

Arhiva Cafenelei
Arhive periodice Anul 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 2018 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2019 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2020 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2021 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2022 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2023 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2024 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec
Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați aici o discuție arhivată, copiați fragmentul care vă interesează, introduceți-l la sfârșitul paginii Wikipedia:Cafenea și scrieți mesajul acolo.

BOR și Securitatea

Este un subiect foarte complex. Ce știm cu siguranță este că BOR și comuniștii s-au displăcut reciproc la un mod profund. Ceea ce iarăși știm sigur este că dacă nu acceptau colaborarea cu Securitatea, cei din conducerea bisericii ar fi fost înlăturați și înlocuiți cu oameni de paie sau chiar cu atei înverșunați acoperiți cu o poleială de credință creștină. A doua variantă ar fi fost infinit mai rea decât prima, așa că au fost nevoiți să colaboreze cu Securitatea, și eu cred că au făcut alegerea corectă. Probabil au existat și ierarhi care au colaborat cu Securitatea pentru privilegii, dar cred că aceștia erau în minoritate. Eu cred că cei de la vârf au colaborat pentru a proteja biserica, pentru a rămâne la conducere ei, cei în care se putea avea încredere. Aș veni cu exemplul Discuție:Justinian Marina#Patriarhul roșu? Pro și contra. Despre Mircea Ionescu-Quintus știm că în urma suferințelor îndurate în închisoare, în final a acceptat să semneze colaborarea cu Securitatea, ceea ce nu înseamnă însă că a și colaborat, umblând cu fofârlica. Chiar și despre Ticu Dumitrescu se afirma că probabil a făcut un pact cu comuniștii, deoarece după eliberare a devenit șef de șantier, ceea ce era cam greu de realizat pentru foștii deținuți politici. Ion Țiriac de exemplu a „colaborat” dar dădea numai note informative fără valoare iar în final Securitatea a renunțat la colaborarea lui. Astfel că cele două categorii: Categorie:Victime ale regimului comunist din România și Categorie:Colaboratori ai Securității pot co-exista în același articol biografic foarte bine. —  Ark25  (discuție) 31 august 2013 09:22 (EEST)

D-le Ark25, o mare parte din spuneti mai sus, daca nu chiar tot, dupa opinia mea frizeaza ridicolul. Mi-am permis, si-mi cer scuze ptr asta, sa pun eticheta de NECESITA CITARE, sa vedem cine zice ce spuneti dv mai sus. Nu cumva este cercetare originala? Nu poti fi victima si in acelasi timp colaborator. Asybaris ^aport 31 august 2013 11:35 (EEST)

@ Ark 25

Cineva mai înțelept decât mine a spus că viața nu este făcută doar din alb și negru, motiv pentru care mai există și zona gri. Potrivit curbei lui Gauss dacă într-o extremă sunt cei care s-au oferit de bună voie să colaboreze iar în celaltă extremă sunt cei care au preferat să moară decât să accepte colaborarea, în zona de mijloc, cea mai abundentă, este constituită din cei care au încercat să scape cât mai puțin vătămați pe principiul „fă-te frate cu dracu' până treci lacu'”. Asta nu mai necesită citare.

În altă ordine de idei cred v-ați cam grăbit cu presărarea mențiunilor „necesită citare”. M-ați făcut să râd. Confundați cafeneaua cu articolele; ca administrator ar trebui să știți când și unde se pun astfel de mențiuni. La cafenea se pot spune vrute și nevrute fără argumente, sunt opinii personale și originale deși nu sunt „cercetare”. Sfatul meu este să păstrați „necesită citare” pentru articole și să le scoateți de la cafenea, ca să nu mai râdă și alții. --84.250.158.224 (discuție) 31 august 2013 18:14 (EEST)

@ 84.250.158.224: verificați istoricul acestei pagini înainte de a-l ironiza pe Ark25 - nu el s-a grăbit cu presărarea mențiunilor „necesită citare”, ci altcineva. --Bătrânul (discuție) 2 septembrie 2013 07:19 (EEST)

Domnule Asybaris, se vede că nu cunoașteți deloc acest subiect. Comuniștii au distrus și desființat foarte multe biserici și mănăstiri, iar acest lucru este bine știut și evident că pentru acest lucru BOR nu putea să-i sufere pe comuniști. Mitropolitul Visarion Puiu a aruncat anatema asupra comuniștilor (mai pe românește spus: i-a blestemat). În replică, a fost condamnat la moarte de către aceștia, iar condamnarea este încă în vigoare. Acesta a pus anatema înainte ca regimul comunist să se instaleze în România, pentru că au văzut distrugerile bisericii rusești făcute de comuniști. Dacă ați fi avut curiozitatea să citiți părerile ierarhilor despre comuniști, veți vedea că descrierile abundă în fraze de genul 1944 a fost anul cel mai tragic din istoria poporului roman, anul care a adus potopul ocupatiei celei mai mari peste toata Romania. (..) In Rusia, comunismul prabusise o mie de ani de cultura si civilizatie crestina iar la noi patrundea cu aceeasi dusmanie, daramand doua mii de ani de cultura si civilizatie crestina si impiland aproape 20 de milioane de oameni. sau puteti consulta atitudinea comunistilor față de preoți: este relevanta fraza gardianului de serviciu : “ Faceti liniste banditilor, o sa va aratam noi Inviere! Pastele mamii voastre!”, desi detinutii se asteptau la represalii (pedeapsa izolarii, a infometarii, batai), ce vor dura trei luni. Puteți consulta de asemenea multele cazuri de preoți persecutați la Discuție Categorie:Preoți ortodocși români#Preoți prigoniți de comuniști. Afirmația dvs. este de o incultură, grosolănie și mitocănie de nedescris.

Bineînțeles că o victimă putea să devină colaborator, au existat cazuri de oameni care au semnat după lungi ani de închisoare, chiar înainte de eliberare prin decret, care au fost înșelați - li s-a spus la un mod mincinos că vor mai rămâne acolo pentru mult timp și că doar dacă semnează angajamentul de colaborare vor putea scăpa. Deci aceleași persoane au fost și colaboratori și victime. Mulți au fost obligați să devină colaboratori prin diverse metode de șantaj, ceea ce este cu totul altceva față de a deveni colaborator de bunăvoie. Securitatea a făcut tot posibilul ca să-și compromită victimele, aceste angajamente servind până și în ziua de astăzi ca metodă de șantaj. Iar, afirmația că „Nu poti fi victima si in acelasi timp colaborator” este un om de paie, adică mi-ați pus cuvinte în gură. Eu n-am spus că un colaborator a fost în același timp (adică în același moment în timp) și victimă. Eu am arătat doar că un om care a fost victimă a putut deveni ulterior și colaborator - adică a fost și victimă, și colaborator.

Iar în ce-i privește pe episcopi, mitropoliți și patriarhi, este nevoie doar de un minim de logică pentru a putea deduce că era de preferat să facă un compromis pentru a salva biserica în care ei credeau. Evident că nu vor recunoaște niciodată acest lucru, pentru că presa ar începe să țipe ca din gură de șarpe. Singura dată când am văzut eu acest lucru menționat în public a fost prin anul 2005 sau 2006 atunci când președintele Traian Băsescu, într-o ieșire publică (atunci când se făcea tam-tam despre colaboararea lui Andreicuț de Alba Iulia), a rugat presa să țină cont de faptul că în perioada comunistă biserica a trebuit să accepte compromisuri pentru a putea supraviețui. —  Ark25  (discuție) 1 septembrie 2013 01:27 (EEST)

Infocaseta Biografie handbal

Buna ziua. Sunt un împătimit al handbalului, în special al celui feminin, și am realizat mai multe pagini despre acest subiect. În cazul paginilor dedicate handbaliștilor am folosit inițial Infocaseta Fotbalist, deoarece părea atunci cea mai elegantă și potrivită pentru realizarea unui rezumat al activității respectivului sau respectivei. Între timp, a apărut formatul Infocaseta Biografie handbal. Folosindu-l, am remarcat două probleme: 1) rândurile coloanei Anii nu mai corespund ca nivel cu rândurile coloanei Club; 2) numele echipelor din coloana Club sunt afișate urât, indiferent de rezoluția calculatorului, ca și cum nu ar exista suficient spațiu. Am postat aici un print-screen. Poate că există prea mult spațiu liber între coloanele Anii, Club și Apariții (goluri)? La vremea aceea am luat legătura cu autorul infocasetei „Biografie handbal”, care mi-a sugerat să folosesc pentru rezolvare tagul nowrap în dreptul fiecărui club și fiecărui an, însă a ajutat prea puțin spre deloc, pe lângă faptul că încărca inutil formatul. Așa că am continuat să utilizez „Infocaseta Fotbalist” până foarte recent, când cineva a modificat-o, iar modificarea a introdus și acolo problema 2). În plus, casetei i-a fost adăugată o iconiță frumoasă ce face trimitere către fotbal, deci folosirea casetei și la handbal iese din discuție. Nu mă pricep la modificări de formate, de aceea aș avea mare nevoie de ajutor; în acest moment, în jur de 150 de pagini de handbaliști afișează o infocasetă greșită. Sunt dispus să modific pas cu pas paginile, dar poate există cineva care să mă ajute corectând „Infocaseta Biografie handbal”. Mulțumesc anticipat. Nenea hartia (discuție) 31 august 2013 14:49 (EEST)

Salut. Ar trebui să folosești steagurile țărilor la dimensiuni mai mici de preferință 20px deoarece casetele pentru fotbaliști au fost optimizate pentru a putea folosi în cadrul lor Format:ClubFotbal. Denumirile cluburilor nu trebuie trecute în întregime în infocasetă deoarece împing rândurile în jos, iar anul și clubul la care a jucat acel handbalist nu se mai află la același nivel. Sunt destule cazuri în fotbal de exemplu Ronaldinho a jucat la Clube de Regatas do Flamengo iar în infocasetă apare doar denumirea după care este mai cunoscut clubul. Sau dacă această soluție nu e convenabilă poți înlocui:

{{!}}style="padding-right:3em;"{{!}} {{{anii}}}
{{!}}style="padding-right:3em;"{{!}} {{{cluburi}}}
{{!}} {{{aparitii(goluri)}}}{{spaces|3}} 
{{!}}-

cu

{{!}}style="padding-right:3em;"{{!}} {{{ani1}}}
{{!}}style="padding-right:3em;"{{!}} {{{club1}}}
{{!}} {{{aparitii(goluri)1}}}{{spaces|3}} 
{{!}}-

pentru fiecare club creând parametrii separați cum e la Cristiano Ronaldo și nu vei mai avea problema asta. Te poțí ghida la adăugarea parametrilor în Infocaseta Biografie handal după Format:Infocaseta Biografie fotbal. Vezi cum arată acum pagina Carmen Amariei pentru prima soluție.--MSClaudiu (discuție) 1 septembrie 2013 10:52 (EEST)

Claudiu, tu te-ai orientat după Infocaseta Biografie fotbal, dar Silviu utilizase la articole Infocaseta Fotbalist și are dreptate că eroarea de afișare existá, inclusiv și pe paginile fotbaliștilor. Eu aseară remediasem problema prin revenire la o versiune anterioară și de aia nu ai putut să observi ”bugul”. Dar practic iese că tot eu am și fost vinovatul în cazul dat, căci cu vreo 3 zile în urmă am editat infocaseta fotbalist adăugându-i antetul de fotbal (fundalul gri sub numele fotblistului+iconița), verificasem live la o pagină de fotbalist și era totul okay, dar ieri am observat că la cei fotbaliști care au lângă cluburi Format:ClubFotbal sau steagurile țărilor - se strică aranjamentul, alinierea dintre ani și cluburi. Am testat multe variante și n-am mai găsit soluția optimă, așa că am revenit la versiunea veche a infocasetei. Mia este de lucur la ea... -- XXN (discuție) 1 septembrie 2013 11:58 (EEST)

Mulțumesc mult, arată din nou bine. Mi-e teamă însă să nu fie decât o rezolvare temporară, până când cineva va modifica din nou Infocaseta Fotbalist. Ar avea tot dreptul; în fond, eu o folosesc cam abuziv pentru handbal, nu? Mă întreb dacă problema nu e cumva parțial sau total generată de mărimea fontului utilizat pentru scriere. La o „analiză ochiometrică”, literele sunt ceva mai mari în Infocaseta Biografie handbal (vedeți aici) față de Infocaseta Fotbalist (vedeți aici). Nenea hartia (discuție) 1 septembrie 2013 12:27 (EEST)

meta blacklist

E posibil să adăugați într-un white list local site-urile bestmusic. ro și metalhead. ro? (cel puțin așa mi s-a spus la meta să fac).
Ele se află într-un blacklist global/general. Straniu, site-urile sunt foarte utile. Nu-i înțeleg de ce au făcut-o, dar asta nu e bine căci de câteva ori am avut nevoie să includ referințe din aste site-uri și un warning mă tot împiedica să salvez articolul până nu scot linkurile --XXN (discuție) 1 septembrie 2013 13:12 (EEST)

Dacă ai nevoie de referințe de pe site-urile bestmusic. ro și metalhead. ro și nu le găsești în alte parte din surse independente de subiect și de încredere- atunci subiectul articolului nu este (încă) notabil. --_florin DF 1 septembrie 2013 13:27 (EEST)

Nu ai dreptate Florine. Uite spre exemplu Gândul Mâței - o trupă foarte populară din Republica Moldova, are informații biografice doar în două surse www.bestmusic[dot]ro/gandul-matei/biografie-gandul-matei și www.metalhead[dot]ro/gandul-matei. Și cam atât. Mare varietate de surse nu găsești. Sau la fel un caz cu www.bestmusic[dot]ro/constantin-moscovici/biografie-constantin-moscovici -- XXN (discuție) 5 septembrie 2013 00:32 (EEST)

Nu putem discuta acum pe fiecare caz particular în parte. Dar Gândul Mâței cel puțin este pomenită în diferite surse de încredere, chiar dacă nu cu prea multe informații enciclopedice: http://unimedia.info/stiri/video-Pasarea-Colibri-i-Gandul-Maei-au-susinut-concerte-ieri-la-Chiinau-64981.html sau http://www.evz.ro/detalii/stiri/stufstock-10-gandul-matei-vendetta-si-trooper-vor-canta-in-vama-veche-990381.html --_florin DF 5 septembrie 2013 08:18 (EEST)

Wikipedia engleză și Wikipedia română

O analiză critică despre Wikipedia engleză și Wikipedia română

-	Wikipedia engleză	Wikipedia română
Numărul articolelor	4.318.453 articule	230.000 de articole
Debutul	ianuarie 2001	iulie 2003
Utilizatori înregistrați	19.598.648	268.000, dintre care numai 1.001 activi
Numărul administratorilor	1.437	23
Contribuții la scrierea articolelor	Contribuții din toată lumea, inclusiv din România și Republica Moldova	Contribuții numai din România și Republica Moldova
Surse accesibile pentru scriere aricolilor	Numeroase surse în limba engleză	Surse puține sau absente în limba română, majoritatea învechite
Traduceri din alte limbi	Puține	Frecvente, adesea de proastă calitate, mulți contribuitori nu posedă terminologie științifică (în biologie, medicină, tehnică etc).
Dificultăți în scriere articolelor	Puține, deoarece există numeroase surse engleze	Majore, deoarece sursele sunt puține sau absente în limba română, contribuitorii fiind nevoiți să traducă din wikipedia engleză sau surse în engleză, mai rar din alte limbi
Calitatea articolelor	Majoritatea articolelor sunt bune	Puține articole sunt bune sau de încredere
Cioturi	Puține	Foarte multe
Terminologia	Precisă	Mai puțin precisă, existând discuții numeroase privind corectitudinea termenilor (rege sau împărat? etc)
Acoperirea portalurilor tematice	Foarte bună	Majoritatea articolelor sunt despre sport, geografie, muzică, biografii, istorie, artă și cultură, printre aceste multe articole bune. Puține articole despre știință și tehnologie, majoritate lasă de dorit.

--Danvasilis (discuție) 1 septembrie 2013 21:59 (EEST)

Bun, și care este rostul acestei comparații ? Ce relevă ea ? Ce scoate în evidență înafară de faptul că un bloc cu 20 de etaje este mai înalt decât unul cu 5 etaje ? (lucru de altfel, de la sine înțeles ...) --Accipiter Gentilis (discuție) 1 septembrie 2013 22:31 (EEST)

N-am timp acum să citesc atent tabelul, dar iată primele impresii. Datele numerice presupun că sunt luate din statistici actualizate, deci ar fi corecte. Comentariile celelalte sunt păreri personale și trebuie luate cum grano salis. Cu unele, de exemplu Puține articole despre știință și tehnologie, majoritate lasă de dorit, sunt de acord. Altele, de exemplu Contribuții numai din România și Republica Moldova, sunt false: priviți la distribuția geografică a wikipediștilor. -- Victor Blacus (discuție) 1 septembrie 2013 22:52 (EEST)

Nu sunt de acord cu următoarele afirmații:

• "Majoritatea articolelor sunt bune la en.wp" - am făcut mai demult o comparație a numărului de articole sub 1k ce apar dacă apeși de 10-20 de ori pe Special:Aleatoriu și procentul era în jur de 70% și la en.wp și la ro.wp. De asemenea, sunt doar 4021 de articole de calitate la en.wp (0,09% din total), față de 160 (0,07%) la ro.wp. Nu suntem încă la același nivel, dar nici așa departe cum spune Danvasilis.
• "Cioturi puține la en.wp" - vezi mai sus
• "Contribuții numai din România și Republica Moldova la ro.wp" - eu deplâng lipsa contribuțiilor din România. Mulți dintre editorii cu vechime nu (mai) sunt în România, ci în alte părți ale lumii. Formal, s-ar putea argumenta că mai există și editori din alte țări, dar nu insist, numărul lor e foarte mic.

Altfel, analiza ar fi corectă, dar nu înțeleg nici eu scopul ei.--Strainu (دسستي‎)  1 septembrie 2013 22:59 (EEST)

Cred că scopul este un fel de "starea națiunii" la 10 ani de activitate. --Miehs (discuție) 3 septembrie 2013 10:02 (EEST)

Eu nu am o părere la fel de bună despre articolele tehnice de pe en:wp. Consider că dacă cunoștințele tehnicienilor ar fi la nivelul articolelor considerate FA pe en:wp, atunci ele ar fi nesatisfăcătoare pentru a lucra în domeniu. Științific (formule etc.) sunt la nivel de liceu, doar că sunt „ambalate” în mai multe povești și citează ceea ce media a considerat că le face rating. Sigur, pentru cei care nu sunt în branșă aceste articole sunt informative, însă doar atât. --Turbojet 3 septembrie 2013 18:51 (EEST)

Nu toate articolele en sunt la nivel de liceu, de exemplu cele de matematici superioare si conexe(topologie, teoria nodurilor, ecuatii cu derivate artiale, etc). Desigur unele articole sunt deficitare in anumite aspecte avansate, dar nici unele tratate universitare in mod surprinzator nu cuprind aspecte care ar putea fi considerate banale la nivelul unei abordari sistematice.--188.26.22.131 (discuție) 9 septembrie 2013 14:20 (EEST)

Don't feed the Troll! --Turbojet 9 septembrie 2013 14:37 (EEST)

Turbojet, observația este extrem de pertinentă și ar merita discutată mai în detaliu (deși poate nu aici, dar aș vrea totuși să schițez câteva idei). Scopul unei enciclopedii este, în mod evident, acela de a informa. Întrebarea este la ce nivel dorește enciclopedia X să-și informeze cititorii. O enciclopedie a copiilor are scopul implicit de a face cunoscute câteva noțiuni elementare, introductive. Acolo e ușor. Dar pentru o enciclopedie serioasă (indiferent că e Wikipedia sau Britannica), trebuie căutat un echilibru foarte dificil între explicații introductive și informare exhaustivă.

Pentru un specialist ca dumneavoastră, sunt sigur că informațiile prezentate pe domeniul dumneavoastră pot părea insuficiente în orice enciclopedie tipărită (voi reveni mai târziu la alternativa prezentată de modelul Wikipedia). Ar fi pur și simplu imposibil ca toate domeniile să fie reprezentate în mod exhaustiv într-un singur document scris, chiar și compartimentat în volume -- presupun că ar fi nevoie de camioane de maculatură pentru un singur exemplar al enciclopediei rezultate, iar prețul ar fi aberant. Există prin urmare o limită tradițională a nivelului de detaliu care poate fi atins într-o lucrare enciclopedică, nivel care nu se poate compara cu cel al unor lucrări de specialitate, precum cele cu care sunteți probabil obișnuit în viața profesională de zi cu zi.

Pe de altă parte, vă sugerez să citiți de curiozitate un articol științific dintr-o disciplină cu care nu sunteți familiarizat în mod intim. De exemplu ADN (sau echivalentul de la en.wiki: en:DNA). Nu știu cât sunteți de familiarizat cu subiectul; eu nu eram aproape deloc (afară de noțiunile absolut elementare, precum faptul că structura ADN conține informația genetică -- am aflat practic toate detaliile tehnice despre baze și combinarea lor la Wikipedia). Veți observa că articolul din limba română conține o secțiune numită "model simplificat", secțiune care lipsește în versiunea engleză. Eu am luptat acum niște ani pentru introducerea acelei secțiuni în versiunea engleză (nu pot decât să presupun că cineva a tradus versiunea respectivă în română și nu a mai actualizat-o nimeni de-a lungul timpului; altfel ar fi dispărut cu totul, la fel ca în articolul din engleză). În tot cazul, intenția secțiunii pe care o propusesem în engleză (și pe care eu însumi am propus s-o denumim "for dummies") era ca noțiunile introductive, conceptele elementare să fie disponibile (i.e. inteligibile) absolut oricui -- chiar și copiilor. Nu mi-a trecut vreo secundă prin minte să solicit cenzurarea articolului în așa fel încât să rămână la nivel de enciclopedie a copiilor, dar mi-aș fi dorit să putem include o secțiune simplificată perfect accesibilă oricui. Din păcate, tocmai specialiștii acelui domeniu (cei care, în opinia mea, pasionați fiind de subiectul respectiv, ar trebui să fie cei dintâi prozelitiști) au ales, încet-încet, să adauge completări de specialitate secțiunii respective, într-atâta încât secțiunea respectivă a devenit semi-exhaustivă, nu a mai avut sens și a fost resorbită în diversele secțiuni de specialitate. Rezultatul net al exercițiului este acela că un nou venit în domeniu este acum (în opinia mea) intimidat de nivelul articolului din limba engleză, drept care va fi prea puțin încurajat să înțeleagă esența subiectului.

Ajung în sfârșit la subiectul real: faptul că articolele din engleză sunt la nivel de liceu nu este neapărat un lucru rău: este important -- chiar esențial -- să redactăm o enciclopedie accesibilă; nici Britannica nu se adresează specialiștilor, fiindcă altfel n-ar fi cumpărat-o nimeni. Avem însă la dispoziție o unealtă pe care Britannica n-a avut-o niciodată: combinația dintre link-uri și absența limitei dimensiunii enciclopediei. Ceea ce trebuie să facem (la ro.wiki, la en.wiki și chiar la Britannica online) este să căutăm nu atât echilibrul între informație pentru școală, liceu, facultate și specialist, cât împărțirea corectă a nivelului de detaliu per articol între aceleași categorii de înțelegere. Și, mai presus de toate, să nu găsim înjositor scopul de a educa copiii de școală sau de liceu -- dimpotrivă. --Gutza _D^D+ 6 septembrie 2013 02:52 (EEST)

Mi-a plăcut mult tot ce a spus Gutza. Și eu sunt de părere că ar fi util ca articolele să aibă și versiune pentru începători (sau pentru copii, cum vreți să-i spuneți). Se poate face un tab separat pentru asta (între „articol” și „discuție”). Această versiune ar fi varianta scurtă și simplificată a articolului exhaustiv de specialitate, care să cuprindă esențialul. Domnul Turbojet, când a început să învețe era un copil, și nu cred că la momentul respectiv l-a deranjat foarte tare faptul că a învățat dintr-un manual pentru copii, în loc să învețe din lucrări de specialitate. Când a fost tânăr și încă neinițiat într-un domeniu tehnic, a avut nevoie de informații special croite pentru ne-inițiați, care să-l introducă pas cu pas în domeniul respectiv. În altă ordine de idei: mie mi-a plăcut matematica în liceu dar ceea ce se face în școală este doar o gimnastică mintală, adică în școlile noastre se exersează doar „mușchii minții”, mintea adevărată nu este antrenată aproape de loc. Lipsește cu desăvârșire abordarea enciclopedică. Profesorul de matematică nu te învață de unde a apărut numărul e (adică ce problemă a dus la descoperirea acestuia). Știți cumva la ce folosește ecuația de gradul doi, adică în ce cazuri practice are vreun folos? Mie nu mi-a explicat profesorul de matematică așa ceva. L-aș ruga pe domnul Turbojet să răspundă, dacă știe, la următoarea întrebare: la ce folosesc numerele complexe? Probabil că domnul Turbojet știe, dar majoritatea profesorilor de matematică nu știu așa ceva, pentru că ei nu au făcut Politehnica. Iar așa ceva este extrem de ridicol, nu? Adică să nu cunoști la fe folosesc instrumentele cu care lucrezi toată viața. În Occident situația este ceva mai ok deoarece universitățile colaborează de multe ori cu firmele private pentru realizarea diverselor produse și există în general un interes real pentru știință (în România profesorii devin niște căpușe care urmăresc să își maximizeze profiturile prin orele de meditații extra-școlare). Din punctul meu de vedere, facultățile de economie scot roboți pe bandă. După terminarea facultății, viitorii economiști devin incapabili să gândească, niște executanți zombie. Nu-și pun niciodată întrebări și întotdeauna cred în orice tâmpenie lansată de „nivelele superioare”. De exemplu: „specula este bună pentru că generează investiții”. Mda, așa o fi, dar pentru fiecare job creat astfel, se pierd alte 10 joburi. În domeniul farmaceutic, ce să mai vorbim: începând de acum vreo 20 de ani nu există măcar o lună în care să nu se descopere un nou medicament revoluționar împotriva cancerului: cianura, bacterii, sângele de rechin, piele de broască, nanomagneți la temperaturi ridicate, nanoroboți, aspirină îmbunătățită, vaccin, virus, celule stem ucigașe, radioterapie, apigenina, PLX4032, Limfocite T ucigașe etc. etc. etc. Industria farmaceutică este o mega-escrocherie, și aproape toată lumea cunoaște deja acest lucru. Practic știința farmaceutică este în mare parte o bătaie de joc. Industria construcțiilor de mașinării nu este o industrie adevărată, ea este practic doar un monopol al firmelor occidentale. Industria reală va exista atunci când vor exista mașinării open source - adică oricine va putea să producă mașini și componente. Atunci și africanii vor putea produce mașinării și le vor putea cumpăra și repara la prețuri decente. Adevăratul avans tehnologic înseamnă crearea unor mașinării mai bune dar în același timp mai simplu de realizat, de reparat și de folosit. Îmi pare foarte rău că nu mai găsesc știrea respectivă, la un moment dat directorul Renault recunoștea că mașinile se pot face mult mai simplu și mai ieftin (cu 2.000 de componente în loc de 6.000 de componente). A spus asta atunci când industria auto occidentală s-a speriat de posibila concurență a mașinii en:Tata Nano. Deci mașinile se pot face mai simple și mai ieftine, dar nu se dorește. Tata Nano a fost un eșec, așa că directorul Renault s-a relaxat și a uitat ce a spus. Practic educația care se face pentru viitorii angajați în industrie este doar o transformare a oamenilor în roboți executanți, care nu (își) pun niciodată întrebări. Adevărata inteligență constă nu atât în a inventa noi tehnologii, ci în a face disponibilă (publicului larg) tehnologia existentă. Inteligența înseamnă capacitatea de a rezolva probleme, iar atâta timp cât tehnologia este inaccesibilă, avem o problemă gravă nerezolvată, iar asta arată că nu suntem inteligienți, ci dimpotrivă. Există mulți oameni capabili de calcule complicate dar extrem de puțini oameni inteligenți în lumea aceasta. —  Ark25  (discuție) 6 septembrie 2013 06:45 (EEST)

Există la en.wp versiune simple ca o varianta de limba straina.--188.26.22.131 (discuție) 9 septembrie 2013 14:24 (EEST)

Don't feed the Troll! --Turbojet 9 septembrie 2013 14:37 (EEST)

Interesante comentarii. Metoda numerelor complexe este pur și simplu o metodă de calcul, care este mai simplă în unele cazuri - de exemplu în cele în care planul trigonometric, folosit, de exemplu, la analiza fenomenelor periodice (unde) poate fi înlocuit cu planul complex. Într-adevăr, și eu am dicuții cu profii de mate, i-am întrebat ce agent economic cere unui angajat să demonstreze că două triunghiuri sunt egale. Mi-ar face plăcere să comentez mai pe larg, dar acum n-am timp.

Ceea ce m-a scos pe mine din sărite a fost afirmația d-lui doctor că articolele tehnice sunt proaste în comparație cu cele de la en:wp, care sunt foarte bune. Nu cred că cineva poate face o operație de apendicită după ce citește articolele despre ea de pe en:wp. Atât am vrut să spun. --Turbojet 6 septembrie 2013 11:21 (EEST)

Aveți dreptate, numerele complexe se folosesc în tratarea semnalelor periodice. Sunt convins că nu ați învățat asta în liceu, când ați auzit prima oară de numere complexe. De exemplu numerele complexe au aplicabilitate practică pentru calcularea Transformatei Fourier - care are aplicații în generarea de semnale (electrice sau acustice). Numerele complexe descriu amplitudinea și faza fiecărei armonice a transformatei Fourier. Cum am aflat: un profesor de matematică de liceu mi-a spus asta și mi-a spus cum a aflat și el: profesorul făcea meditații cu niște elevi (doi frați), iar după ce aceștia au intrat la Politehnică (la Electrotehnică presupun), tatăl lor l-a rugat să-i mediteze în continuare. Profesorul nu știa ce se fel de matematică se predă la respectiva facultate așa că le-a consultat cursurile, ca să le poată explica mai bine acele cursuri. Acolo a descoperit această aplicație a numerelor complexe. Practic a descoperit un lucru elementar în domeniul în care este specialist din pură întâmplare. În Franța, curbele Bezier au fost inventate în industria auto, oare când se va inventa și în România un concept și o formulă matematică în industrie? Asta arată faptul că în Vest știința este mult mai bine conectată cu practica. Oricum, după părerea mea, școala transformă studenții din oameni în roboți. Educația, așa cum este înțeleasă în prezent înseamnă să îți distrugi creierii și inteligența făcând calcule până la paroxism, în loc să te antrenezi să pui întrebări și să găsești răspunsuri, înseamnă să te desprinzi de realitate în loc să găsești soluții practice la probleme reale. În mare majoritate, industria are nevoie de sclavi care execută diverse calcule. În loc să fie sclavi ce-și folosesc mușchii, intelectualii devin roboți-calculator. Dacă ar fi să mergem la rădăcină, toate acestea se întâmplă pentru că trăim într-o lume în care a fi specialist înseamnă să-i faci pe ceilalți să depindă cât mai mult de tine, adică ne folosim intelectul ca să ne căpușăm unii pe alții, în loc să ne folosim cunoștințele ca să devenim tot mai liberi și mai autonomi. Iar asta înseamnă în primul rând lipsă de viziune. —  Ark25  (discuție) 6 septembrie 2013 13:33 (EEST)

Comentariile legate de deficientele sistemului educativ si descurajarea intrebarilor creative si transformarea in roboti sunt foarte pertinente. De exemplu un distins fizician român sublinia in prefata unei carti despre anumite aspecte didactice destul de frecvente care duc la formarea unor specialisti limitati incapabili sa vada dincolo de litera manualului sau cu alte cuvinte de un amunit mod de gandire care le-a fost imprimat.--188.26.22.131 (discuție) 9 septembrie 2013 14:37 (EEST)

Don't feed the Troll! --Turbojet 9 septembrie 2013 14:40 (EEST)

Domnule Turbojet, care este relevanta remarcii dv despre troli in acest context? Pe cine considerati dv troll? Sper ca nu veti continua cu etichetarea de troling care este nejustificata si jignitoare.--188.26.22.131 (discuție) 9 septembrie 2013 14:52 (EEST)

Cunoștințele te ajută să nu cheltuiești cu încercarea ideilor care se știe de ce nu sunt eficiente.

Este foarte greu să ai o idee fezabilă, iar aia de obicei provine din branșă, nu de la „creiere nespălate”. Aceștia de obicei sunt în domeniul SF.

Calculele (inginerești) te ajută să dormi liniștit, în patul tău, nu la zdup.

Economia mondială nu dă nicio șansă de progres și inovare economiilor lipsite de resursele necesare. Dacă vrei să faci dezvoltare (să-ți aplici inteligența) trebuie s-o faci acolo unde există resursele necesare dezvoltării. Restul (Românica) sunt fericiți dacă sunt lăsați măcar să fabrice ceva, proiectat în altă parte. Noi (eu) „antrenăm” oameni capabili să fabrice și să exploateze. Chiar și așa, dacă nu-și găsesc o slujbă de distribuitor a ceva ce fabrică alții, acum devin șomeri. Pentru cei ce pot mai mult granițele sunt deschise, nimeni nu-i împiedică să-și urmeze visurile. --Turbojet 7 septembrie 2013 11:24 (EEST)

Pentru Gutza: Văd că propunerea de a face o versiune simplă pentru articole complicate încă există la en:Wikipedia:Village pump (proposals)/Persistent proposals#Abbreviated Wikipedia or Childrens' Wikipedia —  Ark25  (discuție) 7 septembrie 2013 11:07 (EEST)

Pentru Turbojet: acolo unde există resursele necesare nu se dorește dezvoltare tehnologică adevărată. Uniunea Europeană investește un miliard de euro numai în cercetarea grafenului, deși 100.000 de euro ar fi de ajuns pentru a realiza o mașină de spălat open-source, care ar fi ieftină atât ca și cost cât mai ales de reparat și ar avea impact economic imediat asupra întregii planete. Adică de 10.000 de ori mai puțini bani sunt suficienți pentru a face un progres enorm în timp scurt. Ce să mai povestim de sumele colosale cheltuite pentru ITER și DEMO, bani cu care s-ar putea face o grămadă de ferme eoliene. Nu se dorește o reală stimulare a creativității, din păcate.

Nu cred că este chiar așa de greu de realizat o idee fezabilă, când vorbim de a simplifica un aparat și a-l face cu un design open source. Dimpotrivă, ar fi mult mai ușor de realizat asemenea mașinării. De altfel există deja destule idei fezabile realizate prin crowdfunding (Kickstarter și Indiegogo).

În altă ordine de idei, câteodată mă întreb oare câtă tehnologie se putea dezvolta fără teorie. Cei care au inventat morile de vânt nu cunoșteau vreuna din legile mecanicii, ca de exemplu F=m*a sau L=F*d. Sigur că este important să poți calcula câtă energie se obține într-un anume proces, dar dacă nu ar fi existat formule, se putea merge pe aproximări. Chiar și în cazul fuziunii sau fisiunii nucleare, bombele se puteau face și fără formula E=mc². Se putea constata că energia degajată este mare, și se putea aproxima, ceea ce era suficient. Calculatoarele - de asemenea. Baza progresului constă în a cunoaște cum reacționează diversele materiale în anumite condiții (ca de exemplu atunci când îi aplici un curent de 5 volți într-o anumită direcție), nu formulele sunt relevante. —  Ark25  (discuție) 7 septembrie 2013 12:28 (EEST)

Grafenele, mai ales sub formă de fulerene, sunt cea mai promițătoare formă de stocare a hidrogenului la bordul vehiculelor. Judecați dv. importanța.

În anul V am avut un curs de analiza valorii, în care erau examinate funcțiile pieselor și care este valoarea minimă prin care funcția respectivă se putea realiza, ca generator de idei de eficientizare. Cu mâna pe inimă vă spun că oglinda de buzunar fără suport nu poate înlocui oglinda auto, cum pretindea acel curs.

Ca Fat Man să explodeze trebuia ca unda de șoc produsă de expozibilii rapid și lent să aibă o anumită formă, care se obținea din distribuția spațială a explozibililor. Această soluție a fost necesară pentru ca bomba să nu explodeze la o declanșare accidentală a câtorva detonatoare, caz în care forma undei nu se realiza. Forma acestei distribuții a trebuit calculată, nu mergea pe aproximări. Și sunt suficiente alte exemple în toate aplicațiile unde este nevoie de precizie. --Turbojet 7 septembrie 2013 12:59 (EEST)

Asta este și problema cu grafenul: totul se reduce la progrese spectaculoase însă doar potențiale. Sigur că noile materiale trebuiesc cercetate, însă ar fi mult mai bine să pornim cu începutul. Deocamdată un banal „appliance” ca o mașină de spălat este încă prea scump pentru mulți și extrem de scump de reparat (piese de schimb scumpe care după un timp nici nu se mai găsesc). Oamenii nu pot nici măcar să-și spele hainele civilizat dar „facem progrese științifice revoluționare”. Mai ridicol de atât nici că se poate. În ce privește grafenul, a apărut deja și prima dezumflare: Materialul minune de un miliard de euro al UE are o problemă: grafenul nu este pe cât de rezistent s-a crezut la început: Bucățile de grafen crescute în laborator nu au niciodată o dispunere hexagonală perfectă. În schimb, sunt construite din mai multe „insule“ de grafen, iar unde acestea se întâlnesc, apar punctele slabe. Iar când tensiunea este aplicată pe acestea, se propagă precum crăpăturile. Deci materialul fără fisură are deja fisuri. Tare mă tem că vor urma și alte dezumflări de genul acesta. La fel ca și calculatoarele optice și calculatoarele cuantice: de vreo 30 și respectiv 20 de ani încoace ele sunt formidabile dar total inexistente.

Toată lumea știe că de multe ori plătești o grămadă de bani pentru „brand”. Și chiar dacă o piesă pentru automobil nu se poate face mai ieftin, peste un timp nu o mai găsești de cumpărat, fiindcă producătorul schimbă modelul. Oricum, știe toată lumea că piesele de schimb pentru mașini au prețuri umflate cu pompa. Problema va fi rezolvată doar când vor exista modele standard (sau open source) de mașini, și oricine va putea produce piese. Pe tema asta, sper că en:Wikispeed va avea succes și că vor exista multe alte proiecte de gen.

Nu pot să-mi dau cu părerea în ce privește bomba atomică, făceam doar o presupunere, dar sunt convins totuși că de multe ori energiile și semnalele pot fi aproximate prin interpolări și cuantificare cu un pas suficient de mic. Dacă îmi amintesc bine, în balistică se foloseau la un moment dat caiete cu tabele, adică aproximări - în funcție de distanță, unghi și bătaia vântului. Sigur că, ideal este să ai o formulă ca să calculezi rapid și precis evoluția unui proces, dar eu cred că se pune prea mult accent pe formule, uitându-se la ce folosesc ele de fapt, rezultatul fiind deconectarea studenților de realitate.

Mie mi-au plăcut mult ideile fezabile puse în practică de oameni din afara marilor corporații (dar care probabil sunt în branșă totuși): [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] —  Ark25  (discuție) 7 septembrie 2013 14:12 (EEST)

Mă bucur că, totuși, apreciați realizările tehnice, chiar dacă lentilele șcl. au trebuit calculate și chiar dacă cei ce împușcă muștele cu sare știu că sarea este higroscopică. :) --Turbojet 7 septembrie 2013 14:39 (EEST)

Îndepărtându-se întrucâtva de punctul de plecare, discuția a luat o turnură prielnică pentru ce voiam de o vreme să semnalez, dar nu prea știam unde și cum. E vorba despre subiectele masive și complexe, din știință și tehnică, subiecte care necesită o abordare cantitativă pe care nespecialistul o înțelege cu greu sau deloc. Nespecialistul ar putea fi un elev de liceu, un funcționar pensionat, un distins literat sau filosof, ... – pe scurt, orice om care gândește (o sintagmă pe care am auzit-o de la tatăl meu și n-am mai uitat-o). Iau ca exemplu cazul Mecanică cuantică.

Cu un an și ceva în urmă, textul era o grămadă (mică) de informații incoerente, adunate de un nepriceput bine intenționat și ilustrate cu nelipsita pisică. Am rescris, după surse de încredere, rezultatul fiind un text util (zic eu) ca primă orientare generală pentru studentul sau doctorandul de la o facultate cu profil științific sau tehnic, dar greu sau deloc de înțeles pentru nespecialistul de care vorbeam. Lucrul nu m-a îngrijorat, fiindcă exista articolul Introducere în mecanica cuantică – tradus, pare-mi-se, după enwiki – care avea grijă de nespecialist. Rămânea însă problema interpretării teoriei cuantice, încă nelămurită, și care, inclusă în articolul principal, nu numai că i-ar fi dublat volumul ci l-ar fi zăpăcit și mai mult pe cititor, în loc să-l lămurească. Am creat, după modelul de la enwiki, articolul Interpretările mecanicii cuantice (deocamdată un ciot), în care am transferat un fragment din articolul principal care se potrivea mai bine acolo.

Din acest exemplu trag concluzia că în asemenea cazuri trebuie să existe și o versiune „științifică” abordabilă de către nespecialist, iar pentru subiectele cu implicații adânci în teoria cunoașterii (cum sunt teoria relativității și mecanica cuantică) trebuie să existe și o versiune „filosofică” (termenii din ghilimele sunt inexacți, aleși la repezeală ca să ilustreze ideea).

La capitolele mari ale fizicii există deja această structură: pentru termodinamică și mecanică statistică avem Istoria termodinamicii și Căldură, pentru electrodinamică avem Electromagnetism – numai că ele trebuie aduse la un nivel acceptabil pe care deocamdată nu-l au. -- Victor Blacus (discuție) 7 septembrie 2013 12:37 (EEST)

Abordarea cantitativă mentionata semnaleaza necesitatea unei bune familiarizari cu conceptele de matematici superioare, teoretice si aplicate.--188.26.22.131 (discuție) 9 septembrie 2013 14:44 (EEST)

Don't feed the Troll! --Turbojet 9 septembrie 2013 14:52 (EEST)

Comentariul acesta e off-topic si denota impolitete.--188.26.22.131 (discuție) 9 septembrie 2013 15:03 (EEST)

Aproape întreaga discuție este neavenită și ar trebui ștearsă, conform indicațiilor din antetul acestei pagini. Din păcate însă, pe ro.wiki nu suntem tocmai campioni în domeniul disciplinei și al respectării regulilor... --Pafsanias (discuție) 9 septembrie 2013 15:16 (EEST)

De acord cu arhivarea imediată a întregii secțiuni, cu tot cu subsecțiuni, nu cred că mai poate aduce ceva util. --Turbojet 9 septembrie 2013 15:21 (EEST)

Nu e nevoie de arhivare. Cum sublinia cineva mai sus, aici au fost semnalate wikiaspecte legate de articole care nu au gasit prilejul de a fi semnalate altundeva.--188.26.22.131 (discuție) 9 septembrie 2013 15:47 (EEST)

Întrebare pentru d-l Ark25

Ark25, puteți vă rog să ne explicați cum

„în România profesorii devin niște căpușe care urmăresc să își maximizeze profiturile prin orele de meditații extra-școlare”

. Nu prea am înțeles treaba aia cu maximizarea profiturilor. Aveam senzația - greșită probabil (eroarea e a mea că nu m-am informat), că profesorii sunt plătiți jalnic în România și, cât se poate de umiliți din acest punct de vedere. --Accipiter Gentilis (discuție) 6 septembrie 2013 17:51 (EEST) P.S. Nu susțin (Doamne ferește !) că și-ar face treaba la orele de predare - boboc ...

Vorbesc de profesorii cărora le merge bine: predau la niște licee de „elită”, dau meditații în particular (cu câte 1, 2 sau 3 elevi odată), după care le pică fisa că pot să facă meditații cu câte 10 odată, devenint adevărate uzine de făcut bani - cunosc cazuri. Știu că profesorii sunt umiliți în România, problema este că cei săraci, când ajung la un trai decent, vor tot mai mult și mai mult și nu se mai satură oricât ar câștiga. De asemenea auzisem despre tot felul de povești despre liceele din București unde profesorii aveau pretenții să li se facă tot felul de cadouri scumpe, au fost relatate cazuri și în presă (firește că acum îmi pare rău că nu le-am notat undeva, dar asta este „altă mâncare de pește”). Dacă își fac treaba la orele de predare, asta este altă discuție: mi-a plăcut mult un articol din revista „Știință și Tehnică” (intitulat „Invizibila agresiune”) de prin anii 1990, în care un profesor universitar explica faptul că elevii și studenții sunt agresați pentru faptul nu li se permite să pună întrebări (ei trebuie să-și încarce memoria la refuz, nu să descopere lucruri noi), iar „educația” care se face practic inhibă dorința și capacitatea elevilor de a căuta să descopere cu plăcere lucruri noi, care este un lucru fundamental pentru acțiunea de învățare.

În altă ordine de idei: atunci când îmi colorați numele cu fond albastru, așa cum îmi apare în semnătură, mă derutează, pentru că îmi dă senzația că acolo am semnat eu un mesaj. Nu mă deranjează, dar aș fi curios ce părere au și alții, dacă nu cumva îi derutează și pe ei, caz în care cred că e mai bine să nu-l mai colorați. —  Ark25  (discuție) 6 septembrie 2013 19:12 (EEST)

Nici mie nu mi se pare bună ideea de a folosi astfel semnătura personalizată a unui wikipedist. Mi-am permis să fac îndreptarea. -- Victor Blacus (discuție) 6 septembrie 2013 19:29 (EEST)

Scuze, nu a fost cu intenție (nu m-am gândit că ar putea să preteze la confuzie), pur și simplu de fiecare dată am dat copy-paste în ideea de a respecta modul în care dv. sunteți identifica "vizual". În marea majoritate a cazurilor lumea în general se supără când faci exact invers ... --Accipiter Gentilis (discuție) 6 septembrie 2013 19:57 (EEST) P.S. Aici în România suntem obișnuiți să gândim în stilul "luptei de clasă", de genul "ei" împotriva "noastră"... Nu contează că baza problemelor este inechitatea prezumată și asumată conștient de cei care impun regulile, contează că sunt un procent relativ mic - raportat la masa dascălilor, care se descurcă "bine", prin metode "neconvenționale", deci "toți" sunt la fel. Nu le iau apărarea prea mult și nici nu încerc să scot basma curată corpul profesoral, dar situația nu este roză pentru nici o parte - per ansamblu. Nu sunt dascăl și tocamai mă confrunt - prin intermediul descendenților mei minori cu starea de fapt a lucrurilor din învățămînt. Nu-mi face plăcere de nici un fel ce se întâmplă, dar nu pot să nu le recunosc profesorilor dreptul de a încerca să trăiască mai bine, într-o societate care nu le recunoasște acest drept, ci doar vocația apostolică. --Accipiter Gentilis (discuție) 6 septembrie 2013 19:57 (EEST)

Permisiunea de a pune sau nu întrebări la curs este o chestiune de metodă (israelită vs. catolică). În învățământul superior timpul pentru curs este de obicei 28 de ore pe disciplină. Într-o oră se poate preda echivalentul a 5 pagini, deci în total sub 150 de pagini. Este foarte puțin, tratatele diciplinelor au de obicei 600-800 de pagini. Studenții cred că dacă nu li se predă la curs, nu li se cere nici la examen, ca urmare, dacă ar fi așa, m-ar ține de vorbă la curs. Le spun de la început curricula (materia care se cere) și atunci întreabă doar ce-i interesează cu adevărat. De obicei nu aloc mai mult de 10 minute de „divagații” din cele 50 ale orei de curs și doar dacă m-au urmărit și întreabă la subiect (ex. „la ce bun?”), nu dacă mi-a plăcut faza de la meci din minutul 68. Continui dicuția cu plăcere în pauze sau la consultații, dacă vin.

Apropo, dau meditații (consultații) pe gratis :) (adică intră în norma plătită), dar nici așa n-am clienți, studenții zic că n-au nevoie. Cred că și elevii zic că n-au nevoie. :) Însă părinții zic că ei, părinții, au nevoie să li se dea progeniturilor meditații. :) Partea haioasă e că uneori, nu știu cum e pe la alții, pe la unele licee de la noi aceste meditații nici măcar nu-și ating scopul părinților, adică promovarea celor ce preferă Facebook cărților. :) --Turbojet 7 septembrie 2013 11:52 (EEST)

Eu am avut ocazia să cunosc un asemenea profesor ce deținea o uzină de făcut bani. Făcea meditații cu vreo 10 elevi deodată. Le spunea mici trucuri pentru a reuși la examenul de admitere la facultate, care chiar erau foarte importante de știut. Ceea ce era necinstit - elevii ar fi trebuit să cunoască acele trucuri de la orele de curs. La acest caz mă gândeam când vorbeam de căpușare. —  Ark25  (discuție) 7 septembrie 2013 12:49 (EEST)

Mai este valabilă regula înscrisă cu roșu în antetul acestei pagini, conform căreia „La Cafenea se discută numai subiecte legate de Wikipedia!”, sau ne putem dezvolta liber filozofemele personale asupra oricărui subiect? --Pafsanias (discuție) 7 septembrie 2013 19:59 (EEST)

Felul în care vedem Educația ne influențează și modul în care dezvoltăm articolele Wikipedia. Este o legătură destul de evidentă, nu? —  Ark25  (discuție) 7 septembrie 2013 20:37 (EEST)

După Freud, și felul în care vedem Relațiile sexuale ne influențează modul în care dezvoltăm articolele, dar nu cred că e cazul să detaliem la Cafenea... --Pafsanias (discuție) 7 septembrie 2013 21:10 (EEST)

Ceea ce-i frumos, este ca se mentin structuri de genul Politehnica Bucuresti care-i invata pe studenti, metalurgie pentru o industrie care nu mai exista, mecanica pentru intreprinderi dezasamblate de Gruia Stoica si Adina Buzatu, automatizari si calculatoare in conditiile in care actuala criza economica a lovit in primul rand in IT, energetica pentru o infrastructura complet paralizata si capusata de baietii destepti, autovehicule rutiere in conditiile in care nimeni nu mai are nevoie in aceasta industrie de ingineri, totul fiind robotizat, electronica in conditiile in care totu-i importat din China ș.a.m.d. Daca luam ASE-ul ce sa mai vorbim, piata-i plina de economisti de doi lei, dovada stand evolutia fulminanta a românicii in domeniul economic, piata-i plina de agenti de vanzari cu pregatire in matematica, juridica, jurnalistica, public relation etc. Totul fiind girat de o proasta gestionare a viitorului strategic al educatiei din Romania. Si in aceste conditii unii profesori de doi lei fac bani pe dorinta unor parinti care nu-si mai regasesc directia intr-o lume in schimbare. Acesti parinti dau bani grei unor profesori MARI SPECIALISTI in diverse domenii pentru a medita niste elevi preocupati, asa cum zice TURBO de facebook. Ark25 mai zice de fise care le cad unor baietei destepti din educatie, mari smecheri prin universitati si licee de renume care-si MAXIMIZEAZA PROFITURILE. Totu-i de un prost gust cu tente de lancezeala damboviteana de necontestat. Iata cum Ark25 gaseste virtuti intr-o lume a specialistilor care nu au obiectul muncii. Asa cum zice Turbo, portile sunt deschise. Spre ce? De aceea Germania nu are instalatori, de aceea Europa occidentala nu mai are medici, ingineri si ii ia din Romanica, ca aici inca mai vrea cate cineva sa faca carte. Marile lor universitati dau CHIX cu educatia, nici ei nu mai obiectul muncii, ei prefera ca pe baza renumelui castigat candva in trecut sa atraga studenti, turisti, sa le ia banii si sa contribuie la PIBUL Angliei, Frantei, etc. Toti mesteca vorbe universitare in scopul profitului, cam atat. Totul se deprofesionalizeaza si se tabloidizeaza. Noua ordine mondiala pare a avea nevoie de giboni cu Ifone-ul intre degete care se joaca in mod tembel pe facebook. Asybaris ^aport 8 septembrie 2013 22:30 (EEST)

Există și exploatarea, nu doar proiectarea și fabricarea. Autobazele angajează doar absolvenți cu diplomă de Autovehicule Rutiere, principala noastră specialitate, foarte solicitată, unde am trecut și eu după desființarea secției energetice, într-adevăr fără solicitări. De asemenea, sunt solicitate specializările de tehnică medicală, aceștia vor întreține aparatura, ca PFA sau prin SRL propriu, și cea de roboți industriali, întreținerea și exploatarea acestora necesitând anumite cunoștințe. De asemenea, și profilurile tehnologice oferă locuri de muncă, de exemplu cei de la Maschio Gaspardo sunt încântați de perspectivele agricole ale Europei de Est. Nu gândiți doar în șabloane. --Turbojet 9 septembrie 2013 09:07 (EEST)

Cookies

Calculatorul meu mă uită după fiecare sesiune de Wp. și mă obligă să mă reînregistrez. S-ar părea că - dintr-un motiv , sau altul, mi s-au epuizat biscuiții (Cookies). Rog un un coleg specialist să mă îndrume pe care buton-minune să apas ca să fiu recunoscut. Mulțumesc. --Alex F. (discuție) 2 septembrie 2013 16:28 (EEST)

Atunci când vă autentificați, bifați butonul Păstrează-mă autentificat? --Bătrânul (discuție) 2 septembrie 2013 18:08 (EEST)

Mulțumesc, dar am bifat și răsbifat, însă nu mi-a ajutat să fiu autentificat... --Alex F. (discuție) 3 septembrie 2013 00:28 (EEST)

Instrucțiuni pentru activarea/dezactivare cookie-urilor: Firefox, Chrome, Internet Explorer. Verificați și să nu fie activate/dezactivate per site (gen butonul Exceptions din Firefox)--Strainu (دسستي‎)  3 septembrie 2013 09:39 (EEST)

Mersi, prima încercare a fost ratată dar cred că-s pe calea bună. --Alex F. (discuție) 4 septembrie 2013 00:31 (EEST)

culori - Infocaseta Gen muzical

Poate cineva să vadă care-i problema la Format:Infocaseta Gen muzical, că nu acceptă culorile scrise cu denumiri standarde englezești: red, white, blue, darkblue ș.a.m.d ; deși în documentație scrie că ar trebui să funcționeze cu toate culorile de aici en:Wikipedia:WikiProject Music genres/Colours, la fel ca și formatul de pe ENwiki? -- XXN (discuție) 2 septembrie 2013 16:30 (EEST)

Formatul {{Infocasetă}} nu acceptă introducerea numelor de culori.--Luciandrei (discuție) 3 septembrie 2013 18:21 (EEST)

Dar ar trebui. Cel puțin la englezi le acceptă, ar trebui și la noi. Mai ales că denumirile culorilo în programarea web sunt standard. Și dacă nu mă înșel, am întâlnit o infocasetă la noi la care mergeau și denumirile. Sper să nu greșesc și să mi-o amintesc curând --XXN (discuție) 4 septembrie 2013 14:14 (EEST)

Wiki Loves Monuments 2013

Probabil ați observat deja din sitenotice, dar am zis să deschid și o discuție pentru cei care obișnuiesc să ascundă anunțurile. Și anul acesta se organizează concursul foto Wiki Loves Monuments România. Pe parcursul lunii septembrie sunteți invitați să vă încărcați pozele cu monumente istorice la commons și să concurați pentru premiile naționale și internaționale.

Ar fi super dacă ați acorda prioritate monumentelor fără poze, pentru a putea mări gradul de acoperire de aproximativ 15% pe care-l avem acum. Succes și nu ezitați să întrebați dacă aveți probleme.--Strainu (دسستي‎)  2 septembrie 2013 17:09 (EEST)

Județ cu acoperire 50%

Cum anul acesta ar putea fi ultimul în care WLM este organizat în forma actuală, ne-am gândit ca în loc de imagini multe, să încercăm să atingem câteva obiective legate de listele de monumente. Așa că din când în când voi veni în această secțiune cu câte o propunere de obiectiv.

Primul obiectiv ar fi ca până la sfârșitul concursului să avem măcar un județ cu 50% dintre monumente cu cel puțin o imagine. În acest moment Suceava este foarte aproape de obiectiv, cu 48% dintre monumente acoperite. Ar mai fi nevoie de 10 2 imagini pentru monumente fără poze pentru a ajunge acolo. Dacă nu aveți poze din Suceava, pe locurile următoare sunt Bihor (41%) și Sibiu (40%). Sunt bineînțeles acceptabile și poze obținute prin OTRS sau sub o licență liberă pe Flickr, Panoramio, Picasa etc.

Deci, cine se bagă să atingem obiectivul? :D--Strainu (دسستي‎)  5 septembrie 2013 11:55 (EEST)

Sibiu, Argeș, Cluj vor ajunge la 60% cam într-o lună.--Țetcu Mircea Rareș 5 septembrie 2013 15:43 (EEST)

Am mai adăugat eu fotografii pentru 5 monumente din Rădăuți, însă am propus pentru ștergere alte două imagini care aveau situația drepturilor de autor neclară. Răzvan Socol ^mesaj 11 septembrie 2013 10:49 (EEST)

Mulțumim Răzvan! Asta înseamnă că ar mai fi nevoie de 2 imagini (am pus și eu 5 folosind poze de la Cezarika1). Probabil se mai pot folosi poze de la commons:Category:Curtea_Domnească,_Suceava pentru monumentele din acel ansamblu, dar nu știu să le identific. Dacă ar putea încerca cineva, sau măcar să îmi dea o schemă, ceva, m-ar ajuta foarte mult.

Sibiu vine puternic din urmă susținut de Țetcu Mircea Rareș, dar nu este încă la 50%.--Strainu (دسستي‎)  11 septembrie 2013 13:25 (EEST)

Am mai găsit și eu poze încărcate de Cezarika1 pentru încă două monumente (părți ale ansamblului Mănăstirea Slatina). Răzvan Socol ^mesaj 11 septembrie 2013 16:34 (EEST)

 Realizat: Imagini pentru judetul SV: 50.386100% (261/518). Chiar fără cele 2 propuse pentru ștergere, rămân jumătate. Felicitări tuturor care au încărcat poze din Suceava și la mai multe județe care să treacă acest prag!--Strainu (دسستي‎)  11 septembrie 2013 23:00 (EEST)

Sectorul 3 a ajuns și el la 50%. Sectorul 1 și Sibiu urmează cu 45% și 43%--Strainu (دسستي‎)  25 septembrie 2013 01:06 (EEST)

Arhitecți, creatori

Pentru săptămâna asta vă propun o nouă provocare: mărirea numărului de creatori (arhitecți, ctitori, sculptori, meșteri, pictori, zugravi etc.) din listele de monumente istorice. În acest moment doar 0,96% din cele 29600 de monumente au creatori (adică 285 de monumente). Ar fi super să ajungem măcar la 1% (încă 119 intrări) și extraordinar să dublăm numărul până la 570-600. Cum puteți participa:

• în paginile creatorilor folosiți formatul {{autorCodLMI|cod}}
• în paginile monumentelor completați câmpurile relevante din infocasete
• în paginile imaginilor de la commons folosiți pagini de tipul {{Creator:Nume}}. Dacă nu există, le puteți crea (detalii)
• introduceți direct numele în liste (dacă ați făcut vreunul din lucrurile de mai sus, listele vor fi completate de robot).--Strainu (دسستي‎)  11 septembrie 2013 13:25 (EEST)

Hint: pentru unele monumente, numele autorilor se regăsesc în lista monumentelor istorice din 1992. Pe vremea aceea însă, existau alte coduri pentru monumente. Potrivirea monumentelor trebuie făcută de mână, deoarece nu există însă foarte multe intrări pentru codurile din 1992.--Strainu (دسستي‎)  11 septembrie 2013 15:10 (EEST)

Eu aș completa autorul în modul menționat mai sus numai dacă este clar cine este creatorul monumentului (de exemplu, e clar că la sculpturi trebuie să punem sculptorul). La biserici, în lista din 1992 avem uneori 2-3 ctitori, alteori un pictor, care uneori a (re)pictat biserica cu câteva sute de ani mai târziu, alteori un meșter sau altceva. Cred că e important ca dacă adăugăm o informație despre persoanele respective să o adăugăm complet, adică cu tot cu "funcția" sau meseria acelei persoane. Altfel, am putea să tragem concluzii eronate mai târziu (pe baza acelor date incomplete). Nu știu dacă merită creat un format separat în care să punem și funcția ca un al doilea parametru, să creăm formate separate pentru fiecare funcție sau doar să menționăm în text, înăuntrul sau în afara tagului respectiv, această funcție. Răzvan Socol ^mesaj 12 septembrie 2013 08:11 (EEST)

În principiu îți dau dreptate, însă detaliile depind de tipul monumentului și implicit de formatul folosit. La [11] e toată lista de infocasete și de parametri pe care îi recunosc ('author': [u'arhitect'] înseamnă că parametrul arhitect conține informații despre autor). Dacă aveți completări, puteți să le propuneți.

Eu preiau tot ce în acel câmp precum și denumirea câmpului care ajunge în paranteză după nume, concatenez câmpurile (în cazul {{Infocaseta Monument}}), verific dacă există conflicte cu alte surse (imagini cu monumentul sau paginile autorilor) și propun schimbarea chiar dacă în baza de date derivată din listă există deja o informație. Abordarea asta e unică pentru câmpul autor (în general nu schimb ce e în listă) și permite completări pe măsură ce informația devine disponibilă.

E într-adevăr o problemă la {{autorCodLMI}}. Ar trebui probabil adăugat un parametru opțional, cu nume, care să menționeze funcția și care să fie folosit doar de robot. Din fericire, e folosit în doar 21 de pagini, majoritatea sculptori, deci n-ar trebui să fie o problemă majoră.

Concluzii greșite pe baza unor date corecte dar incomplete s-ar putea lua doar în ceea ce privește monumente recente (100-120 de ani), unde este probabil să poți găsi informațiile corecte și complete (deci pagina va putea fi completată la un moment dat, eventual atunci când apare o propunere de ștergere) și în cazul renovărilor de amploare (gen a fost repictată biserica). În acest al doilea caz, ar fi acceptabile fotografii din exterior, dar nu și din interior. Dacă avem informații despre ctitor dar nu și despre ultimul zugrav, vor scăpa de ștergere fotografiile de interior, ceea ce este nepotrivit, dar nu extrem de grav (mai ales că în multe cazuri e discutabil dacă e vorba de o repictare - copyright nou - sau o restaurare - IMO, fără copyright nou). Dacă avem informații despre zugrav (inclusiv funcția) dar nu despre ctitor, cel mai probabil nu vor fi șterse imaginile din exterior pentru că datarea nu va lăsa nicio îndoială.--Strainu (دسستي‎)  12 septembrie 2013 12:17 (EEST)

Nerealizat Au fost adăugați creatorii la doar 4 monumente.--Strainu (دسستي‎)  17 septembrie 2013 15:48 (EEST)

 Realizat astăzi. Am găsit această sursă care menționează autorii a numeroase monumente de for public din București.--Strainu (دسستي‎)  23 septembrie 2013 00:52 (EEST)

Coduri de verificat

Utilizatorul Elisa.rolle a încărcat peste 100 de poze foarte interesante cu monumente din România (realizate prin 2003-2004). Ar fi bine să verificăm codurile de monumente din aceste fotografii, ca să vedem dacă mai descoperim vreo componentă a vreunui ansamblu, care nu avea poză. Răzvan Socol ^mesaj 12 septembrie 2013 07:53 (EEST)

Am luat-o de la vechi la nou. Mai continui și mâine.--Strainu (دسستي‎)  16 septembrie 2013 00:26 (EEST)

Nu mă descurc la pozele de la Mănăstirea Neamț, e debandadă rău în listă. Poate cineva să se uite?--Strainu (دسستي‎)  17 septembrie 2013 16:12 (EEST)

Poze nemarcate pentru județe slab acoperite

Pentru săptămâna asta voiam să vă propun să golim Lista monumentelor istorice din București cu sector necunoscut, dar mi-a luat-o Nicubunu înainte, așa că vă propun altceva.

Fiecare județ are o categorie la Commons, care conține câteva zeci sau sute de poze din judetul respectiv, inclusiv cu monumente istoric. Unele din acestea sunt marcate, altele nu. Cele nemarcate ar trebui marcate cu {{Monument istoric}}. Eu am încercat asta deja cu Călărași și Teleorman, cu oarecare succes. Vă propun să mai căutăm imagini pentru cele mai slab acoperite județe:

• Călărași 2,84% (target: 1 imagine pentru a ajunge la 3%)  Realizat (mulțumim Andrei Stroe)--Strainu (دسستي‎)  23 septembrie 2013 00:52 (EEST)
• Olt 3,3% (target: 6 4 imagini pentru a ajunge la 4%)
• Dâmbovița 3,31% (target: 9 7 imagini pentru a ajunge la 4%)
• Teleorman 4,32% (target: 4 3 imagini pentru a ajunge la 5%)

Atenție, unele imagini ar putea să nu fie în categoria județului, ci în subcategorii sau nemarcate corect.--Strainu (دسستي‎)  17 septembrie 2013 15:48 (EEST)

Mai e mult de lucru la lista monumentelor cu sector necunoscut, am redus-o, dar mai sint inca(Nicubunu (discuție) 24 septembrie 2013 00:05 (EEST))

Ultima săptămână!

Azi începe ultima săptămână de WLM. Pentru săptămâna asta nu vă mai propun un target, ci vă las pe voi să alegeți cum puteți să ajutați:

• avem numeroase erori identificate automat care trebuie corectate.
• mai sunt încă 70 de intrări în Lista monumentelor istorice din București cu sector necunoscut
• peste 160 de imagini așteaptă să fie introduse în articole
• niciun monument din România nu a fost inclus în concursul Europeana dedicat primului război mondial. Poze sunt destule, trebuie doar să fie incluse în categorie. Anul trecut câștigătorul concursului Europeana a fost din România.
• cel mai important, majoritatea județelor au în continuare între 10-20% din monumente acoperite cu imagini [12]. Încărcând o poză cu un monument inedit, contribuiți la completarea listei și aveți șansa să câștigați premiile concursului. Dacă sunteți competitivi, poate n-ar strica să vă spun că acoperirea la nivel național este de 19% (de la 17,5% la începutul concursului), pe când competiția are 23% din monumente cu poze (ei spun 34% pentru că nu includ monumentele arheologice).--Strainu (دسستي‎)  24 septembrie 2013 16:10 (EEST)

Cum fac ca un articol sa nu fie sters

Discuția a fost mutată la Discuție:Alexandru Ciucu

Utilizator:New user message

Moin, Moin!, is that you? This username is misleading to me. Lotje ✍ 06:32, 4. Sep. 2013 (CEST)

No, it's not the same user. Moin! is not a real user at all, not even a bot account, but operated by the Mediawiki software itself through mw:Extension:NewUserMessage. My guess is, that ro:Utilizator:New_user_message is run by Extension:NewUserMessage too and that's the reason why it was interwiki-linked. But they are two separate users. I think it is misleading that the user names are interwiki-linked and the interwiki should be removed from the ro.wp user page.

If you deem the ro.wp user name problematic, bring it up on the Romanian village pump. It was probably a community decision on ro.wp to activate Extension:NewUserMessage and to use this user name. --::Slomox:: >< 08:03, 4. Sep. 2013 (CEST)

Thanks for your time, but who am I to question community decisions on ro.wp. I feel sure they know what they do, but I will let them know about our small talk here and copy/paste it on the Romanian village pump. :-) Lotje ✍ 08:58, 4. Sep. 2013 (CEST)

Thanks for bringing this up Lotje. Slomox is right, this is a user that doesn't really exist. It was created only to be used in welcome messages to new users. This is mentioned in the user's page. You can also check its contributions if you like :)--Strainu (دسستي‎)  4 septembrie 2013 12:48 (EEST)

Lotje also suggested to change the name of the bot: an option could be to make it New user messagebot. --Bătrânul (discuție) 4 septembrie 2013 13:38 (EEST)

Ștergere articol

Mutat la Discuție:Discografia grupului Dimmu Borgir.--Strainu (دسستي‎)  6 septembrie 2013 16:18 (EEST)

Despre subpaginile utilizatorilor...

O mică întrebare: e normal asta ? --XXN (discuție) 6 septembrie 2013 23:28 (EEST)

Ce anume vă nemultumește?--Strainu (دسستي‎)  6 septembrie 2013 23:43 (EEST)

Per ansamblu este normal. Teoretic, wikipedia este o enciclopedia online cu spațiu nelimitat. Tehnic și practic mai sunt unele detalii. --_florin DF 7 septembrie 2013 08:29 (EEST)

Încalcă WP:NU#SURSA. Multe pagini conțin doar surse html, fără legătură cu Wikipedia. Este bine să ținem cu toții pagini de Google în pagini de utilizator de sute de mega cu extensia .css în loc să ținem cuvintele cheie de căutare într-un fișier text dintr-un draft în email? --Turbojet 9 septembrie 2013 16:49 (EEST)

Wikidata: SIRUTA

Proprietatea SIRUTA a fost (în sfârșit) adăugată în Wikidata. Dacă editați pagini despre localități din România, nu uitați să adaugați și acest cod. Dacă nu este disponibil în articolul Wikipedia, îl puteți găsi la DespreSate--Strainu (دسستي‎)  6 septembrie 2013 23:43 (EEST)

Editor

Editorul vizual de cod de deasupra casetei(zonei) de editare poate fi modificat de către adminii/birocrații wikipediei locale? Am observat că el diferă de cel al altor proiecte locale ale wikipediei. De asemenea și blocul cu taguri și formate utile dedesubtul casetei de editare. Deci? --XXN (discuție) 10 septembrie 2013 02:19 (EEST)

da.--205.168.23.154 (discuție) 10 septembrie 2013 11:05 (EEST)

Muzee

Observ că pentru categoriile de genul [[Categorie:Muzee...]] există muzee din și muzee în. Cred că cel mai bine ar fi ca toate să fie denumite după același stil (cred că cel mai bine ar fi muzee din). Ce este de făcut? Mulțumesc anticipat.  Alex17nico  ^(discuție) 10 septembrie 2013 16:23 (EEST)

Pentru mine „Icși din Igrec” se asociază cu „Icși originari din Igrec”. Probabil ar fi mai potrivit să folosim „din” la persoane și „în” la restul lucrurilor. Părerea mea. //  Gikü  vorbe  fapte  marți, 10 septembrie 2013 16:28 (EEST)

Atunci este mai logic așa; și eu cred că mai bine folosim în.  Alex17nico  ^(discuție) 10 septembrie 2013 16:44 (EEST)

De ce vi se pare mai logic în? Mie îmi sună corect din, deoarece din exprimă proveniența, locul de unde. Ex: Muzeul satului din București. Cele bune, --Silenzio (discuție) 11 septembrie 2013 04:01 (EEST)

Când se face referire la numele unui muzeu se folosește prepoziția din. Exemple: Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București (citat mai sus de Silenzio), Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni etc. În ce privește denumirile de categorii, ca să revenim la întrebarea lui Alex17nico, acestea au fost făcute cam „după ureche”, la inspirația de moment a inițiatorului categoriei respective. Astfel, avem categorie:Muzee din România și categorie:Muzee din București (denumiri corecte, după părerea mea), dar și categorie:Muzee în Belgrad.

Această problemă apare și la alte tipuri de categorii. Astfel, avem categorie:Mănăstiri din județul Alba (și pentru toate celelalte județe la fel, cu prepoziția din), dar avem și categorie:Mănăstiri în România... --Bătrânul (discuție) 11 septembrie 2013 09:14 (EEST)

Sunt de acord cu Silenzio și Bătrânul: prepoziția „din” este cea recomandabilă în sintagmele nominale (unde introduce o determinare spațială a unui substantiv, ca aici). Este și singura care permite flexiunea completă a acestor sintagme, inclusiv cu articole: muzeele din București (și nu muzeele în București), a/al/ai/ale muzeelor din București (și nu a/al/ai/ale muzeelor în București). Întrebarea la care răspunde atributul determinativ este: „care muzee?” - (cele) din București (și nu cele în București). Prepoziția „în”, care indică de asemenea locul, este folosită preponderent în construcții cu verbe, introducând un complement al acestora: muzeele se află în București, muzeele construite în București, etc. (întrebarea la care răspunde este „unde?”). --Pafsanias (discuție) 11 septembrie 2013 11:17 (EEST)

Cel mai probabil, categoriile "X în Y" au fost traduse mecanic din engleză (e.g. en:Category:Museums in Norway). Prin urmare nu vă bazați prea mult pe tradiția deja existentă (acolo unde există sub forma asta), fiindcă este foarte posibil să fie cauzată mai degrabă de grabă decât de vreo gândire profundă. --Gutza _D^D+ 11 septembrie 2013 11:52 (EEST)

În concluzie, dacă sunteți de acord, o să am grijă să le redenumesc pe cele cu în în cele cu din. Mulțumesc de ajutor!  Alex17nico  ^(discuție) 11 septembrie 2013 13:11 (EEST)

Personal sunt și eu de părere că cel mai potrivit ar fi să fie din, nu în. Alex, dacă dorești, pot să-mi pun robotul ca să mute articolele, că-i cam cad piesele de lene :).--AlternoBreak^(discuție) 11 septembrie 2013 16:43 (EEST)

@AlternoBreak Da, doresc :) Mersi de ajutor...  Alex17nico  ^(discuție) 11 septembrie 2013 21:44 (EEST)

Dar cu această cartegorie cum procedăm, schimbăm din Clădiri și structuri în în Clădiri și structuri din ? După mine n-ar strica să schimbăm la toate categoriile ce țin de ceva dintr-o țară anume prepoziția în cu din, că și eu mă întâlnesc des cu problema că ba se utilizează în, ba din de la o țară la alta.--AlternoBreak^(discuție) 13 septembrie 2013 14:00 (EEST)

Cred că trebuie procedat așa cum ai zis; aș fi recunoscător dacă te-ai putea ocupa de schimbarea lor în din; Mulțumesc de ajutor ;)  Alex17nico  ^(discuție) 13 septembrie 2013 15:27 (EEST)

Mănăstirea Petru Vodă

Ar fi bine ca un administrator să ia decizia necesară cu privire la respingerea cererii de ștergere. Opiniile sunt clare, data pentru terminarea discuției a trecut de mult și, din păcate, se fac intervenții eronate, din motive eronate.--Alexander Tendler (discuție) 11 septembrie 2013 16:07 (EEST)

Eronat este faptul că dv. susțineți această poziție exclusiv de amorul artei, ceea ce corelat cu motivațiile contrare care îi animă pe alții, face ca totul să fie foarte trendy și distractiv (pe timpul și atenția altora, evident ...). O poziție constructivă ar fi fost completarea articolului cu date relevante, care să invalideze motivul pentru care a fost ștergerea propusă. --Accipiter Gentilis (discuție) 11 septembrie 2013 16:40 (EEST)

Accepter Gentilis nu poate ști din care motiv personal este invocată notabilitatea unei mănăstiri. Este evident că aici nu există noțiuni clare și acceptate. --Notabilitatea unei mănăstiri provine din esența subiectului. Respectul, toleranța și neutralitatea sunt norme evidente care trebuie aplicate necondiționat pe Wikipedia. --Alexander Tendler (discuție) 12 septembrie 2013 00:40 (EEST)

Eu tot nu am înțeles ce vă împiedică să vă demonstrați punctele de vedere modificând în sens constructiv articolele în cauză ...--Accipiter Gentilis (discuție) 12 septembrie 2013 00:55 (EEST)

Am făcut adausurile care mi se păreau necesare la momentul respectiv.--Alexander Tendler (discuție) 12 septembrie 2013 06:42 (EEST)

Întrebarea mea e cumde a ajuns un articol propus spre ștergere să fie articol al săptămânii ! //  Gikü  vorbe  fapte  miercuri, 11 septembrie 2013 17:33 (EEST)

Eu am propus articolul și, nu văd de ce faptul că articolul este propus pentru ștergere este o problemă. Din punctul meu de vedere subiectul este unul ca oricare altul, faptul că cineva l-a propus pentru ștergere nu împiedică promovare lui la „Articolul Săptămânii”. Mănăstirea cu pricina este un centru de plerinaj important - în zona Moldovei, astfel că IMHO își merită un articol structurat aici pe Wikipedia. --Accipiter Gentilis (discuție) 11 septembrie 2013 22:09 (EEST) P.S. Întrebarea este de fapt alta, „Cum de a ajuns să fie propus pentru ștergere ?”, dar asta este - evident, o altă discuție ...

Probabil pentru ca și alți wikipediști să participe la propunerea de ștergere.— Ionutzmovie discută 11 septembrie 2013 18:08 (EEST)

Stimați colegi

Deși am decis să stau deoparte de această discuție, fără obiect în opinia mea, iată că s-a întâmplat ca discuția să vină peste mine. Situația ilară în care am ajuns, de a avea un articol propus simultan pentru ștergere și ca articol al săptămânii, m-a determinat să îmi fac publică opinia asupra subiectului, în speranța că poate vom reuși să identificăm un consens cât de infim în această privință.

Personal, consider că redeschiderea periodică a unor astfel de subiecte, după cazul Ponor, este neproductivă și poate fi interpretată cel puțin ca aplicarea unui dublu standard. De ce spun aceasta. După cazul Ponor, care a avut un impact destructurator masiv asupra comunității și ale cărui reverberații încă se mai resimțim, Accipiter Gentilis a avut inițiativa de a iniția un proiect menit să stabilească un minim de reguli asupra cărora să convenim cu toții și care să prevină apariția unor discuții sterile și fără orizont în viitor. Prea puțini s-au înghesuit să contribuie și să sprijine găsirea unei formule consensuale. În schimb se preferă deschiderea iarăși și iarăși de discuții similare care nu pot duce inevitabil decât la același rezultat. În fond, poate să explice cineva care este diferența dintre Caraiman și Ponor?

Cred că înainte de a încheia această discuție punctuală ar trebui să ne hotârâm mai întâi ce vrem la nivel de comunitate și să instituționalizăm o regulă clară și unică, indiferent care, pe baza căreia să stabilim ce trebuie inclus și ce nu în roWiki, pe această tematică. Altfel, toate aceste discuții nu sunt decât „vânare de vânt”. Opinia mea exprimată la timpul respectiv mi-o mențin și în cazul punctual actual.

În esență, propunerea mea este că mănăstirile și locașurile asimilate acestora din alte culte ar trebui introduse toate în Wikipedia, nu datorită de notabilității sau importanței religioase acordate de o parte sau alta dintre credincioși, ci datorită faptului că, alături de centrele eparhiale, protopopiate, vicariate și parohii, sunt entități administrative distincte ale unuia dintre sistemele care fac parte din nucleul dur al factorului identitar al umanității, e vorba de religie (alături de școală, limbă, cultură, tradiție, istorie, mediu geografic, etc.). Ca urmare dacă noi ca și comunitate am decis ca, de exemplu, în proiectul "Localități" să acordăm o pagină oricărui cătun existent sau dispărut, indiferent de câți locuitori are, dacă e menționat sau nu prin vre-o lucrare științifică sau gazetă de perete, ci doar pentru simplul motiv că e o diviziune administrativă a unui sistem referitor la comunități umane, prin simetrie, consider necesar să acordăm exact același tratament și mănăstirilor, ca entități administrative ale unui sistem similar.

În susținerea propunerii mele aduc pentru exemplificare, prevederile legale actuale din domeniu.

Art. 8 din Legea 489 2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor face următoarele precizări:

1. Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează și funcționează în baza prevederilor constituționale și ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice.
2. De asemenea, sunt persoane juridice și părțile componente ale cultelor, așa cum sunt menționate în statutele sau codurile canonice proprii, dacă îndeplinesc cerințele prevăzute în acestea.
3. Cultele funcționează cu respectarea prevederilor legale și în conformitate cu propriile statute sau coduri canonice, ale căror prevederi sunt aplicabile propriilor credincioși.

La rândul său, Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române prevede următoarele:

Art. 1 - Biserica Ortodoxă Română este comunitatea creștinilor ortodocși, clerici, monahi și mireni, constituiți canonic în parohii și mânăstiri din eparhiile Patriarhiei Române aflate în interiorul și în afara granițelor României.

Art. 40 - (1) Unitățile componente ale Bisericii Ortodoxe Române, organizată ca Patriarhie, sunt:

• parohia;
• mânăstirea;
• protopopiatul (protoieria);
• vicariatul;
• eparhia (arhiepiscopia și episcopia);
• mitropolia.

Art. 41 - (1) Patriarhia, mitropolia, arhiepiscopia, episcopia, vicariatul, protopopiatul (protoieria), mânăstirea și parohia sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică, cu drepturile și obligațiile prevăzute de prezentul statut.

Referințe

E doar o simplă propunere sau ipoteză de lucru. Dar spre deosebire de interminabilele discuții despre notabilitate, ea pornește de la niște lucruri simple, clare și ușor de verificat și aplicat.

Cu stimă--Macreanu Iulian (discuție) 11 septembrie 2013 19:40 (EEST)

Prin urmare, orice școală și orice liceu trebuie sa aibă articol pe Wikipedia, din moment ce și ele sunt unități administrative ale nucleului dur identitar? Tgeorgescu (discuție) 11 septembrie 2013 22:13 (EEST)

Scopul și principiul este de a oferi date despre orice instituție, inclusiv religioasă. Încercarea de a marginaliza sau de a ridiculiza religia este incorectă din mai multe de vedere. --Alexander Tendler (discuție) 12 septembrie 2013 00:50 (EEST)

Domnule Alexander Tendler, vă rog să vă abțineți de la considerații personale care nu fac decât să compromită discuția și chiar poziția pe care, în aparență, o susțineți. Nu există nici o „încercare de a marginaliza sau de a ridiculiza religia” aici. Se discută, dimpotrivă, despre posibilitatea de a stabili criterii speciale de notabilitate pentru unele dintre lăcașurile de cult (mănăstiri). Vă rog să interveniți la subiect, cu argumente sau contraargumente concrete. Evitați, pe cât posibil, referirea la notabilitatea care „provine din esența subiectului”, întrucât este o noțiune vagă și subiectivă și poate fi invocată de oricine, pentru orice subiect pe care îl consideră esențial. --Pafsanias (discuție) 12 septembrie 2013 01:29 (EEST)

Domnule Pafsanias, Metoda menționată este consacrată. Arborescența este esențială pentru perceperea disciplinată și sistematică a subiectului.

Religia este crucială și esențială iar ingredientele subiectului sunt notabile ca atare. Poate fi vorba de o biserică de sat sau de o catedrală la Roma: fiecare are caracteristicile sale dar faptul că fac parte din religie este notabil, per se. Aici suntem la un proiect excepțional ale cărui principii sunt respectul, toleranța și neutralitatea. Un utilizator cinstit și neutru nu poate impune domeniile de interes ale altora. Notabilitatea nu poate fi impusă unui subiect major, la diferitele sale niveluri. Un subiect nenotabil nu are nimic notabil in ingredientele sale sau contextul. --Alexander Tendler (discuție) 12 septembrie 2013 06:42 (EEST)

De acord cu Tgeorgescu. Nu orice componentă (exemplul său, școală) este notabilă. --Turbojet 12 septembrie 2013 09:11 (EEST)

Dragi colegi

Până la urmă, se pare că indiferent ce încercăm tot la Ponor și notabilitate ajungem. Aș dori să fac câteva precizări:

• nu am cerut ca fiecare mănăstire să aibă o pagină dedicată (deși opinia mea personală este aceasta). Eu am spus că „mănăstirile și locașurile asimilate acestora din alte culte ar trebui introduse toate în Wikipedia”. Sub ce formă, urma să încercăm să stabilim prin această discuție. La momentul respectiv sugerasem și două posibile modalități, care nu țin neapărat de notabilitatea respectivului locaș de cult, ci de sursele care susțin articolul despre el:

- pagină dedicată - pentru locașurile de cult despre care există cel puțin două surse secundare, de încredere.

- secțiune distinctă sau menționare în cadrului articolului dedicat localității de care aparține, după caz.

Sunt convins că pot fi identificate și alte modalități.

• nu am afirmat că ceva ar avea notabilitate în sine doar pentru că ar aparține religiei
• nu consider comparația „mănăstire=școală (liceu)” ca fiind cea mai potrivită. Școala, liceul sunt instituții aparținând unor comunități umane organizate după criteriul administrativ în sate, orașe, etc. Din acest punct de vedere, o comparație mai potrivită ar fi biserica (locașul), reprezentând o instituție aparținând unei comunități umane, organizate după criteriul religios în parohie sau mănăstire. Așa cum este precizat în art. 1 din Statutul... (folosesc cazul BOR doar pentru exemplificare), o anumită comunitate umană (în cazul de față comunitatea credincioșilor creștini-ortodocși) se poate constitui doar în două entități: parohie sau mănăstire. Deci dacă ar fi să facem niște paralele, mai apropiate mi se par:
  • biserică (lăcaș), catedrală = școală, liceu
  • parohie, mănăstire = sat, oraș
• esența propunerii mele era tocmai de a discuta dacă este bine sau nu să tratăm similar, din punct de vedere metodologic, aceeași situație (organizarea unor comunități umane) atât atunci când folosim categorisirea acestora după criteriul administrativ cât și după criteriul religios. Sunt total coștient de importanța criteriului notabilității, ceea ce propun eu este să nu facem din el unicul criteriu, sau chiar dacă va fi să ajungem la concluzia că notabilitatea e tot ceea ce contează, măcar să facem efortul de a analiza și demonstra rațional că celelalte criterii pot fi ignorate.

Cu stimă--Macreanu Iulian (discuție) 12 septembrie 2013 20:34 (EEST)

Nu sunt de acord cu echivalarea parohie = sat, oraș, nici cu mănăstire = sat, oraș. Despre sate și orașe nu este nicio îndoială că se găsesc surse independente de încredere suficiente, în timp ce despre parohii și mănăstiri nu. Astă vară iar am vizitat în concediu câteva mănăstiri și catedrale (am poze, dacă nu mi le ștergeți, poate vi le dau :) ) și peste tot sursele erau doar autopublicate. Și eu am început să scriu articolul despre Nicodim de la Tismana pe baza unei surse autopublicate, dar nici notabilitatea lui Nicodim, nici cea a Mănăstirii Tismana nu sunt puse la îndoială. Încă un aspect: pe drum, m-am oprit la Mănăstirea Piatra Scrisă de la Armeniș. Am căutat pe net, am găsit în zeci de locuri referințe, dar toate reproduceau literă cu literă textul afișat la intrarea în mănăstire și nimic mai mult. Deci, toate nu sunt decât echivalentul unei singure surse, care este autopublicată. Cam asta este problema pe care o văd eu, din prisma politicilor Wikipediei.

Sunt de acord cu liste de mănăstiri, în cadrul cărora să fie subsecțiuni cu informații verificabile despre cele pentru care sursele sunt insuficiente pentru a avea articol propriu. Nu sunt de acord cu notabilitatea implicită a mănăstirilor și schiturilor.

Sunt de acord ca parohiile pentru care sursele sunt insuficiente pentru a avea articol propriu să aibă subsecțiuni în articolele localitățile unde se află, subsecțiuni în care să fie puse informațiile verificabile. Sunt de acord cu liste de parohii, cu legături interne spre subsecțiunile respective. Nu sunt de acord cu notabilitatea implicită a parohiilor. --Turbojet 14 septembrie 2013 12:27 (EEST)

Wikipedia este o enciclopedie universală și neutră. Principiile fundamentale pe Wikipedia sunt toleranța și respectul. Discuția de aici provine dela antinomia ateistă și negativistă a unor utilizatori față de religie ca atare. Notabilitatea unui subiect din domeniul religiei provine de la esența sa religioasă ca atare și de la necesitatea de a populariza date veridice existente pentru studiul subiectului. Religia este o esență vitală și istorică care nu poate fi lipsită de notabilitate. Invocarea notabilității ca motiv de eliminare a unor subiecte din domeniul religios este în contradicție flagrantă cu esența și principiile acestei enciclopedii.--Alexander Tendler (discuție) 14 septembrie 2013 12:58 (EEST)

Politicile spun că notabilitatea este stabilită de existența surselor independente de subiect, nu de aprecieri personale asupra naturii subiectului. --Turbojet 14 septembrie 2013 14:30 (EEST)

Există infinte infinite surse independente și credibile. --Alexander Tendler (discuție) 14 septembrie 2013 15:40 (EEST)

„infinte surse” ... Gargară, Mr. Tendler, gargară ... Sunteți printre cei ca să zic așa, „infinit” responsabili de impasul actual, deoarece sunteți adeptul unei argumentații de bâlci, care poate transforma atunci când este mânuită cu pricepere, orice discuție în ceva jenant. La extreme vă dați fructuos mîna cu alții, care au același interes. Eu unul nu sunt dispus să vă iau în serios în lipsa unor dovezi, ca să mă exprim așa - credibile, din partea dv. --Accipiter Gentilis (discuție) 14 septembrie 2013 16:59 (EEST)

Accipiter Gentilis: Păcat, mare păcat....--Alexander Tendler (discuție) 16 septembrie 2013 06:15 (EEST)

Propunere

Fac parte dintr-un grup de utilizatori care au lucrat mai mult sau mai puțin articole despre lăcașuri de cult și, prin natura muncii respective sau prin formație, etc.... suntem conștienți de gradul mare de semnificație al unor asemenea edificii. Obiectivul meu este găsirea unei punți comune între acest grup și cel al utilizatorilor care nu au decât pretenția de a le fi aduse argumente suficiente. Discuția purtată însă de câteva luni în jurul lăcașelor/lăcașurilor de cult conține un fond fundamental dizarmonic, începând cu cioturile construite fără un minim de informații susținute și, azvârlite "la plezneală" pe Wikipedia și, terminând cu susținerea ideii (vezi discuția Ponor) că din punct de vedere formal o mănăstire - de exemplu - poate fi asemuită identitar unei cârciumi. Menținerea în prim plan a unor astfel de extreme este puțin probabil să fie preludiul unei soluții valide. Ca un corolar la argumentele de mai sus, sugerez ca politică inițială abandonarea acestui gen de extreme.

• Pentru a merge înainte am făcut mai sus o Propunere minimală de consens, a cărei esență o reproduc aici: Oficializarea practicii din ultimele luni privind spețele de rezolvare a litigiilor referitoare la articolele despre mănăstiri, anume validarea soluției minimale de a încadra informațiile verificabile în articolele despre localitățile pe teritoriul cărora se află, urmată de transformarea paginii în redirect. Astfel discuțiile se vor purta nu dacă se șterge sau nu pagina, ci dacă informațiile se transferă sau merită o pagină de sine stătătoare. În raport cu impasul din ultimele luni, considera acesta un pas pozitiv, înainte.
• În ceea ce privește seria de cioturi de articole despre mănăstiri, lăsată baltă - în ceea ce privește dezvoltarea, propun din nou o analiză de ansamblu a acesteia, pentru a depăși faza de politică fără perspectivă strategică, reprezentată de discutarea individuală a fiecărui ciot care îi aparține sau a altor tipuri de cioturi similare, în parte. --Accipiter Gentilis (discuție) 15 septembrie 2013 01:30 (EEST)

Sunt de acord cu propunerea lui Accipiter Gentilis. Fac parte din al doilea grup identificat de el (și nu știu dacă sunt mulțumit de asta), dar sunt convins că se poate purta o discuție bazată pe argumente. E suficient ca unii utilizatori să se abțină de la compromiterea ei (voluntară sau involuntară). Incapacitatea unora de a argumenta (care este o limită a lor strict personală) poate alimenta cu ușurință impresia (falsă) că poziția pe care o apără este imposibil de argumentat. --Pafsanias (discuție) 15 septembrie 2013 02:11 (EEST)

Propunerea de a uni 2 subiecte independente (localitate + mănăstire) va duce la noi conflicte editoriale în fazele ulterioare. Mănăstirea ca subiect trebuie să fie indepenedentă pentru a putea fi consultată și expansionată extinsă în timp. Separarea judicioasă a subiectelor este singura soluție respectabilă din toate punctele de vedere. --Alexander Tendler (discuție) 16 septembrie 2013 06:26 (EEST)

Poate explicați și ce înseamnă "expansionată", pentru că în dicționarele limbii române nu am găsit acest cuvânt. --195.7.12.69 (discuție) 16 septembrie 2013 07:03 (EEST)

Pagina Benoit Pleska stearsa

Buna ziua,

Am observat ca in data de 31 iulie 2013 s-a propus stergerea paginii Benoit Pleska (https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Pagini_de_%C8%99ters/Benoit_Pleska) ca mai apoi, in data de 22 august 2013, aceasta sa fie stearsa definitiv. Lipsa de notabilitate a fost argumentul pentru care pagina a fost stearsa. Ideea e ca pagina avea informații verificabile în surse independente. De asemenea, au fost indicate multiple referințe bibliografice din surse de încredere, independente de subiect, pe baza carora s-a scris articolul. In concluzie, de ce s-a sters pagina?

Multumesc, Astept un raspuns. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AndreeaOnof (discuție • contribuții).

Discuția privind ștergerea sau păstrarea articolului respectiv a durat de la 31 iulie a.c până la 22 august, mai mult decât în mod curent. De ce nu ați intervenit acolo? (la Wikipedia:Pagini de șters/Benoit Pleska). Dacă aveți totuși surse de încredere privind notabilitatea subiectului puteți face o cerere la Wikipedia:Pagini de șters#Cereri de recuperare a paginilor șterse, după indicațiile de acolo. --Bătrânul (discuție) 12 septembrie 2013 10:39 (EEST)

Gadget suplimentar pentru arhivare legături externe

• (adus de la Discuție Wikipedia:Arhivă legături externe#Gadget pentru Archive.is)

Am făcut gadget separat pentru Archive.org: MediaWiki:Cache-Archive.org.js. L-am adăugat în listă la MediaWiki:Gadgets-definition. Am însă două nelămuriri:

1. Unde se adaugă descrierea gadgetului? La preferințe apare textul „Versiunea arhivată pentru legăturile externe”. Nu găsesc acest text pe vreundeva pentru a-l putea modifica sau pentru a adăuga descrierea pentru noul gadget.
2. De ce este scris acolo (în Gadgets-definition) „cache.js”, în loc de „Cache.js” ? Nu contează dacă numele scripturilor sunt scrise cu litere mari sau mici? —  Ark25  (discuție) 6 septembrie 2013 11:57 (EEST)

1. Descrierea și codul au prefixul MediaWiki:Gadget-. Pentru gadget, descriere e la MediaWiki:Gadget-cache, iar codul MediaWiki:Gadget-cache.js (c mic).
2. MediaWiki:Gadget-cache.js (c mic) include scriptul de la MediaWiki:Cache.js (C mare). Motivul pentru această abordare un pic încurcată e că inițial Cache.js nu era gadget, ci era inclusă direct în Common.js, fiind astfel activă pentru toți vizitatorii site-ului. Lumea a fost însă nemulțumită de comportament și a trebuit să o adaptez sub formă de gadget.

Mai multe detalii la mw:Extension:Gadgets#Usage.--Strainu (دسستي‎)  12 septembrie 2013 15:12 (EEST)

Unealtă pt. detectare referințe șterse

Mai demult mi-a indicat Ionutzmovie o legătură specială care îți arată o listă cu referințele șterse recent din articole. Urmărește toate articolele, adică nu trebuie să specifici un articol anume. Nu mi-a picat fisa atunci, trebuia să menționez linkul la Discuție Wikipedia:Note. Mai știe cineva unde se află acea unealtă? —  Ark25  (discuție) 12 septembrie 2013 12:22 (EEST)

Așa ceva? Mie îmi sună a filtru de abuzuri, dacă nu e ăsta, lista completă a regulilor e la Special:Filtru abuzuri.--Strainu (دسستي‎)  12 septembrie 2013 15:01 (EEST)

Da, acesta era, mulțumesc! —  Ark25  (discuție) 12 septembrie 2013 21:56 (EEST)

Notificări (extensia Echo)

Începând cu 17 septembrie, Wikipedia română va beneficia de noul sistem de notificări (nune de cod Echo). M-am preocupat de traducerea mesajelor aferente de la translatewiki.net, precum și a paginii de ajutor. Am fost întrebat cum dorim să procedăm în cazul acestei pagini de ajutor: o păstrăm la MediaWiki.org sau o transferăm la Wikipedia locală. Personal aș prefera să rămână acolo, întrucât eventualele modificări în textul original pot fi traduse cu ușurință prin intermediul extensiei Translate. Sunt și alte păreri?—Sebimesaj 12 septembrie 2013 21:21 (EEST)

Notații matematice - inter-wikipedias

După cum am observat, la englezi notația întregilor și miilor în numere e inversă celei a noastre. Astfel la noi miile se delimitează prin punct (ex. 21.500) (opțional), iar partea întreagă a numerelor prin virgulă (ex. 2,36), pe când la ei întocmai invers - miile prin virgulă, și întregii prin punct. Asta poate crea foarte mari probleme. Spre exemplu eu tocmai am găsit întâmplător articolul Lunei, infocaseta căruia probabil a fost copiată din en.wiki, și am corectat înlocuind vreo 30 de virgule cu punct și viceversa.
Sper că nu mai sunt multe articole pe wikipedia ce conțin date matematice(mai ales articole astronomice) care au fost copiate de pe en.wiki fără a atrage atenția la aceste chestii, căci inducem în eroare un popor întreg :( --XXN (discuție) 12 septembrie 2013 22:52 (EEST)

A fost o discuție farte serioasă pe tema asta, unde s-a stabilit că în limba română delimitatorul miilor nu este punctul, ci spațiul, prevedere introdusă în îndrumarea Wikipedia:Date și numere. Nu mai dezinformați publicul cu „descoperirea” că în limba română ar fi invers ca în limba engleză. --Turbojet 13 septembrie 2013 09:37 (EEST)

XXN, sunt muuuulte articole în situația descrisă de dvs.

Turbojet, la pagina dată de dvs. se menționează că este acceptat ca separator de mii și punctul în anumite condiții :) Asta e util în mod special când se folosește formatnum. Aveți câteva exemple de comportament la Utilizator:Strainu/formatnum. Și dacă tot suntem la capitolul ăsta, aș aprecia niște feedback la cele discutate în cadrul bugzilla:35922 (pentru care a fost creată pagina respectivă).--Strainu (دسستي‎)  13 septembrie 2013 09:50 (EEST)

Cunosc problemele informaticienilor. Consider că ele trebuie rezolvate prin programare, nu prin derogări – e mai simplu să inversezi două simboluri și să folosești codări existente decât să scrii un cod nou, care identifică punctele, spațiile sau spațiile neîntreruptibile din cifre și le afișează drept „jumătate spațiu”, dar lansez asta ca o provocare pentru programatori ca dv.

Temporar sunt de acord cu derogare în cazul tabelelor, unde numerele trebuie formatate, dar fără punct, cu cifra întreagă, „la cârnaț”. Alexandru Graur discuta odată problema și recunoștea că în matematică punctul este indezirabil, iar în articolul respectiv cerea doar o derogare ca punctul să poată fi folosit ca separator în operele literare, atât. --Turbojet 13 septembrie 2013 10:07 (EEST)

Utilizator:Turbojet, mai lăsați un pic din agresivitatea asta. Nu sunt wikipedist de un deceniu întreg precum alții și nu am de unde să știu de toate discuțiile purtate aici. Să fi știut că a mai fost, nu o începeam pe asta. Aș șterge-o dar regulile nu-mi permit. Și...nu dezinformez pe nimeni, mai cu seamă nu fac descoperiri. În anumite cazuri, punctul și virgula în notațiile numerice din română au sensuri opuse în raport cu engleza, deci exprimarea mea nu e greșită. --- XXN (discuție) 13 septembrie 2013 13:02 (EEST)

Coordonate

Am trecut {{coord}} de la sistemul vechi de zeci de formate imbricate la un script lua de la en.wp. Rezultatele sunt impresionante în cazul paginilor mari și complicate (gen Lista monumentelor istorice din București, sector 1 unde a redus timpul de construire a paginii din wikitext cu 7s față de varianta anterioară), permițând mai puține erori la salvarea paginii.

Totuși, noul script ar putea să nu fie 100% compatibil cu toate uneltele, infocasetele și formatele geografice existente. Dacă găsiți probleme, codul este la Module:Coordonate.--Strainu (دسستي‎)  13 septembrie 2013 20:20 (EEST)

Unealta sistemului de coordonate de pe wiki se pare că are erori de afișare. (Ex.: Costești, Ialoveni). Și dacă nu ma înșel, am mai observat asta și înainte ca dvs. să operați modificarea. --XXN (discuție) 16 septembrie 2013 23:17 (EEST)

Rezolvat - [13]. --Luciandrei (discuție) 16 septembrie 2013 23:25 (EEST)

Erori în coordonate

În urma implementării (corecte de data asta, sper eu) a unei noi metode de a adăuga coordonatele în baza de date, am putut identifica 183 de pagini cu erori în coordonate. Ajutorul vostru este binevenit la corectare. În majoritatea cazurilor erorile sunt marcate cu roșu în articol, fiind ușor de corectat.--Strainu (دسستي‎)  1 octombrie 2013 02:34 (EEST)

Curățenie

Vreau să fac curat în Categorie:Formate coordonate. Mai exact, vreau să șterg toate formatele folosite în maxim 20-25 de pagini și să le înlocuiesc cu {{coord}}. Păreri?--Strainu (دسستي‎)  4 octombrie 2013 13:10 (EEST)

Retragere Silenzio76‎

Știe cineva de ce ne-a părăsit Silenzio ? --Accipiter Gentilis (discuție) 13 septembrie 2013 21:28 (EEST)

Mă tem că nu știe nimeni. Judecând însă după frecvența acestor pierderi în ultima vreme, aș îndrăzni să spun că nu e un semn bun pentru atmosfera care domnește pe ro.wiki. --Pafsanias (discuție) 13 septembrie 2013 23:25 (EEST)

Poate de asta? -- Victor Blacus (discuție) 14 septembrie 2013 01:14 (EEST)

Sau de asta? -- Victor Blacus (discuție) 14 septembrie 2013 01:28 (EEST)

Mai degrabă de asta? --Bătrânul (discuție) 14 septembrie 2013 08:19 (EEST)

@Victor Blacus: E inutil. Sunt atât de multe, încât nu le mai putem aduna la un loc... Oricum, e păcat! --Pafsanias (discuție) 14 septembrie 2013 01:46 (EEST)

Poate că e în silenzio stampa, nu degeaba îl cheamă Silenzio76‎ :D --_florin DF 14 septembrie 2013 08:15 (EEST)

Nu cred că e prilej potrivit pentru făcut glume. Pierdem un wikipedist cu contribuții multe și de calitate. --Bătrânul (discuție) 14 septembrie 2013 19:28 (EEST)

Atunci să fim serioși: nu se retrage nimeni dintr-o glumă! Dar mai bine un la revedere cu zâmbetu pe buze decât un adio etern! --_florin DF 15 septembrie 2013 10:05 (EEST)

Justificare (pentru a nu lăsa loc speculațiilor):

1. Sunt un om extraordinar de ocupat. Manager de proiecte, administrator de contracte, soț, tată etc
2. Wikipedia este un proiect în care am crezut, astfel am donat bani și timp, dar experiența aceasta de aproape trei ani m-a făcut să-mi dispară entuziasmul din diverse motive:

• • Avem administratori, dar puțini își fac treaba. Ba mai mult sunt unii care încalcă politicile. Și nu înțeleg de ce nu sunt destituiți cei care sunt doar cu numele. Această stare, de lipsă administrativă, generează o situație anarhică.
  • Nu sunt adeptul cantității, ci al calității. Am mai spus-o, petrec cel puțin două ore de documentare pentru a introduce o medie de 1000 de caractere, iar apoi nu pot să accept să apară un așa-zis colaborator mai sărac cu duhul (pseudovandal, cum îi numesc) și să distrugă munca asta în două minute. Vor spune unii că se poate recupera, iar acest lucru nu e adevărat, deoarece aceștia astăzi stâlcesc limba un pic neobservat aici, apoi mai revin după alte câteva contribuții bune și o mai stâlcesc dincolo și tot așa, iar aceste lucruri mai trec neobservate, mai apoi un utilizator capabil trebuie să-și petreacă ceasuri să curețe mizeria.
  • Utilizatorii capabili nu sunt protejați de tot felul de debili cu pretenții intelectuale, care ar trebui blocați automat după ce-și dau cu arama pe față. Repet sunt un om foarte solicitat în viața profesională și deși am încercat să mă comport și aici cât mai profesional (mă refer la diplomație) cu putință, nu mai văd sensul, după ce am tras nu știu câte semnale de alarmă. De ce într-o muncă voluntară, pe care o fac după alte 8-10 ore de muncă la servici, în care sunt solicitat intelectual, să mai accept să fiu expus la limbajul de doi lei al unor subdezvoltați mintal? Îmi pare rău, dar nu sufăr de sado-masochism. Pe un debil de genul astă am reușit să-l trimit la plimbare după ani de tergiversări, din cauza politicilor și a metodologiei precare. Mai sunt alții (Utilizator:Bogdan Muraru e un bun exemplu), care bântuie pe aici și stâlcesc tot ce ating, deși am atras atenția asupra lor. Un exemplu este acest act al meu nediscutat și neatins de o săptămână, deși acest individ a persiflat nu știu câți utilizatori de care Wikipedia are nevoie. Credeți cumva că Wikipedia se va îmbogății cu el? Să fim serioși. Dar păstrați-l.
  • Am ajuns să fiu copleșit de calitatea precară a articolelor existente. Orice domeniu am atins, am fost stupefiat de câtă muncă se necesită pentru a îndrepta lucrurile. Am îndreptat cât am putut, în ceea ce prezintă interes pentru mine și aș mai face-o încetuț, încetuț ... dar în atmosfera asta de nepăsare, nu văd rostul efortului meu. O enciclopedie, liberă sau nu, nu se scrie cu incapabili protejați de sistem că dau bine la număr.
  • Sunt sătul de problemele lăsate în coadă de pește. O problemă nerezolvată la timpul ei generează alte probleme. Un exemplu e mai sus, discuția despre mănăstiri.
  • Etc, etc, etc, mă opresc aici, deoarece conștientizez că fac risipă de cuvinte ...

Am intervenit deoarece mai sus erau niște exemple de discuții pe baza cărora s-a pus dispariția mea și doream doar să vă transmit că nu sunt așa de firav și, mai ales, nu doream să las impresia unor terchea-berchea că ar avea o asemenea influență. Nici vorbă. Pur și simplu m-a obosit administrarea aceasta ineficientă a acestui proiect și mi-am pierdut speranța în mai bine.

Cele bune și succesuri, --Silenzio (discuție) 15 septembrie 2013 09:03 (EEST)

Cred că sunt în asentimentul multor colegi wikipediști mulțumindu-i lui Silenzio76 pentru contribuțiile sale la acest proiect, impresionante atât din punct de vedere cantitativ cât și (mai ales) calitativ. Eu sper totuși să revină printre noi și îi transmit același îndemn ca și lui Hype supper: Wikipedia are nevoie de dvs.! Din păcate, motivele expuse de dânsul mai sus sunt reale și îngrijorătoare - ele constituie totodată și un semnal de alarmă. Cine are urechi de auzit, să audă... --Bătrânul (discuție) 15 septembrie 2013 10:23 (EEST)

Mulțumesc. --Silenzio (discuție) 15 septembrie 2013 21:29 (EEST)

Wikipedia are nevoie de ei.!. Corect, dar Ei mai au nevoie de Wikipedia ? Iubire necondionată de o singură parte - cu timp, bunăvoință, efort intelectual, nervi, și ? Munca lor valorează numai atât cât mai au în plus de dat și nimic mai mult. De parte cealată o poztiție inflexibilă - pentru că „Are balta pește ...!”, nu-i așa ?! E bine când își consumă necondiționat resursele pentru a îmbogăți Wikipedia, dar e rău când ridică pretenții - justificate, pot fără nici o problemă să nu fie luați în seamă. Ca-n bancurile despre „Care e culmea ...”... Referitor la Wikipedia, „Care e culmea Wikipediei românești ?” Culmea e că toți o fac pe gratis și-și consumă din resurse, dar per ansamblu desconsiderarea ideii de a optimiza și valorifica eficient această investiție este ridicată la rang de politică intangibilă. --Accipiter Gentilis (discuție) 15 septembrie 2013 11:46 (EEST)

Dacă Silenzio tot a binevoit să intre într-o discuție cu noi, aș vrea să-l întreb și pe el, ca și pe Hype, Sîmbotin și pe oricare din cei care-au plecat: cu ce înlocuiți Wikipedia? Există vreun alt proiect în care să vă puteți implica (fie și doar pe un domeniu anume) în care să aveți același potențial de a influența un număr mare de cititori ca aici? A spus dl. Țetcu odată o chestie cu care mă identific foarte bine: "dacă ar fi fost un alt loc unde să pot oferi aceeași vizibilitate [subiectelor care mă interesează], aș fi plecat de mult". Puteți să ne recomandați un asemenea loc - pentru orice domeniu?

Și ca să nu pară întrebarea retorică, dacă vă uitați pe pagina mea de utilizator veți vedea că la un moment dat am plecat și eu, în încercarea de a construi un asemenea loc, renunțând simultan la editările legate de localități de aici. Într-o oarecare măsură am reușit, în sensul că datele de acolo sunt deja folosite de câteva alte site-uri și existența site-ului a atras și alte date. Totuși dacă aș redenumi eu localitățile nu s-ar vedea, pe când o asemenea schimbare aici s-ar vedea aproape instantaneu cel puțin pe net și în referatele elevilor. :)--Strainu (دسستي‎)  15 septembrie 2013 13:58 (EEST)

Nu am ceva similar în care să mă implic. Inginer în ape fiind, sunt implicat în Engineers Without Borders. Pot să acord mai mult timp acestei organizații. --Silenzio (discuție) 15 septembrie 2013 21:29 (EEST)

Ar fi fost mai înțelept să nu mă bag și-n tărâța asta dar nici eu nu pot face abstracție de impresia că roWp. se gasește în plin proces de selecție negativă (fără să caut „zăpada de anul trecut”, conf. François Villon). Ce putem face? Indubitabil, cine depune o activitate mai intensă, cine prinde microbul Wp. va ajunge - mai devreme sau, mai tarziu - la saturație. Consider că Wikipedopatia (Wikipedoza) afectează relațiile intrafamiliale, orele de somn, activitatea de zi cu zi, etc. și cine ajunge la saturație va găsi lesne pretexte pentra a se debarasa de această corvoadă, unii o vor face după un an, alții, după zece. Fiecare utiliztor care-și respectă timpul consumat, cu destul de rare excepții, va căuta să facă o treabă cat mai bună, în funcție de posibilitățile intelectuale. Ei,da! sunt și tot feleul de imberbi, tokbechiști, cautatori de chat, banchiști de Ciorogarla, etc., situație inerentă unui astfel de proiect, pentru care soluția este de a face abstracție, conf. celebrului motto al lui Pierre Larousse, "Je sème à tout vent". Propun colegilor carora le-au sarit bujiile (și pe care-i înțeleg perfect, eu, care am avut plăcerea să fiu împroșcat cu lături, să mi se atribuie apartenențe naționale și religioase diferite,să fiu acuzat de antiromânism, etc., etc.) să-și ia un Wikiconcediu, să-și reîncarce acumulatoarele și să revină cu forțe noi și rezerve de rabdare. Cu înțelegere și la revedere, --Alex F. (discuție) 15 septembrie 2013 15:35 (EEST)

Btw, consider și eu că lista adminilor trebuie primenită și că este f. necesară prezența lor mai activă la îmbuteiaje: Reclamații, Pagini de șters, ș.a. Alex F. (discuție) 15 septembrie 2013 15:41 (EEST)

Eu renunț cu drag la "titlul" de administrator dacă asta l-ar putea convinge pe Silenzio sau pe alt contribuitor de valoare să revină (sunt sigur că mă număr printre administratorii „acuzați” în discuția de mai sus). Sau dacă Asybaris ar accepta să devină administrator în locul meu (și în același timp să renunțe la atitudinea ostilă pe care a adoptat-o de ceva vreme încoace). Titlul de administrator nu obligă la nimic, dar renunț cu drag la acest titlu dacă asta ajută proiectului Wikipedia. La fel ca domnul Țetcu și Străinu, consider că alt proiect mai bun (unde să putem realiza ceva mai util) nu există și în plus consider că suntem mult prea puțini ca să ne permitem să părăsim proiectul. Cu căt pleacă mai mulți, cu atât se amplifică problemele, în loc să le rezolve. Plus că, imaginea noastră ca români are de suferit. Un popor cu Wikipedie jalnică este un popor jalnic - fără nici un dubiu. Nu sunt absolut deloc un naționalist și probabil că nici măcar patriot nu sunt. Dar mi-e rușine să nu fac nimic pentru comunitatea de care aparțin. Cum pot să am pretenții să trăiesc într-o țară civilizată dacă eu nu fac nimic pentru acea țară, pentru a o face civilizată? Domnul Silenzio, dacă are probleme cu diverși care-i modifică contribuțiile, atunci ar putea face altceva: ar putea adăuga bibliografii de calitate în cadrul fiecărui articol - aproape nimeni nu se atinge de asemenea secțiuni. Majoritatea articolelor nu au secțiunea „Bibliografie”. Acest stil de contribuție este simplu, rapid, fără conflicte de editare, extrem de valoros, și cu atât mai mult acum este momentul să facem așa ceva, acum că suntem prea puțini ca să dezvoltăm articole și să le menținem actualizate și la o calitate acceptabilă. Putem pregăti terenul pentru viitor, când vor fi mai mulți contribuitori. Dacă cumva în viitor nu vor fi mai mulți contribuitori, atunci cititorul tot va avea o bază solidă ca să se documenteze pe orice temă. Întotdeauna se poate găsi ceva (foarte) util de făcut la Wikipedia. —  Ark25  (discuție) 15 septembrie 2013 19:25 (EEST)

Nu trebuie să vă dați demisia. Personal, admit, nu știu care este rolul dumneavoastră în calitatea de administrator? Știu că Andrei Stroe se ocupă de paginile de șters, de licențe la fișiere trimise, anumite aspecte tehnice etc, știu că Victor Blacus se luptă cu vandalismul, cât poate, știu că Strainu se ocupă de probleme tehnice, fotografii, WLM etc, știu că Răzvan Socol se implică în paginile de șters, este checkuser, știu că AdiJapan nu are vreo problemă în a lua taurul de coarne de i se cere, este checkuser etc, știu că Ionutzmovie se mai implică la șr, concurs, blocări etc, îl știu și pe Giku, șr, licențe fișiere etc, dar restul din lista administratorilor au devenit apariții atât de rare de nu mai știu de există sau ce fac. Poate lista administratorilor ar trebui îmbunătățită prin specificarea specializării fiecărui administrator, iar atunci de există vreo problemă știe tot utilizatorul la ce ușă să bată. Apoi prin efectuarea acest exercițiu se poate determina golurile care trebuiesc umplute. Care arii nu sunt acoperite etc.--Silenzio (discuție) 15 septembrie 2013 21:29 (EEST)

Se implică și umila mea persoană în discuția asta. Întâi de toate o să apreciez remarca lui Alex F. că mi-a deschis ochii - m-am îmbolnăvit și eu de wikipedism, stând până la 3-4 de noapte și editând articole :D

Trec la subiect: nu înțeleg de ce unii sunt atât de sensibili. Ăsta doar e un proiect online, și nu trebuie de luat la inimă toate cuvintele mai dure, sau acțiunile ce nu par binevoitoare. Trebuie să fiți conștienți că ăsta e internet, și după celălalt user se poate ”ascunde” oricine, și un copil, și un dement)) (fără vreo aluzie). Ar fi bine, dar e greu să te aștepți de la toți ceilalți useri la un bun simț.

Toate aceste retrageri nu fac bine nimănui. Ar fi de dorit de a se evita ele. Și poate chiar să încercăm să readucem înapoi contribuitorii vechi și valoroși ce i-am pierdut. Câte o scrisoare pe mail, și-i invităm să re-adere la comunitate, la proiect.

Acum esențialul. În structura ierarhică ro.wiki nu se prea vede progres. Unii din voi sunt atât de vechi, atât de demult în proiect, știu aproape totul pe de rost ce ține de el, s-au remarcat doar de bine, și sunt doar patrule? E nostim. E strigător la cer.

A se trage cu ochiul pe aici http://meta.wikimedia.org/wiki/List_of_Wikipedias

La cei 270 mii de utilizatori ce-i are Ro.wiki - avem doar 23 de administratori. Pe când alte proiecte au cu câteva zeci de mii de useri și pînă la 100 de mii de utilizatori mai puțin, ȘI au aproape un număr dublu de admini față de Ro.wiki , sau cel puțin au un raport mult mai bun ca la noi (și aici voi preciza: finlandezii, ungurii, evreii, danezii, cehii, coreenii, norvegienii, catalanii, estonienii ș.a.) Prin asta vreau să menționez că cei ce merită, demult trebuiau promovați în grad, și nici acum nu e târziu să o faceți. În încercarea de a readuce înapoi valorile plecate, îi puteți ademeni măcar cu funcții (deși ăsta nu e un cuvânt potrivit, și poate ei merită cu adevărat)--XXN (discuție) 15 septembrie 2013 20:24 (EEST)

Dumneavoastră sunteți atât de nou pe aici încât nici nu vă dați seama pe câți utilizatori cu experiență jigniți prin prezența cuvântului bozgor pe pagina dumneavoastră de utilizator. Știți câți bozgori au ajutat la numărul de articole la wp.ro? V-a tras cineva de urechi pentru folosirea acestui argou? Ei, probabil e doar o lipsă de sensibilitate. --Silenzio (discuție) 15 septembrie 2013 21:29 (EEST)

Schimbări importante în SIRUTA

În ediția 2013_S1, toate numele de localități au fost trecute cu Î în loc de  (înainte era un amestec). Teoretic baza de date ar trebui să reflecte legislația, deci "denumirile oficiale". Ar trebui să luăm în considerare modificarea denumirilor de articole?--Strainu (دسستي‎)  14 septembrie 2013 16:27 (EEST)

Cum adică? Acum Câmpina a devenit Cîmpina? --Bătrânul (discuție) 14 septembrie 2013 17:19 (EEST)

Hmmm, uite asta nu s-a întâmplat :) Dar Câmpeni a devenit Cîmpeni, iar Căpâlna este acum Căpîlna. În total sunt 1229 de localități cu Î și 279 cu Â. Există chiar și un Fîntânele.--Strainu (دسستي‎)  14 septembrie 2013 17:32 (EEST)

Doamne iartă-i că nu știu ce fac... Atâtea eforturi pentru revenirea la grafia cu „â” în interiorul cuvintelor și acum ne întoarcem la anii '50? Recomandările Academiei Române, DOOM-ul și alte dicționare contemporane chiar nu mai contează? --Bătrânul (discuție) 14 septembrie 2013 18:04 (EEST)

Exemplul cu "Fîntânele" mă face să cred că aceste ultime actualizări ale SIRUTA sunt repede o greșeală decât o corectare. Eu aș zice să nu redenumim nimic, încă. Răzvan Socol ^mesaj 14 septembrie 2013 20:20 (EEST)

Mi-a explicat Secarica pe o listă de discuții cum stă treaba trimițându-mă la o discuție de la noi. Ideea e că numele sub care au apărut în legea 2/1968 localitățile respective este cu î și n-a mai schimbat-o nimeni de atunci, iar numele localităților se pot schimba doar prin lege. Localitățile care apar în alte legi cu â (de exemplu când au fost promovate la municipiu) apar și în SIRUTA așa. La o privire pe diagonală chestia asta se confirmă în mare, cu câteva observații de formă (dacă numele se schimbă prin lege și nu a fost schimbat înainte de promovarea la rang superior, mai este legală legea de promovare unde se menționează numele cu â?) și de fond (Fîntânele sau Căpățînenii Pământeni sunt cam evident greșite, iar Mârșa nu apare în lista de modificări legislative care însoțește tabelul).

Cred că ar merita totuși luată în considerare schimbarea. Am putea începe prin a investiga dacă sunt multe greșeli. Din câte văd sunt 163 de localități cu â (le-am exclus pe cele ce conține "român" și derivate care sunt cu â și în legea din 1968) + județul Vâlcea. Aș putea să le iau pe toate și să sap în legi, iar apoi să rulez codul de anul trecut care căuta nepotriviri cu Wikipedia, OSM și alte surse.--Strainu (دسستي‎)  15 septembrie 2013 00:17 (EEST)

Mie nu mi se pare că trebuie să modificăm noi după cum este baza de date SIRUTA, care are evident erori și lipsuri, pe când noi, de bine, de rău, am aplicat o formă unitară și ordonată. Cum normele ortografice privind scrierea cu â nu fac excepții pentru denumiri de localitate, iar toate patch-urile atașate legilor actuale folosesc grafia cu â, cred că inițial s-a procedat corect când s-au creat articolele cu titluri cu â. Ar fi frumos ca după atâtea și atâtea modificări, legea 2/1968 să fie republicată, pentru că ultima republicare (din 1981) era în grafie veche și fără diacritice (țin minte că ne-am pus problema dacă să scriem Sisești sau Șișești, Svinița sau Șvinița), dar cred că toată lumea așteaptă reorganizarea aceea administrativă, care a întârziat deja vreo 20 de ani. —Andrei^discuţie 16 septembrie 2013 11:04 (EEST)

Modificare format

Bună ziua. Construiesc și actualizez această pagină și am nevoie de puțin ajutor. Începând cu anul competițional anual, Federația Română de Handbal a modificat regulamentul, astfel încât o echipă va primi trei puncte în loc de două pentru un meci câștigat. Din păcate, din acest motiv punctajul din clasamentul meu este greșit, pentru că eu folosesc formatul Hb cl team, unde se adună doar două puncte pentru o victorie. Ca să fiu mai explicit: echipa de pe primul loc are în realitate șase puncte (2 victorii x 3 puncte/victorie), dar în articolul meu are doar patru (2 victorii x 2 puncte/victorie), datorită folosirii formatului pomenit. Poate cineva să mă ajute la realizarea unui format nou (sau să-mi explice cum să o fac eu, ce anume trebuie să difere față de cel actual?) care să calculeze 3 puncte/victorie? Atenție, nu trebuie modificat formatul existent, pentru că el e utilizat în mod corect în numeroase articole, ci realizat un format nou, să-i spunem Format:Hb ln team (unde ln ar proveni de la Liga Națională). Mulțumesc anticipat. Nenea hartia (discuție) 14 septembrie 2013 16:44 (EEST)

Copiați codul din formatul vechi și înlocuiți expresia {{#expr:2*{{{w}}}+{{{d}}} cu {{#expr:3*{{{w}}}+{{{d}}}. Liga națională pare un nume destul de restrictiv, nu se mai folosește nicăieri acest sistem?--Strainu (دسستي‎)  14 septembrie 2013 17:44 (EEST)

Mulțumesc pentru ajutor. Da, în afara Ligilor Naționale masculine și feminine de la noi se mai acordă trei puncte pentru o victorie și în Franța, unde campionatul se numește tot Liga Națională. Deși nu cred că e așa important acel ln, putem spune că provine generic de la orice Ligă Națională. Important e ca formatul să fie folosit corect acolo unde trebuie. Nenea hartia (discuție) 14 septembrie 2013 18:17 (EEST)

Rosia Montana

In ultimele 2 saptamani, in Romania si nu numai, au avut loc o serie de proteste pro si contra exploatarii auro-argintifere de la Rosia Montana. Pe Wikipedia in engleza, a aparut un articol cu numele: 2013 Romanian protests against the Roșia Montană Project. As vrea sa intreb:

• 1. Care ar fii un nume potrivit pentru un articol aici, la Wikipedia Romania?
• 2. Credeti ca ar fii o idee buna sa devina articol al saptamanii?

Ady777 (discuție) 14 septembrie 2013 22:23 (EEST)

Văd că nimănui nu-i pasă pe aici. Eu i-aș zice Teoria conspirației privind Roșia Montană [14] sau Manipularea privind Roșia Montană [15]. Dar cum nu tot ce vreau eu se împlinește, cel mai bun titlu ar fi Protestele din 2013 împotriva Proiectului Roșia Montană (sună mai bine decât Protestele din România din 2013 împotriva Proiectului Roșia Montană). Fiind un subiect legat (și) de România, evident că poate fi propus și la Proiectul săptămânii, de ce nu. --_florin DF 18 septembrie 2013 14:20 (EEST)

Propunere administrator nou

Candidatură nouă la funcția de administrator. --XXN (discuție) 16 septembrie 2013 22:03 (EEST)

Eu aș vota pentru dar nu înțeleg ce se întâmplă, văd că pagina este pustie, la fel ca și prima candidatură - Wikipedia:Candidați/Administrator/Sîmbotin. Cred că Sîmbotin ar trebui să răspundă la întrebările de acolo. Nu vrea să devină administrator sau nu știe că a fost propus administrator? —  Ark25  (discuție) 18 septembrie 2013 13:30 (EEST)

Știe. Conform regulilor l-am anunțat. Dar dumnealui ignoră propunerea aia, și după cum mi-a spus, el nu dorește să devină administrator. Păcat :( --XXN (discuție) 18 septembrie 2013 13:38 (EEST)

Explicația este aici ; și eu cred că e păcat! --Zsolt (discuție) 18 septembrie 2013 13:42 (EEST)

Format:Dts - defect

Format:Dts de pe ro.wiki nu funcționează! Cel puțin nu la fel de bine, precum cel de pe en.wiki
Demonstație: același cod l-am pus la mine în sandbox pe RO.Wiki Utilizator:XXN/sandbox și pe EN.wiki en:User:XXN/sandbox. Atrageți atenția la dată. Deși în cod, pe ambele wikipedii e scris {{dts|format=dmy|2013|05|19}} - (dmy| AN, LUNĂ, ZI) - unde dmy indică că oricum nu am scrie formatul, el va afișa Zi, lună, an
La noi se afișează așa cum e scris, doar că l-a tradus - 1992 august 25,
Pe wikipedia engleză formatul afișării s-a rearanjat conform modelului indicat - 25 August 1992
Deci ar putea cineva să-l repare, dar astfel încât să nu strice sistemul de traducere existent? Merci.--XXN (discuție) 17 septembrie 2013 10:57 (EEST)

Rezolvat! --XXN (discuție) 18 septembrie 2013 02:53 (EEST)

Categorisire

Buna, Am o problema. Incerc sa categorisesc o pagina si totusi imi spune in continuare ca nu e suficient categorisita si nu a fost inclusa in nicio categorie tematica. Ma poate ajuta cineva? Merci Andreea

 Rezolvat. --Bătrânul (discuție) 18 septembrie 2013 12:40 (EEST)

Multumesc! Andreea

Red links

Există vreo pagină pe wikipedia unde e afișată lista/topul legăturilor roșii (”red links”)? Asta ar ajuta la depistarea și crearea paginilor importante, ce sunt solicitate (apelate) din alte câteva sute de pagini, însă lipsesc. --XXN (discuție) 18 septembrie 2013 12:48 (EEST)

Poate ar fi utilă în acest sens pagina Special:Pagini dorite. --Bătrânul (discuție) 18 septembrie 2013 12:58 (EEST)

Da, merci. Cam așa ceva. Păcat că nu e la zi și nu e actualizată automat. Din 2009 până în prezent cu siguranță s-a schimbat clasamentul ăsta --XXN (discuție) 18 septembrie 2013 13:44 (EEST)

Nu există un top al „legăturilor roșii”, în schimb, există liste cu legături (albastre sau roșii) incorecte sau incluse în titluri, etc. ce pot fi remediate consultând Chek Wikipedia; de exemplu: rowiki middle priority. La ora actuală aproape nimeni nu se mai ocupă de căutarea și eliminarea problemelor de redactare.--Zsolt (discuție) 18 septembrie 2013 14:02 (EEST)

wiki.ro ne învață că Regina Victoria a Regatului Unit a avut două mame, dar niciun tată!

Potrivit arborelui genealogic de la pagina Paul I al Greciei [16] viitoarea regină (15.) Victoria a Regatului Unit a avut două mame, dar niciun tată! Mamele sunt 30. Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg (care mai este și mama lui 14. Albert de Saxa-Coburg și Gotha) și 31. Prințesa Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld. Dacă arborele genealogic a fost copiat de altundeva, eroarea bântuie prin toată Wikipedia. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 84.250.158.224 (discuție • contribuții).

Problema a fost corectată. Mulțumim pentru sesizare! Răzvan Socol ^mesaj 18 septembrie 2013 22:12 (EEST)

Mănăstirea Baia de Aramă - please help

Hello, I'm Wikipedian from Serbia, helping restoration and new life of beautiful Baia de Aramă Monastery in Romania. All texts and photos from Monastery official site are under CC-BY-SA 3.0 licence now. I have made new page here at RO Wikipedia from that source. I need help now, because I'm not fluent with Romanian enough in order to easily wikify the article. Also, I would appreciate somebody's help in transfering photos from monastery site to Wikimedia Commons, in order to be used both in the article and wikiwide. Of course, apart of that, I would be happy if people from Romanian Wikipedia community spread the word about monastery by other means, or otherwise help nuns and this monument, which are in dire and truly urgent need. Sincerely from other side of the Danube. --Stripar (discuție) 19 septembrie 2013 01:57 (EEST)

Thank you very much for helping the Romanian Wikipedia! —  Ark25  (discuție) 20 septembrie 2013 23:42 (EEST)

The pleasure is mine, indeed. I hope I'll contribute some more things here, fore instance lists regarding archeology, SF and comics. Also, over, at Serbian Wikipedia we have a new member who translates from Romanian. So, I suppose, the fine Danube wiki-friendship just begin. Enjoy. --Stripar (discuție) 21 septembrie 2013 03:46 (EEST)

"Râul Huda lui Papară" vs "Râul Valea Morilor"

În articolul Râul Huda lui Papară scrie că acest râu este afluent al Arieșului și se mai numește și Valea Morilor. Dar am găsit un alt articol, Râul Valea Morilor, Arieș, care la fel se referă la un afluent al Arieșului. Este vorba de același râu? Vitalie Ciubotaru (discuție) 20 septembrie 2013 07:27 (EEST)

Este vorba de două râuri diferite după cum se poate constata pe harta Munților Trascău [17]. Râul Huda lui Papară se varsă în Arieș aval de localitatea Sălciua de Jos iar Valea Morilor se varsă aval de localitatea Lunca (indicat în articolul respectiv ca Lupșa, și corectat). Pentru lămurirea altor persoane care consultă Wikipedia, am introdus coordonatele geografice ale punctelor de izvorîre și vărsare ale ambelor cursuri de apă și am făcut corecturile de rigoare în articolele despre Peștera Huda lui Papară și localitatea Sub Piatră.

Cu același prilej am corectat referirile la Cântărețul din flaut din Hameln care, din motive greu de înțeles a fost denumit Piper. Personajul este specific legendelor germane in Hameln și nu a fost niciodată denumit Piper, care nu este de altfel un nume german. afil (discuție) 21 septembrie 2013 03:53 (EEST)

Vă mulțumesc pentru clarificare. Vitalie Ciubotaru (discuție) 21 septembrie 2013 05:48 (EEST)

Piper este cuvântul englez pentru „cântăreț la fluier” și a fost adus de cineva netradus din limba engleză: The Pied Piper of Hamelin (German: Rattenfänger von Hameln) --Miehs (discuție) 21 septembrie 2013 09:34 (EEST)

Probleme - Infocaseta Gen muzical

În {{Infocaseta Gen muzical}}, la creare s-a încurcat parametrul pentru culoarea scrisului cu cel al fundalului

| culoare cadru = {{{culoare cadru|{{{color|00CCCC}}}}}}
| culoare text  = {{{culoare text|{{{culoare scris|{{{bgcolor|000000}}}}}}}}}

și ca rezultat, în vreo 70 de pagini a fost utilizat așa greșit.
Noroc că culorile nu s-au schimbat (la paginile pe la care eu n-am trecut), căci creatorii au folosit nume de culori (gen red) și diez în fața codului HEX (#bb0022), iar formatul nu recunoaște asta și trece peste (apropo e bug). Dar haosul de la asta nu devine mai mic, ținând cont că doar în muzica rock și metal mai trebuiesc create circa 20 de pagini ale subgenurilor muzicale cu utilizarea {{Infocaseta Gen muzical}} care după cum menționat are o mică problemă. --XXN (discuție) 20 septembrie 2013 19:22 (EEST)

Întrebare

Știe cineva cum se numesc trecătorile:

• (957 m) situată pe DN74 (Alba Iulia - Abrud), între satele Budeni și Valea Poienii ? --Accipiter Gentilis (discuție) 21 septembrie 2013 01:19 (EEST)

•  Rezolvat: Bucium --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 23 septembrie 2013 00:36 (EEST)

• (220 m) situată pe DN58A (Lugoj - Soceni - Reșița) între Pini și Remetea-Pogănici ?

  Nu pare a fi o trecătoare, ci doar niște dealuri, mai precis Dealurile Pogăniș. Răzvan Socol ^mesaj 21 septembrie 2013 21:33 (EEST)

  Pe atlasul meu rutier figurează ca trecătoare, numai că nu e citat numele. --Accipiter Gentilis (discuție) 22 septembrie 2013 13:33 (EEST)

• (1000 m) situată pe DJ582 între Văliug și Gărâna (Caraș Severin) ? --Accipiter Gentilis (discuție) 21 septembrie 2013 01:41 (EEST)

  Cred că e vorba de Pasul Prislop (nu cel din Maramureș, ci altul, din Munții Semenic). Răzvan Socol ^mesaj 21 septembrie 2013 21:21 (EEST)

  Ok, numai că ar trebui să includ aceasta în Format:Trecători din Carpații României și aș prefera să fiu sigur. --Accipiter Gentilis (discuție) 22 septembrie 2013 13:33 (EEST)

 Rezolvat: Așa e, Prislop e numele lui. --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 23 septembrie 2013 00:36 (EEST)

DEFAULTSORT

Este corect să se scoată și la ro:wp literele „speciale” Din DEFAULTSORT? Noi ne-am chinuit să le punem, în urma unei discuții inițiată de afil. Se poate indica legătura spre discuția care a anulat această procedură pe ro:wp? --Turbojet 22 septembrie 2013 11:48 (EEST)

Îmi aduc aminte de această discuție generată de ștergerea literelor cu diacritice la WP-en. Concluzia discuției era ca la WP-ro să se pastreze cheile de sortare cu diacritice. Am căutat discuția respectivă însă nu am reușit să o regăsesc. --Pocor (discuție) 23 septembrie 2013 09:20 (EEST)

Iată unde a început discuția mai veche (nu știu dacă a fost o discuție, cât un mesaj care a încetățenit o practică). Între timp, din câte știu, bugul din MW s-a reparat, dar noi se pare că nu avem corect configurat collationul (ordinea alfabetică) pe wikiul nostru. —Andrei^discuţie 23 septembrie 2013 10:24 (EEST)

Suntem chiar avertizați asupra acestui aspect (de exemplu la {{Au-defaultsort}}). --Bătrânul (discuție) 23 septembrie 2013 12:00 (EEST)

Filme

Ce ar fi să creăm o colaborare pe lună sau pe săptămână prin care să dezvoltăm un articol legat de film? Pentru cei pasionați de asta...--MJ for U (discuție) 22 septembrie 2013 14:49 (EEST)

Există Proiect:Film în acest scop, dar cam bate vântul [și] pe acolo! Dar ideea este bună. Dar care sunt propunerile legate de film, desigur în afară de regizori, actori - acestea se încadrează la Proiect:Biografii.--_florin DF 23 septembrie 2013 09:50 (EEST)

Tocmai de aceea am postat aici, la Cafenea... Văd că proiectele Wikipediei sunt mai mult inactive, și sunt destul de sigur că nici postările și ideile de la Cafenea nu schimbă mai nimic. Dacă aveți vreo idee cum aș putea aduce acest „Film al săptămânii/lunii” în atenția unui număr mai mare de persoane interesate...? Filmul s-ar poate alege prin vot.--MJ for U (discuție) 24 septembrie 2013 09:51 (EEST)

Eu aveam mai demult ideea să avem câte un articol din fiecare categorie de concurs (științe, arte, societate) ca articol al săptămânii, dar am renunțat pentru că cei care se ocupă de pagina respectivă sunt nereceptivi la sugestii. Dacă vă convine, puteți prelua și rafina ideea și apoi să lucrați la convingerea comunității. :)--Strainu (دسستي‎)  24 septembrie 2013 10:53 (EEST)

Măcar un sfat pentru a începe acest „proiect”?--MJ for U (discuție) 24 septembrie 2013 11:43 (EEST)

Faceți propuneri de articole de dezvoltat sau [și] de creat aici. Doritorii se pot înscrie aici[18]. În funcție de participanți și de articolele cerute se poate înjgheba un plan de lucru. Eu vin cu ideea Proiectului Filme românești, este o mulțime de lucru acolo! --_florin DF 25 septembrie 2013 10:19 (EEST)

Eroare

Eigeltingen--Miehs (discuție) 23 septembrie 2013 01:19 (EEST)

Cu prețul renunțării la transmiterea parametrului region:DE-(codul landului), am rezolvat. Mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 23 septembrie 2013 15:50 (EEST)

Statistici

1. Se afișează pe undeva prin wikipedia numărul de imagini încărcate de utilizator? Eventual poate vreun clasament al uploaderilor?:)
2. Poate fi vizualizată undeva statistica utilizatorului în materie de cantitate totală de informație adăugată pe wikipedia (exprimată în număr de octeți)?
3. Am observat la mulți useri de pe aici în pagina personală un fel de stele - premii pentru careva fapte. Întrebare: pot să dau și eu liber cuiva o stea de asta cu scop de a-l premia pentru careva merite deosebite? Sau ele se acordă doar de administrație/doar cu acordul administrației? --XXN (discuție) 23 septembrie 2013 22:34 (EEST)

1. Nu. Poți doar să le numeri la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Jurnal&type=upload&user=XXN&offset=&limit=50000&page=&tagfilter=&hide_patrol_log=1&hide_thanks_log=1
2. Nu pot răspunde la această întrebare, dar cred că un astfel de clasament n-ar avea sens, deoarece există modificări care constau în ștergerea de informații (octeți) din articole, și ele sunt la fel de utile ca adăugarea de octeți noi.
3. Premiile le acordă oricine dorește, atunci când consideră necesar.

//  Gikü  vorbe  fapte  luni, 23 septembrie 2013 23:35 (EEST)

Mulțam de răspunsuri. Ok, mi-a numărat Notepad++ imaginile pentru mine, dar totuși un contor pentru imagini trebuiau să implementeze băieții de la toolserver.org... --XXN (discuție) 24 septembrie 2013 00:07 (EEST)

Vedeți caseta din baza acestei pagini. --GEO (discuție) 24 septembrie 2013 04:32 (EEST)

Din pagina [19] pot observa că eu am încărcat 591 de imagini la Commons (dacă număr aparițiile cuvântului "(file)" folosind funcția de căutare din Chrome). Răzvan Socol ^mesaj 24 septembrie 2013 20:54 (EEST)

Rsocol a fost mai prevăzător introducând fiecare fișier cel puțin într-o categorie. --GEO (discuție) 25 septembrie 2013 09:55 (EEST)

Acelea sunt doar fotografiile realizate de mine. Răzvan Socol ^mesaj 25 septembrie 2013 12:01 (EEST)

Request for consultation on community logo

Request for consultation on this community logo

First, I’d like to apologize for the English. If you can, please help to translate this for other members of your community.

The legal team at the Wikimedia Foundation would greatly appreciate your input on the best way to manage the "community logo" (pictured here) to best balance protection of the projects with community support. Accordingly, they have created a “request for consultation” on Meta where they set out briefly some of the issues to be considered and the options that they perceive. Your input would be invaluable in helping guide them in how best to serve our mission.

Thank you! --Mdennis (talk) (via the Global message delivery system). 24 septembrie 2013 06:05 (EEST) (wrong page? You can fix it.)

Accident Rutier

Mutat la Wikipedia:Oracol.

Legitimații de presă

Dacă tot se vorbea mai sus de poze, mi-am adus aminte de o discuție pe care am avut-o acum ceva timp cineva care spunea că ne-ar putea ajuta să obținem legitimații de presă care să permită acreditarea ca jurnalist la diverse evenimente. Cum Wikiștiri e mort, un asemenea proiect ar fi util mai mult pentru fotografii.

So, dintre cei care sunt pasionați de fotografie (Rsocol, Andrei Stroe, Țetcu Mircea Rareș, Nicubunu îmi vin acum în minte, probabil sunteți mai mulți), e cineva interesat să obțină o legitimație de presă? Dacă mai știți oameni (din România) interesați, dar care editează alte proiecte libere, dați-le și lor de știre.--Strainu (دسستي‎)  25 septembrie 2013 12:50 (EEST)

o legitimatie poate fi utila, ramine de vazut in ce conditii si in numele carei organizatii va fi eliberata. ar fi de notat ca la evenimentele importante accesul fotografilor este permis nu pe baza legitimatiei, ci pe baza acredditarii obtinute anterior de publicatia pentru care lucreaza (Nicubunu (discuție) 25 septembrie 2013 12:57 (EEST))

Și eu sunt interesat, dar în general la evenimente e nevoie de acreditări speciale. N-am mai bătut Bucureștiul la pas de pe vremea răposatului, am redescoperit un oraș plin de chibiți și de agenți de pază. Peste tot BGS, CPI Security, fiecare agent de pază, plătit probabil cu salarul minim pe economie, fiind mai plin de el decât un mareșal. La Bellu am putut fotografia doar cu acordul scris al administratorului de cimitir, care spre deosebire de alte orașe, nu e preot. Poate află cineva cine stă în casa, monument istoric, de pe strada Tokyo, nr.11. În presă apar doar informații despre o casă din portofoliul RAPPS vândută la un preț mult subevaluat. La câțiva metri de casă era parcată o mașină cu 4 indivizi în ea. În momentul în care am scos aparatele din geantă, din spate a coborât un tip, cât un luptător de sumo, avea cel puțin 140 de kile, eu merg des pe la săli de forță, dar rar am văzut un asemenea haidamac. Mi-a spus „Avem rugămintea să nu pozați această casă; haideți, vă rugăm noi, mergeți mai departe”. Și așa nepozată a rămas, aparatele sunt scumpe.--Țetcu Mircea Rareș 25 septembrie 2013 18:00 (EEST)

Până în iulie 2013, casa din Str. Tokio nr. 11 aparținea RAAPPS și era închiriată din 2004 către Fundația "Cult", care a fost înființată și condusă de Adriana Voicu, soția deputatului PSD Mădălin Voicu (vezi [20]). Casa a fost vândută la un preț de 485.000 euro și nu știu cine este noul proprietar. Răzvan Socol ^mesaj 25 septembrie 2013 22:29 (EEST)

Am văzut și eu articolul respectiv, chiar atunci. Scrie clar că experții imobiliari o evaluau la mult mai mult. Nu oricine își permite să țină câteva gorile în stradă și probabil că insistența presei deranja, fără să știe că vine vreun năuc să pozeze monumente istorice prin București la 40 de grade.--Țetcu Mircea Rareș 25 septembrie 2013 22:39 (EEST)

Interesantă poveste. Oricum, am dat drumul la mailuri cu cei interesați până acum, dacă mai vrea cineva să strige. Vă țin la curent dacă iese și în ce condiții.--Strainu (دسستي‎)  25 septembrie 2013 23:01 (EEST)

Logo

Am nevoie de ajutor cu acest logo: Fișier:Satyricon logo.jpg. Am încărcat o versiune nouă și pagina nu vrea dom'le să încarce versiunea pe care am încărcat-o, deși ca miniatură e ok (uneori). Am încercat să folosesc acea opțiune "revenire" și cred că am făcut mai mult rău decât bine. În fine... orice ajutor ar fi apreciat. Mulțumesc E1nh3rjar (discuție) 25 septembrie 2013 15:39 (EEST)

Am mai auzit de probleme din astea în ultima vreme. Pur și simplu lăsați pagina o zi-2 și ar trebui să se actualizeze de la sine. Dar... din câte văd eu diferența nu e decât de mărime. Putem vedea pe undeva cum ar trebui de fapt să arate poza?--Strainu (دسستي‎)  25 septembrie 2013 15:48 (EEST)

Dacă nu se rezolvă cu curățarea cache-ului se poate CȘR a imaginii și încărcarea sa sub o altă denumire Fișier:Sigla Satyricon.jpg. --_florin DF 25 septembrie 2013 17:37 (EEST)

E o diferență minoră, de aceea am vrut doar să actualizez logo-ul, nu să încarc o imagine nouă. Aici se poate vedea diferența: http://www.metalstorm.net/bands/biography.php?band_id=143&bandname=Satyricon (cel de sus l-am încărcat, în lista mea de fișiere încărcate arată ok). E1nh3rjar (discuție) 25 septembrie 2013 18:05 (EEST)

După 12 "reveniri" e ok... ciudat. Bun, problemă rezolvată! E1nh3rjar (discuție) 26 septembrie 2013 13:01 (EEST)

Ei bine, tu ai rezolvat-o, dar la general problema persistă. Merci pentru raportare, continui și eu mai departe.

Priviți aici - FC Sion. Am actualizat logo-ul ieri și până acum încă nu afișează cel nou în pagină. Inclusiv pe pagina fișierului multă vreme le prezentare a stat cel vechi, apoi s-a schimbat. E o problemă locală, sau pe toate motoarele mediaWiki se manifestă acest bug? Cui trebuie de raportat ca să vadă care-i problema? --XXN (discuție) 26 septembrie 2013 21:49 (EEST)

Acum văd că se afișează logo-ul nou la FC Sion. Răzvan Socol ^mesaj 27 septembrie 2013 12:14 (EEST)

Acum da, în sfârșit. Dar au și trecut 36 de ore, era culmea dacă nu se mai actualiza nici acum. o fi probabil de la cache-ul wikipediei. E necesar un buton de ”purge cache” și pentru imagini, ca cel de la formate. --XXN (discuție) 27 septembrie 2013 13:03 (EEST)

Există, se poate activa un script (vezi la Utilizator:Strainu/common.js) cu care se poate face purge. Dar purge-ul ăsta e doar la nivel de server, adică practic se reconstruiește pagina. Mai sunt încă vreo două nivele de caching folosite de Wikipedia și probabil unul din ele face figuri.--Strainu (دسستي‎)  27 septembrie 2013 14:31 (EEST)

„Mănăstiri de șters rapid”

Ce facem cu toate aceste mănăstiri propuse pentru ștergere rapidă printr-o campanie a utilizatorului Asybaris01? Unele stau acolo din august 2013 și nimeni n-a luat măsuri: nici nu le-a șters, nici nu le-a propus la Pagini de șters. --_florin DF 25 septembrie 2013 17:37 (EEST)

Ceva de genul asta? --Pocor (discuție) 25 septembrie 2013 22:03 (EEST)

Articolele nu pot fi șterse rapid, pentru că lipsa de notabilitate pe care o invocă cererile nu face parte dintre criteriile de ștergere rapidă. Asybaris01 este un utilizator suficient de experimentat pentru a putea fi avertizat cu blândețe cu privire la încălcarea de bună credință a regulilor pe care le cunoaște foarte bine, iar etichetele pot fi scoase din aceste articole de către un robot. --Pafsanias (discuție) 25 septembrie 2013 22:06 (EEST)

Rămâne însă lipsa de notabilitate (cel puțin din informațiile existente în articole). 55 de propuneri de ștergere care vor lua timp și vor genera (probabil) iarăși discuții interminabile pentru ca în final să ne punem întrebarea Transferăm conținutul în articolul corespunzător comunei sau găsim altă soluție ? --Pocor (discuție) 25 septembrie 2013 22:23 (EEST).

Mă voi expune cel puțin asupra mănăstirilor din R. Moldova listate la ȘR. ( Și ele sunt vreo 15 din câte vâd, trecând rapid cu vederea peste listă) Ele nu pot fi supuse ștergerii rapide. Căci ele practic sunt toate cele mai importante, populare, notabile din țară - ”crema ortodoxiei din MD”. Și dacă ștergi un articol precum Mănăstirea Ciuflea pentru lipsă de notabilitate, atunci nici o altă mănăstire din R. Moldova nu are dreptul moral și logic să mai apară pe wiki. Și atenție, spun asta fiind ateu. Da, mie îmi displac religiile și tot ce ține de ele, dar totuși, obiectiv fiind, nu aș cere ștergerea unor asemenea articole întrucât ele sunt cu adevărat importante. --XXN (discuție) 25 septembrie 2013 22:51 (EEST)

XXN, nu ai spus nimic nou. Poți ajuta cu adevărat adăugând surse în articolele cu pricina.

În altă ordine de idei: Pocor, îți propun să transferi lista întocmită de tine într-o subpagină, pentru că nu îndeplinește niciun criteriu ca articol. //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 26 septembrie 2013 00:12 (EEST)

Ma voi ocupa eu sa le pun la discutii pentru stergere. Dupa cate vad sunt fierbinti si niciun admin nu vrea sa ia o decizie. Asta ca sa nu ne mai impiedicam de forma si nu de continut. Asybaris ^aport 1 octombrie 2013 08:38 (EEST)

Help from experienced editors wanted

Hi,

Sorry for writing in English. My name is John Andersson and I am working for Wikimedia Sverige with our education program.

We have a project that is about to start that I would like to tell you about. We have a number of students from Romania that now are learning Swedish. The students will work on translating articles from Swedish into Romanian as part of their studies. Their native tongue is Romanian.

I would like to ask you experienced Wikipedians if you could help and guide them so that they can be as productive as possible! I myself and their teachers will also be available to help them, but we are not experts of your language version. The students will be able to pick from the following list of Swedish topics on Meta.

Is there anyone interested in helping us out?

Kind regards, John Andersson (WMSE) (discuție) 25 septembrie 2013 19:32 (EEST)

Hi John. What exactly are the mentors supposed to do? Is Swedish knowledge a must? I see the page on meta is in Swedish--Strainu (دسستي‎)  25 septembrie 2013 21:00 (EEST)

Hi Strainu! Sorry if that was unclear. We will tell the students about the possibility to get help from experienced editors and ask them to contact you if they need some extra help or another pair of eyes on their text. The mentors need to know about their own local language version so that they can help guide the students. As the students' oral Swedish is not perfect and Wikipedia lingo is rather tricky we figured this would make it easier for the students. We want to be able to tell them that we have someone with their native tongue that will help them as well.

Basically we want your help with answering questions and guide the students to the right page and also have a look at their texts and fix any language or formating mistakes etc. and carefully explain what went wrong. Does that setup make sense? Best, John Andersson (WMSE) (discuție) 26 septembrie 2013 10:59 (EEST) PS. I realized I should create a list on Meta where anyone interested can add themselves. See here: meta:SFI/Faddrar

Hello John

I put something related to the subject on your Talk page on this wiki.

--Macreanu Iulian (discuție) 26 septembrie 2013 18:37 (EEST)

Hi Macreanu Iulian! Thank you kindly for your offer! I have added you and your interests to the list here: meta:SFI/Faddrar. Best, John Andersson (WMSE) (discuție) 26 septembrie 2013 19:08 (EEST)

Eu vin cu propunerea ca discuțiile de la Cafenea să se desfășoare în limba română deoarece aici nu este en.wikipedia etc. Toate discuțiile „străine” să fie mutate/să se desfășoare pe o pagină separată. --_florin DF 26 septembrie 2013 19:43 (EEST)

… și orice străin care îndrăznește să intre în cafenea să fie legitimat, fotografiat și amprentat ... -84.250.158.224 (discuție) 26 septembrie 2013 22:10 (EEST)

puncte... puncte... și dacă e american să i se impună viză pt România! :D E doar o propunere, ALTFEL nu văd rostul paginii Discuție Wikipedia:Ambasadă.--_florin DF 27 septembrie 2013 11:18 (EEST)

Ajutor limba maghiară

Rog frumos pe cineva care cunoaște limba maghiară să răspundă la întrebarea pusă în această secțiune. —Andrei^discuţie 27 septembrie 2013 11:03 (EEST)

Te referi la sintagma asta: „hazai nemzetiségek együtt” ? Are sensul: "toate minoritățile naționale din țară, împreună", cel mai bine ar fi: „minorități naționale cumulate” --Zsolt (discuție) 27 septembrie 2013 11:31 (EEST)

Mulțumesc, acum înțeleg mai bine tabelul. Se face acolo distincția între minoritățile autohtone (greci, croați, ucraineni, sârbi, polonezi, români) și grupurile considerate de imigranți (chinezi, arabi, ruși). —Andrei^discuţie 30 septembrie 2013 12:06 (EEST)

Redenumiri de pagini

Nu sunt convins că redenumirile „Parlamentar, deputat de...” sunt adecvate. Robu nu a devenit notabil ca parlamentar, ci ca rector și primar. Aș propune „Nicolae Robu (România)” sau „Nicolae Robu (n. 1955)”, deoarece pot exista chiar în România mai mulți Nicolae Robu. La fel, Pruteanu, cel din România, este cunoscut ca lingvist, nu ca parlamentar etc. --Turbojet 27 septembrie 2013 12:00 (EEST)

De acord cu ceea ce ați scris mai sus. Voi redenumi pagina lui Nicolae Robu (parlamentar din România) cu Nicolae Robu (n. 1955, România) sau cu Nicolae Robe (rector UPT) sau cu Nicolae Robu (informatician) sau cu altceva mai adecvat ... propuneți dumneavoastră. Quezwah (discuție) 27 septembrie 2013 22:32 (EEST)

Nicolae Robu (politician) ? Asta dacă nu mai există alt politician cu același nume.--_florin DF 28 septembrie 2013 19:39 (EEST)

Limbi germanice

Vouă cum vi se pare mai corect: limbi germanice de vest sau limbi vest-germanice?  Alex17nico  ^(discuție) 28 septembrie 2013 19:14 (EEST)

Intuitiv, aș zice prima variantă. Practic, mă depășește. Habar nu am care sunt în genul ăsta de condiții, criteriile după care se stabilesc denumirile de acest gen --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 28 septembrie 2013 23:40 (EEST)

Știu...și mie îmi pare prima mai bună...dar nu știu ce să fac. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Alex17nico (discuție • contribuții).

Nu sunt specialist în chestiune, dar din ce am văzut pe net aici, aici și aici se pare că este preferată forma „limbă vest germanică”. Totuși aceasta poate fi doar o opțiune de traducere din limba egleză a autorilor respectivi, deci nu poate fi luată 100% ca sigură. Ar trebui consultată o lucrare de lingvistică.

--Macreanu Iulian (discuție) 29 septembrie 2013 16:33 (EEST)

Nu cunosc teoriile lingvistice, dar după mine, prima variantă „sună mai bine”. Sintagma "vest-germanic", are la ora actuală o încărcătură politică și de istorie recentă (mă gândesc acum la fostul stat federal vest-german); ori, din câte am înțeles eu, aici e vorba de grupul de limbi germanice din vestul Europei, care nu au nicio legătură cu delimitarea administrativă a actualului stat german. E o părere doar; cel mai bine ar fi dacă experți în lingvistică ar decide asupra dilemei de față.--Zsolt (discuție) 29 septembrie 2013 19:47 (EEST)

Săpând mai adânc pe net am găsit lucrarea aceasta editată de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti” al Academiei Române, care la pagina 5 dă următoarea ierarhie:

• Familia de limbi - indo-europeană
• Limbă - germanică
• Grup de limbi germanice - occidental

De aici ar rezulta că sintagma corectă ar trebui să fie „grupul occidental (de vest) de limbi germanice” și nu „limbi vest-germanice” sau „limbi germanice de vest”. Oricum, acum avem o sursă solidă pe baza căreia se poate discuta.

--Macreanu Iulian (discuție) 29 septembrie 2013 20:23 (EEST)

„Grupul occidental (de vest) de limbi germanice” nu conține un pleonasm? --Bătrânul (discuție) 29 septembrie 2013 20:28 (EEST)

Îmi cer scuze, cred că nu am fost foarte explicit. Paranteza voia să sugereze posibile alternative: „Grupul occidental de limbi germanice” sau „Grupul de vest de limbi germanice” sau „Grupul vestic de limbi germanice”, etc.--Macreanu Iulian (discuție) 29 septembrie 2013 20:36 (EEST)

Strategia WMF pentru țările din "sud"

La Wikimania de anul acesta, Asaf Bartov a ținut o prezentare despre strategia WMF în legătură cu țările din "sudul global" (aka țările "în curs de dezvoltare", aka orice în afară de America de Nord, Europa și Japonia). Deși oficial noi nu intrăm în această categorie, eu unul regăsesc multe din problemele de acolo și la noi, mai ales în ceea ce privește celelalte proiecte. Vă recomand în special paginile 13-16. Opinii?--Strainu (دسستي‎)  30 septembrie 2013 11:59 (EEST)